Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni

constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al

Apusenilor desfaurata intre depresiunea Vad- Borod i cea a Beiuului. Au o suprafata
de aproximativ 1150 km i se incadreaza din punct de vedere administrativ in partea
central-estica a judetului Bihor, ocupand o pondere de 15,2 % din suprafata acestuia.
Reprezinta zona montana cea mai apropiata de oraul Oradea (aflat la circa 35 km de
Virciorog i 60 km. de Suncuiu). j2u22ud
Unitatile de relief invecinate sunt : Depresiunea Vad-Borod, Dealurile Vestice,
Depresiunea Beiuului, Muntii Vladeasa.
Calcarele ocupa o suprafata de cca. 425 km reprezentand cele mai extinse
suprafete carstificabile din M. Apuseni. Masivul Padurea Craiului este i cel mai bine
cunoscut masiv calcaros din Romania datorita atat cercetarilor geologice desfaurate in
scopuri economice (prospectiuni pentru zacaminte de bauxita, argila refractara) cat si
cercetarilor carstologice intreprinse de pasionati ai acestui tip de relief. Alte lucrari au
analizat zone mai restranse: zona Suncuius-Misid, Cresuia, Intorsuri, Pusta-Calatea,
Subpiatra.
Calcarele dei reprezinta procentual sub 50% din totalul suprafetei (cca. 40%) confera
reliefului o nota caracteristica, individualizandu-l in peisajul tarii noastre. Prin varietate,
complexitate, spectaculozitate carstul din Muntii Padurea Craiului se impune de la prima
vedere ca un obiectiv de maxima atractivitate. Se regasete aici aproape intreaga gama
de forme exo- i endocarstice care iau natere prin eroziune, coroziune, precipitare.
Relieful carstic imbraca doua forme exocarstul sau relieful carstic desfaurat la
suprafata calcarului i endocarstul sau relieful carstic subteran.

