Sunteți pe pagina 1din 12

NEUROSTIINTE

Curs 1.
Generaliti
Cuprinde toate tiinele necesare studiului SN. Au aprut ca o ramur a biologiei i medicinei
ncercnd s abordeze din ct mai multe directii funcionalitatea SN. Studiul SN poate fi realizat
prin diferite abordri tiinifice care pot fi grupate n dou mari direcii:
1. Studiu ascendent care pleac de la cunoaterea structurilor anatomice de baz ale SN ncercnd
apoi sa explice funciile acestora.
2. Studiu descendent studiaz manifestrile externe ale SN, incercnd s explice apoi cum este
structurat, format i cum funcioneaz.
Datorit complexitii SN n cadrul neurotiinelor, au fost grupate urmtoarele discipline:
Neuroanatomia : se ocupa cu studiul structurilor SN.
Neurofiziologia: se ocupa cu studiul modului de funcionare din care este format SN.
Neurologia i neurochirurgia: analizeaz bolile SN i modul n care acestea se trateaz.
Neuropsihologia: aprofundeaz consecinele clinice ale patologiei SN asupra cunoaterii
inteligenei i emoiilor.
Neuroendocrinologia : se ocupa cu legaturile dintre SN si sistemul endocrin.
Neurocognitive: legaturile dintre SN i cunoatere.
Neuropsihiatria: specialitatea care se ocup de studiul bolilor psihice.

Neuroanatomia
Organizarea SN
1. SN Somatic : cel care asigur legtura dintre organism i mediul extern. Este voluntar.
2. SN Vegetativ: cel care asigur realizarea funciilor interne. Este involuntar.
SNS este mpartit n PERIFERIC si CENTRAL.
SNS Central este format din : encefal (n constituia caruia intr emisferele cerebrale, diencefalul,
cerebelul, trunchiul cerebral) si maduva spinrii.
SNS Periferic este format din nervii cranieni si nervii spinali.
Atat encefalul ct si maduva spinarii sunt acoperite de meningele SN (3): meninge cerebrale
si meninge spinale.

Neuronul : unitatea structural i funcional a SN. Celul specializat n generarea i
conducerea unor semnale de natur electrochimic (impulsuri nervoase).

Clasificare:
1. Dpdv al formei (localizarea diferit a neuronilor duce la o form diferit)
- Stelai : se gsesc n coarnele anterioare ale mduvei spinrii.
- Sferici (ovalari): se gsesc n ganglionii spinali.
- Piramidali: n zonele motorii ale scoarei.
- Fusiformi: n stratul profund al scoarei.
2. n funcie de numrul prelungirilor:
- Unipolari (au o prelungire unic)
- Pseudobipolari (n form de T)
- Bipolari (au dou prelungiri care pleaca de la poli opusi)
- Multipolari ( prezinta numeroase dendrite si un singur axon
3. Functia neuronilor:
- Receptori: prin dendrite recepioneaz stimuli din mediul intern sau extern.
- Motori: axonii sunt n legatur cu organele efectoare.
- De asociaie: fac legatura ntre motor i senzitiv (aferent si eferent).
Structura neuronului
esutul nervos este alctuit din celule supraspecializate numite neuroni, celule cu rol de
susinere i nutriie , numite celule gliale.
Neuronul este format din corp celular (pericarion/soma) i prelungiri ale acestuia
(dendrite i axon).
Corpul celular este delimitat la exterior de o membran neuronal (neurilem) care conine
citoplasm(neuroplasm), nucleu i organite celulare. Membrana celular este trilamelar (la microscop
electronic) avnd dou straturi proteice, unul intern i unul extern, ce ncadreaz unul lipidic.
Citoplasma conine organite specifice neuronului. Nucleul neuronilor motori/senzitivi/de
asociaie au un singur nucleu destul de voluminos situat central si prezinta 1-2 nucleoni ;
neuronii vegetativi au nuclei situati excentric si pot avea doi sau trei nuclei. Dintre organitele
cele mai importante sunt corpii Nissl i neurofibrilele. Corpii Nissl sunt reprezentati de mase
dense de membrane endoplasmice care formeaza impreuna reticulul endoplasmic, pe care se
afla niste granulatii tipice numite ribozomi.
Corpii Nissl conin ribozomi, care reprezint la randul lor sediul sintezei proteice
neuronale. Neurofibrilele reprezint o reea de fibre ce traverseaz citoplasma i corpusculii
Nissl.
Sinteza proteic : fundamentul transmiterii informaiei genetice.
! Fenotip ce vedem.
! Genotip expresia informaiei genetice transmis de parini prin gene, ce stau la baza ADN.
Prelungirile
Dendritele sunt prelungiri specializate n receptia impulsurilor nervoase care sunt
transmise ctre corpul neuronilor. n poriunea iniial sunt mai groase pentru ca apoi s se
subieze.
Suprafaa dendritelor (dendrolema) este aspra/rugoas datorit numeroaselor sinapse.
n interiorul lor gasindu-se multe neurofibrile, care reprezint suportul morfologic al transmisiei
impulsurilor nervoase.


