Sunteți pe pagina 1din 3

ALEXANDRU LPUNEANUL

Costache Negruzzi
- nuvel aparinnd perioadei paoptiste nuvel romantic de inspiraie istoric
NCADRARE N CONTEXT opera autorului! epoc! specie literar"#
Opera literar Alexandru Lpuneanul, de Costache Negruzzi este o nuvel romantic de inspiraie istoric$
Nuvela Alexandru Lpuneanul este prima nuvel istoric din literatura romn! o capodoper a speciei i un model pentru autorii care au
cultivat-o ulterior.
Publicat n perioada paoptist! n primul numr al %Daciei literare (1!"#$ nuvela ilustreaz dou dintre cele patru idei %ormulate de &ihail
'oglniceanu$ conductorul revistei$ n articolul ( program intitulat Introducie$ care constituie i mani%estul literar al romantismului rom)nesc*
promovarea unei literaturi ori&inale' inspiraia din istoria naional# Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul
de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice, pentru ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris, fr s avem pentru aceasta trebuin
s ne mprumutm de la alte naii..
+lterior$ nuvela Alexandru Lpuneanul a %ost inclus n ciclul Fragmente istorice$ din volumul$ alctuit chiar de autor n 1,-$ Pcatele
tinereilor.
NCADRAREA N ()EC*E +* C,RENT -*TERAR# N,.E-A$
.ste o nuvel deoarece este o specie epic n proz$ cu o construc/ie riguroas$ av)nd un %ir narativ central. 0e observ concizia intrigii$ tendin/a
de obiectivare a perspectivei narative i verosimilitatea %aptelor prezentate. Persona1ele sunt relativ pu/ine$ caracterizate succint i graviteaz n 1urul
persona1ului principal.
.ste o nuvel romantic datorit mai multor trsturi ale speciei* inspiraia din istoria naional (.vul &ediu#2 tem2 con%lict2 nara/iune liniar2
persona/e e0cepionale 1n situaii e0cepionale2 persona1e construite 1n antite2 (doamna 3u4andra bl)nd$ supus$ in%luen/abil$ iar
5puneanul$ crud$ tiran$ rzbuntor#2 culoarea epocii 1n descrieri cu valoare documentar$ nu cu valoare epic (descrieri amnun/ite ale
vestimenta/iei i ale obiceiurilor* descrierea vestimenta/iei doamnei 3u4andra$ a vestimenta/iei lui 5puneanul n biseric$ descrierea mesei domneti#2
6liniaritatea psihologic n construcia persona!elor 6 (persona1e plate$ marcate de o singur dominant de caracter pe parcursul ntregii nuvele#$
gesturi i replici spectaculoase i memorabile.
Nuvela istoric este o specie literar cultivat de romantici$ care se inspir din trecutul istoric (.vul &ediu#* tema$ persona1ele i culoarea epocii
(mentalit/i$ comportamente$ rela/ii sociale$ obiceiuri$ vestimenta/ie$ limba1#.
.*3*,NEA DE()RE -,4E$ RE-A5*A *(TOR*E 6*C5*,NE evenimente consemnate 1n cronic des7urare narativ"#
Costache Negruzzi$ ntemeietorul nuvelei istorice rom)neti$ este primul scriitor care valori%ic ntr-o crea/ie literar cronicile moldoveneti
( Letopiseul "rii #oldo$ei de 7rigore +reche i de &iron Costin #.
Nuvela de inspira/ie istoric aduce n momentul apari/iei nu un model de patriotism$ ci un antimodel de conductor ca un avertisment adresat
contemporanilor ntr-o perioad de e%ervescen/ revolu/ionar. Observm$ deci$ rolul didactic i moralizator al unui episod din istoria na/ional$
valori%icat literar.
8in cronica lui &iron Costin$ scriitorul prelucreaz$ pentru episodul omor)rii lui &o/oc din nuvel$ scena uciderii lui 9atite :eveli$ boier din timpul
domniei lui ;le4andru <lia.
