Sunteți pe pagina 1din 3

Molire- Tartuffe

Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut sub pseudonimul de Molire s-a nascut in 1622, la


Paris. A studiat la colegiul Clermont si a facut studii de drept. Fiind atras de teatru, a condus
trupa Teatrul Ilustru, care, intalnind greutati financiare a trebuit sa plece intr-un turneu de 12
ani in provincie. In 1658 revine la Paris si pune in scena piese precum: Avarul, Pretioasele
Ridicole, Scoala barbatilor, Scoala femeilor, Don Juan, Mizantropul, Burghezul gentilom
etc. Datorita succesului si a satirei a facut ca Molire sa fie urat de multa lume, dar acesta a fost
protejat de Ludovic al XIV- lea si alti cativa seniori. Molire isi arata dragostea pentru teatru si
respectul fata de colegi si public chiar si in ultimele clipe din viata. Desi era grav bolnav,
Molire urca pe scena pentru ca ceilalti actori sa nu isi piarda castigurile. In timpul spectacolului
i s a facut rau si a murit la scurt timp, in data de 17 februarie 1673. Deabea dupa interventiile
regelui Molire a fost ingropat in cimitir, intrucat actorilor li se interzicea sa fie inmormantati pe
pamant sfant.
Creata in 1664, comedia Tartuffe sau Impostorul este una dintre capodoperele lui
Molire, satira violent la adresa ipocritilor care vor sa para piosi. Recunoscandu-se in personajul
principal, mai multe personae influente la Curte l-au acuzat pe scriitor ca batjocoreste religia si
au obtinut de la Ludovic al XIV-lea interzicerea piesei. Totusi Molire si trupa lui o reprezinta de
cateva ori in fata unor personae de vaza precum ambasadorul Papei, Printesa Palatina sau Conde.
Biserica ameninta cu excomunicarea pe oricine reprezinta, asculta sau citeste piesa. Abia in
1669, la cinci ani dupa impunerea interdictiei, regale o anuleaza si permite reprezentarea poeziei.
Comedia este specia genului dramatic, in versurisau in proza, care satirizeaza intamplari,
aspecte sociale, moravuri (conduita morala a unui popor, a unui grup social) prin intermediul
personajelor ridicole, intre care se nasc conflicte puternice, avand insa un final fericit. . Comedia
are scopul de a indrepta defectele umane si sociale prin ras, avand, asadar, rol moralizator.
Principalele modalitati artistice de realizare a comicului sunt ironia, satira si sarcasmul.
Principalul mijloc artistic este comicul. Acesta este o categorie estetica ce include situatii si
personaje ridicole, vicii si moravuri, fiind sanctionate prin ras si urmarindu-se, astfel, indreptarea
acestora. Comicul ilustreaza contrastul dintre esenta si aparenta. dintre vechi si nou, dintre iluzie
si realitate, dintre efort si rezultatele lui, dintre scopuri si mijloace. Comicul presupune
superioritatea subiectului fata de obiect.
Rezumat
Familia lui Orgon este dezbinata deoarece Orgon si mama lui au cazut sub influenta lui
Tartuffe, un hot religios, un vagabond inainte de a fi ajutat de Orgon. Tartuffe pretinde ca este
pios si ca vorbeste cu autoritatea divina, si Doamna Pernelle si fiul ei nu mai iau nicio decizie
inainte de a-l intreba pe sfetnicul lor. Restul familiei si regele lor nu sunt pacaliti de sireteniile lui
Tartuffe si il detesta. Mizele se maresc cand Orgon anunta ca il va insura pe Tartuffe cu fata lui
Mariane(deja logodita cu Valer). Mariane este desigur foarte suparata la aflarea acestor vesti, iar
restul familiei realizeaza cat de adanc este Tartuffe infiltrat in familie. In efortul de a-l demasca
pe Tartuffe in fata lui Orgon, familia concepe un plan prin care acesta sa ii marturiseasca Elmirei
( sotia lui Orgon) ca o doreste. Ca un om pios si oaspete, el nu ar trebui sa aibe astfel de