Dintre formele exocarstice ale Padurii Craiului lapiezurile sunt unul din
elementele cele mai putin caracteristice fiind raspandite pe suprafete restranse in
zonele despadurite ale versantilor unor vai. Rezulta in urma iroirii apei pe calcarul
dezgolit de patura de sol formandu-se, astfel pe suprafata rocii anturi (caneluri) in
urma dizolvarii rocii. Apar pe suprafete mai extinse (campuri de lapiezuri) in zona
Astileu -Calatea -Galaseni in versantii vailor Mniera i Galaseni (Dl.Osoi, Dl. Serbota) i
insular in alte zone: Platoul 10 Hotare, Platoul Runcuri, versantii vailor Bratcutei,
Albioarei i Cutilor in zonele de chei. Uneori datorita stratificatiei orizontale a calcarelor
apare un relief spectaculos, in trepte cum este cazul Dl.Osoi i Cornet (in partea
central-nordica).
Doline
Dolinele caracterizeaza cel mai bine exocarstul Padurii Craiului prin dimensiunile
lor i mai ales prin raspandirea in intreg cuprinsul masivului. Dolinele sau hartoapele,
cum li se spune local sunt mici depresiuni de forma circulara sau eliptica cu diametre ce
pot atinge pana la 2-300 m i cu adancimi de pana la 50- 60 m. Se prezinta de obicei
sub forma de palnie cu peretii inclinati la 30-60. Mai apar i doline in forma de caldare
cu pereti mai slab inclinati (10-30) i mai putin adanci in raport cu diametrul (raport
1/10).
Aceste interesante forme de relief confera peisajului natural un aspect de
strecuratoare acolo unde sunt prezente in numar ridicat. Iau natere de regula prin
coroziune, adica prin dizolvarea apei infiltrata pe o retea de fisuri. Mai pot aparea i prin
prabuirea tavanului unor peteri (Petera Meziad- Gruiul Peterii). Trebuie mentionata
i legatura care exista intre doline i retelele subterane apa infiltrata contribuind la
modelarea lor, iar uneori pe fundul dolinelor se gasesc portile de intrare in subteran,
cum este cazul Hartopului Fara Fund (zona Vadu-Criului) i al Posistaului din Dl.
Cornului (zona Remeti).
De cele mai multe ori dolinele nu apar izolate ci fie sub forma de iruri de doline care
reconstituie prin aliniamentul lor vechiul curs subaerian (ex.: valea dolinara de la est de
Ponorul Vaii Mniera, afluentii v. Videi din zona de chei) fie sub forma de campuri de
doline exclusiv pe platourile carstice, impresionand prin numarul lor i uneori prin
dimensiuni (ex.: Platoul 10 Hotare, Runcuri, Hartoapele Igretului, Racas-Ponicioara). De
exemplu in versantul stang al v. Mnierei la nord de Cornet se gasete un platou cu
peste 100doline dezvoltate pe o suprafata de 1,5 km., densitate rar intalnita in Romania.
Lacurile carstice
Lacurile carstice sunt un fenomen rar datorita solubilitatii calcarului care este
dizolvat de apa dar, in mod paradoxal partile insolubile depuse pe fundul dolinelor,
uvalelor sau a depresiunilor de captare carstica fac ca fundul acestora sa se
impermeabilizeze permitand acumularea apei. Exista in Padurea Craiului doua astfel de
exemple: Taul Batran si Taul Niesului. Taul Batran este situat intr-o dolina de mari
dimensiuni situata in nord-estul platoului 10 Hotare i are dimensiunile de 82 m lungime,
40 latime i 2,7 m adancime. Taul Niesului este situat imediat in amonte de intrarea vaii
Mnierei in depresiunea de captare carstica de la Pusta-Calatea i are dimensiunile de
55/30/2.1 m. Lacuri temporare se formeaza atat in unele doline impermeabilizate dar de
dimensiuni mai mici, cat i in unele depresiuni de captare carstica atunci cand in urma
precipitatiilor abundente ponoarele i sorburile nu mai pot absorbi intreaga cantitate de
apa formandu-se acumulari de apa destul de semnificative. Este cazul ponoarelor
Runcsor, Toaia, de la Acre, Ponoare.
Uvale
Uvalele sunt depresiuni inchise ce rezulta din unirea mai multor doline,
obtinandu-se de regula o forma alungita sau lobata. Fundul acestor depresiuni este in
general accidentat i neregulat. Sunt cunoscute de localnici sub denumirea de gropi.
