Sunteți pe pagina 1din 8

Curs de pedagogie 2005-2006, AnulI, Semestrul I

Teoria si metodologia instruirii si evaluarii


TEMA 8 EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE
Structura
Ce sunt si cum evaluam rezultatele scolare?
Functii ale evaluarii rezultatelor scolare
Metode de masurare a rezultatelor colare
Aprecierea rezultatelor scolare
Factori perturbatori ai evaluarii prin notare
Implicaii etice ale evaluarii rezultatelor colare in etapa aprecierii
Ce sunt si cum evaluam rezultatele scolare?
Ele reprezinta o realitate complexa, au in vedere efecte ale activitatii de instruire
scolara destul de diferite, prin natura lor
Tipuri de rezultate si accente in evaluare
Tipologia rezultatelor scolare poate fi abordata din mai multe perspective
din punct de vedere al obiectivelor educationale, care la randul lor sunt
diverse!
o poate fi o perspectiva a laturilor personalitatii umane "co#nitive,
afective, psi$omotorii% perspectiva dificila si complexa din punct
de vedere al evaluarii...
o din punctul de vedere al ordonarii ierarhice a obiectivelor in clase
comportamentale:
obiective care privesc stocarea "memorizarea% si
capacitatea de redare "memorie reproductiva% a informatiei
obiective care privesc capacitati de a opera cu informatiile
dobandite! fiecare dintre acestea presupune mai multe tipuri
de rezultate&
o pe ansamblu se structureaza ca tipuri de rezultate scolare&
cunostinte acumulate "date, fapte, concepte, definitii,
formule, teoreme etc%! evaluarea din perspectiva dominanta
a cunostintelor se va detalia mai 'os "metode de evaluare)
capacitati de aplicare a cunostintelor! in sinteza metodele
si te$nicile pot fi cuprinse in doua proceduri&
evaluarea procesului de aplicare, care presupune
trei operatii premergatoare:
o descompunerea activitatii practice in actiuni
si operatii componente
o stabilirea indicatorilor "obiectivele
masurarii%
o stabilirea elementelor masurabile ale
fiecarui indicator
(
) evaluarea rezultatului (produsului) stabilirea
unor indicatori privitori la insusirile pe care
trebuie sa le intruneasca produsul
* evaluarea proiectului varianta intermediara ...
capacitati intelectuale #enerale "a face operatii lo#ice, a
rationa, a ar#umenta, a interpreta, a fi creativ etc%
dificultati si provocari mari pentru evaluator...
*e utilizeaza in principal doua proceduri de masurare:
+ Evaluarea globala a actiunii mintale ",'udecata
expert-% aprecierea inte#rala a demersului
intelectual intreprins! se folosesc adesea intrebari
referitoare la desfasurarea actiunilor mintale, care
au o tenta analitica, cum ar fi&
- Ce procese de #andire au fost antrenate?
- *.au facut erori in analiza efectuata?
- Concluziile sunt valabile?
+ Evaluarea analitica descompunerea, divizarea
activitatii intelectuale, in procese partiale, mai
limitate si deci mai usor de masurat! avem de pilda
elemente ale proceselor de #andire&
- sesizarea problemei
- definirea problemei
- identificarea solutiei/solutiilor posibile
- decizia in favoarea solutiei optime
- verificarea solutiei adoptate
Aceste tipuri de rezultate se pot prezenta la diverse niveluri de
realizare (performante%, ele pot include atat efecte teoretice cat si practice ale
activitatii scolare, fiecare dintre ele poate fi divizata in subcomponente.
din perspectiva evaluarii competentelor elevilor; ce inseamna
competenta Multe opinii prezinta ca note definitorii ale acesteia&
o insusire, abilitate identificata prin punerea in lucru "efectiv% intr.
un anumit domeniu de viata!
o capacitatea de a rezolva o problema intr.un context dat
0in perspectiva internationala si europeana se accentueaza importanta
competentelor de comunicare si de lucru in echipa.