Curs.2
Axonul
Prelungire neuronala care isi are originea la suprafata acestuia. Lungimea neuronilor este
extrem de variabila, de la cativa microni pana la m. Este delimitat la exterior de o membrana
numita axolema, iar in interior se gaseste citoplasma (axoplasma).
Caracteristici:
La exterior axonul este invelit de mai multe teci (dinspre profunzime):
1. Teaca de mielina : acopera si izoleaza pe toata lungimea sa. Rolul acestei teci este e
izolator electric fata de structurile vecine si accelerarea conducerii impulsului nervos.
Este intrerupta in sens transversal de nodurile lui Ranvier (reprezinta spatiul dintre doua
celule Schwann).
La nivel SNP, teaca de mielina este acoperita de teaca Schwann (a doua teaca), iar aceasta
este acoperita de teaca lui Hennle (separa axonul de tesutul din jurul sau).
La nivel SNC, teaca de mielina nu mai este acoperita de Schwann si Henle, ci este acoperita de celule
oligodendrogliale. Exista si neuroni, putini, care nu prezinta teaca de mielina, formeaza fibre nervoase
amielice, aceste fibre sunt caracteristice SNVSimpatic.
La capatul terninal, axonul se ramifica, ramificatiile numindu-se butoni terminali. Acesti butoni
contin o substanta chimica numita mediator chimic. Rolul acestei substante fiind acela de a
transmite impulsul nervos, de la un neuron la altul sau de la un neuron la organul efector (organ
tinta).
Legatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Acestea se realizeaza intre butonii terminali
ai unui neuron si dendritele sau corpul celuilalt. *Neuronii nu se ating intre ei, fiind separati de
un spatiu ingust al sinapsei, legatura realizandu-se intre neuroni numai prin mediatorul chimic.
Circulatia impulsului nervos in conditii fiziologice se face intotdeauna intr-un singur sens prin
dentrite, corp, axon, butoni terminali. Atunci cand impulsul ajunge la butonii terminali, veziculele
se sparg, elibereaza mediatorul , si acesta actioneaza asupra membranei neuronului succesiv, ii
modifica permeabilitatea si astfel impulsul se transmite mai departe.



Celulele gliale
Toate aceste celule alcatuiesc NEVROGLIA. Aceste celule alcatuiesc impreuna o retea foarte bogata in
jurul neuronilor, avand trei roluri importante:
1. Nutritie
2. Protectie
3. Suport pentru neuroni.
Unle celulele din nevroglie au rol in repararea tesutului nervos, in cicatrizarea tesutului lezat.
Exista celule care au rol fagocitar pentru neuronii imbatraniti sau pentru neuronii din anumite
boli neurologice.

Tipuri de celule gliale din nevroglie:
1. Oligodendrocite : aceste celule sunt responsabile de procesul de mielinizare al axonilir SNC,
asigurand astfel protectia si izolarea neuronului precum si transmiterea saltatorie a impulsului
nervos.
2. Celulele lui Schwann: alcatuiesc teaca omonima, care la randul ei produce teaca de
mielina.
3. Astrocite: celule nervoase apropiate de capilare care sunt responsabile de schimburile
de sange dintre neuroni si capilare.
4. Microglii: sunt specifice SNC, rolul acestora este antiinfectios. Sunt celule macrofage,
ele fagociteaza si actioneaza numai la nivelul SN.