Pot atinge uneori lungimi de peste 1 km., latimi de peste 500 m i adancimi de 100 m in
raport cu curba de nivel in care se dezvolta. Pot fi foarte spectaculoase atunci cand sunt
suspendate intre dealurile inalte din jur i vaile adanci cum este cazul Gropii Ratii
suspendata intre Dl. Suru i Dl. Costesti, mai inalte cu 150-200 m i vaile Boiuluii i
Ibanului care se afla cu circa 150 m diferenta de nivel mai jos. Alte exemple de uvale
sunt Groapa Gaura cu Vant (zona centrala), Poienii, Chicerii si Secaturii (in bazinul
Bratcutei).
Ponoare
Una din caracteristicile M. Padurea Craiului o reprezinta disparitia cursurilor de
apa (vai, parauri) de la suprafata in substratul calcaros. Aceasta este o consecinta a
suprafetelor extinse de roci calcaroase i se manifesta printr-un numar foarte mare de
pierderi ale apei localizate indeosebi la contactul formatiunilor necarstificabile cu cele
carstificabile, pierderi ce sunt denumite in mod frecvent ponoare. Au fost identificate in
aceti munti un numar de peste 140 de pierderi organizate ale apei. Prin farmecul i
atractivitatea lor irezistibile unele dintre ele se constituie in obiective turistice de prim
rang. Unul din multele exemple este valea Mniera, care dupa un curs de vale tipica de
aprox.18 km este inghitita de haul negru ce se casca la baza unui abrupt impunator.
Urmeaza un curs subteran de cativa km, valea debuand apoi in bazinul Criului
Repede prin intermediul Peterii Astileu. Ponoarele atrag prin spectaculozitatea
abruptului care bareaza practic valea (abrupt denumit treapta antitetica). Astfel de
abrupturi se intalnesc in cazul Ponorului de la Acre, Ponorul Stanul Foncii, Ponorul
v.Merisorului, aceasta incheindu-se brusc cu un abrupt calcaros de 40 m inaltime.
Atmosferei de mister ce le in inconjoara i care atrage turistul spre aceste zone de
contact intre lumea exterioara i cea subterana i se adauga salbaticia locurilor (cu
vegetatie abundenta, blocuri prabuite, cascade, repeziuri). Din pacate aceasta
salbaticie a naturii este completata uneori de cea umana prin poluarea unor ponoare cu
deeuri menajere diminuandu-le atractivitatea turistica. Uneori ponoarele pot constitui
porti de intrare spre retele subterane (peteri, avene) acestea sporindu-le atractivitatea:
Ponorul v. Pestireului care se continua cu Petera Batranului, ponorul v. Sancuta,
Ponorul Ponoras continuat cu Pestera Ponoras, Ponorul din Hartoapele Bonchii cu
Pestera Bonchii, etc.
Izbucuri
Daca ponorul reprezinta locul unde apele patrund in subteran, izbucurile i izvoarele
sunt punctele in care apele ii incheie aventura subterana revenind la suprafata.
Deosebirea dintre cei doi termeni se regasete in cantitatea de apa i in tipul drenajului
subteran. Astfel sunt, de regula, denumite izbucuri aparitiile masive de apa i izvoare
carstice cele cu un debit redus. Au fost identificate in M. Padurea Craiului un numar de
155 de izbucuri i izvoare carstice. Asemeni ponoarelor reprezinta importante punte de
atractie polarizand un numar mare de vizitatori, fiind locuri ideale de popas. Cele mai
multe se prezinta sub forma unor ochiuri de apa ce apar la baza unui perete stancos.
Au un diametru de cativa metri, o apa de culoare verzui-smaragd i sunt in aparenta
linitite, singurul lucru care le tradeaza aportul important de apa fiind tumultul vailor pe
care le formeaza in aval de izbuc. Spectaculozitatea lor este accentuata de multe ori de
salbaticia zonelor in care apar, unele fiind inconjurate din trei parti asemeni unui
amfiteatru, nelasand apei decat o cale de urmat. Un exemplu tipic pentru aceasta
categorie il reprezinta Izbucul Rosia, ale carui ape ies de la baza unui amfiteatru inalt de
peste 100 m, se continua cu valea Steazelor care strabate pana la ieirea in Depres.
Rosia o zona salbatica cu versanti inclinati i multe peteri. Alte izbucuri care se pot
constitui in obiective turistice de mare interes sunt: Izbucul Izbandis din apropiere de