0upa Me1er "2333% competentele nu pot fi masurate direct, ele sunt in mare
masura invizibile pentru evaluator, daca pro#ramele nu au fost concepute in aceasta
maniera "prin accentuarea competentelor si nu a cunostintelor sau capacitatilor% *e pot
evalua insa rezultatele, urmele vizibile ale competentelor
unctiile evaluarii! cu re"erire la rezultate scolare ale elevilor
de constatare, apreciere a pro#resului predarii.invatarii, a rezultatelor acestuia
de diagnosticare a cauzelor care au dus la eventuale rezultate sub atept4ri
de predictie . pro#nostic si orientare a necesit4ilor viitoare ale elevilor sau
instituiilor colare
2
de decizie - asupra orientarii si inte#r4rii unui elev 5ntr.o anumit4 form4 ori
nivel de pre#4tire colar4
formativ-educativ (pedagogic) 6 motivarea, stimularea "elevilor dar si a
cadrelor didactice%, contientizarea posibilit4ilor "5n orientarea spre o carier4
i evidenierea problemelor 5n atenia profesorului
sociala, de informare a familiei !i comunitatii, privind stadiul i evoluia
pre#4tirii colare
Metode de #asurare a rezultatelor $colare
Clasi!icari posibile
a) din punct de vedere ale circumstantelor (conditiilor) evaluarii
. in situatii specifice de examinare "lucrari de control, teze, exemene etc%
. in afara situatiilor specifice observarea curenta, in clasa, scoala si in afara
etc, consultarea cu alte cadre didactice, cu parintii etc
b) dupa natura probei, acestea pot fi orale, scrise, practice, asistate de calculator
si combinate
c) din perspectiva dimensiunii secventei de instruire ale carei efecte sunt
evaluate probe curente
. probe de bilant
. probe aplicate la inceputul unei etape
d) in functie de factorii"persoanele care evalueaza&
. evaluare interna si evaluare externa
Examinarea orala
#vanta$e comunicare mai complet4, feed.bac7 mai rapid, se favorizeaz4
dezvoltarea capacitatii de exprimare a elevilor, asertivitatea i capacitatea de persuasiune
a acestora, importante i pentru viaa social48
%ezavanta$e obiectivitate mai sc4zut4, din cauza multitudinii de variabile
starea de moment a evaluatorului "i a evaluatului%, #radul diferite de dificultate a
5ntreb4rilor puse, etc, timp mai mare8
Examinarea scrisa
#vanta$e #rad mai mare de obiectivitate "mai ales 5n condiii de anonimat%,
cuprinderea unui num4r mai mare de elevi, raportarea problemelor la un criteriu unic de
validare, avanta'ul unor elevi mai timizi "dezavanta'ai de evaluarea oral4%
%ezvanta$e feed bac7 mai slab unele erori sau ne5mpliniri nu pot fi sesizate i
eliminate operativ de profesor8
&riterii de apreciere prin probele scrise "dupa 0Muster%
- fondul . continut, mod de prezentare
- forma . stil, orto#rafie, prezentare #rafica
- factorul personal . ori#inalitate, sensibilitate
Examinarea prin probe practice, poate fi, in functie de specific&
- la educatie fizica& baremuri precise
- la lucrari practice, de laborator operatii si actiuni mai concrete& utilizarea,
manuirea etc
- la ateliere . executia unei operatii etc
9
'etode alternative de evaluare
a) (tudiul de caz metoda utilizata mai frevent in predare.invatare poate fi
folosita si ca metoda de evaluare! se realizeaza in principal prin elaborarea,
prezentarea si dezbaterea cazului implicat
b) )isa pentru activitatea personala a elevilor care imbina functia de
or#anizare a invatarii personale cu cea de evaluare
c) *nvestigatia de asemenea o proba cu functie atat de invatare cat si de
evaluare are la baza documentarea, observarea, experimentarea etc
d) +bservarea curenta a comportamentului elevilor un produs al interactiunii
profesor.elevi, cu posibilitatea de a surprinde apecte variate ale rezultatelor
scolare "cunostinte, capacitati, competente8%
e) ,aportul de evaluare (portofoliul) este mai de#raba o metoda de valorizare a
datelor obtinute prin evaluari realizate! are in vedere toate produsele realizate
de un elev si in acelasi timp pro#resul realizat de la o etapa la alta8
f) Evaluarea cu a$utorul calculatorului
#vanta$e
- elimina subiectivismul
- creste increderea elevilor . in profesor, in sine
- cresc sansele de autoevaluare
- se realizeaza o evidenta si o #estiune mai buna evaluarii8

&um putem optimiza E la verificari curente si examene:
- eliminarea sau reducerea factorilor perturbatori
- elaborarea de obiective peda#o#ice adecvate
- instrumente adecvate de evaluare
- utilizarea a cat mai multe probe curente!
- diversificarea si combinarea metodelor de evaluare
- utilizarea constanta a probelor scrise
- dezvoltarea capacitatii de autoevaluare etc.
