Sunteți pe pagina 1din 5

Don Quijote de la Mancha

de Miguel Cervantes
Miguel de Cervantes Saavedra, cel mai mare scriitor al Spaniei i unul dintre cei mai mari ai
literaturii universale, s-a nscut ntr-o familie de origine nobil,dar srac !rou n btlia naval de la
"epato contra turcilor, Cervantes s-a ntors din btlie fr bra#ul st$ng %n drum spre patrie este
capturat de corsari mauri i dus n captivitate la &lger, unde va sta cinci ani
'entors n Spania, se druiete idealurilor literelor (entru fraudele sv$rite de un ajutor al
su, face i c$teva luni de nchisoare, unde va medita asupra vie#ii sale trecute, pline de de)ilu)ii,
nfr$ngeri i amrciuni *ilan#ul acestei vie#i,Cervantes l-a transfigurat sub forma unui roman +Don
Quijote de la Mancha , una din marile capodopere ale tuturor timpurilor
Subiectul romanului este bine cunoscut+ un nobil de la #ar, srac, dar care e m$ndru de titlul
su nobiliar de ,,hidalgo
1
, n spaniol ,,hijo de algo-- fiul unuia care a fost ,,cineva, om de vi#
veche., cititor pasionat de romane cavalereti, i propune s renvie institu#ia ,, cavalerilor
rtcitoride odinioar, i astfel clare pe slbnogul su cal, 'ocinante, i nso#it de mucalitul #ran
Sancho (an)a ca scutier,Don Quijote pornete ,,n ajutorul celor slabi i npstuii/
0ia#a spaniol n comple1itatea ei, vegheat cu stricte#e de 2nchi)i#ie
3
, a fost imortali)at de
Cervantes n toat opera sa i, mai cu seam, n capodopera 2scusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha
aprut n dou pr#i,4567,4547., oper repre)entativ pentru setea de sinte) a spiritului renascentist,
Don Quijote strlucete ca un astru de prim mrime, pe un cer nu prea aglomerat, dar bine acoperit,
ocup$ndu-i locul n constela#ia lui ,,8argantua i (atagruel/
9
, parodie magistral a vie#ii social-politice
france)e :manistul france) s-a folosit de masca uriailor,precum Cervantes a folosit masca nebuniei,
aceasta fiind mult mai ncrcat de semnifica#iiDincolo de personajul tipic pentru un timp i un spa#iu
geografic i spiritual determinat, el e1plic omul tuturor timpurilor;iecare genera#ie are ,,Don Quijote
al su.
:niversul uman n care se manifest Don Quijote cu multiplele lui aspecte de via# autentic, ne
cuprinde n v$rtejul lui, unde cunoatem #rani, #rance i pstori, cu to#ii binevoitori, mucali#i, sntoi
la judecat i la fapt,cum era <eresa (an)a dotat cu o n#elepciune cam rudimentar, dar practic i
eficace pentru condi#ia ei social
"umea n care se lupt Don Quijote pentru a o ndrepta, nu este nici mai rea, nici mai bun ca
altele,dei el o vede e1trem de ticloas, din moment ce voiete s renvie tagma cavaleriei rtcitorilor,
singura n stare s #in piept ,, strmbtilor. =u lipsesc din aceast lume figurile ,,colorate care o
4
ntregesc+ femeile de moravuri uoare cu suflet bun i milos, hangiii trecu#i prin ciur i d$rmon,
slujbaii,,!intei !rii surprini n e1erci#iul func#iunii cu ,,stilullor de a restabili ordinea public
acolo unde se produc incidente
!roii lui Don Quijote erau cavalerii rtcitori, iar eroul lui Sancho va deveni chiar Don Quijote,
pe care, ns, nu va reui niciodat s-l imite p$n la capt Sigur, Sancho poate fi considerat o imagine
nrudit cu a lui Don Quijote, dar nu n sensul de imagine rsturnat, aa cum au afirmat unii critici, ci
de >complement/ ce desv$rete semnifica#iile Se vede, aadar, cu claritate, c rolul acestor dou
personaje este i acela de a sublinia mbinarea perfect a stilurilor