=n schimb$ imaginea personalit/ii domnitorului ;le4andru 5puneanul este conturat n Letopiseul "rii #oldo$ei de 7rigore +reche. >ot din
cronica lui +reche$ Negruzzi preia scene$ %apte i replici ( de e4emplu* motoul capitolului < i al <:-lea#$ dar se distan/eaz de realitatea istoric prin
apelul la 7iciune i prin vi2iunea romantic asupra istoriei $ in%luen/at de ideologia paoptist. Concep/ia autorului nu este subordonat concep/iei
cronicarilor asupra istoriei. 8intre principalele evenimente consemnate de cronicar$ autorul preia urmtoarele* mpre1urrile venirii lui lpuneanul la a
doua domnie$ solia boierilor trimis de >oma pentru a-i mpiedica ntoarcerea$ uciderea celor !- de boieri la curte$ arderea cet/ilor &oldovei$ boala$
clugrirea i moartea prin otrvire a domnitorului. Negruzzi comprim$ omite sau modi%ic unele %apte istorice ( de es4emplu* decapitarea lui &o/oc la
5iov #. 0criitorul trans%orm evenimentele men/ionate de cronicar n scene ample ? episoade ( de e4emplu* uciderea boierilor #$ crora le con%er o
des%urare narativ impus de evolu/ia con%lictului.
>rans%igurarea artistic a %aptelor istorice este motivat estetic* gradarea tensiunii narative$ relie%area caracterelor persona1elor n rela/ie cu
spectaculosul ac/iunii$ mesa1ul te4tului narativ* Negruzzi a neles spiritul cronicii romne i a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive
idealiti (7eorge Clinescu$ Istoria literaturii rom%ne de la origini p%n n pre&ent#
)ER()ECT*.A NARAT*.8# instanele comunicrii narative' persoan 9 personalitate istoric persona/ literar"
Naratorul este omniscient$ sobru$ detaat$ predominant obiectiv$ dar subiectivizeaz uor nara/iunea prin epitetele de caracterizare (de e4emplu*
tiran, mielul boier, denat cuvntare!. Naraiunea la persoana a <<<-a (cu %ocalizare zero$ viziunea 6dindrt@# amintete$ prin obiectivitate i
conciziune$ de relatarea cronicarilor.
Autorul modi%ic realitatea istoric$ dar ac/iunea nuvelei se pstreaz n limitele verosimilului.=n mod eronat$ cititorii pot suprapune ? con%unda
persoana 9 personalitatea istoric i persona/ul literar$ )ersona/ul ilustreaz un tip uman$ iar e4isten/a sa se datoreaz unei elaborri n
con%ormitate cu viziunea autorului i cu ideologia paoptist$ spre deosebire de persoana 9 personalitatea istoric a crei e4isten/ este consemnat
n cronici sau n lucrri tiin/i%ice. 8e pild$ ca persoane$ vornicul &o/oc$ Postelnicul :everi/ i sptarul 0pancioc %ugiser la 5iov$ n Polonia i nu mai
triau n a doua domnie a lui ;le4andru 5puneanul2 ca persona1e$ ele sunt prezente pentru a ilustra tipuri umane (boierul trdtor i linguitor$ boierii
cu iubire de moie#$ iar autorul le atribuie alte destine i pro%iluri psihologice.
TE4A N,.E-E*$ Nuvela are ca tem evocarea artistic a unei perioade zbuciumate din istoria &oldovei$ la mi1locul secolului al A:i-lea2 cea de-a
doua domnie a lui ;le4andru 5puneanul (1,B! ( 1,BC#$ lupta pentru impunerea autorit/ii domneti i consecin/ele de/inerii puterii de un domnitor
crud$ tiran.
