2,5 % pe an, dupa varsta de 60 de ani. Imobilitate: rezistentei de la 1% pana la 3 % pe zi. cu 0,2% pe an pana la vastra de 63 de ani si cu 1,6 % pe an dupa vastra de 63 de ani Varsta joaca un rol important in transformarea oaselor: Osteoporoza = scor T < -2,5 Osteopenie = scor T intre 1,0 si -2,5 Cu varsta : Hipertrofie ventriculara stanga TA sistolice compliantei arteriale, senzitivitatii baroreceptorilor, automatismului nodulului sinoatrial.
Cu imobilizarea: Repaus tahicardiei ( ritmului cardiac 1 bpm q2d) Ritmul cardiac neregulat raspunde la exercitii submaximale volumului de accidente vasculare cerebrale, debitul cardiac, V o max, HTA posturala ( RC cu 20 bpm si TA sistolica 20 mm Hg in crestere)
compliantei pulmonare capacitatii vitale Scade: fluxul sangvin renal, rata de filtrare glomerulara, distensia vezicii urinare Scaderea aportului alimentar datorita: Mininuare gustului si mirosului Digestie lenta Scaderea motilitatii gastrice Disfagia
Schimbarile metabolismului ficatului modifica clearance-ul medicamentelor Este secundara agentilor chimici (caldura, frig, chimicale, electricitate si radiatie) Principala cauza de moarte accidentala la copii sub 2 ani Conduce spre o stare hipermetabolica
Grosimea superficiala ( grad I): doar epiderma- rosu si dureros, vindecare spontana intre 3 si 7 zile; Grosimea partiala ( grad II ): intre 7 si 21 de zile pana la vindecare a) superficial: statul de baza ramane intact b) profund: derma contine vezicule Intreaga grosime ( grad III): intreaga epiderma si derma implicata, cu posibila afectare de grasime, muschi sau oase Formarea escarelor si necesitatea debridarii incluzand grafting-ul Adulti TBSA (%) Copii TBSA (%) Cap Fiecare extremitate superioara Fiecare extremitate inferioara Trunchi anterior Trunchi posterior Perineu
Note: TBSA= suprafata totala a corpului 9 18 9 9 18 14 18 18 18 18 1 __
Formula Parkland = 4ml solutie Ringer lactat x greutatea corporala (kg) x TBSA % ars
Administrare in 24h: in primele 8 h, in urmatoarele 8 h si restul de in ultimele 8h.
Note: Formula Parkland reprezinta o formula de calcul a cantitatii de fluide intravenoase necesare in primele 24 h unui pacient ars pentru a-l mentine hemodinamic
BSA Grosime partiala (%) Grosime totala (%) Minor Moderat Major
<15 <2 15 - 20 2 - 10 >25 > 10 * Arsurile majore implica o insulta asupra ochilor, fetei, urechilor, sau perineului sau oricarei rani provocate de electricitate sau prin inhalare. Limitarea pierderii rangului de motivatie Reducerea edemului Prevenirea contractiilor cu pozitionare/ atela -include contractii capsulare sau scurtarea tendoanelor si muschilor cu ligamente incrucisate Managementul cicatricilor - cicatrici hipertrofice : prezente la 3 luni dupa arsura cu grosime 2 mm - cel mai probabil vor avea loc daca rana de vindeca dupa >2 saptamani - de obicei se maturizeaza la 1 an si jumatate - necesita 25 mm presiune pentru a contracara contractia cicatricii Extensie si abductie Prevenirea edemului dependent Paturi speciale ( Kin Air, Roho)
Atela- trebuie folosita impreuna cu mobilizarea - exemple: atela pentru repausul mainii, extensia genunchilor cu dorsiflexia extremitarii joase, si extensia cotului Scaderea hipertrofiei cicatricii Flux sangvin scazut cu presiune pe capilare, determina scaderea formarii cicatricii 23h/ zi program de purtare 2000 2200 calorii/zi Suplimente : vit C, vit A, zinc, cupru, Mg Neuropatie periferica si mononeuropatie multipla Modificari osoase/ ligamentare/ articulare si osteofite Scolioza/ cifoza Subluxatii/ luxatii Este un program multidisciplinar ce asigura persoanelor abilitatea de a se adapta cu bolile pulmonare cronice Este bine stabilita si pe larg acceptata ca mijloc de atenuare a simptomelor si optimizarea a functiei In bronhopneunopatia obstructiva cronica (BPOC), s-au observat imbunatatirea dispneei, capacitatii de exercitiu, si calitatii vietii, in timp ce scade utilizarea asistentei medicale Atunci cand se analizeaza interventiile RP, tulburarile respiratorii pot fi, in general, ventilatorii (retentia CO2) sau obstructive (insuficienta O2)
