Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ

si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor metode activ-participative. Aceste

metode nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcnd un nivel superior in
spirala modernizarii strategiilor didactice.
Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele
active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de
obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria
formare.
Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea
nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este
important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le
descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebui sa
dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete
critic.
Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure
un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee
si tehnici de invatare eficiente. ara a exclude startegiile invatamantului traditional,
invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine
interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul
educational la nivelul necesar societatii.
Din multitudinea de strategii moderne iat! o sinteza a catorva strategii "

#. Problematizarea
Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam
creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de limba romn! cand $i
conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la
insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor.
In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem
distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit,
si conceptul de % situatie problema &, care trebuie sa aiba in continut elemnte
conflictuale, contradictorii.
'ituatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii
elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si
intrebari cu dificultate.

Exemplu "
(n lectia % )ondeiele lui *od! + ,oris )r!ciun & se poate crea o situatie
problema " De ce -!ranii numeau s!ge-ile condeie . (n legatura cu problematizarea,
mai este in discutie urmatorul aspect " pot fi considerate situatii-problema si cele
care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in continutul lor,
intrebarea " )e s-ar fi intamplat daca... .
/.,rainstorming-ul
Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea
gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele
propuse.
Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele
0brain12creier si 0storm12furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier,
efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativ!, un asalt de idei.
3n principiu al brainstorming-ului este " cantitatea genereaza calitatea.
)onform acestui principiu, pentru a a4unge la idei viabile si inedite este necesara o
productivitate creativa cat mai mare. 5 6sborne, #7879.
,rainstorming-ul poate avea mai multe varianate "
a9 brainstorming-ul cu schimbare de roluri : care solicita elevilor
abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.
Exemplu de introducerea metodei "
Ce ati face in locul lui tefan la afarea vetii c Mitru a
fost omort?
b9 metoda ;I')6, propune abordarea unei probleme din mai multe
perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a
personalitatii "
Cum vedei viaa pe acest pmnt dac romnii ar f
pierdut drapelul rii Dup steag , biei -Petru Demetru popescu
c9metoda <-=-8 5 brain>riting9 este o metoda asemanatoare cu
brainstorming-ul, avnd specific! numai notarea ideilor originale si esentiale.
Elevii grupati cate < scriu fiecare , = solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un
sens stabilit 5 de la stanga la dreapta9, fiecaruia dintre cei 8 colegi de grup. Prin
acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile
fiecarui participant.
Ex : Gasiti 3 solutii pentru ca Nic s fe iertat de mama lui
Avanta4ul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor
timizi posibilitatea de a se exprima.
=.)iorchinele
Este o metoda grafica de organizare si integrare a informatiei in cursul
invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se % ciorchinele initial & sau
dupa lectura textului, numindu-se % ciorchine revazut &. Acesta metoda solicita
elevilor o analiza precisa a textului si ii permite corectarea si completarea
informatiilor pe care le detine. Este o metod! de brainstorming neliniar! care
stimuleaz! g!sirea conexiunilor dintre idei, presupunnd urm!toarele etape"
#. 'e scrie un cuvnt sau tem! care urmeaz! a fi cercetat $n mi4locul tablei.
/. 'e noteaz! toate ideile care vin $n minte $n leg!tur! cu tema respectiv! $n
4urul acestuia, tr!gndu-se linii $ntre acestea ?i cuvntul ini-ial.
=. Pe m!sur! ce se scriu cuvinte se trag linii $ntre toate ideile care par a fi
conectate.
@. Activitatea se opre?te cnd se epuizeaz! toate ideile.
@.Aanditi : lucrati in perechi, comunicati
Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.
Ba o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe
raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc
raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect.
;ezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa
sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat "
Ex " Ce calitati avea Cuza ? ( Ocaua lui Cuza ) Dumitru Alma
List cu nsuirile personajului
cinstit credincios
omenos drept
demn viclean
corect necinstit
arogant ru
lacom bogat
pgubit nerecunosctor
cu bun credin
Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista
premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin
realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatare
buna.