E-E4ENTE DE (TR,CT,R8 +* CO4)O3*5*E construcia discursului narativ! 1nlnuire! moduri de e0punere! relaia incipit 7inal!
construcia su:iectului! momentele su:iectului! con7lictul! relaii spaiale i temporale"#
Naraiunea se des%oar linear$ cronologic$ prin 1nlnuirea secven/elor narative i a episoadelor. 3espect)nd criteriul succesiunii temporale$
procedeul %ace ca ritmul nara/iunii s devin alert.
Caracterul dramatic al te4tului este dat de rolul capitolelor n ansamblul te4tului (asemenea actelor dintr-o pies de teatru#$ de realizarea scenic a
secven/elor narative$ de utilizarea predominant a dialo&ului i de minima interven/ie a naratorului prin considera/ii personale.
1
Naraiunea i descrierea sunt reduse. )au2a descriptiv este o descriere static inclus n nara/iune$ av)nd ca e%ect crearea suspansului printr-
un moment de ateptare. .ste cazul portretului %izic al doamnei 3u4andra$ realizat naintea discu/iei cu 8omnitorul (n capitolul al <<-lea#. ;lte %unc/ii ale
descrierii sunt* %unc/ia anticipativ a descrierii vestimenta/iei domnitorului i %unc/ia simbolic$ realizat prin descrierea romantic a cet/ii Dotinului*
"etatea era mut i pustie ca un mormnt de urie. Nu se auzea dect murmurul valurilor Nistrului, ce izbeau regulat stncoasele ei coaste, sure i
goale, i strigtul monoton al ostailor de straj, carii ntru lumina crepusculului se zreau rzmai pe lungile lor lance.
*ncipitul i 7inalul se remarc prin sobrietate iar stilul lapidar se aseamn cu cel cronicresc.
)ara&ra7ul iniial rezum evenimentele care motiveaz revenirea la tron a lui 5puneanul i atitudinea lui rzbuntoare. 0unt %recvent utilizate
substantivele proprii $ nume de domnitori$ orae$ /ri$ prin care este evocat conte4tul istoric i politic* #se nturna acum s izgoneasc pre rpitorul
$oma i s%i ia scaunul, pre care nu l%ar fi pierdut, de n%ar fi fost vndut de boieri.
6ra2ele 7inale consemneaz s%)ritul tiranului n mod concis$ lapidar i obiectiv$ amintind de stilul cronicarului$ iar men/ionarea portretului dedicat
domnitorului sus/ine verosimilitatea* &cest fel fu sfritul lui &le'andru (puneanul, care ls o pat de snge n istoria )oldaviei. (a monastirea
*latina, zidit de el, unde e ngropat, se vede i astzi portretul lui i al familiei sale.
Ec;ili:rul compo2iional este realizat prin segmentarea te4tului narativ n cele patru capitole! care %i4eaz momentele su:iectului$ Capitolele
poart c)te un moto semni%icativ $ care le rezum i care constituie replici rostite de anumite persona1e*
- Capitolul < ( Dac $oi nu m $rei, eu $ $reau' (rspunsul dat de 5puneanul soliei de boieri care i ceruse s se ntoarc de unde a
venit pentru c 6norodul@ nu l vrea#2
- Capitolul al <<-lea ( Ai s dai sama, Doamn ( (avertismentul pe care vduva unui boier decapitat l adreseaz doamnei 3u4andra$ pentru
c nu ia atitudine %a/ de crimele so/ului su#2
- Capitolul al <<<-lea ( )apul lui #ooc $rem' (cererea rzbuntoare a mul/imiii care gsete n &o/oc un vinovat pentru toate
nemul/umirile#2
- Capitolul al <:-lea - De m $oi scula, pre muli am s popesc i eu' (amenin/area rostit de 5puneanul care$ bolnav$ %usese clugrit
potrivit obiceiului$ dar pierduse ast%el puterea domneasc#.