Aprecierea rezultatelor scolare
Considera"ii generale
Aprecierea a doua etapa fundamentala a evaluarii, dupa masurare este in
esenta un act de valorizare, care exprima o atitudine axiologica, care presupune
raportarea la obiectul aprecierii, la anumite criterii si la modul de realizare a aprecierii.
+biectul aprecierii ce anume este supus valorizarii?
Este necesara distinctia dintre rezultate, performante si competente ":adu, 233;%
0aca rezultatele se identifica cu sc$imbarea produsa de invatarea scolara, sunt
efectele instruirii, performantele reprezinta un anumit nivel al rezultatelor, sub aspect
cantitativ si calitativ, un ran# pozitiv de apreciere
&ompetenta presupune demonstrarea abilitatii "priceperii%, capacitatea de a o
aplica, ceea ce se poate aprecia mai ales in viata reala
&riteriile de apreciere, termenii de referinta reprezinta o problema esentiala a
evaluarii, disputata si controversata Cele mai utilizate modalitati criteriale sunt&
;
a) ,aportarea la norma performantele posibile asteptate se realizeaza mai
ales in cadrul evaluarilor realizate prin teste standardizate, in contextul
examenelor nationale In acest caz vorbim de raportarea la un grup scolar
larg, identificabil prin anumite caracteristici comune& varsta, nivel de
scolaritate, conditii asemanatoare de instruire *e poate face raportarea si la un
grup concret "o anumita clasa% care poate insa prezenta variatii fata de
populatia larga.
b) ,aportarea criteriala, legata dupa unii autori mai ales de obiective
obiectivele terminale ale activitatii devin termeni de referinta in aprecierea
rezultatelor elevilor!
c% Evaluarea de progres criteriul de baza sunt rezultatele anterioare ale
fiecarui elev, potentialul lui individual. Este o modalitatate stimulativa pentru
multi elevi "cei cu perioade de insuccese si apoi cu reveniri . investitie de
incredere cei care nu fac suficient efort etc%
In practica se recomanda utilizarea combinata a celor trei abordari
'odul de realizare (si comunicare) a aprecierii poate fi foarte variat, nuantat!
modalitatea depinde in mare masura de evaluator, poate fi neutra sau partizana, se poate
face si de alt evaluator, de calculator8
#odalitati$sisteme de apreciere
Aprecierea rezultatelor se poate face&
propozitional . printr.o scar4 de expresii verbale "in esenta de acord/dezacord% se
realizeaza in interactiunea curenta a profesorului cu elevii%
prin simboluri note, litere, culori sau alte simboluri! este cea mai frecventa
modalitate, mai ales prin numere sau litere! caracteristicile notarii se refera la&
- intindere, respectiv numarul de valori (3 ":omania, Finlanda sa%, <
"=orve#ia%, > "?ermania si Elvetia%, @ ":usia%! peste (3& 0anemarca "(9%,
?recia si Franta cu 23%! exista si scale cu 2 trepte "admis/respins%
- marimea se#mentelor scalei le#ate de aprecierea reusitei si a nereusitei
"la noi de pilda se utilizeaza in mod real note de la 9.(3, mai putin ( si 2%
Aprecierea prin litere "scale de >.< trepte, de re#ula de la A% este specifica
sistemelor scolare an#lo.saxone! in *AA este corelata cu puncta'ele obinute la testele
standardizate8
prin calificative "la ciclul primar la noi%! se coreleaza cu descriptorii de
performanta&
F Bine invatarea deplina, cunostinte, capacitate de operare, autonomie
Bine palierul credit corespunde, ofera #arantia unor pro#rese
*atisfacator palierul pra#, minim acceptabil
=esatisfacator palierul inacceptabil . insucesul
=onverbal
Crin clasificare evaluarea de bilant exprimata in media #enerala
Crin raport de evaluare realizata de profesor cu concursul profesorilor clasei
"la noi Caietul de evaluare al elevului, la ciclul primar un soi de potret
scolar8
@
Aprecierea, 'udecarea rezultatelor colare se concretizeaz4 in sistemul romanesc
prin notare Cutem defini notarea ca un act didactic de ata!are a unei etichete, a unui
semn la un anumit rezultat al -nv.rii "Csi$opeda#o#ie, Colirom, Iai (DDE, p#(E2%.
Fands$eere "(D<@% definea nota ca o apreciere sintetic ce traduce evaluarea unei
performan.e -n domeniul -nv.m/ntului.
