Sunteți pe pagina 1din 133

2010

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI


FACULTATEA DE GEOLOGIE I GEOFIZIC













CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC
A AURULUI N ROMNIA

TEZ DE DOCTORAT
- REZUMAT -




















Conductor tiinific
Prof. dr. GHEORGHE C. POPESCU
Doctorand
SORIN TMA-BDESCU




CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 1







CUPRINS


INTRODUCERE. 3
1. ISTORIA EXPLOATARII AURULUI................................................................................... 11
1.1. Istoria exploatarii aurului pe plan mondial.. 11
1.2. Istoria exploatarii aurului in Romania.. 14

2. EXPLOATAREA AURULUI. 17
2.1. Exploatarea aurului pe plan mondial... 17
2.2. Exploatarea aurului in Romania.. 19

3. EXPLORAREA AURULUI... 21
3.1. Explorarea aurului pe plan mondial. 21
3.2. Explorarea aurului in Romania............................................................................................ 23

4. ZACAMINTELE DE AUR. 26
4.1. Zacamintele de aur din lume 26
4.2. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania 30
4.2.1. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii aurifere asociate vulcanismului tertiar.......... 30
4.2.2. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate magmatismului banatitic................. 36
4.2.3. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare......................... 37
4.2.4. Zacamintele si ocurentele de sulfuri masive vulcanogen-sedimentare............................. 39
4.2.5. Ocurentele de aur aluvionar si placersuri aurifere fosile................................................... 39

5. EXPLORAREA AURULUI IN CONDITIILE ECONOMIEI GLOBALIZATE.................. 43
5.1. Principii, tehnici si metode de explorare pe plan mondial... 43
5.1.1. Planificarea activitatii de explorare................................................................................... 43
5.1.2. Definirea obiectivelor si planificarea conceptuala............................................................ 44
5.1.3. Abordarea secventiala....................................................................................................... 47
5.1.4. Tehnici de explorare.......................................................................................................... 47
5.1.5. Implementarea programului de explorare......................................................................... 47
5.1.6. Analiza riscului................................................................................................................. 48
5.1.7. Managementul riscului...................................................................................................... 48
5.1.8. Analiza cost-beneficiu....................................................................................................... 49
5.1.9. Optimizarea explorarii....................................................................................................... 49
5.1.10. Costurile de explorare..................................................................................................... 49
5.1.11. Cuantificarea succesului................................................................................................. 49
5.1.12. Finantarea proiectelor de explorare. 49
5.2. Explorarea aurului in Romania in conditiile economiei globalizate 51
5.2.1. Rezultatele explorarii intreprinse de companiile internationale in ultimul deceniu.. 51
5.2.2. Strategii, metode si tehnici de explorare utilizate de catre companiile internationale.. 52

6. TEHNICI SI METODE DE EXPLORARE SI INTERPRETARE A DATELOR;
STUDII DE CAZ 53
6.1. Proiectul Sopot (muntii Almajului) 53
6.2. Proiectul Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului)......... 60
6.3. Proiectul Caraci (muntii Apuseni)....................................................................................... 62
6.4. Proiectul Birtin (muntii Apuseni)........................................................................................ 65

2 Sorin Tma-Bdescu




7. INVENTARUL MINERAL.................................................................................................... 71
7.1. Estimarea si clasificarea inventarului mineral pe plan mondial. 71
7.2. Aplicarea metodelor moderne de estimare a resurselor si rezervelor in Romania... 74
7.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)...................................................................... 74
7.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)..................................................................................... 75

8. ANALIZA ECONOMICA A PROIECTELOR MINIERE SI DE EXPLORARE. 77
8.1. Explorarea si exploatarea aurului in conditiile economiei de piata globalizate... 77
8.1.1. Metode de analiza economica........................................................................................... 77
8.1.1.1. Analiza fluxurilor de numerar........................................................................................ 77
8.1.1.2. Analiza fluxurilor de numerar actualizate...................................................................... 78
8.1.1.3. Analiza de sensibilitate................................................................................................... 79
8.1.1.4. Metoda scenariilor.......................................................................................................... 80
8.1.1.5. Simularea Monte Carlo. 80
8.1.2. Practica actuala pe plan mondial privind analiza economica in domeniul minier............ 80
8.2. Analiza economica a unor proiecte miniere din Romania... 81
8.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)..................................................................... 81
8.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni).................................................................................... 83
8.2.3. Proiectul Rovina (muntii Apuseni)................................................................................... 84

9. PROTECTIA SI REABILITAREA MEDIULUI... 86
9.1. Principii si practici internationale ... 86
9.1.1. Impactul proiectelor miniere asupra mediului. 87
9.1.2. Managementul de mediu.. 87
9.1.3. Managementul cianurilor. 88
9.1.3.1. Date generale privind cianurile. 88
9.1.3.2. Metode de tratare a cianurilor... 90
9.1.3.3. Izolarea iazurilor de decantare a slamului. 91
9.1.4. Accidentele de mediu... 91
9.1.5. Managementul drenajului acid. 92
9.1.5.1. Date generale privind drenajul acid.. 92
9.1.5.2. Predictia drenajului acid..... 92
9.1.5.3. Prevenirea, controlul si reducerea efectelor drenajului acid.......................................... 92
9.1.6. Inchiderea exploatarii si reabilitarea mediului.. 93
9.2. Solutii tehnice adoptate in cadrul proiectului Rosia Montana (muntii Apuseni) pentru
protectia si reabilitarea mediului. 93