Capitolul < cuprinde e0po2iiunea (ntoarcerea lui ;le4andru 5puneanul la tronul &oldovei$ n 1,C!$ n %runtea unei armate turceti i nt)lnirea
cu solia %ormat din cei patru boieri trimii de >oma* :everi/$ &o/oc$ 0pancioc$ 0troici # i intri&a (hotr)rea domnitorului de a-i relua tronul i dorin/a
sa de rzbunare %a/ de boierii trdtori ? cerin/a soliei boiereti i rspunsul lui 5puneanul#.
Capitolul al <<-lea corespunde$ ca moment al subiectului$ des7urrii aciunii i cuprinde o serie de evenimente declanate de reluarea tronului
de ctre ;le4andru 5puneanul* %uga lui >oma n &untenia$ incendierea cet/ilor$ des%iin/area armatei pm)ntene$ con%iscarea averilor boiereti$
uciderea unor boieri$ interven/ia doamnei 3u4andra pe l)ng domnitor pentru a nceta omorurile i promisiunea pe care acesta i-o %ace.
Capitolul al <<<-lea con/ine mai multe scene$ ce continu des%urarea ac/iunii* participarea i discursul domnitorului la slu1ba duminical de la
mitropolie$ osp/ul de la palat i uciderea celor !- de boieri. )unctul culminant se a%l tot n capitolul al <<<-lea$ cuprinz)nd urmtoarele scene*
omor)rea lui &o/oc de mul/imea revoltat i leacul de fric pentru doamna 3u4andra. +ntmplrile sngeroase au aceeai raiune documentar ca
n ntreaga proz scris de romantici, caracterul ilustrativ este evident (Nicolae &anolescu$ Istoria critic a literaturii rom%ne#
=n capitolul al <:-lea$ este n%/iat de2nodmntul! moartea tiranului prin otrvire. 8up patru ani de la cumplitele evenimente$ 5puneanul se
retrage n cetatea Dotinului. 9olnav de %riguri$ domnitorul este clugrit$ dup obiceiul vremii. 8eoarece c)nd i revine amenin/ s i ucid pe to/i
(inclusiv pe propriul %iu$ urmaul la tron#$ doamna 3u4andra accept s%atul boierilor de a-l otrvi. Cruzimea actelor sale este motivat psihologic prin
dorin/a de rzbunare pentru trdarea boierilor n prima domnie.
Con7lictul nuvelei este comple4 i pune n lumin personalitatea puternic a persona1ului principal.
Con7lictul e0terior este de ordin social* lupta pentru putere ntre domnitor i boieri. <mpunerea autorit/ii centrale ? domneti n %a/a oligarhiei
boiereti a constituit n secolul al A:<-lea o necesitate. 8ar inten/ia$ bun n aparen/$ este dublat de setea de rzbunare a domnitorului care i
schimb comportamentul n a doua domnie i devine un tiran.. Con7lictul secundar! ntre domnitor i &o/oc (boierul care l trdase#$ este anun/at n
primul capitol i ncheiat n capitolul al <<<-lea.
Con7lictul social$ ntre boieri i popor$ se limiteaz la revolta mul/imii din capitolul al <<<-lea.
Timpul i spaiul aciunii sunt precizate i con%er verosimilitate nara/iunii* ntoarcerea lui 5puneanul pe tronul &oldovei la a doua sa domnie.
=n primele trei capitole$ evenimentele se des%oar ndat dup revenirea la tron$ iar n ultimul capitol se trece$ prin re2umare$ patru ani mai t)rziu$ la
secven/a mor/ii domnitorului.
CON(TR,C5*A )ER(ONA<E-OR#
)ersona/ele sunt realizate potrivit esteticii romantice# persona!e excepionale (au calit/i i de%ecte ie/ite din comun$ hiperbolizate# n situaii
excepionale, utili&area antite&ei ca procedeu de construcie, liniaritatea psihologic, replicile memora*ile. (iniaritatea psi-ologic se vede n
construcia personajelor .#/. 0esturile i cuvintele personajelor au menirea de a fi memorate. (Nicolae &anolescu$ Istoria critic a literaturii rom%ne
#.