Suncuius ce dreneaza apele din Groapa Carmazanului, Izbucul Bratcanilor prin care
apar apele din Depresiunea carstica Ponoras, Izbucul Bulbuci, unul dintre cele mai
pitoreti din aceasta zona, Izbucul Toplitei de Vida, Taul Fara Fund (Toplet) din raza
localitatii Remeti.
Alte izbucuri sunt accesibile, permitand accesul in peterile pe care le dreneaza inaintea
ieirii la suprafata: Petera Vadu Crisului, Petera Moanei, Petera cu apa de la Bulz,
Petera Meziad, Petera Osoi, etc.
Cheile i defileele
Aspecte de cheie regasim la aproape toti afluentii celor doua Criuri din raza
Muntilor Padurea Craiului. Cea mai importanta vale cu aspect de cheie este cea
a Criului Repede care prezinta intre confluenta cu v. Iadului i comuna Vadu-Crisului o
vale ingusta, sculptata in roci calcaroase cu mici depresiuni situate in zonele de
confluenta cu afluentii mai importanti in care se localizeaza, de altfel i singurele aezari
din defileu (Bratca, Suncuius, Balnaca). Sectorul cel mai spectaculos este fara indoiala
defileul dintre Suncuius i Vadu-Criului. Acesta are o lungime de 3 km i este declarat
rezervatie naturala complexa pentru speciile rare de animale i plante, peterile
numeroase si abrupturile calcaroase. Aproape fiecare vale importanta dupa ce prezinta
in zona de izvoare un curs normal ii schimba brusc directia orientandu-se spre nord
(Pt. afluentii Criului Repede) respectiv spre sud (Pt. afluentii Criului Negru) imediat ce
intalnesc in drumul lor calcarele in care ii dezvolta apoi un sector de chei inainte de a
se uni cu colectorul principal. Aceste sectoare de chei au, de regula lungimi de cativa
km, sunt situate fata de versati la adancimi de 150-250 m (mai adanci spre aval),
versanti inclinati, cu numeroase peteri, izbucuri i izvoare carstice, relief rezidual
(grohotiuri, martori de eroziune).
Vaile oarbe
Sunt vaile care prezinta in capatul dinspre aval al cursului o disparitie a apelor in
substratul calcaros printr-un ponor situat la baza unei trepte antitetice (de regula
repezentata de un abrupt calcaros). Cele mai importante vai oarbe sunt cele care
dreneaza depresiunile de captare carstica: v. Mnierei, vaile din Depresiunile Ponoare,
Ponoras, Damis. Altele sunt vai care la contactul cu substratul calcaros se
subteranizeaza prin ponoare: v. Runcsorului, Pestireului, Merisorului, v. Fiului.
Vaile de recul
Sunt opusul vailor oarbe, vai in fund de sac i sunt formate de apele provenite din
izbucuri sau peteri. Spre deosebire de vaile oarbe, insa, au o frecventa de aparitie i
lungime mult mai reduse. Aceasta deoarece izbucurile mai mari sunt situate de regula
la marginile zonei montane sau cu putin deasupra albiei unor vai, neputand astfel sa
dea natere unor vai de recul. Totui in M. Padurea Craiului exista vai de acest tip, chiar
daca lungimea lor este in general redusa: Valea Steazelor, generata de Izbucul Rosia,
Valea Toplicioarei cu izvoarele in Izbucul Bulbuci, Valea Izbandisului i Valea Toplitei
de Vida cu izbucurile omonime, pentru a enumera doar pe cele mai reprezentative.
Toate aceste vai au lungimi scurte (cu exceptia Vaii Toplicioarei sunt sub 1.5 km) dar
prezinta interes turistic prin abrupturile situate la izvoarele lor (uneori foarte
impunatoare, ca nite amfiteatre), prin inaltimea i inclinarea versantilor, vegetatia
abundenta, salbaticia peisajului, sectoarele de chei cu peteri i izvoare carstice pe
care le gazduiesc.
Vaile seci
Sunt vai care prezinta toate elementele unei vai normale (albie, canal de
scurgere a apei) dar fara un curs de apa la suprafata deoarece apa ajunsa la contactul
cu calcarele este captata in subteran prin ponoare. Aceste vai sunt de regula foarte
scurte (pana la 1 km), sunt foarte numeroase raspandite pe intreaga suprafata a M.
Padurea Craiului. Exemple sunt : Paraul Caprei in bazinul v. Toplicioara, v. Daica in
bazinul v. Iadului, v. Seaca in bazinul v. Bratcutei. Interesant este faptul ca pe parcursul
