Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
nltime 2,5-2,7 m
nltime =2,20
m
sau panou vitrat
grilajul poate fi
nlocuit cu un sant
ce nconjoar
terenul de joc
B
Mn
curent*+grilaj
**
ce
obtureaz spatiul de
sub mna curent
nltime =1-1,1
m
* sau panou
publicitar
** fr muchii
spre spatiul de joc
C
Mna curent cu
sau fr obturarea
spatiului inferior
minii curente
Page 57 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
pentru spectatori n caz de panic sau evacuare de urgent.
II.6.2.1.1.c. Bnci de tus
Bncile de tus sunt necesare fiecarei echipe (antrenori, juctori rezerv, medic) si delegatiilor de oficiali
(fig. 26).
Ele sunt amplasate n latura vestic a terenului, la o distant de:
-cel putin 2,5 3,5 m fat de linia de tus n competitii nationale;
-cel putin 5 m fat de linia de tus n competitii internationale.
Bncile de echip sunt separate, fiind amplasate simetric fat de prelungirea liniei de mijloc a terenului.
Fiecare banc are locuri pentru cel putin 10 persoane.
II.6.2.1.1.d. Accesul n teren dinspre vestiare
Recomandri FIFA, pentru stadioane de categoria I,A si B:
-Accesul juctorilor n teren trebuie s fie direct si protejat, el nu trebuie s fie accesibil spactatorilor sau
reprezentantilor mass-media (fig.27);
-Traseul juctorilor de la vestiare n teren trebuie s fie ct mai scurt;
-La stadioanele suficient de mari, vestiarele se afl sub gradenele vestice, astfel nct amplasarea este
optim att n ceea ce priveste distanta, ct si securitatea (n aceast zon de tribun se afl spectatorii cu cele
mai mici nclinatii de a agresa juctorii, ceea ce pentru unele stadioane face s nu fie nevoie de tunel).
II.6.2.1.1.e. Panouri publicitare
Recomandrile FIFA prevd:
-La proiectarea unui stadion nou se va tine seama ca s nu se obtureze cmpul vizual al spectatorilor cu
panourile publicitare ce se pot monta n jurul cmpului de joc, asa cum reiese mai jos;
-Distantele minime ntre marginile cmpului de joc si panourile, care au n, mod normal, o nltime de 0,90
m, trebuie s fie de:
-5,00 m fat de liniile laterale;
-3,00 m n spatele liniei de fund, msurati la steagul de corner;
-3,50 m n spatele liniei de fund, msurati n dreptul intersectiei acesteia cu linia de poart;
-6,00 m n spatele portii.
n nici un caz panourile publicitare:
-nu trebuiesc plasate acolo unde constituie un pericol pentru juctori, oficiali si alte persoane;
-nu trebuie fcute dintr-un material periculos;
-suprafata lor nu trebuie s produc reflexii ale luminii susceptibile a deranja juctorii, arbitrii sau
spectatorii;
-nu trebuie amplasate n locuri n acre ar constitui o piedic n calea accederii spectatorilor n suprafata de
joc, n cazul unei evacuri de urgent.
Fig.28. Recomandri FIFA privind panourile publicitare
II.6.2.1.2.Cerinte ale incintei de joc pentru rugby
II.6.2.1.2.a. Dimensiunile si marcajul suprafetei de joc sunt cele expuse n cap. I.3.1.1.b.
II.6.2.1.2.b. Protectia incintei de rugby fat de spectatori.
Page 58 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
Cerintele n ceea ce priveste protectia terenului de joc fat de spectatori sunt aceleasi ca si cele de la
fortbal pentru categoriile I si A.
Aceast protectie trebuie s fie n afara zonei de degajament (vezi si cap. Terenuri de sport) si s nu
constituie o piedic pentru vizibiliatea spectatorilor.
1
Stadioanele germane sunt clasate astfel: A=pist 8 culoare; B =pist 6 culoare; C=pist 4 culoare; D=fr pist
circular (caracter educativ).
II.6.2.1.3. Cerinte ale incintei de joc pentru atletism
Fiind o investitie relativ mare si cu rentabilitate sczut (cu exceptia J ocurilor Olimpice sau mondiale, n
general afluenta de public spectator este mult mai mic dect n cazul jocurilor colective fotbal/rugby) acest tip de
stadion l gsim numai la nivel national sau n marile aglomerri urbane.
Lipsa constrngerilor impuse de terenurilor de fotbal sau rugby, aduce mari avantaje n proiectarea
ansamblului terenului pentru atletism, cum ar fi:
-posibilitatea desenrii unui traseu mai liber si mai rapid pentru pista de alergri;
-posibilitatea amplasrii pistelor de srituri n interiorul pistei de alergri, unde pot fi urmrite mult mai bine
de spectatori;
-pista de elan pentru sritura n nltime se poate amplasa complet n interiorul virajului sudic al pistei de
alergri (deci fr a o mai intersecta pe aceasta din urm).
Chiar si n cazul acestui stadion specializat pentru atletism, se pstreaz o zon central dreptunghiular,
dimensionat astfel nct s poat primi obiectele de la probele de aruncri, zona gazonat din motive de
sigurant.
Numrul, orientarea si amplasarea diferitelor terenuri de concurs n cadrul stadionului de atletism trebuie
s satisfac urmtoarele cerinte:
a) s confere o sigurant maxim atletilor, oficialilor si spectatorilor;
b) pantele vor fi:
-pentru srituri si aruncri: maximum 1/1.000 n sensul cursei;
-pentru zona de receptie a terenului de aruncri: maximum 1/100 transversal;
c) s plaseze atletii n pozitia cea mai favorabil, prin alegerea sensului cursei sau al aruncrii n functie de
directia vntului;
d) s ofere spectatorilor cea mai bun vizibilitate posibil pentru toate probele.
n tabelul 12 sunt prezentate orientativ cerintele de echipare ale unui stadion de atletism n functie de
nivelul de competitie conform datelor Federatiei Franceze de Atletism.
Recomandm proiectantilor s ia legtura cu Federatia Romn de Atletism nc din faza de definitivare a
temei, pentru a cunoaste cu exactitate cerintele specifice ale acesteia n ceea ce priveste omologarea terenurilor
de competitie.
Fig. 30 si 31 arat exemple de amplasare a diferitelor terenuri de atletism n cadrul unor stadioane
specializate de nivel nalt.
Fig.29. Schema functional a stadionului de atletism
Page 59 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
Page 60 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
II.6.2.2. Cerinte ale incintelor polisportive
n Europa acest tip de stadion exist n dou variante:
-fie pentru sporturi colective (fotbal si rugby);
-fie pentru sporturi colective si atletism.
II.6.2.2.1. Incinta pentru fortbal si rugby
Dimensiunile necesare pentru terenul de joc sunt cele din tabelul urmtor:
Tabel 12
Rmn valabile cerintele de la incintele de fotbal, respectiv rugby.
II.6.2.2.2..Incinta pentru atletism si sporturi colective
Este un tip de stadion care are avantajul unei bune rentabilizri a zonei spectatorilor, dar din punct de
vedere tehnic reprezint un compromis pentru toate sporturile:
-pentru sporturile colective (fotbal, rugby) prezenta pistei de atletism atrage ndeprtarea spectatorilor (a
tribunelor) de terenul de joc;
-atletismul este constrns s-si amplaseze anumite suprafete de concurs n zone cu vizibilitate sczut.
Coordonare ntre sporturile colective si pista de 400,00 m (fig. 32)
Forma pistei de atletism depinde de:
-regulamentele de atletism;
-normele sporturilor colective, care difer n functie de nivelul de competitie.
Forme posibile decurgnd din aceste cerinte sunt artate n fig.32.
Nivel competitie Arie de joc plus degajament
International minim 127,00 x 80,00 m
National minim 27,00 x 75,00 m
Categoria B 127,00 x 75,00 m
Categoria C 127,00 x 75,00 m
Page 61 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
II.7. Echipri functionale anex
Practica sportului n competitii necesit echipri anexe, variabile ca numr si important, n functie de sport
si de nivel de competitie.
Aceste echipri
1
sunt:
1.echipri tehnice specifice atletismului;
2.echipri sportive pentru pregtirea juctorilor;
3. spatii pentru materialul sportiv.
II.7.1. Echiprile tehnice specifice atletismului sunt de dou categorii:
1.echiprile aflate n incinta stadionului;
2.echiprile aflate n afara incintei stadionului.