(tatutul social! psi;olo&ic i moral al persona/ului principal#
;le4andru 5puneanul este persona/ul principal al nuvelei$ persona/ romantic! e4cep/ional$ care ac/ioneaz n situa/ii e4cep/ionale (de
e4emplu* scena uciderii boierilor$ a pedepsirii lu &o/oc$ scena mor/ii domnitorului otrvit#. ntruc;ipea2 tipul domnitorului sn&eros! tiran i crud$
.l este construit din contraste i are o psihologie comple4$ calit/i i de%ecte puternice$ un damnat romantic (7eorge Clinescu#.
Trsturile persona/ului' mi/loace de caracteri2are$
.chilibrul dintre conven/ia romantic i realitatea individului se realizeaz prin modul de construire a persona1ului* subordonarea trsturilor uneia
principale$ voina de putere! care i cluzete ac/iunile. Crud! ;otrt! viclean! disimulat! inteli&ent! :un cunosctor al psi;olo&iei umane! a:il
politic! persona1ul este puternic individuali2at i memora:il$ .ste caracteri2at direct (de ctre narator$ alte persona1e$ autocaracterizare# i indirect
(prin %apte$ limba1$ comportament$ rela/ii cu alte persona1e$ gesturi$ atitudine$ vestimenta/ie#. Eor/a e4cep/ional a persona1ului domin rela/iile cu
celelalte persona1e$ care$ n general$ sunt manipulate de domnitor.
;v)nd capacitatea de a ne surprinde ntr%un mod convingtor, 5puneanul este un persona1 rotund$ spre deosebire de celelalte persona1e
individuale din nuvel$ persona1e plate$ construite n jurul unei singure idei sau caliti (.. &. Eorster#
Construcia persona/elor secundare#
Doamna Ru0andra este un persona/ secundar$ de tip romantic$ construit 1n antite2 cu -puneanul# :lndee cruzime$ caracter sla:
caracter tare. .a nu ac/ioneaz din voin/ proprie nici c)nd i cere so/ului s nceteze cu omorurile$ nici c)nd l otrvete. 8ei n .vul &ediu %emeia (
chiar so/ie de domn ( nu avea prea multe drepturi$ doamna 3u4andra n%/ieaz n nuvel un caracter slab$ care pune n lumin$ prin contrast$ voin/a
persona1ului principal.
2
=oierul 4ooc reprezint tipul :oierului trdtor! viclean! la! intri&ant$ Nu urmrete dec)t propriile interese. 8e aceea l trdase pe
5puneanul n prima domnie$ iar la ntoarcerea acestuia$ dup re%uzul de a renun/a la tron$ l lin&uete asemenea cinelui care n loc s muce,
linge mna care%l bate. .ste la n %a/a prime1diei$ comport)ndu-se grotesc n timp ce ncearc s-l determine pe domn s nu-l dea mul/imii.
)ersona/e episodice#
=n antitez cu boierul trdtor sunt persona/ele episodice (pancioc i (troici! cu rol 1usti/iar$ reprezent)nd boierimea t)nr$ pre buni patrioi$
capabili s anticipeze micrile adversarului. .i rostesc replica premonitorie* *punei celui ce v%au trimis, strig ctre ei *pancioc, c ne vom vedea
pn%a nu muri 1 O s%tuiesc pe doamna 3u4andra s-l otrveasc pe tiran i asist cu cruzime la ultimele clipe ale acestuia$ adres)ndu-i o alt replic
sugestiv* +nva a muri, tu care tiai numai a omor.