unei vai alterneaza de foarte multe ori sectoarele de vale seaca cu cele de vale
normala, sectoarele de curgere subterana cu cea de suprafata, cum este cazul Paraului
Stiopului afluent al v. Bratcutei). In perioadele cu precipitatii mari vaile seci pot prezenta
curgere permanenta de suprafata.
Sohodolurile
Reprezinta o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice, spre deosebire de vaile
seci neprezentand decat urme neinsemnate care sa ateste curgerea de suprafata, care
este total inlocuita de scurgerea subterana. Locul albiei i al canalului de scurgere este
luat de doline i pe distante scurte de ponoare. Acestea apar datorita afluentilor care
odata ajuni in vale la contactul cu calcarele se infiltreza in acestea . Exemplul cel mai
bun de sohodol pentru M. Padurea Craiului i unul dintre cele mai caracteristice
sohodoluri din tara este Sohodolul din bazinul superior al v. Rosia, lung de peste 10 km.
Se dezvolta intre Ponorul Runcsorului i Cheile Albioarei i prezinta o albie inierbata
versanti inalti (cca. 150 m), in general impaduriti i care nu are aproape de loc o curgere
de suprafata.
Vaile dolinare
Sunt tot o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice. In M. Padurea Craiului
aceste vai au luat natere prin captarea apelor unei vai in subteran sistandu-se
curgerea de suprafata, in lungul fostei vai formandu-se prin dizolvarea rocii un ir de
doline care urmeaza cursul fostei vai. Exemplele sunt numeroase: valea dolinara ce
reconstituie vechiul curs al v. Mnierei situata la vest de ponorul vaii (Petera Pusta
Calatea), pe afluentii v. Galasenilor, Bratcutei, Misidului, Videi, etc.
Depresiunile de captare carstica
Fac parte i acestea din categoria formelor caracteristice ale peisajului M. Pdurea
Craiului. Se prezinta ca niste depresiuni sub forma de caldare, de regula cu fundul plat
situate la baza unor dealuri inalte aclatuite din roci impermeabile. Asa cum le spune si
numele, au rezultat in urma captarii carstice a vaii de-a lungul careia se dezvolta.
Aceasta captare s-a realizat la contactul dintre rocile impermeabile (necarstificabile) si
cele calcaroase, punct situat la capatul dinspre aval al vaii, captarea realizindu-se prin
ponoare.
Dimensiunile depresiunilor de captare carstica sunt cuprinse intre 1-3 km lungime si
0.5-1 km latime. Cele mai importante astfel de depresiuni sunt situate in centrul si estul
masivului.
Cele mai reprezentativa depresiuni sunt: Depresiunea de captare carstica de la Pusta-
Calatea, Complexul carstic Damis-Ponoras, Depresiunea de la Acre,Depresiunea de la
Ponoare, Depresiunea Carmazan-Zece Hotare.
Platourile carstice
Sunt zone cu aspect de podis, tipic carstice, suspendate deasupra zonelor
inconjuratoare cu 150-250 m. Aproape fara nici o exceptie platourile Padurii Craiului
sunt ciuruite de doline, prezinta vai oarbe si sunt separate de relieful inconjurator de vai
adanci cu sectoare de chei. Cele mai reprezentative sunt : Platoul Igretului (Hartoapele
Igretului), Platoul 10 Hotare, Platoul Runcuri, Platoul Vida-Racas-Ponicioara (Sclavul-
Ples).
Geneza pesterilor
Golurile carstice (pesteri si avene) sunt rezultaul unor procese dintre care cel
mai important il reprezinta dizolvarea rocilor de catre apele ce patrund, stagneaza si
circula intr-un masiv calcaros, in urma caestei dizolvari rezultind reteaua subterana
denumita in mod curent pestera.
Factorii ce determina formarea si morfologia unei pesteri sunt mai complecsi,
importanta avind si sistemul de fisuri, falii, diaclaze care strabat roca sau factorul
tectonic, dar pentru a nu intra in detalii care nu fac obiectul acestei lucrari vom preciza
doar faptul ca principalele procese care contribuie la formarea unei pesteri sunt procese
chimice, fizice si gravitationale. Trebuie mentionat faptul ca actiunea lor nu este una
izolata ci este conjugata, dar pentru a se intelege mai bine rolul lor analiza se face
separat.
Pesteri reprezentative pentru Muntii Padurea Craiului



