Sunteți pe pagina 1din 11

CUPRINS

A.CARACTERIZAREA RESURSEI
B.UTILIZAREA RESURSEI
C.REZERVE DE GAZE NATURALE
D.PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE DE GAZE NATURALE
E.EFECTE DE MEDIU GENERATE IN FAZA DE PRELUCRARE SI
EXTRAGERE
F. POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND GAZELE
NATURALE
G. POLITICA ROMANIEI PRIVIND GAZELE NATURALE
H. CONCLUZII
A.CARACTERIZAREA RESURSEI
Prin gaze naturale se inteleg hidrocarburi gazoase provenite din doua
tipuri de surse: zacaminte asociate cu cele de petrol, in care avem de-a face cu
gazele de sonda, si zacamintele independente, care nu au nici o legatura cu cele
de petrol. Cele doua tipuri de gaze naturale au in comun faptul ca metanul,
CH4 , predomina net fata de toate celelalte componente ale amestecului. In
rest , exista o deosebire de compozitie , relative pronuntata gazele de sonda
sunt mai complexe, pe cand celelalte gaze naturale sunt alcatuite din mai putine
componente.
!riginea organica a gazelor naturale este con"rmata de ma#oritatea
cercetatorilor. $aterialul organic acumulata de-a lungul erelor geologice % in mari,
golfuri, lagune- s-a transformat in conditiile unui mediu anaerob presiunea
interioara a dus la migrarea gazului in stratele de suprafata zonele geologice cu o
mare mobilitate tectonica au inlesnit formarea zacamintelor gazeifere.
Clasifcarea zacamintelor
Criteriile cele mai des utilizate in clasi"carea gazelor natural sunt compozitia
chimica si localizarea in zacamant. &e diferentiaza :
'()*+ $,-(. /uscat0
'()*+ 1, &!.1( /asociat , umed0
'azul metan formeaza zacaminte naturale in care metanul poate detine
peste 223 din totalul hidrocarburilor. Ca urmare el constituie o importanta materie
prima pentru industria chimica. -otodata are o putere calorica ridicata , pana la
45.677 8cal9m
5,
arde complet si nu da produse reziduale solide.
'azul de sonda este un amestec de par"ne usoare cu predominarea
metanului /:7-;630. (par si cantitati reduse de etan, propan, butan. &e obtine din
zacaminte de titei, in care poate " dizolvat sau se acumuleaza in partea superioara
unde formeaza <capul de gaz=.
Puterea calorica a gazului de sonda este cuprinsa intre 5677-:777 8cal9m
5,
(>at sub presiune gazul de sonda faciliteaza extractia titeiului. ! caracteristica
importanta o formeaza produsele de condensare sub forma de gazolina care
reprezinta pana la ?77g9m
5
.
Prin gaze naturale se inteleg hidrocarburi gazoase provenite din doua tipuri
de surse: zacaminte asociate cu cele de petrol, in care avem de-a face cu gazele
de sonda, si zacamintele independente, care nu au nici o legatura cu cele de
petrol. Cele doua tipuri de gaze naturale au in comun faptul ca metanul, CH4 ,
predomina net fata de toate celelalte componente ale amestecului. In rest ,
exista o deosebire de compozitie , relative pronuntata gazele de sonda sunt mai
complexe, pe cand celelalte gaze naturale sunt alcatuite din mai putine
component.
B.UTILIZAREA RESURSEI
'azele naturale sunt cunoscute inca din antichitate "e sub forma foscurilor
nestinse, "e sub forma unor iviri aproape de suprafata, utilizate de chinezi cu ?777
de ani i.Hr pentru incalzit, ele erau transportate prin tulpini de bambus.