)ersona/ul colectiv! mul/imea revoltat de t)rgove/i$ apare pentru prima dat n literatura noastr. Psihologia mul/imii este surprins cu %ine/e$ n
mod realist* str)ngerea norodului la por/ile cur/ii domneti din cauza unor veti nelmurite$ descumpnirea gloatei care venise fr s tie pentru ce
au venit i ce vrea n %a/a ntrebrii armaului$ $ glasurile izolate care e4prim nemul/umirile $ n s%)rit$ rostirea numelui &o/oc$ n care to/i vd un
vinovat pentru toate su%erin/ele* % )ooc s moar 1 2 "apul lui )ooc vrem 1 0e observ capacitatea lui 5puneanul de manipulare i de dominare a
gloatei. .l orienteaz micarea haotic a mul/imii spre e4primarea unei singure dorin/e$ n acelai timp rzbun)ndu-se pentru trdarea de odinioar a
vornicului &o/oc i mplinind amenin/area ? planul ini/ial. Odat cererea satis%cut$ mul/imea mulmindu%se de ast jertf, se mprtii, ca i c)nd ar
%i venit anume pentru acest lucru. ;rta naratorului este de a surprinde gradat strile psihologice ale mul/imii prin nota/ii scurte$ care separ replicile
persona1elor$ asemenea indica/iilor scenice dintr-o dram* 3rostimea rmas cu gura cscat, &cest din urm cuvnt gsnd un e-o n toate inimile,
fu ca o sc-inteie electric. $oate glasurile se fcur un glas, i acest glas striga4 55 "apul lui )ooc vrem 166 $iclosul boier czu n braele idrei
acestei cu multe capete, care ntr%o clipal l fcu buci.
-*4=A<,- +* (T*-,- NARAT*.#
-im:a/ul con/ine e4presii populare * rmas cu gura cscat2 regionalisme %onetice* clipal, gsnd2 dar %or/ de sugestie au neologismele
care conserv %orma de secol A<A$ unele %iind integrate n %iguri de stil* e-o$ compara/ia &cest din urm cuvnt fu ca o sc-inteie electric$ meta%ora
n braele idrei acestei cu multe capete.
(tilul narativ se remarc prin sobrietate$ concizie$ echilibru ntre termenii arhaici i neologici$ o mare %recven/ a gerunziului$ simplitatea topicii.
(tilul indirect alterneaz cu stilul direct$ realizat prin dialog i interven/ie izolat.
4rcile pre2enei naratorului sunt* topica a%ectiv (antepunerea ad1ectivelor$ de e4emplu* aceast denat cuvntare, ticlosul boier,
nenorocitul domn# utilizat n caracterizarea direct sau pentru notarea gesturilor ? a detaliilor semni%icative$ le4icul combinat (arhaisme i
regionalisme pentru a con%eri culoarea local2 neologisme cu %orme de secol A<A#.
3egionalismele ( de e4emplu* pn, epte# i arhaismele sunt utilizate pentru culoarea local (arhaisme le4icale* spa-ii, -anul tatarilor,
vornicul, sptarul, arhaisme semantice* proti cu sensul oameni simpli, a mplini cu sensul a obliga la plata drilor, arhaisme %onetice*
mprotivire, pre, jung-i2 arhaisme gramaticale ( %olosirea %ormelor de plural cu sens de singular* 7enise fr s tie pentru ce au venit#.
Pu/inele neologisme nu in%luen/eaz claritatea stilului$ ci e4prim concis ideea* curtezan, regent, sc-inteie electric, e-o.
-im:a/ul persona/elor este unul dintre principalele mi1loace de caracterizare i concentreaz atitudini$ red trsturi n mod direct$ prin replicile
memorabile$ ca aceasta* 8ac voi nu m vrei, eu v vreau, rspunse (puneanul, a crui oc-i scntiar ca un fulger, i dac voi nu m iubii, eu v
iubesc pre voi i voi merge ori cu voia, ori fr voia voastr. * m ntorc9 )ai degrab%i va ntoarce 8unrea cursul ndrpt.
RO-,- 4OD,R*-OR DE EX),NERE#
Naraiunea i descrierea sunt reduse$ naratorul obiectiv limit)ndu-i interven/iile. Caracterul dramatic al te4tului este dat de rolul capitolelor n
ansamblul te4telor (asemenea actelor ntr-o pies de teatru#$ de realizarea scenic a secven/elor narative$ de utilizarea predominant a dialo&ului i
de minima interven/ie a naratorului prin considera/ii personale.