sentimente pentru doamna casei si familia spera ca dupa o astfel de confesiune, Orgon il va da
afara pe Tartuffe.
Intr-adevar, musafirul incearca sa o seduca pe Elmira, dar conversatia lor este intrerupta
cand Damis, baiatul lui Orgon, nu mai poate suporta situatia si iese din ascunzatoare pentru a-l
pali pe impostor. Tartuffe este initial socat, dar isi revine foarte repede. Cand Orgon intra in
camera si Damis ii spune triumfator ceea ce s-a intamplat, mincinosul foloseste psihologia
inversa si se acuza pe el insusi : Da, frate, sunt nevrednic, sunt vinovat in toate / Un biet batut
de patimi si de pacate plin. Orgon este convins ca baiatul lui minte si il izgoneste din casa.
Tartuffe reuseste sa il convinga pe Orgon ca pentru a-l invata pe Damis o lectie, el, preotul,
trebuie sa stea mai mult ca niciodata in preajma Elmirei. Ca un cadou pentru Tartuffe si o
pedeapsa ulterioara pentru copilul lui, Orgon trece toate proprietatile pe numele prietenului
sau. Apoi Elmira se ocupa din nou de demascarea impostorului si ii cere lui Orgon sa fie martor
la o intalnire intre ea si "prietenul" lui. Orgon , usor de convins, decide sa se ascunda sub o masa
in aceeai camer, cert fiind ca sotia sa nu are dreptate. El aude desigur cum nevasta lui rezista
avansurilor directe din partea lui Tartuffe. In momentul in care Tartuffe este aproape gata sa o
violeze pe Elmira, Orgon iese de sub masa si ii ordona acestuia sa plece. Dar oaspetele siret
intentioneaza sa ramana si isi arata in sfarsit adevarata fata, deoarece Orgon ii marturisese lui
Tartuffe ca se afla in posesia unor scrisori incriminatorii ( scrise de un prieten). Tartuffe il
ameninta acum pe Orgon ca daca nu va pleca din Propria lui casa, va fii expus deoarece
impostorul se afla acum in posesia scrisorilor. Mincinosul pleaca temporar , iar familia se
gandeste ce e de facut. Ulterior Tartuffe se intoarce cu un ofiter de politie pentru a incepe
evacuarea. Dar spre surpriza lui , Ofiterul il aresteaza in schimb pe el. Luminatul rege a auzit
nedreptatile intamplate in casa si a decis sa il aresteze pe Tartuffe. Chiar si Doamna Pernelle este
acum convinsa de cum de fapt protejatul ei si intreaga familie este recunoscatoare ca a scapat de
un criminal in serie care isi schimba adesea numele pentru a nu fi prins.
Comedia se incheie cu celebrarea casatoriei dintre Variere si Marieane.
In aceasta oper, Molire prezint omul clasic oscilnd ntre datoria de tat, so, persoan
public i pasiunea, sau chiar nebunia, obsesia, fcut pentru un necunoscut n care a avut
ncredere deplin. Orgon a refuzat s i cread familia i a preferat s dea ascultare unui strin; a
fost nechibzuit, imprudent, dar el a ales s i urmeze instinctul dect s se incread n valorile
acelei epoci care puneau totui familia pe primul plan. Cu toate c Orgon l-a crezut pe Tartuffe -
un reprezentant al Divinitatii o alta mare valoare a vremii el i-a renegat propriul fiu, fr ca
mcar s l asculte; el a procedat aa cum l ndemnase cel care pentru el reprezenta religia i l
ghida n tot. Se spune deci c personajul lui Molire a ales initial pasiunea avnd ncredere
totala ntrun strin iar apoi datoria, ascultnd ce a spus reprezentatul bisericii.
Personajele intalnite in opera reprezinta tipologii social-umane:
Orgon: proprietarul casei si sotul este orbit de admiratie pentru Tartuffe- credulul;
Tartuffe: oaspetele lui Oegon, adept religios ipocrit care incearca sa o seduca pe Elmira-
ipocritul;
Valre: tanarul romantic care se lupta pentru a castiga mana Marianei, fiica lui Orgon,
adevarata lui dragoste;
Elmira: sotia lui Orgon;
Dorina: slujnica care incearca sa il demaste pe Tartuffe si il ajuta pe Valre