Cauzate de: Tulburari musculare sau musculoscheletale Functia musculara respiratorie scade odata cu capacitatea vitala (CV), volumul rezidual (VR), capacitarea reziduala functionala (CRF) si capacitatea pulmonara totala (CPT) ex.: miopatie, boala neuronului motor, mielopatie, scleroza multipla, deformarea cutiei toracice Solutia pentru monitorizarea clinica include spirometrie pentru capacitatea vitala si capacitatea max de insuflatie, volumul maxim expirator si monitorizarea noninvaziva a CO2 Volumul expirator trebuie sa depaseasca 160 L/min ( 3L/ s) pentru ca secretiile sa fie eliminate in mod corespunzator din caile aeriene. Daca aceste volume nu pot fi realizate in mod natural, insuflatia este ajutata de tusea asigurata de compresia abdominala (quad cough) sau folosirea unui dipozitiv insuflatie- exuflatie ( CoughAssist, Respironics) ar putea fi benefica Aspirarea invaziva este o alternativa mai putin ideala si trebuie folosita cu precautie Odata cu muschii abdominali paralizati datorita unei leziuni ale neuronului motor superior, tusea poate fi produsa de stimulare electrica functionala Presiune expiratorie pozitiva mascheaza terapia si drenajul autogen sunt metode aditionale pentru mobilizarea secretiilor Respiratia glosofaringiana poate fi folosita pentru a maximiza insuflatia si poate servi ca un backup in caz de esec ventilator Muschii respiratori pot fi ajutati de dispozitive cum ar fi palnie de vorbire sau ventilatoare de presiune pozitiva intermitenta nazale sau ventilatoare de preziune pozitiva intermitenta abdominale Acestea din urma pot spori volumul curent de la 250 la 1200 mL Presiune pozitiva continua a cailor respiratorii (CPAP) si presiune pozitiva bilevel a cailor respiratorii (BiPAP) pot fi folositoare noaptea la pacientii cu apnee de somn obstructiva, tinand caile respiratorii deschise Intubatia, traheostomia si terapia cu oxigen sunt propabil suprautilizate la pacientii cu tulburari ventilatorii, in timp ce asistenta ventilatorie noninvaziva si tusea asistata sunt probabil putin utilizate
Acestea include BPOC, bronsite astmatice si fibroza cistica, caracterizate de scaderea capacitatii vitale, debit expirator maxim in prima secunda (FEV1) si capacitatea totala pulmonara Programul RP include evaluarea statusului nutritional, optimuzarea managementului farmacologic (ex. Anticolinergice, bronhodilatatoare, inhalatoare pe baza de steroizi si expectorante), folosirea O2 suplimentar, metode de respiratie controlata (ex. Respiratie cu buze tuguite pursed lip breathing pentru a controla dispneea), tehnici de mentinere libera a cailor repiratorii si un program de exercitii Exercitiile membrelor inferioare si programele mersului pot imbunatati foarte mult toleranta exercitiilor si sunt puternic recomandate pentru pacientii cu BPOC In plus, programele de intensitate ridicata si scazuta, antrenamentul de forta si antrenamentul de rezistenta, sunt toate considerate clinic benefice pentru pacientii cu BPOC Terapiile psihologice de lunga durata, ex terapia relaxarii, sunt inca spre a fi dovedite benefice in cercetari, dar sunt sustinute de opiniile expertilor Suplimentarea O2 acasa, poate fi indicata cand Po2 este constant 55 mm Hg pana la 60 mm Hg Ghidurile medicale, in general, cer documentatie asupra odihnei, somnului sau dovada Po2 55 mm Hg sau So2 88 % ( in camera aerisita) Pacientii cu Po2 intre 56& si 59 % sau So2 peste 89% pot fi acceptati daca prezinta insuficienta cardica congestiva, hipertensiune pulmonara sau alt criteriu. Terapia cu oxigen pe termen lung a aratat ca imbunatateste supravietuirea si calitatea vietii la pacientii cu BPOC Optiuni chirugicale: Chirurgia reducerii volumului pulmonar - Pacienti cu emfizem avansat - Reducerea inntre 20% si 30% din unul sau ambii pulmoni - Reducerea inflamatiei, imbunatatirea FEV1 si capacitatea vitala fortata si imbunatatirea calitatii vietii Optiuni chirugicale: Transplantul pulmonar: - Folosit la copii cu fibroza chistica si hipertensiune pulmonara primara, si adulti cu BPOC, hipertensiune pulmonara si fibroza pulmonara - Fumatul este contraindicatie absoluta - Istoric de cancer, tulburari psihiatrice, obezitate si boala coronarianea corestabila sunt contraindicatii relative - Majoritatea programeleor solicita o capacitate functionala de baza pentru exercitii- 600 pasi pentru unele persoane si 250 pasii de alte persoane in testul de 6 minute de mers
RC poate include programe de exercitii, educatie si modificarea factorilor de risc pentru preventia secundara si consiliera psihologica Rc este indicata dupa un infarct miocardic acut, revascularizare coronariana si transplant cardiac sau la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva sau angina cronica stabila.