Descrierile (vestimenta/ia i obiceiurile* portretul %izic al doamnei n capitolul al <<-lea$ vestimenta/ia lui 5puneanul n biseric$ masa
domneasc$ ceremonia rela/iilor cu domnitorul etc.# au valoare documentar, nu valoare epic (Nicolae &anolescu$ op. cit..! i con%er culoarea
local* +n )oldova, pe vremea aceea, nu se introdusese nc moda mncrurilor alese. "el mai mare osp se cuprindea n cteva feluri de bucate.
8up borul polonez, veneau mncri greceti ferte ce verdeuri care pluteau n unt, apoi pilaful turcesc, i, n sfrit, fripturile cosmopolite. 3nza
mesii i erveelele erau de filaliu esute n cas. $ipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile i p-arele erau de argint.
6uncia sim:olic a descrierii este realizat prin descrierea cet/ii Dotinului$ cu motive romantice (cetatea pustie$ st)ncile$ crepusculul#* "etatea
era mut i pustie ca un mormnt de urie. Nu se auzea dect murmura valurilor Nistrului, ce izbea regulat stncoasele ei coaste, sure i goale, i
strigtul monoton al ostailor de straj, carii ntru lumina crepusculului se zreau rzmai pe lungile lor lance.
A()ECTE A-E E(TET*C** RO4ANT*CE N N,.E-A A-EA(8#
Prima nuvel istoric din literatura rom)n nu aduce n %a/a contemporanilor un model de patriotism$ ci un antimodel de conductor (ca un
avertisment adresat contemporanilor ntr-o perioad de e%ervescen/ revolu/ionar# i reconstituie culoarea de epoc$ n aspectul ei documentar.
Coe4isten/a elementelor romantice cu elemente clasice ntr-o oper literar este o trstur a literaturii paoptiste. Eiind o nuvel istoric n
conte4tul literaturii paoptiste$ Alexandru Lpuneanul este i o nuvel de 7actur romantic prin respectarea principiului romantic enun/at n
Introducie la Dacia literar ( crearea unei literaturi originale2 inspira/ia din istoria na/ional$ prin specie$ tem$ persona1e e4cep/ionale n situa/ii
e4cep/ionale$ persona1ul principal alctuit din contraste$ antiteza angelic ( demonic$ culoarea epocii$ spectaculosul gesturilor$ al replicilor i al scenelor.
.lementele romantice se mpletesc cu elemente clasice* echilibrul compozi/iei$ construc/ia simetric$ aspectul verosimil$ credibil al %aptelor$
caracterul obiectiv al nara/iunii. <nteresul romantic pentru speci%ic na/ional i culoare local deschide drumul observa/iei realiste prin tehnica detaliului
semni%icativ$ caracterul pictural al unor scene$ revolta mul/imii.
:aloarea nuvelei este e4primat prin a%irma/ia criticului 7eorge Clinescu* Nuvela istoric Alexandru Lpuneanul ar fi devenit o scriere
celebr ca i +amlet dac literatura romn ar fi avut n ajutor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate nc-ipui o mai perfect sintez de gesturi
patetice adnci, de cuvinte memorabile, de observaie psi-ologic i sociologic acut, de atitudini romantice i intuiie realist. (7eorge Clinescu$
op. cit.#
EX)R*4AREA ,NOR O)*N** AR>,4ENTATE$ EX)R*4AREA ,N,* ),NCT DE .EDERE AR>,4ENTAT DE()RE 4OD,- N CARE (E
RE6-ECT8 O *DEE (A, TE48 N N,.E-A A-EA(8#
Alexandru Lpuneanul este o nuvel de inspira/ie istoric$ ce ilustreaz principiile ideologiei paoptiste i ale romantismului rom)nesc. .poca
surprins ( a doua 1umtate a secolului al A:<-lea $ n &oldova ( este renviat prin valorizarea i trans%igurarea adevrului istoric. Costache Negruzzi
%ace din ;le4andru 5puneanul un domnitor crud$ un tiran$ suger)nd ast%el caracterul e4cep/ional al domniei sale$ dei comportamentul su nu este
prea di%erit de comportamentul celorlal/i domnitori din .vul &ediu.