II.7.1.1.Echiprile tehnice specifice atletismului aflate n incinta stadionului sunt echiprile necesare
desfsurrii competitiilor de atletism si ele se compun din:
1.scara judectorilor (arbitrii) la sosire;
2.blocul tehnic;
3.camera de apel.
Componenta si dimensionarea acestor echipamente, functie de nivelul de competitie, se regsesc
centralizate n tabelul nr. 13.
Tabel 13.
Categorie stadion I A B C
Scara arbitrilor 20 locuri
DA
*
DA
**
DA
***
Bloc tehnic DA
DA
*
DA** -
Sala foto-finish 25-30 mp
*
- -
Regia de comand
a tabloului de
afisaj
30-40 mp * - -
Sal director
concurs si speaker
20-25 mp * - -
Secretariat
competitie
50 mp * ** -
Camera de apel 50-80 mp * **
Legturi tehnice
ntre bloc si teren
8 4-5 - -
Page 62 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
1
Se vor consulta n mod obligatoriu federatiile romne sportive n ceea ce priveste conformitatea acestor cerinte cu cerintele la
zi ale regulamentelor sportive nationale (internationale,dup caz).
II.7.1.1.1. scara judectorilor (fig.33, 34, 35)
Numr minim de locuri: dublul culoarelor de pe pist
Amplasament: n afara pistei, n continuarea fictiv a liniei de sosire
Acces: direct dinspre pist
II.7.1.1.2. bloc tehnic (fig. 33, 34, 35, 36)
Functiuni: controlul sosirilor la cursele de atletism, nregistrarea si transmiterea rezultatelor probelor de
atletism, informare public.
II.7.1.1.2.b. Amplasamentul blocului tehnic poate fi:
n zona tribunelor:
-n spatele si deasupra scrii judectorilor;
-inclus n tribune (n partea lor 'superioar, n dreptul liniei de sosiri ) fig.33, 34, 35;
n incinta de joc:
- echipament permanent (turn fix fotofinish, amplasat n exteriorul pistei, n prelungirea liniei de sosire);
-echipament semipermanent (turn mobil pentru foto-finish).
II. 7.1.1.2.c. Componenta blocului tehnic
1. Sala de fotofinish, cu functiunea principal de a lua imagini ale sosirii concurentilor. Aparatele se
amplaseaz n prelungirea imaginar strict a liniei de sosire si vor fi nclinate cu 30 fat de planul pistei (culoarul
cel mai ndeprtat) - fig. 35.
Aceast sal trebuie s aib o vedere total asupra terenului de concurs, n special asupra pornirilor si
sosirilor n curs .
2. Sala de comand a tabelei electronice are suprafata de aprox. 30-40 mp si amplasament astfel nct s
aib o perfect vizibilitate spre tabel.
3. Sala conducere a concursului si speaker are suprafata aprox. 20-25 mp, vedere integral asupra terenului si
este situat n vecintatea slii de fotofinish.
4. Sala secretariat concurs (si sala prelucrri de date pe calculator, acolo unde este cazul) - suprafata de
aprox. 50 mp. Are relatii directe cu: blocul tehnic, presa, camera de apel.
5. Fose tehnice - toate informatiile necesare blocului tehnic pentru nregistrarea rezultatelor concursului
sunt preluate din teren n punctele importante (punctele de plecare n cursele de 100 m, 110 m garduri, 200 m, 400
m si zonele de srituri sau aruncri) si transmise n blocul tehnic prin intermediul unui cablaj fix, ngropat (3 100
(fose tehnice)
* Aceeasi echipare ca la categoria I cu suprafete mai reduse
** Suprafete mai reduse dect la categoria anterioar
*** Poate fi mobil
Page 63 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
pentru curent 220V, curent slab, TV).
Pornind din blocul tehnic, cablurile trec pe sub pist (linia de sosire) pentru a ajunge n fosele tehnice (vezi
schema din fig. 36).
n stadioanele de atletism sunt 4 fose.
n stadioanele combinate cu jocuri e nevoie de 8 fose:
- 4 n interiorul pistei (Ia colturile terenului de joc);
- 4 n exteriorul pistei, la extremittile zonei de srituri (fig. 37).
II.7.1.1.3. Camera de apel
Functiune: adunarea si controlul atletilor nainte de intrarea n teren pentru concurs.
Amplasament: ntre vestiare atleti sau terenuri de nclzire si terenul de competitie. De regul
amplasamentul optim este n extremitatea "plecri" (start) a pistei de vitez.
Dimensiuni: 50 - 80 mp.
Camera de apel trebuie s aib legturi (voce/date, telefon) cu sala de conducere a concursului,
secretariatul si blocul tehnic.
1
II.7.1.2. Echipri functionale anex pentru stadioanele de atletism, exterioare incintei
Acestea sunt: 1.intrare maraton;
2.terenuri pentru antrenament si nclzire.
II.7.1.2.1. Intrarea pentru maraton (vezi fig. 29) se afl spre turnanta (vitajul) de sud a pistei de alergri.
Dimensiuni: ltime minim de 6,00 m. Trebuie s fie liber de orice obstacol.
II.7.1.2.2. Terenuri pentru antrenament si nclzire
Aceast categorie de echipament functional anex depinde de categoria stadionului, spatiul de care se
dispune si mijloacele financiare.
Pentru stadioanele de categoria 1, ele trebuie s fie sensibil asemntoare cu cele de concurs. Pista de
vitez ar putea fi separat de pista circular (dnd astfel posibilitatea mai multor atleti de ale folosi nacelasi timp).
Pentru restul stadioanelor acest tip de echipare poate fi redus foarte mult (pista anex pentru stadioane de
categoria A si B poate avea numai 2 culoare si un singur viraj).
II.7.2. Echipri functionale anex pentru pregtire juctori si atleti
II.7.2.1. Sli de nclzire
Aceste echipamente se cer numai la stadioane de categoria 1 si A.
Suprafata: minim 300 mp.
Amplasament: de regul sub tribune.
1
Echipamentul functional anex expus se refer la stadioanele de competitii internationale (nivel maxim de dotare). Pentru
celelalte categorii de competitii (deci si de stadioane) echiparea va fi diminuat corespunztor ( a se vedea tabelul 13. si a se
consulta Federatia Romn de Atletism).
Finisaj:
- sol =specific pantofilor cu crampoane (insonor si rezistent)
- pereti =rezistenti la soc, fr muchii ascutite.
II.7.2.2. Terenuri de antrenament si nclzire pentru iocuri
Page 64 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
Pentru stadioanele de categoria 1 si A este bine s se dispun de cte 1 -2 terenuri anex pentru a putea
permite nclzirea juctorilor fr spectatori.
La aceast categorie de stadioane legtura ntre terenurile anex si stadion nu este accesibil
spectatorilor.
Dimensiunile sunt variabile, putnd avea si dimensiuni mai mici dect minimum reglementar cerut pentru
competitie
III Principii privind proiectarea tribunelor
Definitie: Tribunele sunt partea de constructie din cadrul unui stadion proiectate astfel nct spectatorii s
poat urmri spectacolul sportiv n conditii de sigurant, bun vizibilitate si confort.
Forma si dimensiunea lor variaz foarte mult, n functie de densitatea terenului sportiv si importanta
acestuia (nivelul de competitie pentru care este omologat) precum si de configuratia terenului de amplasament (cu
sau fr deniveIri).
III.1. Clasificarea tribunelor
III.1.1. Dup forma si modul de amplasare fat de terenul de sport. tribunele pot fi:
1. drepte, care la rndul lor pot fi (fig. 38):
a) pe o latur (de o parte a laturiI vestice a terenului de sport);
b) pe dou laturi (simetrie fat de axul lung al terenului de sport);
c) perimetral;
2. curbe, care la rndul lor pot fi (fig. 38):
a) pe o latur (de o parte a laturii vestice a terenului de sport):
- forma de sector de elips (de fapt o suprafat compus din sectoare de cerc cu dou sau mai multe
raze);
- form de croissant;
b) pe dou laturi (simetric fat de axul lung al terenului de sport):
- dou sectoare de elips;
- form de secer (cnd marginea lor interioar urmreste forma pistei de atletism, iar cea exterioar are
conturul cercului de vizibilitate optim);
c) pe patru laturi:
- form eliptic (spatiul tribunelor este delimitat de dou contururi eliptice);
- form de cerc (cnd marginea lor interioar urmreste forma pistei de atletism, iar cea exterioar are
conturul unui cerc de raz mai mare dect cea de vizibilitate optim si mai mic dect cea de vizibilitate maxim);
3. mixte, si anume:
a) pe dou laturi:
- dou sectoare drepte cu extremittile arce de cerc;
b) pe trei laturi:
- forma de potcoav (dou zone drepte racordate printr-un sector de cerc);
c) pe patru laturi:
-forma pistei de atletism
1
Page 65 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
Se poate trage o concluzie: n general, forma curb a tribune lor apare cnd terenul de sport contine si
pista de atletism de 400,00 m. Aceast form (curb) nu este recomandat stadioane lor fr pist de atletism,
deoarece ndeprteaz inutil spectatorii din zona cu cea mai bun vizibilitate asupra terenului.
n sensul notei de la capitolul II.2.1., forma curb a tribunelor ar trebui s caracterizeze stadioanele, n timp
ce forma rectilinie a tribunelor dispuse n jurul diferitelor terenuri de jocuri sportive, ar trebui s caracterizeze
arenele. O exceptie o constituie tribunele n form de croissant (III.I.I. - paragraf 2a.), acestea fiind tribune curbe ce
avanseaz pn la limita dreapt a terenului de joc.