RC imbunatateste Vo2 max., extragerea O2 periferic, depresia segmentului ST, toleranta la la exercitii, bunastarea subiectiva si rata de intoarcere la munca. De asemenea, scade TA, linisteste ritmul cardiac si cererea de O2 miocardic. In plus, RC a aratat ca imbunatateste controlul glicemic si determina modificari favorabile a lipoproteinelor ( TG si nivelul HDL) Exercitiile pe termen lung in RC au demonstrat ca creste calitatea enzimelor mitocondriale in fibrele musculare slow twich si dezvolta capilarii noi musculare. Studiile angiografice au aratat ca scade leziunile aterosclerotice la pacientii cu angina stabila sub exercitii fizice intense si dieta hipolipidica de mai bine de 1 an fara folosirea medicamentelor hipolipemiante (trebuie notat ca s-a afirmat cum ca RC nu poate imbunatati angina invechita, in timp ce angioplastia si bypass-ul coronarian pot) Cercetati: Dupa infarct de miocard nu s-a inregistrat statistic o scadere semnificativa a ratei mortalitatii Insa o metaanaliza a 22 cercetari luate la intamplare (n= 4,554) au aratat, la grupurile ce au facut RC, un beneficiu timp de 3 ani perioadei post infarct miocard `97, 1.1 miliane de americani au fost diagnosticati cu IM acut si 800 mii de pacienti au suferit revascularizare coronariana RC este un folos cost- beneficiu pentru resursele de asistenta medicala Totusi, numai 10%-20% din candidati se gandesc sa participe la programele de RC
Asistenta medicala analizeaza internarile din `97 a peste 250 mii de persoane peste 65 de ani, unde utilizarea RC pentru pacientii spitalizati cu IM acut a fost de 13,9% si 31% din acestea au urmat bypass coronarian Femeile in varsta, si pacientii cu multiple comorbiditati sunt si mai putin probabil sa primeasca program de RC
Faza I- faza antrenamentului stationar- poate incepe din ziua 2-4 de spitalizare si dureaza aprox 1-2 saptamani; scopurile iclud preventia sechelelor ale imobilizarii, educatia si modicicarea factorilor de risc, activitati independente de auto-ingrijire si deplasare pe distante mici pe suprafete plane. Faza II- faza antrenamentului de iesire incepe in sapt 2-4 post-d/c si dureaza 8-12 sapt; scopurile includ capcitatii volumului cardiac si treptat revenirea la activitatile de zi cu zi. Un test de toleranta a exercitiilor (EKG stress) este facut in sapt 6-8 dupa evenimentul cardiac (ce lasa sa se formeze o cicatrice stabila asupra zonei de infarct) pentru a ghida prescrierea exercitiilor si a determina eligibilitatea pentru reluarea muncii si sexului
Faza III- faza de intretinere este un program pe termen lung pentru exercitii acasa si la sala, care vizeaza mentinerea sau adaugarea beneficiilor castigate in fazel I si II, in general sub minima sau fara supraveghere clinica Contraindicatii absolute pentru testul de stress include modificari recente pe EKG sau aritmii cardiace severe, angina instabila, disfuctie ventric. stanga acuta sau inrautatita, HTA necontrolata, boli sistemice, stenoza aortica severa sau dizabilitati fizice severe Contraindicatii relative inclus cardiopatie hipertrofica, anormalitati electrolitice, boala valvulara moderata sau HTA sau pulmonara semnificanta Nota : aceste contraindicatii pestru test sunt similare pentru RC in general Infarct de miocard in urma cu 12 luni Bypass-ul arterelor coronare (CABG) Angina pectorala stabila Inlocuire/ reparare valva cardiaca Interventie coronariana percutanata Transplant cardiac/ pulmonar
Trebuie sa includa tipul, intensitatea, coontinutul, durata si frecventa exercitiilor Izotonic, aerobic sau exercitii ritmice implica grupe mari de muschi ce trebuiesc accentuate Exercitiile de rezistenta si izometrice sunt relativ sigure pentru pacientii cu functia ventric stg buna, dar contraindicate celor cu insuf cardiaca, boala valvulara severa, aritmii necontrolate, sau capacitatea exercitiilor de varf <5 METs ( 1 MET= echivalentul metabolia a o unitate de O2 absorbit in repaus, cuantificat 3,5 mL O2/in repaus/kg/min) Valorile max MET, de obicei sunt atunse la varste intre 15 si 30 de ani si scad progresiv cu varsta. Totusi, ele pot fi crescute cu conditie ficica si exercitii aerobice. 