'azele naturale au intrat tarziu in balanta energetica. @olosirea lor ca materie
prima in industria chimica este, deasemenea relativ recenta. Importanta lor este
mai mare datorita puterii calorice /677-45.677 8cal9m
5
0 si numarul mare de produse
realizate de catre industria chimica /ingrasaminte, mase plastice, negru de fum,
acetilena, ammoniac, methanol, aldehida formica, acid cianhidric etc.0
Aolul economic important al gazelor naturale creste si prin faptul ca pot "
valori"cate integral, iar transportul este facil cu a#utorul conductelor la distante
mari, fata de locul unde au fost exploatate. Costurile pentru exploatarea gazului
metan sunt de B pana la 4? ori mai mici decat pentru carbine sau petrol.
,xploatarea gazelor naturale incepe spre sfarsitul secolului al CIC-lea si
inceputul secolului al CC-lea. 1aca la inceput gazele naturale erau stocate in imense
gazometre, care mutilau peisa#ul geogra"c, ulterior s-a trecut la amena#area unor
rezervoare subterane in rocile permeabile.
In anul 4262. &.*.( a construit prima nava pentru transportul gaselor natural
liche"ate vand o capacitate de 6777 m
5
. totusi , transportul cel mai sigur si eDcient
in acelasi timp, se realizeaza prin sistemul de gazoducte . cele mai importante
retele de gazoducte se regasesc in &.*.(. , C.&.I, !rientul $i#lociu, nordul (fricii si
,uropa de ,st.
Aemarcabil este gazoductul euro-siberian prin care @ederatia Ausa livreaza
annual 477mld m5 catre 'ermania,@ranta,Italia,Cehia,&lovacia,*ngaria.
C.REZERVE DE GAZE NATURALE
Problemele legate de criza resurselor energetice a determiant o campanie de
indenti"care a noi zacaminte de gaze natural. 1aca in 42:7 rezervele mondiale erau
de 4B.:77mld m
5
, in 42B7 de cca ;7.777mld m
5
, in 42;7 ele au fost estimate la
444.777 mld m
5
, cea ce inseamna o acoperire a consumului mondial pentru o
perioada de :6 de ani. Aezervele potentiale recuperabile sunt estimate la ?;7.777
mld m5.
EUROPA detine rezerve de peste 66.777 mld. m
5
in special in @ederatia Ausa,
!landa, $area Eritanie
ASIA are rezerve apreciate la 6?.6?2 mld m
5
din care cea mai mare pondere
revine !rientului $i#lociu
AFRICA are rezerve estimate la 47.77 mld m
5
in special in (lgeria, .igeria si
+ibia.
AMERICA DE NORD dispune de rezerve sigure de cca 2.777 mld m
5
, in &.*.(
, Canada si $exic.
AMERICA DE SUD are o concentrare deosebita a rezervelor in Fenezuela
/;630.
D.PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE DE GAZE NATURALE
Aecuperarea, ca si prelucrarea industriala a gazelor naturale a inceput mai
tarziu. Printer primele tari cu exploatari gazeifere s-au inscris &.*.(, @ederatia Ausa,
Aomania. Productia a crescut de la 4.: mld m
5
in 4BB7, la ;? mld. m
5
in 425B, ca
apoi prin intensi"carea prelucrarii industriale sa a#unga la :76 mld. m
5
in 42:4 iar in
prezent la peste ?777 mld. m
5
. Principalele regiuni sunt ,uropa si (merica de .ord.
Pe primul loc din punct de vedere al productiei dar si al al rezervelor se a>a
@ederatia Ausa care in 422; a realizat aproape 6:4 mld. m
5
si asigura atat consumul
propriu cat si al unor state europene Eazinul >uviului !bi are cele mai mari rezerve,
zacamntul principal "ind cel de la *rengoi.
In ,uropa, o productie importanta o realizeaza !landa. Principalul zacamant
este cel de la 'roningen, din nord-estul tarii, apoi cel de la Placid din $area
.ordului. (lte tari producatoare de gaze natural din ,uropa sunt: $area Eritanie,
Aomania /platform $arii .egre0, .orvegia, Italia, *ngaria, @ranta.
In (sia se detaseaza (rabia &audita /4; mld. m50, *zbe8istan, Iran cu o
productie predominant de gaze de sonda.