IIl.1.2. Dup materialul de constructie folosit, tribunele pot fi:
1) din lemn (pn la structuri lamelare);
2) din metal (pn la structuri de grinzi metalice triangulare);
3) din beton (pn la beton armat precomprimat);
4) din piatr.
IIll.1.3. Dup confort tribunele se clasific astfel:
1) n functie de spatiul rezervat spectatorului:
a)tribune cu locuri n picioare;
b)tribune cu locuri de stat jos;
1
Dup cum se observ n aceast clasificare, forma tribunelor este dictat de: forma terenului de sport; studiul
conditiilor de vizibilitate (vezi si capitolul II.5).
2) n functie de expunerea spectatorului la conditiile atmosferice:
a) tribune descoperite;
b) tribune acoperite.
2
III.1.4. Dup modul de rezolvare al structurii de reazem a tribunelor, acestea pot fi:
1. cu o suprastructur proprie;
2. asezate pe un taluz sau un rambleu;
3. mixte (o combinatie ntre tipurile 1 si 2) (vezi fig. 39).
III.2. Amplasarea tribunelor
Criterii generale de amplasare
Amplasarea tribunelor este determinat de urmtorii factori:
- orientarea terenului de sport (n emisfera de Nord orientarea preferential a tribunei este cu fata ctre N-
E, pentru a evita razele directe ale soarelui n competitiile de dup amiaz);
- regimul vnturilor dominante (acest factor implic si msuri de protectie specifice - acoperirea si/sau
nchiderea lateral, bariere naturale sau arhitecturale);
- conditii generale de vizibilitate (vezi cap. 11.5.);
- relieful terenului;
- numrul spectatorilor: tribunele pot avea dispunerea pe o singur latur a terenului de sport (stadioane
mici) pn la dispunerea perimetral (stadioane mijlocii/mici), si chiar pe mai multe nivele (stadioane foarte mari) -
Page 66 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
vezi fig. 38 si 42;
1
Cu ct mai ridicat este nivelul competitional pentru care este omologat stadionul, cu att mai mare este gradul de confort pe
care trebuie s I ofere tribunele. Deja forurile sportive internationale care patroneaz meciurile de fotbal de nivel nalt (FIFA si
UEFA) au cerinta obligatorie ca aceste meciuri s fie urmrite din tribune prevzute cu scaune individuale pentru fiecare
spectator. Mai exist si tendinta de a se recomanda ca o suprafal din ce n ce mai mare din tribune s fie acoperit, ceea ce ar
putea deveni n viitor o cerint obligatorie pentru meciurile de nivel nalt.
III.3. Capacitatea tribunelor
Capacitatea tribunelor se stabileste de la caz la caz, n functie de importanta si tipul echipamentului cruia
i sunt destinate.
De retinut:
1. Pentru echipamentele destinate competitii lor sportive (stadioanele) exist un numr minim de locuri,
dictat de sportul respectiv si nivelul de competitie. Pentru aceasta trebuie consultate federatiile sportive de
specialitate.
2. Se poate stabili si un maximum, dictat de conditiile generale de vizibilitate (vezi cap. 11.5.). Exemplu de
calcul pentru un stadion mare:
- pentru zona de vizibilitate optim: suprafat tribune =suprafata zonei optime - suprafata incintei de joc =
25.500 mp - 10.000 mp =15.500 mp, de unde rezult, pentru 0,80 mp/un loc, un numr de aprox. 20.000 locuri pe
un nivel;
-pentru zona de vizibilitate maxim: suprafat tribune =suprafata zonei maxime - suprafata incintei de joc
=49.000 mp - 10.000 mp ==39.000 mp, de unde rezult, pentru 0,80 mp/un loc, un numr de aprox. 48.000 locuri
pe un nivel.
III.4. Cerinte functionale
III.4.1. Accesul la tribune
Accesul la tribune se poate face astfel:
1. lateral sau din spatele tribunei;
2. din fat (n acest caz prima graden va fi supranltat cu aproximativ 1,00 m deasupra terenului de sport);
3. cu vomitorii (acestea prezint totusi dezavantajele de a ocupa, n general, zone cu vizibilitate foarte bun si
de a genera ambuscade n cazul evacurii de urgent, de aceea poate c ar fi de evitat n favoarea unor
accese n partea de spate-sus a gradenelor, debusnd n favoarea circulatiei de distributie adecvat);
d) combinate partial sau total cele trei sisteme precedente.
Numrul intrrilor n tribune este determinat de numrul spectatorilor, respectiv al cilor de evacuare,
precum si de necesarul de controlori (care trebuie s fie ct mai redus).
III.4.2.Compartimentarea tribunelor
La stadioanele de peste 20.000 locuri se recomand mprtirea (compartimentarea) tribunelor n sectoare
de maximum 5.000 locuri cu propria lor echipare n ceea ce priveste functionalitatea, circulatia si serviciile.
Se mai recomand ca sectoarele s fie mprtite pe subsectoare astfel:
Page 67 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
1. pentru zone de stat n picioare subsectoare de aprox. 500 persoane (n general se consider o densitate
de aprox. 47 persoane la 10 mp.), delimitate de circulatii att laterale distantate la maximum 10 m - ct si n fata si
n spatele subsetorului distantate la maximum 12 m;
2. pentru zone cu locuri de stat jos, subsectoare de aprox. 1.000-1.200 locuri, cuprinznd un numr maxim
de 30 rnduri. n cadrul subsectoarelor, cei aprox. 1.000-1.200 spectatori se vor repartiza n rnduri de maximum
40 de locuri cuprinse ntre dou circulatii sau maximum 20 de locuri cuprinse ntre un perete si o circulatie.
III.4. 3. Circulatia n tribune
III.4.3.1. Distanta maxim de parcurs dintre un loc n tribun si iesirea cea mai apropiat trebuie s fie de
45,00 m (vezi fig. 40) astfel:
- pentru locuri n picioare sau pe bnci aceast distant este linia ce uneste locul respectiv cu cea mai
apropiat iesire;
-pentru locuri pe scaune, aceast distant reprezint suma dintre lungimea rndului si aceea a cii laterale
de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiat iesire.
III.4.3.2. Dimensionarea cilor de acces va respecta urmtoarele:
Cile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,2 m.
Se consider ltimea minim de trece 1,2 m (adic acea ltime care asigur evacuarea unui numr de 100
de persoane ntr-un minut n conditii rezonabile, fie aceasta un Modul de iesire - M.I.). Dou persoane pot trece
simultan printr-un modul de iesire.
n general, se recomand un timp planificat de iesire n caz de urgent de 270 secunde (evacuarea
tribunei
1
). Acest timp este inclus n timpul mediu admis de evacuare a stadionului
2
, care este de 8-10 minute
3
.
III.4.3.3. Calculul fluxului de evacuare al unei iesiri se face mprtind ltimea sa la ltimea modulului de
iesire, si apoi nmultind cu numrul de spectatori rezultati din timpul maxim de evacuare a tribunei (450 de
spectatori n cazul timpului de 270 secunde). n mod normal suma capacittilor individuale ale iesiri lor ar trebui s
fie o msur a capacittii zonei destinate spectatorilor stadionului (tribuna).
III.5. Cerinte de vizibilitate a tribunelor
Conditiile generale de vizibilitate sunt cele expuse n cap. II.5. Cerinte pentru asigurarea unei bune
vizibilitti de ctre tribune:
-forma (profilul n sectiune transversal a tribune lor);
- dimensiunea elementelor ce alctuiesc tribuna trebuie s respecte datele rezultate din studiul curbei de
vizibilitate.