8. Cai multe capete la un loc
'trategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de = : @ elevi.
iecare membru al grupului are alt numar 5#,/,=,@9. Dupa enuntarea unei
intrebari problema, fiecare va spune raspunsul s!u, iar apoi dupa dezbateri vor
formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere,
anume solicitat. Cetoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.
Exemplu de sarcina pe echipa "
Cu ce bogii se mndrete ara ? ara mea - de
Andrei Ciurunga

<. Dermenii cheie
Cetoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla @, 8
cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual
si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp
limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.
)itind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se
poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor
corecte.

Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare :
- unire -domnitor
- moldoveni - oca
- munteni - negustor

E. 'crierea libera
Invatatorul cere elevilor ca timp de 8 minute sa scrie neintrerupt tot
ce gandesc despre un anumit subiect. )and vor citi ideile in perechi sau in
grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de
care nu sunt siguri. 3ltimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru
a-si clarifica incertitudinile.F
E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in
debutul lectiei si sa le evalueze din perspectiva noilor informatii.
Ex : Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre
ara noastr.

G.)vintetul
;eprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare a
intelegerii si creativitatii elevilor si mi4locul de exprimare a creativitatii lor.
H)*IIDED3B1 - este o poezie cu cinci versuri, cu a4utorul c!reia se sintetizeaz!
?i condenseaz! informa-iile, incluzndu-se ?i reflec-ii ale elevilor, care pot lucra
individual $n perechi sau $n grup. Alc!tuirea unui cvintet favorizeaz! reflec-ia
personal! ?i colectiv! rapid!, esen-ializarea cuno?tin-elor, manifestarea creativit!-ii
etc.. El are urm!toarea structur! algoritmic!"
#. Primul vers con-ine un singur cuvnt cheie, de obicei un substantiv
5subiectul poeziei9 care va fi explicat $n versurile urm!toare.
/. Al doilea vers este format din dou! cuvinte, de obicei ad4ective care
descriu subiectul poeziei.
=. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la
gerunziu care exprim! ac-iuni.
@.Al patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprim!
sentimentele autorului fa-! de subiectul abordat.
8. Al cincilea vers este format dintr-un cuvnt, care exprim! esen-a
subiectului.
Ghiocelul
Plpnd , mic
Ascunzndu-se , ndrznind , rsrind
Aduce bucurie n sufet
Vestete
*ariantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. )vintetul este unul dintre
cele mai rapide si mai eficiente mi4loacede sinteza si rezumare a informatiilor si
notiunilor.
7. )ubul
Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe
perspective. 'copul ei este largirea orizontului de idei al elevului.
Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o
sarcina de lucru sub diferite forme.
Primavara de *asile Alecsandri
#. Descrie"
- ce plante i ce animale vezi: ____________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce culori vezi: _______________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce sunete auzi: _______________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce miroi: ___________________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce simi: ____________________________________________________________
___________________________________________________________________
/. )ompar!
Compar semnele iernii cu semnele primverii:
IA;IA P;ICJ*A;A
- -
- -
- -
=. Asociaz!
Gsete nsuiri (din text i nu numai) pentru urmtoarele cuvinte:
cmp_______________ timp __________________
iarn ______________ alin_________________
rndunica ___________ copac _________________
sturzul_____________ primvar ______________
@. Analizeaz!
Cum este ntmpinat primvara !
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________
Care sunt vestitorii primverii !
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________
8. Aplic!
Creeaz un text n care s voreti despre primvar "
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________
<. Argumenteaz!
#ealizeaz un desen inspirat din textul $ %rimavera& de 'asile (lecsandri

Bucrandu-se in grupuri de 8, < elevi, la un cub, fiecare elev avand un
rol 5 ex " sportivul, secretarul, cronometrorul, incura4atorul, etc9 si insistandu-se
pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale,
metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca
4oc+concurs intre grupuri.
#K. Diamantul si piramida povestirii : strategie foarte atractiva pentru
copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale
textului.
Daca se doreste scrierea unei piramide la limba romn!, se va face
dupa urmatoarea regula"
- un cuvant pentru locul unde se desfasoara $ntmplarea L
- / cuvinte pentru persona4ul principalL
- = cuvinte pentru insusirile lui L
- @ cuvinte pentru faptele lui L
- 8 cuvinte pentru analiza L
Ex "
- Moldova
- Vod - Cuza
- Cinstit, iubit, curajos
- A luptat, a biruit, a unit , a ajutat
- Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit
)u aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana
la un cuvant se obtine si % diamantul &.