20 MET`s a fost vazut la barbatii tineri: atletii pot ajunge la 18-20 METs, pe cand 10 METs este inregistrat la nonatletici, barbati varsta medie, sanatori Continutul exercitiilor include 3 faze Prima faza implica 5-10 min incalzirea,care sa contina miscari flexibile si de intindere ce sa creasca ritmul cardiac A2a faza este cea de atrenament si conditie fizica si sa dureze aprox 20-30 min A3a faza este revenirea si dureza 5-10 min, si implica exercitii de intensitate scazuta lasand recuperarea si linistirea ritmului cardiac; Intensitatea exercitiilor contine o variatie de metode, de obicei calculandu-se tintaritmului cardiac Este mai recomandat sa se calculeze capacitatea de varf a exercitiilor sau abilitatea max a sistemului CV pentru a distribui O2 la muchii scheletali in exercitiu si abilitatea de a extrage O2 din sange Capacitatea maxima a exercitiilor poate fi clinic masurata de vol O2 si productia de CO2 si ventilatia (minute) via analize gazoase in timpul exercitiilor Formula Karvonen calculeaza zona de ritm a inimii, ce calmeaza Rc in pozitia data plus 40%- 80%; Scala Borg`s a fatei de effort perceput este folosita in mod particulat la pacientii cu transplant cardiac deoarece denervarea ortotopica cardiaca face parametrii ritmului cardiac instabili Scala borg este inregistrata de la 6 la 20, unde 13 este :ceva greu si corespunde cu exercitii de intensitate suficienta pentru a asigura beneficiile antrenamentului, si totusi permite conversatia in timpul exercitiilor Un scor intre 12 -13 corespunde cu aprox 60% din max ritmului cardiac; 15- cu 85% din max Rc Pentru pacientii cu -blocante, recomandarile sunt: antrenament la 85% Rc limitat de simptome sau intre 70%-90% max capacitatii de munca; De obicei, durata/ frecventa exercitiiloe este 20-30 min 3zile/sapt x 12 sapt sau mai mult daca antrnamentul este la 70% Rc max Durata mai scurta de antrenament in fiecare zi este de asemenea benefic In general, nu este nici o contraindicatie pentru miscare in fiecare zi Clasa A- indivizii sunt aparent sanatosi si nu sunt in evidenta cu risc CV pentru exercitii Clasa B- indivizi cu boli coronariene ce sunt stabile clinic. Acestia au risc scadut pentru complicatii CV la exercitii puternice Clasa C indivizi cu risc moderat de complicatii in timpul exercitiilor, in virtutea istoricului cu multiple IM sau stop cardiac, insuficienta cardiaca clasa III sau IV NYHA, <6 METs sau ischemie semnificativa la teste. Clasa D indivizi ce au boli cardiace instabile si necesita restrictia activitatilor; exercitiile sunt contraindicate Criteriul tipic de siguranta pentru reluarea activitatii sexuale (ex IM sau By-pass coronarian) include un pacient stabil si asimptomatic si toleranta la exercitii intre 5-7 METs fara modificari pe EKG, TA sau Rc Timpul necesar este variabil, dar este in jur de 6 sapt post-eveniment Un test clinic folosit este two flight stair- climbing- mers 10 min cu 120 pasi/min (aprox 3 m/h sau 4,5 MET) si apoi sa urce 2 etaje pe scari (aprox 22 pasi) in 10 sec. Activitatea sexuala asociata cu moartea subita la un pacient cardiac include aventuri si sex dupa mese copioase si consum de alcool Precautii toracice-urmarind sternotomia, instructiunile tipice sunt fara impins, tras sau ridicat obiecte grele pentru 6-8 sapt; o manevra de rostogolire pentru a cobori din pat este tipic invatata si scaunul cu rotile cu propulsie manuala este interzis de asemenea Precautii cardiace la pacientii cu bypass coronarian spitalizati nonacuti-activitatea trebuie intrerupta daca: Rc >20 % sub sau > 50% peste limita de baza; TAs la 240 mm Hg; Tad la 120 mm Hg
Clasificarea NYHA (insuf cardiaca congestiva si angina): I. >7 METs asimptomatic tolerat, fara limitari funcitonale II. <6 METs tolerat, dar la activitatile de intensitate mare provoaca simptome III. Asimptomatic in repaus si la major. ADL-urilor; > 4METs nu este tolerat IV. Simptomatic in repaus si la activitati minime
Varsta este asociata cu scaderea perfuziei sangelui in piele, scaderea eficientei transpiratiei si reglarea caldurii corpului (temperatura) in timpul exercitiilor. Astfel, exercitiile pe intensitate scazuta trebuie sa garanteze batranilor un mediu calduros/ umed