Din acest studiu, n functie de datele fiecrui caz n parte, poate rezulta fie un profil drept al tribunelor, fie
unul parabolic (vezi fig. 41 si 42).
1
evacuare tribun =toti spectatorii au prsit locurile din tribun si au trecut de "punctele de acces n
tribun" spre incinta exterioar tribunei.
2
evacuare stadion =toti spectatorii au trecut de incinta exterioar (vezi cap. II.1. si fig. 21).
3
Pentru fiecare stadion n parte se va face un studiu separat pentru a se stabili, mpreun cu autorittile
cu rspunderi n acest sens, si n functie de capacitate, modul de rezolvare a traseelor de evacuare si materialele
folosite, precum si de normele specifice n vigoare, timpii maxim admisi pentru evacuarea tribunei si respectiv a
Page 68 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
stadionului.
III.5.1. Calculul curbei de vizibilitate
Profilul transversal al gradenelor este o curb parabolic ce se poate determina fie prin metoda analitic
(fig. 43), fie prin metoda grafic lachez (fig. 44).
Pentru ambele metode se va tine seama de urmtoarele elemente conventionale:
- prima graden va avea cca. 18 cm nltime, iar ultima maximum 40 cm;
- n fata primei gradene se va rezerva un spatiu de circulatie de minim 1,2 m;
-n cazul cnd nu exist pist de alergri, ntre spatiul de circulatie si terenul de joc se va prevedea un
spatiu liber perimetral (de sigurant) de 1,50-2,00 m;
- punctul A (focar), situat fie n mijlocul pistei de alergare, fie la marginea terenului de joc la 0,50 m nltime
(sau, n cazul terenurilor rar pist, la 1/4 din ltimea acestora msurnd de la margine);
- nltimea (h) cu care raza vizual depseste pe vertical spectatorului din fat, raza vizual a acestuia
10-15 cm;
- ltimea gradenei (r) n functie de tipul de scaun, cu/fr sptar 75-85 cm;
- nltimea gradenei (d) rezult din calculul curbei de vizibilitate
1
Desi pentru gradene rezult nltimi diferite, se va considera o nltime medie constant pentru grupuri de cca. 10-
12 gradene. n acest caz profilul tribunei devine o linie frnt, nltimea gradenelor schimbndu-se n punctele de frngere.
n ipoteza folosirii metodei analitice intervin, n plus, urmtorii factori:
-distanta pe vertical (b) de la punctul A pn la nivelul pardoselii primului rnd de spectatori;
- distanta (a) de la nivelul pardoselii pn la nivelul ochilor unui spectator asezat (1,20 m) sau stand n
picioare (1,65 m);
- nivelul ochiului spectatorului din rndul n fat de nivelul primei gradene ( U
n
);
-distanta pe orizontal (S
n
) de la proiectia vertical a punctului A pn la ochiul spectatorului din rndul n;
-nivelul unei gradene (U
n
- a) fat de focar.
III.5.1.1.a. Formula de calcul a vizibilittii va fi:
U
n
=[Sh x(h+U
n-1
)-b x r]:S
n-1
Cota ultimei gradene va fi determinat calculnd succesiv toate gradenele, ntruct nivelul fiecreia are ca
baz de calcul nivelul gradenei precedente.
n ipoteza unui numr total de 14 gradene, formula va arta astfel:
U
n
=[S
14
x (h+U
13
)-bxr]:S
13
IIl.5.1.1.b. Pentru determinarea profilului transversal al gradenelor prin folosirea metodei grafice se va
proceda dup cum urmeaz:
Se va construi profilul transversal al tribunei la o scar destul de mare, de preferint 1/20, folosind
parametrii care s-au ntrebuintat si la metoda analitic prezentat anterior.
Metodologia const n a determina pozitia pe care trebuie s-o aib ochiul spectatorului din rndul n, cu
ajutorul unei drepte care s treac prin focarul A si printr-un punct situat la distanta h (10-15 cm) deasupra ochiului
spectatorului din rndul n - 1 (raza vizual a spectatorului din rndul n).
Nivelul primei gradene si distanta de la focar la spectator variaz dup tipul tribunelor. La tribunele drepte,
Page 69 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
paralele cu pista de alergare, distanta de la focar la spectator rmne constant; la cele eliptice, aceast
distant este constant la viraje si variaz n dreptul aliniamentului drept al pistei de alergare. Nivelul primei
gradene si distanta de la focar la primul rnd de spectatori au o influent hotrtoare asupra nltimii tribunelor. De
regul, calculul profilului tribunei se face pe axul longitudinal al pistei (Ia turnante).
III.5.2. Profil rectiliniu
n practic, din motive de executie, se admit profile de tribune constituite din tronsoane rectilinii, a cror
pant creste pe msura deprtrii de teren. Fiecare tronson poate avea 5-10 rnduri. Panta ultimului rnd nu poate
depsi 45.
Pentru fiecare tronson rectiliniu dimensiunile n sectiune a gradenelor sunt date de relatia:
H =c +IX x (nc +H) : D
(toate dimensiunile sunt n m; vezi fig. 45) unde:
h =nltime gradene ale unui tronson de aceeasi pant;
c=10-15 cm;
I =adncime graden;
n =numr rnduri tronson;
H =nltime ochi primul spectator;
D =distant ochi primul spectator si punctul observat (linia de tus etc.);
X =distanta dintre ochii primului spectator si ultimul rnd de gradene
nltimea gradenelor variaz, n general, de la 0,25 m n partea inferioar la 0,45 m spre partea
superioar.
III.5. 3. Pentru verificarea vizibilittii unei tribune se poate folosi urmtoarea formul (vezi fig. 46):
unde:
h =80 cm; d=12 cm
III.5.4. Dispozitii particulare
Pentru stadioanele de foarte mare capacitate, tribunele pot fi dispuse pe dou nivele (n unele cazuri chiar
3) - fig. 42 si 47.
n aceast dispozitie a tribune lor pentru ca spectatorul aflat pe ultimul rnd din nivelul inferior s poat
urmri traiectoriile aeriene ale mingii se ia n consideratie conventia ca raza vizual a acestuia s treac prin
verticala punctului de mijloc al terenului la o nltime minim de 15,00 m (fig. 47).
III.6. Gradene
III.6.1. Clasificri si dimensiuni de gradene
III.1.6.1. Clasificare gradene
n functie de confortul oferit spectatorilor (pozitia pe care pot s o aib acestia n timp ce ocup locurile din
tribuna special amenajat n vederea urmririi spectacolului sportiv), putem deosebi urmtoarele tipuri de gradene:
a) gradene pentru locuri de stat n picioare (fig. 48a);
b) gradene pentru locuri de stat asezat (fig.48b).
1
Page 70 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
1
Noile reglementri FIFA exclud prevederea de tribune pentru stat n picioare la stadioanele cu peste 10.000 locuri.
III.1.6.2. Capacitate gradene (tribune)
a) n cazul gradenelor cu locuri de stat n picioare se consideri un numr de 5 spectatori pe mp (0,50 m
ltime x 0,40 m adncime =0,20 mp/spectator).
b)Pentru gradenele cu locuri de stat asezat, n functie de tipul locului de stat, distingem urmtoarele dou
situatii:
- loc fr sptar (0,40 +0,45 m/loc x 0,85 +090 m) ==0,308 +0,360 mp/spectator;
- cu sptar (0,40 +0,45 m/loc x 0,85 +0,90 m) ==0,340 +0,450 mp/spectator.
III.6.1.3. Dimensiuni gradene
Dimensiunile gradenelor, respectiv h =nltimea si I =adncimea (fig. 48), rezult din calculul curbei de
vizibilitate valorile lor maxime, respectiv minime fiind n functie de tipul gradenei (cu locuri n picioare sau asezate)
dup cum urmeaz:
1. Gradene cu locuri n picioare (fig. 48a):
- h maxim =20 cm;
-l minim 35 cm (recomandat 40 cm);
b) Gradenele cu locuri de stat jos pot fi de trei tipuri:
1)locurile de stat jos sunt direct pe graden;
2)locurile de stat jos sunt pe bnci fixate pe gradene; .
3) locurile de stat jos sunt pe scaune individuale.
Dimensiunile pentru gradene tip b.1:
- h maxim =40 cm;
-l minim =70 cm (recomandat 80 cm).
III.6.1.4. Dimensiuni locuri de stat ios
Locuri le de stat jos n gradene pot fi pe bnci sau pe scaune individualei, ale cror dimensiuni minime,
respectiv adncimea (Ib pentru bnci si Is pentru scaune n fig. 48b) si ltimea (L) sunt urmtoarele:
locuri pe bnci:
- Ib 30 cm;
- lt (ltimea minim de trecere ntre rnduri) 35 cm;
-l (gradena ) 65 cm.