3

S-ar putea să vă placă și

  • Natura Organizatiilor
    Natura Organizatiilor
    Document5 pagini
    Natura Organizatiilor
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Document3 pagini
    Alexandru Lăpuşneanu1 Personaj
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Psalmii Arghezieni
    Psalmii Arghezieni
    Document4 pagini
    Psalmii Arghezieni
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Relatiile Comunitare
    Relatiile Comunitare
    Document11 pagini
    Relatiile Comunitare
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Functionarea Organizatiilor
    Functionarea Organizatiilor
    Document4 pagini
    Functionarea Organizatiilor
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Curs I
    Curs I
    Document12 pagini
    Curs I
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Comunicarea Nonverbala
    Comunicarea Nonverbala
    Document10 pagini
    Comunicarea Nonverbala
    Elena Alina
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Astronomiei Coreene
    Istoria Astronomiei Coreene
    Document14 pagini
    Istoria Astronomiei Coreene
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • POEZIA
    POEZIA
    Document5 pagini
    POEZIA
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • REALISMUL
    REALISMUL
    Document1 pagină
    REALISMUL
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Alexandru Lăpuşneanul
    Alexandru Lăpuşneanul
    Document3 pagini
    Alexandru Lăpuşneanul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Aci Sosi Pe Vremuri
    Aci Sosi Pe Vremuri
    Document2 pagini
    Aci Sosi Pe Vremuri
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Povestea Lui Harap
    Povestea Lui Harap
    Document4 pagini
    Povestea Lui Harap
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Plumb
    Plumb
    Document2 pagini
    Plumb
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Postmodernism Ul
    Postmodernism Ul
    Document1 pagină
    Postmodernism Ul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Ora Fântânilor
    Ora Fântânilor
    Document1 pagină
    Ora Fântânilor
    Mădălina Dosa
    100% (1)
  • Nicolas Boileau
    Nicolas Boileau
    Document1 pagină
    Nicolas Boileau
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Document2 pagini
    Origineasievolutialimbiiromane Plan
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • PAŞOPTISMUL
    PAŞOPTISMUL
    Document2 pagini
    PAŞOPTISMUL
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Personajele Romanului
    Personajele Romanului
    Document7 pagini
    Personajele Romanului
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • MOROMEŢII
    MOROMEŢII
    Document5 pagini
    MOROMEŢII
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Neo Modernism Ul
    Neo Modernism Ul
    Document1 pagină
    Neo Modernism Ul
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • O Scrisoare Pierdută
    O Scrisoare Pierdută
    Document6 pagini
    O Scrisoare Pierdută
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Paralelă Între Balada Populară
    Paralelă Între Balada Populară
    Document4 pagini
    Paralelă Între Balada Populară
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • ODĂ1
    ODĂ1
    Document2 pagini
    ODĂ1
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Opera Lui Mihai Eminescu
    Opera Lui Mihai Eminescu
    Document2 pagini
    Opera Lui Mihai Eminescu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Nichita Stănescu
    Nichita Stănescu
    Document2 pagini
    Nichita Stănescu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Nae Caţavencu
    Nae Caţavencu
    Document2 pagini
    Nae Caţavencu
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • Modernism Ul 1
    Modernism Ul 1
    Document1 pagină
    Modernism Ul 1
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări
  • MOLIĖRE
    MOLIĖRE
    Document1 pagină
    MOLIĖRE
    Mădălina Dosa
    Încă nu există evaluări