Don Quijote este un ,,hidalgo/ sarac din "a Mancha, om cu mintea ratacita din pricina lecturilor
insistente profilate pe un singur tip de carti, romanele cavaleresti, intre care &madis de 8aula ocupa un
loc de cinste &stfel, sub influenta acestui gen de lecturi, Don Quijote porneste la drum ca un adevarat
cavaler, incalecand pe 'osinanta, o martoaga, alegandu-si niste arme din carton si consacrandu-si
faptele alesei inimii sale, Dulcineea din <oboso, de fapt o simpla taranca nu prea frumoasa, in drumul
sau se opreste mai intai la un han unde il ia pe hangiu drept castelan intalnind un taran ce-si batea
servitorul legat de un copac, il obliga pe acesta sa-l de)lege si sa-i plateasca simbria intalneste apoi
niste negustori carora le cere sa o proclame pe Dulcineea drept cea mai frumoasa doamna din lume
!ste insa grav batut si astfel trebuie sa se intoarca acasa, imbolnavindu-se (rietenii lui stiu ca
responsabile pentru dementa lui sunt cartile de aventuri, pe care se hotarasc sa le arda, crutand doar
doua+ Diana de Montema?or si &madis Dupa insanatosire, eroul hotaraste sa plece din nou, de aceasta
data luandu-si un insotitor, Sancho (an)a, pe care il convinge sa-i fie scutier, la niste mori de vant drept
uriasi, cu care vrea sa se bata, iar in trasura pe care o insotesc niste calugari benedictini isi inchipuie ca
se afla o printesa rapita (ornind la atac impotriva convoiului, este din nou lovit :nor pastori care il
adapostesc le tine discursuri despre varsta de aur a omenirii, cand >miscarile iubitoare ale sufletului se
aratau cu naivitate, @ara ca cineva sa caute a le pune intr-o lumina mai buna, prin ocolul mestesugit al
cuvintelor =u e1ista inselaciune, minciuna si rautate care sa se amestece cu inima deschisa si cu buna-
credintaA De la pastori afla Don Quijole de povestea lui 8risostomo, care isi daduse viata pentru a
obtine iubirea frumoasei pastorite Marcela Dupa ce pleaca de la pastori, cei doi sunt atacati de pa)itorii
unor iepe, din pricina 'osinantei, care fusese atrasa de neche)atul acestora B turma de oi capata in
ochii celor doi aspectul unei armate dusmane, si o ataca Ciobanii ii bat din nou
Dupa o luna, el inca nu este vindecat de nebunie si incearca sa-l convinga pe Sancho sa
porneasca din nou la drum (ornesc spre !l Dorado (alatul Dulcineei nu se vede nicaieri si cand, spre
a-l consola, Sancho ii arata cavalerului o taranca oarecare, acesta considera ca ceva necurat se
intamplase si ca sub chipul had al aceleia se afla gingasa doamna a sufletului sau Dupa un duel cu
9
bacalaureatul Sanson Carrosco, un compatriot ,deghi)at in cavaler., invingatorul Quijote ataca un
transport de lei care, obositi, nu reactionea)a Don Quijote, >cavalerul tristei figuriAA, se va autointitula
de acum inainte >cavalerul leilorA Quijote ii fagaduise de mai multa vreme lui Sancho guvernamantul
unei insule, ca rasplata pentru osteneala si loialitatea lui &junsi la castelul unui duce, acesta il
determina pe Quijote sa-si tina promisiunea si-l numeste pe Sancho drept guvernator al insulei
*arrataria Sancho se dovedeste insa incapabil si renunta la inalta insarcinare ce-i fusese oferita Dupa
o multime de alte peripetii, Quijote se intoarce in casa sa si cade intr-un somn greu Cand se tre)este
este vindecat de nebunie, intelege tot ceea0Ce facuse inainte si simte ca i se apropie sfarsitul Sancho