-locuri pe scaune individuale - scaune cu limite laterale (cu sau fr brate) si cu sptar, cu urmtoarele
dimensiuni:
- L 50 cm (distanta ntre limitele laterale ale scaunului);
- Is 35 cm (recomandat 40 cm);
- It 35 cm (ltimea minim suport picioare) recomandat 40 cm;
- dac sptarul scaunului este peste 30 cm nltime, atunci ltimea inim a suportului pentru picioare ,este
de 40 cm.
Page 71 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
Rndurile de scaune vor fi astfel dimensionate nct s lase o ltime de trecere (ltime suport picioare) de
minimum 0,35 m, scaunele fiind n pozitia asezat.
Cnd scaunele sunt rabatabile, ltimea minim de trecere ntre scaune (scaunele avnd bancheta ridicat)
este recomandat s fie 50 cm.
Bancheta se va aseza n consol, astfel ca marginea anterioar s avanseze cu 20-30 cm fat de peretele
vertical al gradenei pe care este asezat.
III.6.1.5. Bariere de retinere (protectia circulatiei spectatorilor)
a) n cazul amenajrilor de locuri pentru stat n picioare (pe gradene sau pant) este necesar a fi prevzut
pentru fiecare 25 mp cte o bar n lungime de cca. 3,00 m si la nltimea de 1,20 m. Acestea se vor plasa
intercalat, astfel nct s nu permit formarea de culoare pe linia de cea mai mare pant a tribunei (fig. 48c);
b) n zonele tribunelor n care exist denivelri ntre dou gradene succesive sau ntre o graden si sol, mai mari
sau egale cu 1,00 m se vor prevedea parapete, bariere de retinere sau alte elemente echivalente, cu conditia de a
nu stnjeni circulatia.
Note:
1.Avnd n vedere importanta deosebit (din punct de vedere al sigurantei spectatorilor) pe care o au
barierele de retinere, att n ceea ce priveste amplasarea. ct si caracteristicile constructive ale acestor bariere,
recomandm consultarea prescriptiilor cuprinse n Codul de securitate pentru stadioane sportive (Guide to Safety
at Sports Grounds - cunoscut ca Geen code elaborat n Marea Britanie).
2. Locurile pentru stat n picioare se pot amplasa si pe suprafete orizontale (1-3 rnduri de spectatori) sau
n pant (unghi maxim 7) - fig. 48a.
3. nltimea maxim de 45 cm a gradenelor apare n situatii speciale, cnd panta ajunge la maximul admis
de , situatie n care se vor lua msuri speciale de sigurant, cum ar fi prevederea de bariere sau elemente
echivalente pentru protectia circulatiei pe vertical si limitarea numrului de gradene consecutive la 5.
III.6.2. Amplasarea locurilor speciale
III.6.2.1. Pentru stadioanele de nivel competitional nalt (international, national I, A si B) se prevd locuri
speciale, amplasate de regul n tribuna principal (tribuna vestic a stadionului) care este acoperit, astfel:
a) Loja oaspetilor de onoare se amplaseaz n mijlocul tribunei sau sectorului pentru invitati, avnd
asigurat un acces separat, precum si o circulatiei pentru autovehicule. Capacitatea lojei va fi de 15-25 de locuri. n
legtur cu aceasta, se vor prevedea: hol, grupuri sanitare, garderob, bufet, telefon.
b) Sectorul pentru invitati speciali se prevede n zona central a tribunei principale, avnd cca. 200 de
locuri.
c) Locurile reprezentantilor presei se amplaseaz n tribuna principal, n apropierea locurilor pentru juriu,
ntr-un sector cu o bun vizibilitate asupra ntregului teren. Locurile vor fi prevzute cu pupitre pentru scris, iar
numrul lor se va stabili prin tem de la caz la caz. n principiu, o treime din aceste locuri trebuie s fie echipate cu
racorduri telefonice si modem. n apropiere se vor gsi spatii pentru redactare, cabinele telefonice si
teleimprimatoare (faxun), o sal pentru conferinte de pres, studiouri de televiziune si camere obscure pentru
fotografii, n conformitate cu dispozitiile FIFA si UEFA. Numrul cabinelor telefonice depinde de importanta
stadionului si variaz ntre 3 si 20.
Page 72 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
d) Cabinele crainicilor de radio, de televiziune. de regie tehnic si platformele pentru televiziune se vor
proiecta conform temei ntocmite de beneficiar cu acordul Societtii Nationale de Radio si Televiziune. Ele se vor
amplasa n sectorul vestic al tribunei, n punctul cel mai ridicat, cu o foarte bun vizibilitate asupra ntregului teren.
III.6.2.2. Locuri pentru spectatori cu handicap
n toate categoriile de stadioane se recomand s se ia msurile necesare pentru a asigura conditiile
speciale de sigurant si confort pentru spectatorii cu handicap. Pentru aceasta trebuie s se prevad locuri special
amenajate n tribune astfel nct s asigure persoanelor cu handicap o bun vizibilitate si un acces comod (rampe
pentru scaune cu rotile), precum si servicii sanitare si de asistent adecvat proiectate pentru aceast categorie de
spectatori, n conformitate cu normele specifice n vigoare.
Trebuie asigurat spectatorilor cu handicap, inclusiv celor n scaune cu rotile, accesul n tribune (nc de la
intrarea n stadion prin portile nchiderii exterioare), astfel nct s nu se creeze dificultti n uz nici acestora si nici
celorlalti spectatori. Spectatorii cu handicap nu trebuie s se afle n nici o zon a stadionului n care imposibilitatea
lor de a se misca repede ar reprezenta un risc pentru ceilalti spectatori n cazul evacurii de urgent.
III.7. Principii de proiectare ale anexelor pentru spectatori
De regul, anexele pentru spectatori sunt amplasate n spatiul dintre incinta exterioar si tribune (fig. 21).
Acest spatiu, important ca volum, n caz de panic poate fi si un spatiu suplimentar de sigurant (ca un
"vas de expansiune") la iesirea din tribune.
Semnalizarea tuturor "localurilor" aflate n acest spatiu, precum si a circulatiilor incluse, trebuie s fi
abundent, clar, precis si lesne de nteles si de ctre utilizatorii necunosctori ai limbii romne. Se recomand
utilizarea "ideogramelor". Aceast semnalizare trebuie s fie vizibil att noaptea, ct si n caz de panic.
n categoria anexelor pentru spectatori sunt incluse urmtoarele spatii functionale:
1. Holurile si spatiile pentru circulatie si odihn se afl n cea mai mare parte pe marile "inele de distributie" din
spatele tribunelor. Circulatiile de distribuire si degajament din spatele tribunelor trebuie s aib o ltime
suficient de mare pentru a prelua aceste functiuni. Dac aceste circulatii sunt acoperite, vor avea o nltime
minim sub plafon de 2,40 m si vor fi libere de orice obstacol. Se va da o atentie deosebit rezistentei
materialelor folosite si a parapetelor sau minilor curente.
Legtura dintre accesul n stadion si circulatiile din spatele tribunelor se face prin scri largi sau rampe, de
dorit cu ramp dreapt, debusnd ntr-o zon larg, liber, dintre tribune si incinta exterioar. Se vor evita efectele
de "plnie" si schimbrile bruste de directie.
Numrul portilor aflate pe traseul acestor circulatii trebuie limitat la minimum.
Portile de iesire din incinta exterioar (iesire din stadion) vor fi, n schimb, n numr ct mai mare. Toate
portile se vor deschide ctre exterior (n sensul evacurii). Se vor evita portile culisante. Ideal ar fi ca aproximativ
jumtate din nchiderea exterioar s se poat deschide n momentul iesirii publicului. Pe de alt parte aceast
nchidere exterioar trebuie astfel prevzut nct s nu ncurajeze intruziunile (nltime minim de 2,50 m, detalii
care s nu permit escaladarea etc.).
2. Grupurile sanitare se vor dimensiona conform STAS 1478, vezi si Tabelul nr. 14. Se recomand amplasarea
Page 73 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
grupurilor sanitare la o distant de maximum 60 m de la orice loc n tribun. O parte a acestor grupuri
sanitare se amplaseaz la marginea circulatiilor ce leag incinta exterioar de tribune.