##.Diagramele *enn scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si
elemente comune in cazul a doua concepte, persona4e sau evenimente.
Dupa lectura mai multor texte , dezbateri si discutii se pot realiza
diagramele *enn.
Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe
un poster diagrama clasei.
Ex : Redai n scris asemnri i deosebiri ntre Nic din Amintiri din
copilrie i Ionel din Vizita .
)eoseiri
(semanari
Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la
scrierea unui eseu sau a unei compuneri.
#/. Cetoda cadranelor este o modalitate de rezumare ?i sintetizare a unui
con-inut informa-ional solicitnd participarea ?i implicarea elevilor $n $n-elegerea
acestuia. )um se procedeaz!. 'e traseaz! la tabl! dou! axe perpendiculare, $n a?a fel
$nct s! apar! patru cadrane"
I II
III I*
Elevii citesc + ascult! un text. 'unt apoi solicita-i s! noteze $n cadranul I
sunetele auzite, $n cadranul II sentimentele pe care le-au sim-it, $n cadranul III s!
stabileasc! o leg!tur! $ntre con-inutul textului ?i experien-a lor de via-!, iar $n
cadranul I* $nv!-!tura ce se desprinde din text.
Activitatea se poate desf!?ura att frontal ct ?i pe grupe sau individual.
)on-inutul cadranelor poate suferi modific!ri $n func-ie de obiectivele lec-iei.
e!t suport " #$n ziua de %a&te' de (lena )ara*o
I. )itate II. Argumente
*crie din memorie prima stro+ a poeziei" Cum ar treui s ne purt de %ate
cu cei dra,i !


III. )rea-ie I*. Desen
(lctuiete cte o propoziie +olosind )eseneaz simolul srtorii de
cuvintele: -nviere&. -smerit&. -su+let milos&" %ate"
#=.Murnalul cu dubl! intrare este o metod! prin care cititorii stabilesc o
leg!tur! strns! $ntre text ?i propria lor curiozitate ?i experien-!. Acest 4urnal
este deosebit de util $n situa-ii $n care elevii au de citit texte mai lungi, $n afara
clasei. Elevii trebuie s! $mpart! o pagin! $n dou!, tr!gnd pe mi4loc o linie
vertical!. (n partea stng! li se cere s! noteze un pasa4 dintr-un text care i-a
impresionat. (n partea dreapt! li se va cere s! comenteze acel pasa4. Dup! ce
elevii au realizat lectura textului 4urnalul poate fi util in faza de reflec-ie.

#@. Eseul de 8 minute
Este o modalitate eficient! de a $ncheia ora, a4utndu-i pe elevi s!-?i
adune ideile legate de lec-ie, dnd profesorului o idee mai clar! despre ceea ce s-a
$ntmplat $n acea or!.
Acest eseu cere elevilor" s! scrie un lucru pe care l-au $nv!-at din lec-ia
respectiv! ?i s! formuleze o $ntrebare pe care o mai au $n leg!tur! cu aceasta.
Profesorul strnge eseurile ?i le folose?te pentru planificarea lec-iei
urm!toare.
In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra
mecanismului de invatare a elevului . (nv!-!torii trebuie sa fie preocupati de
gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire
in care elevii vor fi pusi.
Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, $nv!-!torul
va incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea
imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor,
ci si asupra dascalilor.
Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta,
chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestora
trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce la
o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale
cunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata
sociala.
,ibliografie
#. Dumitru I. Al. : H+ezvoltarea *,ndirii critice &i -nv.area eficient1
/. Cusata ,ocos : H/nstruire interactiv1.
=. CE), )onsiliul national pentru pregatirea profesorilor, /nvatarea activa,
01id pentru formatori si cadre didactice, 2ucuresti, 34456
@. Ioan D!nil!, Elena Nar!lung! 5coord.9, H7ec.ia, -n evenimente. 01id de
proiectare didactic 8, ,ac!u, Ed. HEgal1, /KK/L
8. Bucia Aliga, ModO 'piro 5coord.9, % $nv.area activ 8, ,ucure?ti, /KK#L
<. )armen Iord!chescu, % 9 dezle*m tainele te!telor literare, clasa a ///-a 8,
Pite?ti, Ed. )arminis







Pcoala cu clasele I : *III
B3CIIA : )6I'DAINA