Emisferele cerebrale
Configuratia externa
Encefalul este alcatuit din doua emisfere, separate incomplet prin fisura interemisferica longitudinala, la
baza fiind unite de corpul calos. Encefalul este situat in neurocraniu.
Emisferele cerebrale prezinta:
- 3 fete
- 3 poli
- 3 margini
Fetele
1. Superolaterala convexa
2. Mediala plana
3. Inferioara bazala convexa


Poli
1. Frontal
2. Temporal
3. Occipital

Margini
1. Supero-mediala
2. Infero-mediala
3. Infero-laterala

Fata superolaterala. La nivelul ei intalnim cateva santuri:
1. Santul lateral al lui Sylvius : sant adanc care incepe pe fata bazala, ajunge pe fata laterala si se
imparte in treo ramuri:
- Orizontala scurta (ant)
- Ascendenta
- Orizontala lunga (post)
2. Santul central al lui Rolando. Incepe pe fata mediala, ajunge pe cea lateralasi are o directie
verticala.
3. Santul occipital transvers. Incepe pe marginea craniala a emisferei, este scurt si se continua pe
fata mediala in santul parieto-occipital.
4. Incizura preoccipitala incepe pe marginea infero-laterala si este scurta.
Aceste santuri adanci separa la nivelul fiecarei emisfere mai multi lobi.
Lobul frontal este situat inaintea santului central si deasupra santului lateral.
Lobul parietal este situat deasupra santului lateral, inapoia santului occipital transvers.
Lobul temporal este situat sub santul lateral.
Lobul occipital este situat inapoia santului occipital transvers si a incizurii preoccipitale.
In interiorul lobilor se pot observa numeroase santuri mai putin adanci , superficiale care delimiteaza
intre ele niste suprafete numite giri.

La nivelul fetei mediale
In partea superioara se afla corpul calos (alcatuit din substanta alba), deasupra lui se afla santul corpului
calos, deasupra acestuia se gaseste girul cirguli, iar sub corpul calos se afla fornixul, mai inferior de
fornix, se afla fata mediala a talamusului.



Fata bazala
Prezinta doua santuri adanci, primul se cheama scizura interemisferica, situata in partea anterioara a
fetei. Santul transversal al lui Bichat, in centrul fetei bazale. In concavitatea acestuia dinainte spre inapoi
se vede: chiazma optica, posterior, tuber cinereum, de care atarna glanda hipofiza. Inapoia lor se mai
observa corpii mamilari.
De o parte si de alta se observa fetele bazale ale emisferelor, la nivelul carora se observa scizura lui
Sylvius. La acest nivel se mai observa si lobul orbitar. La nivelul lui intalnim in sant olfactiv cu directie
anteroposterioara in care se gaseste bulbul olfactiv care se continua cu tractul olfactiv, acesta se
ingroasa posterior formand trigonul olfactiv. Posterior de trigonul olfactiv se gaseste substanta
perforata anterioar
Curs 3
CAMPURI CORTICALE
Scoarta cerebrala este impartita in arii sau campuri corticale si in zone sau regiuni. Au fost caracterizate
50 de arii corticale dintre care cele mai importante sunt:
LOBII FRONTALI
Aria 4 - arie motorie principala. Zona reprezentata de un cortex agranular. Are conexiuni multiple cu
aria 6.
Aria 6 arie premotorie. Are legaturi cu aria 4. Reprezinta una din zonele principale extrapiramidale
care coboara catre capsula interna. Are rol: in miscarile intentionale mult mai putin. Rolul major in
realizarea miscarilor intentionale il are aria 4.
Aria 8 situata anterior de 6, camp frontal al ochiului. Rolul acestei zone este de a controla miscarea
conjugata a globilor oculari spre partea opusa. Prezinta numeroase conexiuni cu aria 18 din lobul
occipital si cu nucleul nervului oculo-motor din mezencefal.
Miscarea conjugata = miscarea ochilor de partea opusa ariei afectate din creier (stg/dr).
Ariile 44,45 in lobii frontali, in girul frontal inferior. Aria 44 - in partea inferioara a girului precentral; in
emisfera stanga la dreptaci si invers la stangaci. Este denumita aria motorie pentru vorbire - aria lui
Broca. Ea comanda dpdv motor muschii laringo-faringo-linguali. Muschii implicati in articularea
cuvintelor.

LOBUL PARIETAL
Ariile 3,1,2 in girul postcentral este aria principala de integrare a sensibilitatilor. Daca in aria 4 avem un
comunculus motor (reprezentarea motorie a corpului uman) in ariile 3,1,2 avem un comunculus senzitiv
in care buzele si limba reprezinta zonele cele mai mari.
Sensibilitate in functie de tip: tactila, termica, dureroasa.
Mai poate fi: profunda si superficiala.