3. Sectorul alimentar, cuprinde forme foarte variate, ncepnd de la punctele de alimentatie public pn la
restaurante de mare capacitate. Barurile sunt amplasate, de regul, n spatele tribunelor, n apropierea
iesirilor, dar astfel nct s nu constituie o jen n calea fluxului de evacuare. Restaurantele pot fi, de
exemplu: un restaurant clasic n spatele tribunei de vest (pentru locurile speciale) si un restaurant rapid
(snack, fast-food) n spatele tribunei de est. Oricum ele trebuie s fie usor accesibile tuturor locurilor, si s
aib deschidere spre exterior.
d) Serviciul medical este si el. n functie de capacitatea stadionului (vezi tab. 14). Pentru stadioane de
categ. I si uneori A exist un post central de serviciu medical si unul sau mai multe posturi de prim-ajutor, destinate
spectatorilor, n timp ce pentru celelalte categorii postul central poate fi acelasi cu cel destinat sportivilor. Toate
spatiile destinate serviciului medical trebuie s asigure evacuarea n conditii de securitate si urgent a pacientilor
si, de aceea, s existe un traseu al lor care nu se intersecteaz cu celelalte circulatii (n orice caz s nu poat fi
obstructionat de acestea) si s aib parcare proprie n care stationeaz o salvare. Dac este necesar se va
prevedea si un helicopter. Pentru stadioanele de categ. B si C postul central poate fi doar o infirmerie, iar posturile
secundare pot lipsi (vezi tab. 14).
e) Servicii diverse:
- comert: standuri distributie produse derivate (textile, fanioane, insigne etc.);
- oficiu obiecte pierdute;
- puncte de ntlnire;
- cabine telefonice: numrul lor este n. functie de importanta echipamentului sportiv si se va stabili prin
tem; acestea vor fi judicios amplasate pe conturul stadionului, pe circulatia din spatele tribunelor; pentru
stadioanele mari n care se desfsoar ntlniri importante, se poate amplasa un oficiu postal temporar;
- spatii de receptie - stadioanele mari au, de regul, prevzute spatii special amenajate, legate de tribuna
oficial si locurile speciale; aceste spatii sunt utilizate pentru ntlniri ale firmelor sau sponsorilor, festivitti etc.
f) Anexe cu rol n siguranta spectatorilor
- post de supraveghere, cu vedere panoramic asupra ansamblului tribunelor (direct sau video); acest
post se recomand stadioanelor cu peste 30.000 spectatori, dar poate fi impus de comisia de omologare a
stadionului n cazul unor incinte cu o configuratie aparte sau al "manifestrilor cu risc";
-spatiu regrupare personal civil de securitate (poate fi acelasi cu spatiul personalului temporar: plasatori,
controlori);
- spatii pentru fortele politiei:
- post comandament, situat n apropierea conducerii stadionului si cu acces la ecranele de control;
- sala de adunare si asteptare, are o suprafat de 300-400 mp n cazul stadioanelor importante; are acces
usor att dinspre parcarea destinat fortelor de ordine, ct si spre teren si gradene;
- spatii pentru controlul delicventilor, situate la marginea incintei exterioare n proximitatea a 1-2 intrri;
Page 74 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
-spatii pentru pompieri - desi se admite c ntr-un stadion bine conceput sunt putine riscuri de incendiu, se
recomand s se prevad un spatiu pentru ctiva pompieri, accesibil din parcarea serviciului de securitate si cu
legtur telefonic cu cazarma cea mai apropiat.'
1
Dup cum am artat riscul cel mai mare ntr-un stadion l constituie efectele panicii asupra unei mari aglomerri de
oameni. Din acest motiv pe lng msurile luate printr-o proiectare conform normelor corespunztoare n vigoare, sunt de o
foarte mare important msurile ce se cer luate de ctre administratorii stadionului si factorii implicati n omologarea si
eliberarea permisului de functionare a stadionului (Federatia Romn de Fotbal sau alte federatii, unde este cazul /Prefectura,
Politia, Pompierii etc.). Recomandm consultarea Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activittilor din
domeniul sportului.
IV. Principii privind proiectarea echiprilor pentru servicii suport ale activittii sportive
Echiprile anex ale activittii sportive (destinate sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, juriului) se
Page 75 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
dimensioneaz n functie de importanta si categoria terenului de sport sau a stadionului (a se vedea fig.
49, 50 si 51). Dintre acestea fac parte urmtoarele:
IV.I. Vestiarele pentru sportivi sunt amplasate n apropierea terenurilor de antrenamente sau competitii si
au o circulatie direct, care nu se intersecteaz cu cea a spectatorilor.
Vestiarele pentru sportivi amplasate n cadrul stadioane lor se afl (acolo unde structura o permite) sub
tribune, cnd aceasta nu este posibil se pot situa n spatele tribunelor, cu conditia s existe o trecere protejat spre
terenul de sport.
IV1.1 Modul de functionare si tipul mobilierului utilizat determin urmtoarele feluri de vestiare:
1. Vestiare fr dulapuri: n general folosite pentru grupuri mari de sportivi apartinnd aceleiasi structuri
(scoal, club, asociatie sportiv, unitti militare ). Se va prevedea pentru fiecare sportiv o suprafat de 1,00
mp.
2. Vestiare cu dulapuri (boxa individuale), care vor fi folosite la unitti sportive cu un numr restrns de sportivi
(care fac parte din instituii de nvtmnt superior, cluburi si asociatii sportive mai importante, companii
mari). Aceste tipuri de vestiare se rezolvm fie cu bnci n fata dulapurilor, prevzndu-se 1,50 mp de
persoan, fie cu bnci sub dulapuri, prevzndu-se 1,25 mp de persoan. Acest tip de vestiar este de
preferat pentru atletism, unde sunt multi sportivi care l utilizeaz n momente diferite, sistemul permitndu-
Ie s lase vestiarul descuiat.
3. Vestiare cu garderob comun, care vor fi prevzute numai la baze sportive (sau complexe) ce urmeaz a fi
folosite si de un mare numr de sportivi din rndurile populatiei (bazine de not, patinoare etc.), fiind servite
de personal special. Aceste vestiare vor avea o parte din suprafat rezervat pentru dezbrcare (0,50
mp/persoan) si o alt parte, cu cuiere, rezervat exclusiv depozitrii hainelor (0,15 mp/ persoan, n calcul
tinndu-se seama de capacitatea maxim admis). Cele dou prti ale vestiarului vor fi separate printr-o
tejghea pentru predarea hainelor, n lungime de minimum 2,50 m. Timpul necesar pentru dezbrcare sau
mbrcare se consider 15 minute.
IV.1.2. Toate tipurile de vestiare necesit o bun iluminare si ventilare. Aerul conditionat nu este
recomandat. Ventilarea mecanic se va face cu priz de aer n sala vestiarelor si extractie n sala dusurilor.
IV.I.3. Pardoseala va fi din materiale ce faciliteaz o ntretinere usoar, antiderapant, recomandabil
insonor si rezistent la crampoanele de la ncltmintea de sport (preferabil pardoseala de tip cauciuc).
nltimea ncperilor va fi de minimum 2,80 m.
VI 1.4. Dimensionarea si numrul de vestiare pentru sportivi
n general pentru stadioanele de categ. I si A se prevd minimum 4 vestiare - pentru fotbal si celelalte
sporturi pe echipe.
Dimensionarea si numrul de vesti are pentru sportivi depind nu numai de nivelul de competitie, dar si de
sportul practicat. Se va tine cont de aceasta, numrul de sportivi ce utilizeaz simultan vestiarele fiind diferit de la o
ramur sportiv la alta (vezi si tabelul 15 cu valori orientative pentru competitii nalte).
n consecint, pentru fiecare obiectiv, n functie de ramura de sport si nivelul de competitie practicat, se vor
Page 76 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
dimensiona echiprile respective cu avizul federatiilor de specialitate.
Tabelul 15
IV.2. Grupuri sanitare pentru sportivi, prevzute cu dusuri, lavoare si spItoare pentru picioare, cu ap
cald si rece, closete si pisoare.
Fiecare grup sanitar va fi prevzut cu robinet de serviciu pentru curtenie. n cadrul fiecrui grup se va
prevedea o fntn tsnitoare.
ncperile vor avea lumin direct, asigurndu-li-se o bun ventilatie.
Numrul obiectelor sanitare se va determina conform standardelor n vigoare, n orice caz nu mai putin de
un WC si un pisoar pentru fiecare vestiar (n cazul fotbalului si a celorlalte jocuri).
IV.3. Vestiare pentru profesori si antrenori, precum si pentru arbitrii si juriu, mpreun cu grupul
sanitar respectiv, se vor dimensiona n functie de importanta programului.