$ari rezerve gazeifere se gasesc in (merica de .ord, &u.*.( produc anual
652 mld. m
5
si ocupa locul doi pe 'lob dupa @ederatia Ausa. )ona cea mai
productiva se a>a in sectorul central sudic in statele -exas si +ouisian, la est de
$ississippi pana la Aio 'rande. )acaminte importante detine si Canada, care
produce anual 4:B mld. m
5
gaze natural.
1in (merica de &ud se remarca (rgentina cu productia anuala de ?2.4 mld.
m5, Fenezuele desi dispune de cele mai mari rezeve din acest continent, extrage 5?
mld. m
5
, cantitate formata aproape exclusive din gaze de sonda.
(ustralia produce anual 57mld. m
5
, exploatand resursele gazeifere din partea
central a tarii.
(lgeria este cea mai mare producatoare de gaze natural din (frica.
E.EFECTE DE MEDIU GENERATE IN FAZA DE PRELUCRARE SI EXTRAGERE
(ceastG secHiune descrie impactul pe care Il are "ecare pas individual In
procesul de extracHie prin adGugarea contaminanHilor pentru mediu.
,xtracHia HiHeiului Ji gaze naturale genereazG un volum de produse
Inrudite Ji deJeuri care trebuie gestionate.Folume relativ mici de substanHe
chimice pot " utilizate ca aditivi pentru a facilita fora#ul Ji modi"ca caracteristicile
>uxului de hidrocarburi.
(spectele de mediu generate de procesul de exploatare a zGcGmintelor sunt
identi"cate prin descompunerea procesului In activitGHi Ji produJi,ambele "ltrate
prin urmGtorii factori de mediu:emisii In aer, deversGri In apG, contaminarea solului,
utilizarea materiilor prime Ji a resurselor naturale, gestionarea deJeurilor, alte
probleme referitoare la comunitate Ji la mediul local.
Procesul de exploatare a zGcGmintelor de hidrocarburi cuprinde
subprocesele: fora#, extracHie HiHei Ji gaze, transport >uide, aprovizionare,
depozitare, condiHionare >uide, gestionare deJeuri, mentenanHa, dezafectare9
modernizare, remediere zone afectate, administrativ-sociale Ji servicii achiziHionate,
"ecare subproces "ind caracterizat de activitGHi Ji produJi speci"ci /HiHei, gaze, apa
de zGcGmKnt0.
&ursele potenHiale de poluare In cazul exploatGrii zGcGmintelor de HiHei Ji
gaze pot ": sonde de extracHie HiHei Ji gaze, sonde Ji staHii de in#ecHie apG de
zGcGmKnt, parcuri de rezervoare Ji separatoare, conducte de amestec Ji de
pompare HiHei, apG de zGcGmKnt, staHie de tratare Ji depozit HiHei, staHii comprimare,
uscare, mGsurG Ji predare gaze, depozit Jlam.
Cauzele potenHiale de poluare In cazul exploatGrii zGcGmintelor de HiHei Ji gaze
sunt: erupHii,incendii, fenomene de coroziune Ji uzurG ce conduc la "surarea
instalaHiilor Ji deversGri accidentale de apG de zGcGmKnt, deversGri accidentale de
HiHei Ji apG de zGcGmKnt din beciul sondei, spargeri, "surGri decantoare, depozitGri
necontrolate de deJeuri solide sau Jlam, degradarea construcHiei ce conduce la
in"ltraHii de apG de zGcGmKnt In sol.
@actorii de mediu afectati sunt: solul Ji apele freatice Ji de suprafaHG.
Ln procesul de extracHie a uleiului Ji gazului sunt generate cantitGHi foarte mari
de ape reziduale.
&e cunoaJte faptul cG sondele de extracHie de gaze naturale produc cantitGHi
mai mici de ape reziduale In comparaHie cu sondele de extracHie a uleiului.
&ursele potenHiale de poluare a factorilor de mediu In cazul exploatGrii
zGcGmintelor de HiHei Ji gaze sunt prezentate In tabelul de mai #os. &urse potenHiale
de poluare:
Surs pote!"#$ %e
po$u#re
C#u&e pote!"#$e
F#'tor %e
(e%"u
#)e't#t
Sonde extracie iei i gaze
- erupii;
- incendii;
-deversri accidentale de iei i ap de
zcmnt din beciul sondei.
- sol;
- ape freatice i
de suprafa.
Sonde i staii de injecie
ap de zcmnt
-fenomene de coroziune i uzur ce conduc la
fisurarea instalaiilor i deversri accidentale
de ap de zcmnt.
- sol;
- ape freatice i
de suprafa.
Conducte de amestec i de
pompare iei ap de
zcmnt
- fenomene de coroziune uzur ce conduc la
fisuri spargeri i deversri accidentale de iei
i ap de zcmnt.
- sol;
- ape freatice i
de suprafa.
Staii comprimare uscare
msur i predare gaze
- incendii;
-spargeri fisurri ale instalaiilor ce conduc la
deversri de ap de zcmnt;
- depozitri necontrolate de deeuri solide.
- sol;
- ape freatice i
de suprafa.
F.POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND GAZELE NATURALE
U"ue# Europe#, una din zonele puternic industrializate ale lumii, se
gGseJte Intr-o competiHie economicG cu HGrile (mericii de .ord /&.*.(. Ji Canada0 Ji
HGrile (siei de ,st /Maponia, Coreea de &ud, China0. ,nergia este un factor principal
care condiHioneazG dezvoltarea *niunii ,uropene Ji competiHia economicG.
@aHG de provocGrile cu care se confruntG toHi membrii *,, reprezentate de
schimbGrile climatice, creJterea dependenHei faHG de importuri Ji preHurile mai mari
ale energiei, NPolitica energeticG pentru ,uropa= se bazeazG pe trei piloni:
*. Suste#+"$"t#te ,dezvoltare durabilG0: energia este principalul
contribuitor /In proporHie de B73 din toate gazele cu efect de serG emise de *,0 la
schimbGrile climatice Ji poluarea atmosfericG este necesarG limitarea creJterii
globale de temperaturG la ?OC In comparaHie cu nivelurile din era pre-industrialG.
-. Se'ur"t#te# #$"(etr"" 'u eer."e: ,uropa devine tot mai dependentG
de importurile de hidrocarburi /petrol Ji gaze naturale0, 673 In prezent Ji :6-;73 In
?757 /In scenariul Nbusiness as usual=0, antrenKnd riscuri politice Ji economice. &e
Intrevede creJterea importurilor de gaze naturale de la 6;3 la B43 In ?757 Ji a
celor de petrol de la B? 3 la 253.
5. Co(pet"t"/"t#te0 *, este tot mai expusG la efectele volatilitGHii preHurilor
Ji creJterilor de preHuri pe pieHele internaHionale ale energiei Ji faHG de concentrarea
progresivG a rezervelor de hidrocarburi In cKteva grupuri de decizie. *, trebuie sG
dezvolte o politicG energetic prin care sG se bene"cieze de efectele favorabile ale
liberalizGrii energiei, de realizarea PieHei Interne de ,nergie, de accelerarea
investiHiilor In energie, de promovarea e"cienHei energetice Ji a surselor
regenerabile de energie, toate In favoarea creJterii nivelului de trai Ji creGrii de noi
locuri de muncG.
O+"e't"/u$ .eer#$ propus1 #re e)e't 2" #supr# s".ur#!e" 3
#$"(et#re# 'u eer."e pe ter(e $u.. Prin atingerea acestui obiectiv se va
reduce expunerea ,uropei la volatilitatea preHurilor resurselor fosile de energie, va
stimula dezvoltarea pieHelor interne de energie electric Ji gaze naturale Ji va
Incura#a dezvoltarea tehnologicG.
G. POLITICA ROMANIEI PRIVIND GAZELE NATURALE
4Re&er/e$e .eo$o."'e %e .#&e #$e Ro(#"e" "su(e#&# 556.56- ("$"#r%e %e
(etr" 'u+"1 "#r 'e$e s".ure tot#$"&e#&# *67.-89 %e ("$"#r%e %e (etr" 'u+".
Re&er/e$e s".ure sut su:'"ete petru ur(#tor"" &e'e #".
Pro%u't"# #u#$# " #'est (o(et este %e '"r'# ** ("$"#r%e %e (etr" 'u+".
A'este '")re sut 'erte s" sut 'e# (#" pes"("st# /#r"#t#1 %#r 'u s".ur#t#
re&er/e$e /or 'reste " ur(# e;p$or#r"$or '#re se %eru$e#&# #'u(41 #
#:r(#t P#trut".

Prese%"te$e ANRM # #%#u.#t '#1 " #'est 'ote;t1 Ro(#"# tre+u"e s# se
#;e&e pe resurse$e e'o/et"o#$e0 4I se'toru$ resurse$or
e'o/et"o#$e1 'er'et#r"$e " #'est se'tor sut #+"# $# "'eput1 "#r
A.et"# %et"e %#te pr"/"% potet"#$u$ #t"o#$1 "s# u $e po#te )#'e
pu+$"'e. I /""tor1 este e'es#r# e;p$or#re# s" e;p$o#t#re# resurse$or
e'o/et"o#$e4.
4I(port#( %o#r -6< %" 'osu(u$ %e .#&e1 )#t# %e =6< " '#&u$ t"te"u$u".
Surpr"&#tor1 %es" resurse$e .eo$o."'e sut (#" ("'" 'o(p#r#t"/ 'u t"te"u$1
perspe't"/e$e "(e%"#te sut (#" "'ur#>#to#re1 e;"st#% pos"+"$"t#te# uor
o" %es'oper"r" " str#tur" #%#'" s" " M#re# Ne#.r#41 # (#" pre'"&#t
A$e;#%ru P#trut".
Po$"t"'# st#tu$u" 3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e 'ost 3 st#+"$"re#
o+"e't"/e$or se'toru$u" .#&e$or #tur#$e 2" # (o%#$"t!"$or opt"(e %e
re#$"&#re # #'estor#1 3 'o%"!""$e #s".urr"" ue" %e&/o$tr" %ur#+"$e.
Uu$ %"tre o+"e't"/e$e Pro.r#(u$u" %e .u/er#re '#re st $# +#&#
e$#+orr"" Po$"t"'"" 3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e 'ost 3 #s".ur#re#
se'ur"t!"" 3 #pro/"&"o#re# 'u.#&e #tur#$e.
Gu/eru$ Ro(?"e"1 3(preu 'u 'e$e$#$te #utor"t!" pu+$"'e #$e 'ror
#tr"+u!"" sut "'"%ete se'toru$u" .#&e$or #tur#$e "#u (sur" petru
re#$"&#re# o+"e't"/e$or Pro.r#(u$u" %e .u/er#re.
Ast)e$1 s".ur#!# 2" 'ot"u"t#te# 3 #$"(et#re# 'u .#&e #tur#$e #
'osu(#tor"$or repre&"t uu$ %"tre o+"e't"/e$e (#>ore #$e po$"t"'""
eer.et"'e # st#tu$u" 3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e.
Art. 9
,*@ Po$"t"'# st#tu$u" 3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e 'ost 3 st#+"$"re#
o+"e't"/e$or se'toru$u" .#&e$or #tur#$e 2" # (o%#$"t!"$or opt"(e %e
re#$"&#re # #'estor#1 3 'o%"!""$e #s".urr"" ue" %e&/o$tr" %ur#+"$e.
,-@ Po$"t"'# 3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e este e$#+or#t pe +#&#
Pro.r#(u$u" %e .u/er#re1 #''ept#t %e P#r$#(et1 'u 'osu$t#re#
or.#"s(e$or .u/er#(et#$e 'u #tr"+u!"" 3 %o(e"u 2" # so'"et!"" '"/"$e1
petru u "ter/#$ (e%"u1 #/?%uAse 3 /e%ere e/o$u!""$e pro+#+"$e pe
ter(e $u. 2"1 3 pr"'"p#$0
#@ 'ost"tu"re# '#%ru$u" "st"tu!"o#$ 'orespu&tor1 pr" st#+"$"re#
or.#"s(e$or 2" # #utor"t!"" 'o(petete petru re#$"&#re# #'este" po$"t"'"B
+@ #s".ur#re# se'ur"t!"" 3 #pro/"&"o#re# 'u .#&e #tur#$eB
'@ pro.o&#re# "(portur"$or 2" # e;portur"$or %e .#&e #tur#$eB
%@ e$#+or#re# pro.r#(e$or %e %e&/o$t#re 3 se'toru$ .#&e$or #tur#$eB
e@ #s".ur#re# prote'!"e" (e%"u$u"B
)@ #s".ur#re# tr#sp#re!e" pre!ur"$or 2" # t#r")e$or re.$e(et#te $# .#&e$e
#tur#$eB
.@ 're2tere# e:'"e!e" 3 pro%u'!"#1 3(#.#&"#re#1 tr#sportu$1 %"str"+u!"#
2" ut"$"&#re# .#&e$or #tur#$eB
C@ %e&/o$t#re# 2" #s".ur#re# '#p#'"t!"$or %e %epo&"t#re # .#&e$or #tur#$eB
"@ pre'"&#re# $"""$or %"re'to#re pr"/"% 'er'et#re# 2" %e&/o$t#re# spe'":'
se'toru$u" .#&e$or #tur#$e 2" pro(o/#re# teCo$o.""$or #/#s#te 3
%o(e"uB
>@ %e&/o$t#re# 'ooperr"" "ter#!"o#$eB
D@ propuer" %e re.$e(etr" spe'":'e se'toru$u" .#&e$or #tur#$e.
,E@ Gu/eru$1 M""steru$ E'oo("e" 2" Co(er!u$u" 2" 'e$e$#$te or.#e %e
spe'"#$"t#te #$e #%(""str#!"e" pu+$"'e 'etr#$e "#u (sur" petru
re#$"&#re# o+"e't"/e$or 3s'r"se 3 pro.r#(u$ pre/&ut $# #$". ,-@ 2"
e;#("e#&1 #u#$ s#u or" %e '?te or" este e'es#r1 st#%"u$ 3%ep$""r""
pre/e%er"$or #'estu"#.
ASRT =
M""steru$ E'oo("e" 2" Co(er!u$u" e$#+ore#& po$"t"'# 3 %o(e"u$ .#&e$or
#tur#$e 2" #s".ur %u'ere# $# 3%ep$""re # #'este"#1 3 'o%"!""$e
pre/e%er"$or pre&ete" $e."1 #/?% ur(to#re$e #tr"+u!"" pr"'"p#$e0
#@ "(p$e(ete#& po$"t"'# eer.et"' # Gu/eru$u"B
+@ e$#+ore#& pro.r#(e 2" p$#ur" %e (sur" petru #p$"'#re# po$"t"'""
Gu/eru$u" 3 se'toru$ .#&e$or #tur#$eB
'@ #s".ur e$#+or#re# %e stu%"" pe +#&# 'ror# ur(e#& # : st#+"$"te
pr"or"t!"$e pr"/"% "/est"!""$e %" se'toru$ .#&e$or #tur#$eB
%@ e$#+ore#& pro"e'te %e #'te or(#t"/e petru se'toru$ .#&e$or #tur#$e1
'u 'osu$t#re# perso#e$or "teres#te %" se'toru$ .#&e$or #tur#$eB
e@ e;er'"t '#$"t#te# %e 'o'e%et petru ser/"'"u$ %e %"str"+u!"e # .#&e$or
#tur#$eB
)@ supr#/e.Ce#& #p$"'#re# 2" respe't#re# (sur"$or st#+"$"te petru
prote'!"# (e%"u$u" %e 'tre p#rt"'"p#!"" $# #'t"/"t!"$e %" se'toru$ .#&e$or
#tur#$eB
.@ #s".ur #r(o"&#re# 'u st#%#r%e$e 2" re.$e(etr"$e U"u"" Europee
3 %o(e"u$ .#&e$or #tur#$e 2" 'ree#& (e'#"s(e$e e'es#re #p$"'r""
#'estor#B
C@ e$#+ore#& 2" )u%#(ete#&1 3(preu 'u M""steru$ Mu'""1
So$"%#r"t!"" So'"#$e 2" F#("$"e" 2" 'u or.#"&#!""$e p#tro#$e 2" s"%"'#$e1
propuer"$e %e po$"t"' so'"#$ spe'":'e se'toru$u" .#&e$or #tur#$e1
pro.r#(e$e %e #s"ste! so'"#$ 2" (e%"'#$1 %e #s".urr" %e r"s' 2"
#''"%ete1 3 /e%ere# e/"tr"" r"s'ur"$or pro)es"o#$e 2" # re#+"$"tr"" 'e$or
'#re #u su)er"t #''"%ete %e (u' 2" +o$" pro)es"o#$eB
i0 #/"&e#&1 3(preu 'u M""steru$ Mu'""1 So$"%#r"t!"" So'"#$e 2" F#("$"e"1
or(#t"/e$e %e prote'!"e # (u'"" 3 se'toru$ .#&e$or #tur#$e.
H. CONCLUZII
1in punct de vedere al mediului, gazul natural este considerat Npoarta spre o
dezvoltare durabilG=. Impactul asupra mediului generat de utilizarea gazului natural
are o dimensiune localG /particule, fum0, regionalG /ploi acide0 Ji una globalG /gaze
cu efect de serG0.
Impactul negativ la toate dimensiunile se poate reduce prin folosirea gazului
curat, cu conHinut scGzut de sulf Ji de carbon, prin utilizarea tehnologiilor de
e"cienHG energeticG Ji prin reducerea cererii de energie /tehnologii termo-izolante In
construcHii, stiluri de viaHG adaptate0. -ehnologiile gazului se potrivesc foarte bine cu
cele pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Combustibilul gazos este adecvat
tehnologiilor de creJtere a e"cienHei energiei, de exemplu In boilerele de
condensare.
(rderea gazului In centrale are potenHialul de a reduce emisiile de bioxid de
carbon. *tilizarea gazului In co-generare va dubla producHia de energie electricG
produsG pe bazG de gaz In *niunea ,uropeanG. (ceastG situaHie va determina InsG
dereglGri Ji disfuncHionalitGHi In domeniul competiHiei, Intre vechile centrale cu
e"cienHG scGzutG Ji cele noi, performante.
-otuJi, *niunea ,uropeanG mai are IncG foarte multe de fGcut pentru a face
faHG provocGrilor actuale. Cererea de energie este In continuG creJtere /In ?7?7
consumul de energie va creJte cu 67 3 faHG de 42260, combustibilul lichid va "
Inlocuit In mare parte cu gaz natural Ji surse regenerabile, progresul In creJterea
competitivitGHii este IncG modest, emisiile de C!? sunt In creJtere, iar dependenHa
de importuri continuG sG creascG.
!ana :0 /49549?74? 47:65:64 P$0: - caracterizarea resursei
!ana :0 /49549?74? 47:64:75 P$0: -utilizari ale resursei
!ana :0 /49549?74? 47:64:54 P$0: -date cantitative /cat se prelucreaza, cat se
extrge, cat se vinde etc0
!ana :0 /49549?74? 47:64:67 P$0: efecte de mediu generate in faza de prelucrare si
extragere
!ana :0 /49549?74? 47:66:45 P$0: -politica Aomaniei privind resursa respectiva
!ana :0 /49549?74? 47:66:?5 P$0: -politica *, privind resursa
!ana :0 /49549?74? 47:66:4; P$0: concluzii /privind impactul generat de folosirea
resursei0