Ariile 5,7 se gasesc posterior de ariile 3,2,1, arii motorii de asociatie, de unde pleaca fasciculul parieto-
pontin.
Aria 40 se gaseste in acelasi loc, inferior. Reprezinta aria reprezentarii spatiale si a schemei corporale.
(cu ochii inchisi)

LOBUL OCCIPITAL

Aria 17 este inconjurata de aria 18, aria 19; este aria vizualo-senzoriala. Reprezinta segmentul central
al analizatorului vizual. (locul in care se constientizeaza imaginea)
Aria 18 arie vizuala, senzatiile vizuale ca in aria 17 sunt interpretate si integrate aici, dar in mod
secundar.
Aria 19 arie vizuala, are functie speciala, stimularea acestei zone realizeaza deviatia conjugata a
globilor oculari de partea opusa.
Aria 41,42 ariile auditive principale. Aria 41 - aria auditivo-senzoriala, segmentul principal, central al
analizatorului auditiv.
Aria 22 arie auditiva secundara, preia informatia in caz de lezare a ariilor 41,42 (nu 100%)

Aceste arii pot fi grupate (criteriul de clasificare este functia):
1. Zone receptoare
2. Zone motorii
3. Zone de asociatie
4. Zone vegetative

1. Zonele receptoare. Sunt acele zone ce receptioneaza impulsuri nervoase ce sunt captate de
receptorii periferici. Ajung aici pe caile sensibilitatii. Intra in aceasta categorie zona senzitiva si
zonele senzoriale.
Zona senzitiva. Cuprinde ariile 3,2,1, ce primesc impulsuri periferice, care realizeaza in aceasta
zona...... (homunculusul senzitiv se afla cu capul in jos). In aceasta zona se analizeaza forma,
dimensiunile greutatea obiectelor si pozitia membrelor.
Zonele senzoriale. Specializare extrema; zone senzitive speciale, la ele venind impulsuri de la
organele vederii, auzului, mirosului si gustului.
Se descriu astfel 4 zone senzoriale care sunt de fapt segmentele centrale ale analizatorilor respectivi:
a) Zona centrilor vizuali. A 17,18,19 - analizatori vizuali
b) Zona centrilor auditivi. A 41,42 analizatori acustici
c) Zona centrilor olfactivi in girul cinguli si in girul hipocampului - analizator olfactiv
d) Zona centrilor gustativi A 34 analizatori gustativi

2. Zonele motorii. Aceleasi regiuni care trimit impulsuri nervoase catre organele efectoare A4,6,8.
Aria 4 - aria principala in care se proiecteaza homunculusul motor.
3. Zonele de asociatie regiuni ale scoartei cerebrale cu functii psihice.
Sunt descrise 3 zone de asociatie principale:
- Frontala
- Temporala
- Parieto-occipitala
4. Zonele vegetative - cu rol in reglarea activitatii organelor interne.

Structura
Emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta alba si substanta cenusie.
Substanta cenusie este dispusa la exterior sub forma de scoarta si in profunzime sub forma de nuclei,
numiti nuclei bazali.
Substanta alba este asezata deasupra nucleilor sub forma unui areal, zona intinsa, iar la nivelul nucleilor
bazali sub forma de capsula.
Sunt 3 capsule de substanta alba:
- Externa
- Interna
- Extrema

Scoarta cerebrala
- Functie complexa
- Foarte subtire 2-3mm
- La nastere avem 14-16 miliarde de neuroni asezati in straturi suprapuse
Dpdv structural si filogenetic exista doua tipuri de scoarta: una mai veche, numita alocortex si una mai
noua, numita neocortex.
Alocortexul are o structura mai simpla din 3 straturi:
- Molecular (superficial)
- Granular (la mijloc)
- Infragranular (profund)
Neocortexul (izocortex) cuprinde 6 straturi:
- Strat molecular
- Strat granular extern
- Strat piramidal extern
- Strat granular intern
- Strat piramidal intern
- Strat polimorf

Diencefalul
Este alcatuit dintr-o serie de mase de substanta cenusie dispuse in jurul ventriculului III. Situat in
prelungirea trunchiului cerebral sub emisferele cerebrale, este considerat un ansamblu autonom
individualizat anatomic si functional care contine centri ai SNV, centru secretor important.
Configuratia externa. Prezinta:
- O fata superioara
- Doua fete laterale
- O fata inferioara
Fata superioara prezinta median ventriculul III. Lateral de acestea gasindu-se fetele dorsale ale
talamusului. Fata inferioara este singura fata vizibila si corespunde spatiului delimitat de chiazma optica,
tracturile optice si picioarele pedunculilor. In acest spatiu se gaseste neurohipofiza.