)unc.iile notei "dup4 Gasile Cavelcu, (D<>%&
- rol de informare, pentru elevi, profesori i p4rini
- rol de re#lare a procesului de 5nv44mHnt
- rol educativ "formativ% prin interiorizarea aprecierii
- de catalizator al unui nivel optim de aspiraii al elevului
- rol terapeutic, dinamizator, pentru anumite cazuri prin acordarea de puncte
5n plus
- rol pato#en, mai ales 5n situaiile de insucces, cHnd nota induce stress i
disconfort psi$ic la elev8
actori pertur%atori ai evaluarii prin notare
%!ectul &'alo& - supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub
influenta impresiei #enerale pe care si.a facut.o in timp profesorul despre
elevul respectiv! riscurile "erorile% . ne#li'area #reselilor sau dupa caz a
raspunsurilor bune!
&%!ectul bland& - tendinta de a aprecia cu indul#enta persoanele cunoscute fata
de cele necunoscute!
&Eroarea de generozitate - exi#enta scazuta, note foarte mari in raport cu
nivelul de pre#atire al elevului!
&%!ectul ()gmalion& sau &oedipian& ' modificarea comportamentului elevilor
in raport de ima#inea profesorului, cu privire la capacitatea sau incapacitatea
unui elev de a face fata cerintelor scolare! concept asemanator - 0neputinta
invatata01
&%!ectul de contaminare& influentarea notarii la o disciplina de catre notele de
la alte discipline!
&%!ectul de contrast sau de ordine& - de supraevaluare a unui elev dupa un
elev care a raspuns mai slab sau de subevaluare a unuia care raspunde dupa un
elev ce a stiut mai bine!
&%roarea de tendinta centrala& - evitarea notelor foarte mari sau foarte mici!
&%roarea logica& - substituirea aprecierii bazate pe obiective si continuturi
peda#o#ice cu criterii secundare "forma, aspecte secundare sau colaterale%!
&%cuatia personala a e*aminatorului - eroarea individuala constanta -
exi#enta sau indul#enta fiecarui cadru didactic
(#plica)ii etice ale evaluarii rezultatelor $colare * etapa aprecierii
Evaluarea este un spa.iu psihopedagogic unde vigilen.a de ordin etic trebuie s
fie foarte important. Evaluarea nu atin#e elevul doar ca persoana care 5nva4 nu se
rezum4 la simpla poziionare 5ntr.o ierar$ie a clasei, ci 5l afecteaz4 inte#ral ca
personalitate, pe care o influeneaz4 asupra reprezent4rii "ima#inii% de sine Evaluarea
"aprecierea prin notare% nu trebui deci considerat4 deci un simplu act te$nic, care
>
sancioneaz4 f4r4 discuie un act de 5nv4are =otarea poate fi pentru profesor o arm4
puternic4, un instrument de control, de exercitare a puterii -n grupul-clas. + asemenea
utilizare are un poten.ial exploziv, deoarece nu este posibil4 o obiectivitate deplina 5n
notare C$iar i 5n situaiile cHnd o not4 mic4 sancioneaz4 pre#4tirea insuficient4 "sau
lipsa de pre#4tire% a unui elev, nu 5n toate cazurile aceasta 5nseamn4 i un act de echitate.
Este posibil ca uneori un elev s4 nu poat4 5nv4a la fel de bine pentru toate obiectele de
5nv44mHnt, din varii motive& timp de reacie mai lent, supraa#lomerare cu teme acas4
"datorat poate i unui orar neec$ilibrat "cu anumite zile mai 5nc4rcate%, etc
Evaluarea "m4surarea% prin notare a rezultatelor 5nv44rii la elevi are aadar o
puternic4 -ncrctur etic !i filosofic care ar trebui s4 se re#4seasc4 i 5n formarea
cadrelor didactice Centru a #estiona evaluarea 5ntr.o peda#o#ie a diversit4ii si ec$itatii,
educatorul are nevoie de o "nou4% viziune, de o concepie asupra evalu4rii Evaluarea este
probabil partea cea mai complex, de mare responsabilitate, a demersului pedagogic, 5n
consecin4 trebuiesc foarte bine analizate si apreciate premisele, anticipate consecinele
Cerine metodolo#ico.practice de baz4 care se pun 5n faa cadrelor didactice din
acest punct de vedere sunt&
- # nu se confunda persoana cu cel ce -nva. educatorul trebuie s4
aib4 #ri'4 ca pe durata evalu4rii s4 nu exprime 'udec4i de valoare asupra personalit4ii