(an)a il plange pentru ca ii placuse jocul nebunesc al stapanului sau, desi de multe ori el fusese cel care
incercase sa-i arate absurditatea si inutilitatea tuturor actelor sale, in care, de altfel, se va complacea
insusi Don Quijote moare cu mintea vindecata complet, ca prin minune
Sancho (an)a, scutierul lui Don Quijote, repre)int, n mod simbolic, ntreaga lume pe care Don
Quijote o iubete at$t de mult i pentru care e gata s se sacrifice la tot pasul !ste uneori iret, dar
mereu plin de bun sim#, e1prim$ndu-i inteligen#a natural n proverbe Ca guvernator al insulei
*arataria, Sancho re)olv de-a dreptul >nastratinete/, am putea spune, c$teva probleme mrunte, dar
atunci c$nd se simulea) un atac inamic las balt guvernarea, consider$nd c nu-i pentru el i nici nu i
se potriveteD Critica literar a afirmat nu o dat c Don Quijote repre)int natura astral, superioar
care vrea mereu )borul spre desv$rire, iar Sancho simboli)ea) plmada terestr, cu toate
dimensiunile ei naturale Sancho este, de asemenea, fr ndoial, vocea realit#ii !l simte mereu
imposibilitatea despr#irii sale de Don Quijote, iar Salvador de Madariaga numete acest amestec de
substan#e la acelai om >fenomen de Euijoti)are a lui Sancho i de sanchi)are a lui Don Quijote/
&mnuntele legate de hran, de mbrcminte, de organi)area mi)er a hanurilor, obiceiurile
populare, modalit#ile de distrac#ie i de desftare ale omului de condi#ie umil sau afla#i mai sus n
ierarhia social, ca i bog#ia rela#iilor interumane ce dau via#,hrnind moravurile, g$lcevile, micile i
marile tragedii, aventurile i dramele amoroase, formea) o unitate osmotic cu destinul eroului Ca n
toate vremurile, virtu#ile i reversurile lor se nt$lnesc pretutindeni, fie cuibrite n persoane diferite, fie
mpreun cu acelai individ pus n situa#ii i conjuncturi favorabile descoperirii pr#ilor bune de
caracter,sau a celor rele ;aptele de via# din capodopera cervanteasc redau tabloul real din vremea de
atunci
Spania lui Don Quijote nu este alta dec$t Spania lui Cervantesdar aceast Spanie a vie#ii
umile,simple n sensul de comun, cuprinde elemente generale pe care le nt$lnim n oricare alt #ar, n
oricare alt sat de cine tie unde, fiindc este vorba de ceea ce d not comun comportrii i firii
3
omeneti, n esen#a ei pretutindeni la fel+ prin aceasta,i cadrul de ac#iune Euijotesc se ridic la
dimensiunile universului, fiind adecvat misiunii eroului
Din nesf$rita serie de aventuri,Don Quijote iese mereu nfr$nt, suferind tot felul de neca)uri i
umiliri, mereu luat n r$s de ceilal#i, chiar i de #ranca simpl Dulcineea, cum o bote)ase el, v)$ndu-o
n nchipuirea lui ca pe o frumoas castelan, de care se ndrgostete ($n la urm, dup ani de
asemenea nefericire i ridicole aventuri, vindecat de nchipuirile lui cavalereti, Don Quijote, pe
numele su adevrat &lonso Quijano., se ntoarce acas :ltimul capitol al romanului, descriind
sf$ritul eroului, este poate cel mai frumos din ntreaga carte
F
=B<! D! S:*SB"
,,hidalgo
1"
G2DH"8B, hidalgo, s m <itlu purtat, n !vul Mediu, de unii nobili spanioliC persoan care
purta acest titlu
8argantua i (atagruel
9
- este un roman satiric, comic i fantezist, compus din cinci cri, inspirat
din lucrri populare anonime, care, dincolo de aparen, conin profunde observaii realiste
asupra moravurilor epocii, surprinse din perspectiv satiric,scris de Franois Rabelais.
2nchi)i#ie
3
- este o form a procesului penal din epoca Evului Mediu t$r)iu
7