IV.4. Camera pentru dezvoltarea fortei, cu o suprafat de cea. 70 mp, va fi utilat cu o serie de aparate
speciale, a cror list va fi stabilit de acord cu federatia de specialitate.
IV.5. Serviciul medical, amplasat n apropierea intrrii pe teren si care va servi pentru acordarea primului
ajutor medical sportivi lor accidentati. n cabinet se va prevedea cel putin un pat permanent, un pat pliant (de
rezerv), loc pentru targ si o canapea pentru consultatii. n functie de mrimea echipamentului sportiv se va
rezerva o ncpere special pentru medic sau investigatii. Cabinetul medical va fi dotat cu lavoar. Suprafata
ncperii va fi de min. 20 mp. Cabinetul medical trebuie s fie prevzut obligatoriu numai la echipamentele sportive
de categ. 1, A si B. La restul echipamentelor sportive unde au loc competitii, organizatorii vor asigura prezenta unui
medic echipat cu trus de prim ajutor (vezi tab. 14). n mod obligatoriu, la stadioanele din categoria I si A vor fi
Sportul
Nr. total de juctori
I
2 (echipe) x (nr .
titulari +nr.
rezerve)
Nr. de
vestiare
sportivi
Observatii
Atletism 300 atleti 16
arbitrii si juriu =150
persoane
Fotbal 2 x (11 +7) 4
Rugby 2 x (15 +6) 4
echipament mai
voluminos =scaune de
0,60 m Itime si
0,20 mp/juctor n plus la
suprafete fat de fotbal
Fotbal
american
2 x 35
ca informatie (nu face
obiectul prezentului
normativ)
Baseball 2 x 20 4
Page 77 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
prevzute n imediata apropiere a vestiarelor spatii pentru controlul antidopaj, n conformitate cu
reglementrile n materie ale FIFA si UEFA.
IV.6. Camera de masaj, amplasat n apropierea vestiarelor, care va fi bine luminat si ventilat,finisat
cu materiale care s permit o usoar ntretinere a curteniei, va fi prevzut cu instalatii pentru reglarea
temperaturii. Camera de masaj se va dota cu paturi pentru masaj si odihn, cu un cntar si un lavoar.
IV.7. Camera de odihn, care se va prevedea numai la stadioanele mari, la cele mici odihna fcndu-se
tot n camera de masaj.
IV.8. Camere de oaspeti si judectori-arbitrii, al cror numr, suprafat si felul mobilrii se vor stabili prin
tem.
IV.9. Camere pentru cazarea echipelor si sportivilor oaspeti care s asigure posibilitti de antrenament
neconditionat de problema hotel-restaurant -transport.
IV.10. Sala de sedint si proiectii, hol, bufet, cabine telefonice, bazin cu ap cald, instalatii de
hidromasaj, saun finlandez etc., care se vor prevedea, de la caz la caz, n raport cu amploarea echiprii
sportive. schemele din fig. 49, 50 si 51 arat componenta echiprilor anexe pentru sportivi si legturile lor
functionale, pentru diferite categorii de stadioane.
V. Principii privind asigurarea instalatiilor aferente constructiilor sportive n aer liber
V.1. Instalatii electrice
Solutia de alimentare cu energie electric se stabileste de furnizorul de electricitate.
Gradul de asigurare n alimentarea cu energie electric se stabileste de ctre beneficiarul complexului
sportiv sau a stadionului n colaborare cu unitatea furnizoare de energie.
Se impune asigurarea unui grad ridicat de sigurant pentru alimentarea pompelor de incendiu (cnd este
cazul) si a iluminatului de sigurant (evacuare n caz de incendiu).
Iluminatul incintei de joc (cnd este cazul) se va reduce n caz de avarie la minimum necesar pentru
evacuarea juctorilor si a personalului auxiliar aflat n teren.
Toate stadioanele, n care se desfsoar competitii n noctun, vor fi prevzute cu 6 surse de rezerv
independent (grup electrogen).De la aceast surs se vor alimenta obligatoriu urmtorii receptori: iluminatul de
sigurant ( de evacuare n caz de incendiu), iluminatul minim necesar pentru evacuarea persoanelor aflate in
teren, iluminatul hidrantilor de incendiu interiori ( din spatiile nchise), instalatia de semnalizare si detectare
incendii, iluminatul camerei pompelor de incendiu, precum si electropompele de incendiu.
Valorile minime recomandate (la nivelul terenului) pentru iluminarea medie a terenurilor sportive, pentru
activitti nocturne sunt conform cap. 2.4.(B)1.1.
Iluminarea stadioanelor se face prin baterii de reflectoare montate pe piloni si, n msura n care este
avantajos, si pe copertinele tribunelor.
Iluminatul trebuie s scoat n evident, la toate disciplinele sportive, zonele cmpului de joc.
Pilonii vor fi asezati n afara tribunelor si sub un unghi de 10-15
0
fat de linia portilor.
Pentru stadioanele de fotbal si rugby, nltimea pilonilor trebuie s fie de min. 20 m si vor amplasati la min.
10 m de linia de tus.
Pentru atletism, pentru partea gazonat, este suficient instalatia de la fotbal. Pentru partea virajelor se va
Page 78 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
mri numrul de proiectoare la pilonii din colturi.
Pentru baseball se vor prevedea patru piloni de 2025 m pentru cmp exterior si patru piloni de 1520 m
pentru cmp interiori.
Amplasarea pilonilor la terenurile de fotbal pentru antrenament
Amplasarea pilonilor pentru terenuri mici (tenis, baschet,volei,handbal)
Actionarea reflectoarelor se face de la distant, cu prevederea unor semnalizri corespunztoare
(functionare, ntrerupt, defect etc.).
Pentru ntretinerea reflectoarelor se va prevedea accesul necesar, cu respectarea conditiilor cerute de
tehnica securittii protectiei muncii, scar de acces pe stlpi, balustrade de protectie la platformele reflectoarelor
etc.
Stadioanele prevzute cu iluminat pentru jocuri n nocturn vor fi prevzute cu iluminat de sigurant
adecvat pentru evacuarea spectatorilor.
Tensiunea de distributie pentru instalatiile electrice de fort si de lumin nu trebuie s depseasc 250 V
fat de pmnt.
Instalatiile electrice pe terenuri sportive sau stadioane se execut cu cablu subteran.
Se vor prevedea instalatiile necesare pentru iluminarea parcului sau alei lor din jurul complexului si n
spatiile dintre constructiile acestuia, dac nu sunt ncadrate n reteaua de iluminat a orasului.
Actionarea iluminatului se va face de la un numr de puncte ct mai redus, accesibile numai personalului
de serviciu.
Solutia pentru protectia mpotriva accidentelor prin electrocutare se va stabili n conformitate cu prevederile
STAS 2612, 6119, 6616 si normativ I 7, iar solutia pentru protectia contra descrcrilor electrice naturale se va
stabili conform normativului I 20, acordndu-se o atentie special instalatiilor pentru pilonii de iluminare.
Pentru prevenirea unor eventuale incendii n spatiile anexelor, care se ncadreaz n categoria "C" pericol
de incendiu, se vor prevedea instalatii de detectare si semnalizare incendii.
V.2. Instalatii telefonice
Instalatiile telefonice necesare organizrii concursurilor, anuntrii si conducerii sportive, precum si pentru
Caracteristici Variante de amplasare
Nr. Piloni/latur 4 3 2
nltime piloni 16 m 18 m 20 m
Distanta fat de teren - 6 m fat de linia de tus
Caracteristici Tenis Baschet Volei Handbal
Nr.piloni/latur 4 3 3 4
nltime minim 9 m 9 m 9 m 9 m
Distant /fat de 3 m/ teren joc 3 m/teren joc
3 m/zon
degajament
3 m/linie de
tus
Page 79 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
pres, radio, televiziune si public se vor stabili, n functie de mrimea si importanta echipamentului sportiv,
prin tema de proiectare ntocmit de beneficiar si ROMTELECOM.
V.3. Instalatii de radiodistributie
Terenurile de sport vor fi prevzute cu un centru de amplificare, care s cuprind instalatiile necesare
comunicrilor ctre spectatori, chemrii juctorilor din cabine, avizrii lor pe teren etc., precum si instalatiile
necesare transmiterii de programe muzicale n timpul pauze lor.
Se va prevedea spatiul necesar pentru statia de amplificare.
Amplasarea difuzoarelor n teren, distanta dintre ele, nltimea si unghiul de montare se va stabili pe baz
de calcule, astfel nct s se asigure acoperirea integral a suprafetei de receptie, s asigure un nivel ct mai
sczut al sursei, s nu produc ecou si s nu mpiedice vizibilitatea spectatorilor.