acestuia, ci doar s4 se rezume la m4surarea comportamentului de persoan4 care 5nva4,
respectiv la rezultatele acestui proces! 5n anumite t4ri ca de pild4 5n *AA dar si in tari
europene . este interzis a se face publice notele sau a se face remarci personalizate asupra
temelor colare Fiecare elev trebuie considerat inte#ral ca o persoan4 demn4 de respect,
a c4rei via4 privat4 nu trebuie divul#at4, care are un drept imprescriptibil la intimitate
- # nu stigmatiza evalu4rile trebuie explicate contextual! trebuie evitata critica
i sti#matizarea, deoarece toate experienele demonstreaz4 c4 5ncura'area, 5nt4rirea sunt
net superioare 5n ameliorarea performanelor celui care le primete 0in punct de vedere
peda#o#ic este aadar mai eficient s4 pui 5n eviden4 pro#resele realizate, decHt
nerealiz4rile Aceast4 atitudine i conduit4 dezvolt4 motivaia, las4 fiec4rui elev ansa,
sperana de ameliorare, precum i sentimentul de a nu fi 2condamnat3. *n educa.ia
moral sunt nocive certitudinile foarte solide, care nu suport4 intero#aie, reversibilitate,
relativitate8
)unctiile etice ale evaluarii scolare - implica.ii
Centru profesori evaluarea reprezint4 un instrument esenial de re#lementare a
funcion4rii unei clase Cadrele didactice 5i modific4 5n funcie de evaluare conduita
psi$opeda#o#ic4, 5i revizuiesc, adapteaz4 predarea.5nv4area 5n funcie de rezultatele
obinute de elevi 5n evaluare
Centru elevi, evaluarea furnizeaz4 cel mai bun instrument de adaptare 5n
exersarea funciei de ,5nv44cel-, de persoan4 care 5nva4 =otele obinute 5i permit i
elevului rectificarea propriilor demersuri pentru a se adapta profesorului i lumii colii
0in acest punct de vedere modalit.ile de ,corectare a erorilor3 utilizate de
profesor sunt capitale, aa cum ar4ta i Cia#et "Csi$olo#ie i peda#o#ie%
0ac4 se face doar cori'area punctual4, aceast4 rectificare scurt4 risc4
s4 fie repede uitat4, mai ales dac4 ea solicit4 mai mult memoria decHt 5nele#erea Este
mult mai eficient, ca mod de corectare a erorilor, atunci cHnd profesorul pleac4 de la
ipoteza c4 elevul nu a f4cut o #reeal4 5ntHmpl4toare ci c4 aceasta este rezultatul
"consecina% unor raiuni :ectificarea trebuie, 5n consecin4, s4 re#4seasc4 drumul lo#ic
<
care l.a condus pe elev la eroare, pentru a ne asi#ura c4 aceasta nu se va mai repeta
:ezult4 aadar o implicaie de natur4 etic4 . dac4 profesorul a evaluat bine din acest
punct de vedere si daca a evidentiat clar eroarea si cum poate fi ea corectata Ce de alt4
parte 5n 5nv44mHntul modern trebuie s4 se acorde un spaiu tot mai adecvat auto.
evalu4rii, extra#erii propriilor invataminte din #reseli
,eac.ia profesorilor la succesul sau e!ecul copiilor unul dintre cele mai
importante roluri ale profesorilor
0ac4 le#at de reacia la succes sunt mai mai puine probleme, trebuie spus totui
c4 unii profesori ne#li'eaz4 faptul c4 succesul colar trebuie interpretat i 5n sensul a ceea
ce un copil poate face i nu doar al cerinelor curriculare pur i simplu
Exist4 mai multe probleme le#ate de reacia la eec Faptul c4 un elev face #reeli
nu este o dovad4 de insucces ci este o parte inte#rant4 a procesului de 5nv4are 0ac4
reflecteaz4 asupra locului i felului 5n care s.a produs eroarea, copiii pot -nv.a din
gre!eli, 5i pot dezvolta strate#ii de evitare a acestora 5n viitor Fentoarea sau dificult4ile
5n 5nv4are nu trebuie interpretate ca semne de eec ci situa.ii -n care elevii au nevoie de
spri$in
*e pune aadar cu acuitate c$estiunea concep.iei, a atitudinii asupra e!ecului, 5n
clas4 i 5n coal4
I atitudine recomandabil4 pentru profesori 5n faa unei motivaii sc4zute pentru
5nv4are ar fi s4.i pun4 5ntreb4ri de #enul&
- Care a fost pHn4 5n prezent experiena de insucces a acestui elev?
- Cum a afectat aceast4 experien4 motivaia lui #eneral4 de 5nv4are?
E

S-ar putea să vă placă și