Pestera cu Apa din Valea Lesului













Pestera Vantului





Pestera Galasenii



Avenul Betfia



Pestera Cublesului

Pestera Ciur-Izbuc

Pestera Ciur-Ponor

Pestera Bonchii

Pestera Meziad

Pestera Cornilor

Trasee turistice marcate
Exista in acest moment in M. Padurea Craiului un numar de 10 trasee turistice
amenajate. Sunt localizate indeosebi in zonele Defileul Crisului- Vadu-Crisului si
Meziad-L. Lesu.In legatura cu acestea trebuie mentionate urmatoarele:
1. Nu exista o conceptie unitara e realizare a marcajelor turistice in zona, cu toate ca
acestea s-au refacut (revopsit) recent, nu exista o retea de marcaje care sa cuprinda
principalele obiective turistice din M. Padurea Craiului.
2. Amenajarea s-a limitat pana in present la vopsiea semnelor de marcaj (pe copaci si
stanci), astfel ca exista portiuni de traseu lipsite de poteca clara..
3. Nu exista indicatoare turistice, stalpi de marcaj (pentru zonele de platou carstic),
poduri si podete pentru zonele de chei, etc.
4. Marcajele totalizeaza cca 115 km lungime total insuficienta daca avem in vedere
suprafata masivului (1150 km) si numarul de obiective turistice existente.
Trasee nemarcate recomandate
1.Bratca - Damis - Ponorul Runcsor - v. Toplicioarei - Cheile Lazurilor - Lazuri
2.Suncuius - v. Misidului - Pestera Moanei - Ponoras - Toaia - v. Bratcutei - Bratca
3.Astileu - Pestere - Pestera Igrita - Pestera Pusta-Calatea - Galaseni - Dobricionesti
4.Bratca - Lorau - v. Boiului - v. dolinara Sancuta - v. Rusului - v. Bratcutei - Bratca
5.Halta Stina de Vale - v. Ibanului - Ponoara - dl. Botii - Pietrele Daicii - Lunca Acra

Monumente si rezervatii naturale
Exista in prezent pe suprafata de numai 1100 km a acestui masiv si in zonele
imediat inconjuratoare un numar de 22 rezervatii naturale si monumente ale naturii care
pun sub ocrotire elemente variate apartinind florei, faunei, speologice, paloeontologice
si arheologice.
Rezervatii naturale botanice
Liliacul carpatin (syringa josikaea): specie endemica relict tertiar, raspandita in
estul M. Padurea Craiului, pe Valea Iadului (in raza localitatii Remeti), in nordul M.
Vladeasa (v. Draganului, v.Somesului Cald) si in M. Bihor (v. Ariesului, Galbenei).
Rezervatii speologice
1. Pestera cu Apa din Valea Lesului: este declarata rezervatie speologica datorita
dezvoltarii de peste 1 km, tavanului plan orizontal, dar si prezentei unei bogate faune
cavernicole de coleoptere si anfipode.
2. Pestera Vantului: este cea mai lunga pestera din Romania (peste 48 km cartati). Se
dezvolta in calcare triasice.
3. Pestera Meziad: are galerii etajate grandioase ce insumeaza peste 5 km, urme si
resturi de ursus spaeleus si formatiuni stalagmitice si stalactite deosebite
4. Pestera Ciur-Izbuc: este importanta prin prezenta amprentelor plantare umane
imprimate in argila planseului datand de acum cca. 15000 ani (paleoliticul superior).
Peste unele din aceste urme se suprapun urme de ursus spaeleus atestind astfel
vechimea urmelor, acest mamifer disparind din fauna terestra inca de acum cca. 10-
12000 ani. Prezenta ursului pesterilor este atestata si de existenta a numeroase
ramasite osteologice (cranii, fragmente osoase), vetre de adapostire, barrenschliff-uri
(suprafete ce rezulta prin frecarea cu blana animalelor).
5. Pestera Osoi: prezinta galerii ce insumeaza peste 4 km cu concretiuni, o bogata
fauna cavernicola, depozite fosilifere, si un laminor activ de o lungime remarcabila
(peste 2 km) cu o latime constanta de 4-5 m si o inaltime de cca 0,5-1 m.
6. Pestera Galaseni: are galerii de circa 3 km dispuse in doua sectoare: unul activ si
altul fosil bogat concretionat.
7. Pestera Gruietului: este amplasata in versantul stang al Vaii Steazelor si prezinta
importanta prin galeriile concretionate si prin descoperirile arheologice.
8. Pestera Farcului: are o lungime de 265 m si prezinta importanta datorita cristalelor
rare acum in mare parte distruse si sustrase.
9. Pestera Igrita: are importanta prin depozitele arheologice si paleontologice.
10. Pestera de la Izbucul Toplitei de Vida: adaposteste o necropola de cca 3- 4000
de ani: vase de ceramica pentru ritualuri funerare, cranii, resturi osoase.
Rezervatii paleontologice
1. Lentila 204 Cornet: este denumirea unei lentile de bauxita din cadrul Exploatarii
Miniere Dobresti. Repezinta pentru tara noastra un important punct fosilifer cu reptile
mezozoice. Contine resturi fosile ce permit reconsitutirea faunei cretacicului inferior din
aceatsa regiune. Depozitele contin resturi fosile de pasari, reptile si fauna dinozauriana.
2. Punctul fosilifer Dl. Somleului: este situat deasupra Avenului Befia in apropiere de
Baile 1 Mai. S-au identificat 13 puncte fosilifere continind resturi de reptile, mamifere,
rozatoare, carnivore si insectivore.
3. Calcarele cu hipuriti de la Valea Crisului: sunt amplasate la nord de localiatea
Bratca pe Valea Negrutii. Acesta reprezinta de fapt un recif de rudisti constituit dintr-o
colonie de milioane de indivizi, inghesuiti si suprapusi, ce formeaza un perete compact
de circa 15 m grosime.
4. Calcarele tortoniene de le Tasad: sunt situate in vestul M. Padurea Craiului
reprezentind o insula de calcare badediene cu cateva pesteri si numeroase fosile de
alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluste si viermi. Deasemenea s-au gasit
resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut in zona Crisurilor.
5. Punctul fosilifer Dl. Misei: se gaseste in raza comunei Rosia si contine recife de
corali si hipuriti (rudisti) in calcare de varsta senoniana.
6. Punctul fosilifer de la Dinamitiera: este situat la iesirea Crisului Repede din Defileul
de la Vadu- Crisului, in versantul stang in cariera de calcar. Obiectul ocrotit il consituie
resturile de cefalopode jurasice (amoniti).
7. Punctul fosilifer Cariera Recea: se afla in raza comunei Suncuius si este constituit
dinr-o serie de plante fosile intr-un depozit de argile apartinind liasicului inferior, argile
care s-au exploatat in cariera.