V.4.Instalatii de trasmisiuni radio si televiziune
Proiectarea si realizarea instalatiilor speciale de transmisii radio si televiziune. Se va stabili prin tema de
proiectare si se va respecta normele specifice ale societtii nationale de radio si televiziune.
La stadioanele si complexele sportive foarte mari (peste 50.000 locuri) se recomand a se prevedea si
instalatie de televiziune n circuit nchis, pentru supravegherea ntregii suprafete a stadioanelor, precum si a
anexelor.
Instalatiile electrice se vor proiecta tinnd seama de aceste necesitti prevzndu-se posibilitti de
alimentare att a receptorilor ficsi, ct si mobili (prize de curent monofazice cu protectie).
V.5. Instalatii pentru semnalizri optice
La stadioanele destinate si pentru competitii noctume, pentru anuntarea rezultatelor se vor prevedea
panouri luminoase n puncte cu o bun vizibilitate.Pentru atletism se vor prevedea circuite necesare urmririi
rezultatelor competitiilor (praguri, srituri, cronometraj,puncte de control etc.) cu consultarea MTS.
V.6. Alimentare cu ap
NecesaruI global de ap se stabileste pe baza prevederilor STAS 1478, STAS 1343 si normativului I 9.
Alimentarea cu ap a obiectivului se face, de regul, de la reteaua public din zon.
n cazul cnd reteaua public nu poate asigura debitul si presiunea necesar (conf. avizului ntreprinderii
de gospodrire a apelor) se va prevedea o surs proprie (captare sau puturi de adncime).
Se poate stabili si o cooperare cu alte unitti consumatoare din zon.
Dac reteua public nu poate asigura debitul si presiunea necesar, se poate face alimentarea din
aceast retea la debitele convenite cu ntreprinderea de distributie a apei, prevzndu-se un rezervor de
acumulare si statia de pompare necesar.
Alimentarea cu ap se poate face si n sistem divizor, utiliznd pentru ap de incendiu si tehnologic surse
de ap nepotabil, cu conditia prevederii de retele de distributie separate pentru alimentarea cu ap a anexelor (cu
exceptia necesittilor pentru stingerea incendiilor prin hidranti interiori), unde se va folosi numai ap potabil.
Pe terenul de sport se vor prevedea hidranti exteriori pentru stingerea incendiilor, lund n calcul un debit
minim de 5 l/sec. si maxim 15 I/sec. (conf. cap. 2.3.2. din prezentul normativ). Numrul (necesarul), tipul,
amplasarea si debitul specific al hidrantilor exteriori se vor stabili n functie de sistemul de stingere si de utilajul de
dotare, astfel nct s se asigure debitul de calcul necesar la incendiu. Pentru hidrantii interiori, numrul de jeturi n
Page 80 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
functiune simultan, se va determina pe baza prevederilor STAS 1478. Timpii de functionare a hidrantilor va
fi de 60 minute pentru hidrantii exteriori si de 10 minute pentru cei interiori.
Pe teren se vor prevedea hidranti pentru stropit si n spatiile de circulatie pentru spectatori se vor prevedea
fntni tsnitoare cu ap potabil pentru but.
Stropirea se va realiza, de preferint, cu instalatii mobile cu jet cu dispersie mare (dispersoare).
Alimentarea cu ap cald menajer a anexelor sociale se va face fie de la o surs existent n zon, care
poate asigura debitul necesar, fie prin prevederea unei instalatii proprii de preparare ap cald menajer
(schimbtoare de cldur, central termic sau boilere electrice).
Instalatiile se vor dimensiona conform prevederilor normativelor 19 si I 1, precum si STAS 1478.
V.7. Canalizare
Reteaua de canalizare interioar a apelor menajere conventional curate, provenite din anexe si de la
fntnile de but, se va realiza conform prevederilor STAS 5433, normativelor I 9 si I 1. Evacuarea apelor uzate se
va face, de regul, prin racordarea la reteaua de canalizare public din zon. n lipsa unei canalizri publice se va
prevedea o fos septic cu vidanjare periodic.
Canalizarea apelor meteorice si a celor provenite din stropirea suprafetelor de joc se va face, de regul, la
reteaua de canalizare public din zon. Dac reteaua de canalizare public nu are capacitatea de preluare
instantanee a apelor, se va prevedea un bazin de retentie,din care apele vor fi trimise n canalizarea public prin
curgere natural sau prin pompare, n cantittile acceptate de reteaua public.
n cazul existentei unei retele publice de canalizare, apele colectate n bazinul de retentie, vor fi evacuate
pe terenurile din vecintate,folosind posibilittile naturale de preluare a acestora.
Dup caz, apele din bazinul de retentie, pot fi folosite la stropirea suprafetelor gazonate, a pistelor de
atletism precum si stingerea unui eventual incendiu (pentru alimentarea autopompelor formatiilor de pompieri).
Solutiile de rezolvare se vor stabili de comun acord cu organele locale abilitate (consilii comunale,
orsenesti,organe M.I. etc).
V.8.Drenajul terenurilor de sport
Toate terenurile de sport trebuie prevzute cu instalatii de drenare a apelor meteorice, pentru a permite
desfsurarea reuniunilor sportive si a antrenamentelor n conditii normale chiar pe durata unei ploi (mrunte sau
torentiale). Apele provenite din drenare se vor evacua n conditii prevzute la pct. V.7.
Amenajarea de terenuri sportive si stadioane se va face pe terenuri unde pnza de ap freatic va avea
adncimea de minim 70 cm de la nivelul terenului.
Solutia de drenare a apelor infiltrate n solul terenurilor sportive baza concluziilor studiilor de specialitate
(hidrogeotehnice).Proiectarea sistemelor de drenare se va face de specialisti n domeniu. Nu este recomandat
supradimensionarea drenajului, ntruct realizarea si exploatarea acestor sisteme este costisitoare.
Pentru terenurile ce se amplaseaz pe un strat de argil, a crui grosime este sub 1,50 m, este indicat
solutia de drenaj n adncime. Sistemul const n puturi de colectare de dimensiuni n plan de 60 x 60 cm 70 x
70 cm, asezate la o anumit distant egal ntre ele. Adncimea puturilor va fi egal cu grosimea stratului
impermeabil, iar distanta dintre puturi se va determina n functie de cantitti le de ap ce trebuie captate si de
permeabilitatea stralului inferior. Puturile se umplu cu bolovani de ru, pietris si nisip, iar terenul se amenajeaz cu
Page 81 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...
pante de scurgere ctre puturi. Peste ultimul strat de balast nivelat se realizeaz straturile terenului
gazonat sau a pistei de atletism.
V.9. Instalatii termice
ncperile functionale ale anexelor din cadrul stadioanelor sportive trebuie nclzite pe timp friguros. n
functie de sursa de energie termic de care se dispune n zon, nclzirea se poate realiza cu ap cald (90 70
C, sau 95 75C) sau cu abur de joas presiune (0,5 1 bar). Corpurile de nclzire vor fi formate din radiatoare
de font, din otel, convectoare, registre etc.
n cazul n care n zon nu exist o surs de energie termic, se va prevedea o central termic proprie,
functionnd cu gaz metan, butan gaz sau combustibil lichid.
Dac volumele ce se cer nclzite sunt mici se poate prevedea si o nclzire electric.
Proiectarea si realizarea instalatiilor de nclzire, inclusiv a sursei termice, se va face conform prevederilor
STAS 1907, STAS 1797, normativelor I 13 si I 6 si a prevederilor specifice din normativul P.S.I. n vigoare la data
ntocmirii documentatiei.
V.10. Instalatii de ventilare si/sau climatizare
n cadrul anexelor sociale ale stadioanelor si complexelor sportive pot fi ncperi care s necesite instalatii
de ventilare mecanic sau climatizare.
Instalatiile de ventilare mecanic se vor prevedea pentru ncperile functionale care nu au posibilitti de
ventilare natural sau a ncperilor n care se produc degajri de substante nocive si mirosuri, n cantitti ce nu pot
fi diluate prin ventilare natural.
Instalatiile de climatizare pot fi prevzute n ncperile cu aparatur si tehnic de calcul, urmnd ca
necesitatea prevederii unor astfel de instalatii s fie justificat prin tema de proiectare.
Proiectarea si realizarea instalatiilor de ventilare mecanic se va face tinnd seama de prevederile din
STAS 1238, 4836, 6648 si normativul I 5.
Page 82 of 82 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA...
7/25/2012 file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn...