Sublerul si Micrometrul

In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul.

In acelasi scop foloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sublerul precizia
de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la
0,01mm.
Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari.
El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate
deplasa cursorul. Att rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fi! este
solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o
fereastra, unde se afla "ernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele
de masurare ale ciocurilor. Cursorul poate fi fi!at pe rigla cu ajutorul
surubului.
Sublerele obisnuite folosesc "ernierul zecimal, cu ajutorul caruia se
pot citii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. #a acest "ernier distanta dintre
doua repere alaturate este de 0,$ mm, adica cu 0,1 mm mai mica dect
distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducndu-se ciocurile unul
lnga celalalt, reperul 0 %zero&, al "ernierului "a coincide cu reperul 0 %zero&
al riglei. In acest caz, "or mai coincide reperul 10 al "ernierului cu reperul $
al riglei. Alte repere ale "ernierului nu "or mai coincide cu nici un reper al
riglei. Aceasta situatie se "a repeta de cate ori reperul 0 %zero& al "ernierului
"a coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
Cu sublerul de adncime se masoara distantele dintre pragurile a!elor,
precum si adncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor,
"ernier, si surubul de fi!are. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin.
'igla si "ernierul sublerului de adncime sunt gradate la fel ca rigla si
"ernierul sublerelor obisnuite cnd capatul riglei este la acelasi ni"el cu
suprafata talpilor de sprijin, "ernierul indica cota 0 %zero&. (asurarea
adncimii unei gauri precum si masurarea lungimii unui prag se fac cu
ajutorul sublerului de adncime. Se tin apasate talpile pe suprafata de sprijin
astfel )nct cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la fundul gaurii.
Se fi!eaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei masurate.
#a strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. *recizia de
masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
(icrometrul este alcatuit dint-o potcoa"a care are la un capat o
nico"ala fi!a. #a celalalt capat al potcoa"ei se afla fi!ata bucsa cilindrica
filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se )nsurubeaza, prin intermediul
rozetei capatul filetat al rijei. ,ija este solidara cu tamburul si se )nsurubeaza
in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de
nico"ala. *iesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului- suprafata frontala a nico"alei si cea a tijei. *entru ca piesa sa
nu fie strnsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin
intermediul unui dispoziti" de protectie poate cu clinc.et. Cnd cele doua
suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispoziti"ului de protectie poate
fi rotita orict, ea nu mai antreneaza tija. *e o generatoare a bucsei cilindrice
este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rnd de
di"iziuni. /i"iziunile de sub linie reprezint milimetri )ntregi, iar cele de
deasupra jumatati de milimetri. *artea conica a tamburului este di"izata in
00 de parti. Cnd suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,
tamburul gradat este in pozitia 0 %zero&, acoperind toate di"iziunile bucsei
cilindrice, afara de reperul o %zero& al ei, iar reperul 0 %zero& al tamburului se
afla in dreptul liniei longitudinale.
*asul filetului tijei este de 0,0 mm deci la o rotatie tija a"anseaza cu 0,0 mm1
deoarece partea conica a tamburului este di"izata in 00 de parti egale,
)nseamna ca, rotindu-se tamburul cu o di"iziune, tija "a a"ansa cu , adica cu
o sutime de milimetru.
(icrometrele de filet %S,AS 11232-45& au o constructe cu totul
asemanatoare micrometrului obisnuit, a"nd insa in plus doua "rfuri- unul
prismatic si unul conic. 6rful prismatic se introduce in nico"ala
micrometrului si are profilul corespunzator profilului teoretic al spirei
filetului controlat in sectiunea a!iala. 6rful conic se introduce in tija
surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.
6rfurile se )nlocuiesc in functie de pasul filetului controlat. Ele au
cozi care se sprijina in locurile de asamblare pe bile calite, pentru a a"ea
posibilitatea sa se roteasca in jurul a!ei si sa se regleze dupa ung.iul de
panta al filetului.