Structura. Dpdv structural, diencefalul este alcatuit din 5 formatiuni nervoase, distincte, bine
individualizate:
1. Talamusul
2. Metatalamusul
3. Subtalamusul
4. Epitalamusul
5. Hipotalamus
Atunci cand predomina celulele piramidale cortexul este motor, iar cand predomina celulele granulare,
cortexul este senzorial.
Nucleii bazali
Corpul striat - nucleii bazali din creier.
Aglomerari de substanta cenusie in substanta alba. Sunt trei:
- Nucleu caudat
- Nucleu lentiform
- Nucleu claustrub
Nucleul caudat: situat in peretele ventriculului III fiind despartit de nucleul lentiform prin capsula
interna.
Nucleul lentiform: alcatuit din globus palladium si din putamen. Intre putamen si scoarta cerebrala se
afla claustrum. Putamen este separat de claustrum prin substanta alba care formeaza capsula externa,
iar claustrum este separat de scoarta prin capsula extrema.
Talamusul - dispus de o parte si de alta a ventriculului III, cel mai voluminos element al diencefalului,
alcatuit din substanta cenusie care formeaza nuclei, 4 grupe (anteriori, posteriori, mediali, laterali), si din
substanta alba care separa acesti nuclei.
Metatalamusul situat posterior si inferior de talamus; alcatuit din corpi geniculati mediali (se afla pe
calea acustica), corpi geniculati laterali (pe calea optica).
Subtalamusul situat posterior de talamus; in structura acestuia intra substanta cenusie si alba, aceasta
realizand conexiuni cu corpii striati. Fac parte din extrapiramidal miscari involuntare.
Epitalamus posterior de ventriculul III, cea mai importanta structura din aceasta : epifiza (pineala).
Hipotalamusul partea vizibila a diencefalului, vazut pe partea bazala a emisferelor cerebrale. Participa
atat la formarea podisului ventriculului III cat si la formarea peretilor laterali ai acestuia. Alcatuit din
substanta cenusie, care formeaza nuclei , si substanta alba, care realizeaza fascicule (fascicule
ascendente senzitive, fascicule descendente cai motorii, fascicule intermediare legatura dintre
nuclei).
Nucleii hipotalamusului sunt grupati in 4 categorii in functie de pozitie:
anteriori/posteriori/mediani/laterali.
Nucleii anteriori:
- Supraoptic (deasupra chiazmei optice)
- Paraventriculari (deasupra precedentului)
- Preoptic (anterior de chiazma optica)
- Aria hipotalamica anterioara (posterior de nucleul supraoptic)
Supraoptic si paraventriculari sunt cei mai importanti nuclei. Sunt mari, foarte bine vascularizati,
prezinta proprietati de neurosecretie. Se secreta: ADN , antidiuretic si ocitocina; ajung in hipofiza prin
tractul hipotalamo-hipofizar.
Grupul median 4 nuclei :
- Infundibular (arcuat)
- Ventromedial (anterior)
- Dorsomedial (posterior)
- Aria hipotalamica posterioara
Grupul posterior 2 categorii:
- Nuclei mamilari
- Nuclei premamilari

Grupul lateral 2 nuclei:
- Tuberomamilar
- Tuberolateral
Acesta se afla in apropierea tracturilor optice.
Diencefalul punct nodal in cazul SN. reprezinta o statie de releu pe caile senzitive si pe caile senzoriale.
Este rezervat mai ales talamusului si metatalamusului.
Functia de releu - toate caile aferente de la maduva,bulb, cerebel cu exceptia sensibilitatii olfactive fac
sinapsa in nucleii talamusului. Metatalamusul - statie pentru calea optica si acustica.
Functia centru de integrare pentru functia vegetativa.
Hipotalamusul are rol in:
- Reglarea aportului alimentar (la nivelu sau se gasesc centrul foamei si centrul satietatii)
- Rol in actele emotionale (frica, furie reprez. Raspunsuri de aparare ale organismului)
- Rol in reglarea starii veghe-somn
- Rol in reglarea activitatii sexuale
- Rol in reglarea temperaturii corpului prin: termoliza - pierdere de caldura (realiz de
hipotalamus anterior prin SNVParasimpatic). Efecte: vasodilatatie, sudoratie, polipnee.
Termogeneza hipotalamus posterior prin SNVSimpatic. Efecte : vasoconstrictie, frisoane,
cresterea metabolismului bazal.
- Reglarea metabolismului apei, prin interventia ADH (secretat in supraoptice din hipotalamus
si este depozitat in neurohipofiza). Rolul este impiedicarea eliminarii in exces a apei la
nivelul tubilor renali. ADH scade diureza. Astfel cand presiunea osmotica a lichidelor
creste, creste ADH, creste resorbtia apei la nivel renal scade volumul urinal. Manifestari
clinice in cazul tulburarilor de ADH : diabet insipid.