Rezervatii complexe (mixte)
1. Defileul Crisului Repede: este cea mai importanta rezervatie naturala a M. Padurea
Craiului reunind obiective ocrotite de interes speologic, paleontologic, geologic, botanic
si arheologic. In defileu exista peste 70 de pesteri, un depozit fosilifer, peste 1500 de
specii vegetale (din care 757 plante superioare), la care se adauga relieful calcaros cu
abrupturi de peste 200 m, tancuri, grohotisuri si creste calcarose.
2. Paraul Petea (lacul): adaposteste relictul tertiar nymphaea lotus var. thermalis din
pacate pe cale de disparitie datorita poluarii si lipsei de interes a administratorilor.
3. Cheile Misidului: sunt declarate rezervatie mixta datorita sectorului de chei cu
pesteri, faunei cavernicole si depozitelor fosilifere existente.

Strategii de dezvoltare a turismului in zona Padurii Craiului
Una dintre cele mai importante strategii de dezvoltare ar fii protectia mediului. Aceasta
ar consta in protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila
a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii
protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european
si international. Pentru ca protectia mediului sa se realizeze in conditii mai bune ar fii
necesara realizarea unui program national de amenajare si utilizare durabila a solurilor
si de combaterea eroziunii acestuia si a unui program national de gestiune a deseurilor
urbanesi industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor.
De asemenea desfasurarea unor actiuni pentru in formarea turistilor interesati de
regiunea carstica ar fii o alta metode de dezvoltare a turismului.
Un sprijin financiar ar putea avea o importanta deosebita pentru modernizarea
zonei, adica: amenajarea interioara si exterioara a peterilor, punerea la dispozitia
turitilor a pliantelor informative asupra zonei Padurii Craiului, pentru fiecare diviziune a
acesteia, construirea unor statiuni turistice, sau chiar de tratament.
Zona Padurii Craiului prezita un potential turistic deosebit de ridicat datorita
amplasamentului extrem de favorabil unde natura isi etaleaza cu generozitate
splendorile sale inimaginabile, prin formele carstice daltuite cu maiestrie in calcarul
stancilor, prin prezenta insolita a caprelor negre sau a vulturilor, prin aerul ozonat prin
apa limpede si dulce a Crisurilor si a afluentilor lor.