Griurile valorice, griurile neutre si griurile colorate;

functiile lor compoziionale;

semnificaii ale gamelor de griuri; problema pasajelor
Pentru a nlesni problematica discuiei, trebuie precizat mai nti natura culorilor
depasind astfel o prima dificultate: culorile sunt lumini sau pigmeti. Dei la prima vedere sar
parea c e vorba despre unul si acelasi lucru, in realitate, culorile fac parte din doua grupe
distincte ca natura si tenta: pigmentare si spectrale.
!ulori spectrale : sunt lumini colorate sau mai bine zis culorilumina. "ici culorile
primare generatoare sunt : rosu vermilion, verde galbui si albastru violet. #ar secundarele,
rezultate din primele, sunt: galbenul, albastrulverzui si violetul$magenta%. Dupa cum stim din
amestecul culorilor pigmentare obtinem negru, in cazul celor spectrale culoare rezultata este alb.
!ulorile pigmentare: sunt cele folosite de pictori. !ulorile pigmentare sunt cele bine
stiute: rosu, galben si albastru, iar secundarele lor, derivate din primele, sunt: oran&, verde si
violet. Perec'ile de complementare fundamentale sunt rosuverde, galbenviolet, oran&albastru.
#n cadrul celor doua grupe de culori avem doua tipuri de amestecuri: aditiv si substractiv.
Dar ma voi a(a doar pe amestecurile culorilor pigmentare, avand in vedere faptul ca acestea sunt
folosite cu desavarsite in repezentarile de arta.
"mestecul aditiv este un amestec optic ce se realizeaza pe retina datorita &u(tapuneri unor
anumite culori $mozaicurile, pictura pointilista%.
"mestecul substractiv este cel adesea folosit. "cest tip de amestec se produce prin
combinatii pigmentare care au loc inaintea a&ungerii razelor colorate la retina$amestecurile de pe
paleta pictorului%. )e spune ca din amestecul fizic al celor trei primare cu cele trei secundare
rezulta apro(imativ *++ de tente distincte.
,riurile colorate se obtin din amestecul unei culori primare cu complementara ei, cu alb,
negru sau gri. !enusiurile neutre cele mai curate se obtin din alb si negru- tonurile gri rezultate
din complementare sunt de obicei tulburi si nesigure, murdare.
!ulorile complementare sunt grupuri de cate doua culori una dintre ele primara, iar
cealalta binara. #ntro perec'e de culori complementare avem de fapt cele trei culori primare in
cantitati diferite. Daca &u(tapunem doua culori complementare pure obtinem un contrast
nearmonic, strident. Pentru a le pune in acord e necesat sa fie rupta una din culori cu a&utorul
complementarei ei, ori cu o alta culoare, dar pentru o armonizare si mai placuta se pot rupe
ambele culori complementare din grup.
)e stie ca amestecul fizic al doua culori complementare duce la fenomenul de acromatism
total. .onurile rupte au o mare insemnatate in cromatica unui tablou, dau unitate si leaga culorile
intre ele. /orbim despre un contrast fundamental a carui prezenta in orice imagine este implicita,
datorita constructiei anatomofiziologice a oc'iului. #n fapt, complementare sunt orice perec'e
de doua culori din al caror mena& obtinem un gri neutru, cu un ton neutru. "sadar putem spune ca
contrastul complementar sta la baza constructiei armonice a tabloului. Deoarece prin aplicarea
contrastului complementar se realizeaza pe retina ec'ilibrul fiziologic.
"stfel prin amestecul fizic al culorilor complementare in diferite proportii, plus alb sau
negru, se obtin cele mai frumoase griuri colorate.
0ste necesare asdara interventia creatorului, care va coordona efectele cromatice, le va
diri&a conform gandiri si starii sale emotionale, le va directiona in scopul transmiterii unei idei, a
unui sentiment sau a unui mesa& uman mai mult sau mai putin e(lpicit.
)a constatat ca oc'iul uman este un receptor subiectiv si ca nu intotdeauna 1concluziile2
lui concorda cu rezultatele obiective ale masuratorilor facute cu aparate specializate. #n interiorul
pomenitei subiectivitati, intre culorile percepute de oc'i apare intotdeauna o interactiune pe care
aparatele de masura nu o se siseaza. !are tine in mod sigur de personalitatea unica a omului. #n
momentul in care privim un obiect de o anumita culoare, modu in care acesta este perceput de
noi tine in mare masura de mediu in care se afla si de modul in care oc'iul percepe refle(ia
fiecarui lucru pe obiectul respectiv. Datorita comparatiei pe care oc'iul nostru o face in mod
spontan, culorile au o stabilitate relativa. "stfel o culoare pusa langa alta culoare poate parea mai
stralucitoare, dar poate fi pusa la randul ei langa alta culoare care sai fure strlucirea.