10. INFLUENTA FACTORILOR POLITICO-ECONOMICI ASUPRA EXPLORARII SI
EXPLOATARII AURULUI... 96
10.1. Politici in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale pe plan mondial........... 96
10.1.1. Legislatia miniera............................................................................................................ 96
10.1.2. Legislatia privind protectia mediului. 98
10.1.3. Politica fiscala. 99
10.2. Cadrul legislativ si institutional in domeniul resurselor minerale din Romania 101

CONCLUZII... 104

BIBLIOGRAFIE. 106

CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 3






INTRODUCERE

Conform Dictionarului enciclopedic britanic, geologia economica este stiinta care se ocupa cu
studiul zacamintelor minerale si principiilor economice pentru evaluarea si valorificarea rezervelor
minerale.
Asa cum sugereaza aceasta definitie concisa, geologia economica este un domeniu de
interferenta a mai multor discipline, a caror aplicare conduce la elaborarea unor modele ale
zacamantului, care vor sta la baza valorificarii industriale a acestuia, respectiv:
geologia stiintifica (mineralogie, petrografie, geologie structurala, geofizica si geochimie), care
conduce la elaborarea modelului geologic conceptual al zacamantului;
geologia aplicata (explorare, prelucrarea si interpretarea statistica a datelor si geologia
inginereasca), care conduce la elaborarea modelului inventarului mineral al zacamantului
(resurse si rezerve);
extractia si prepararea substantelor minerale utile si, in legatura cu acestea, protectia si
reabilitarea mediului, care conduc la elaborarea modelului de exploatare a zacamantului;
economia politica (analiza economico-finaciara, cadrul fiscal si cadrul legislativ si institutional),
care conduce la elaborarea modelului economic al zacamantului.
Geologia economica este atat o disciplina stiintifica cat mai ales o disciplina aplicativa. Latura
aplicativa a geologiei economice, sinonima cu termenul generic de explorare, reprezinta o activitate
comerciala care presupune efectuarea unor investitii pentru cercetarea zacamintelor minerale in
scopul obtinerii unor beneficii financiare prin punerea in valoare a acestora.
Luand in considerare acest aspect, in conditiile economiei de piata globalizate, geologia
economica trebuie privita si prin prisma interferentelor (economice, politice etc.) si competitivitatii
(in atragerea fondurilor necesare cercetarii) internationale.
Fiecare dintre modelele mentionate mai sus se elaboreaza pe parcursul cercetarii unui zacamant,
are la baza o serie de ipoteze care se pot dovedi mai mult sau mai putin conforme cu realitatea si
utilizeaza o serie de parametri care se pot modifica in timp. De aceea, un concept important in
geologia economica aplicata este acela de risc.

***

In lucrarea de fata mi-am propus sa prezint o imagine a geologiei economice a aurului, privita
prin prisma interferentelor disciplinare, a competitivitatii internationale si a conceptului de risc
precum si pozitia pe care Romania o ocupa in aceasta imagine.
Aceasta imagine este rodul nu numai al studierii unui amplu material bibliografic ci mai ales al
experientei mele practice, de peste 20 de ani in domeniul geologiei economice aplicate (proiectarea,
executia sau coodonarea unor lucrari de prospectiune si explorare pentru resurse minerale, in special
de aur, evaluarea economica a unor proiecte geologice, elaborarea unor studii de mediu etc.) si de
peste 10 ani in relatiile cu diversi investitori straini in domeniul explorarii (investitori privati,
companii de explorare si concerne miniere) si cu autoritatile romane (pe probleme legate de
activitatea de explorare si de legislatia din domeniul resurselor minerale si de mediu).

***
4 Sorin Tma-Bdescu



Pe baza experientei mele directe, am incercat sa integrez intr-un concept unitar, al explorarii in
conditiile de piata globalizate, principiile teoretice si practicile curente ale companiilor
internationale in domeniu.
In cadrul lucrarii am prezentat cateva studii de caz privind aplicarea si interpretarea integrata a
rezultatelor unor tehnici de explorare care au condus, in unele situatii, la obtinerea unei imagini
metalogenetice noi asupra proiectului.
In aceste studii de caz am aplicat o tehnica noua de explorare pedogeochimica ce presupune
utilizarea unor indici geochimici pentru cartarea alterarilor hidrotermale sau a litologiei (in functie
de contextul geologic). Din cunostintele mele, indicii geochimici de alterare nu au mai fost utilizati
pana acum in explorarea pedogeochimica in Romania si, probabil, nici pe plan mondial.
Ipoteza pe care am emis-o, privind controlul paleo-fluviatil al ocurentelor de placersuri aurifere
de pe rama nordica a muntilor Sebes este sustinuta de urmele unor exploatari aluvionare vechi pe
care le-am identificat. Aceasta ipoteza deschide o noua perspectiva asupra potentialului aurifer al
zonei.
In modelarile si analizele economice ale proiectelor am aplicat simularea Monte Carlo, metoda
de evaluare a viabilitatii economice care este mai rar utilizata dar care permite evaluarea riscului
economic al unui proiect. Problemele legate de analiza economica a proiectelor au fost foarte putin
abordate in literatura geologica din Romania.
Analiza privind distributia, volumul si continutul de aur din diverse zacaminte din lume a
implicat realizarea unei baze de date proprii, care cuprinde peste 2.000 de zacaminte.
Subiectele abordate sunt ilustrate cu un bogat material grafic. Cele mai multe dintre hartile
prezentate in cadrul lucrarii au fost obtinute prin digitizarea si integrarea in sistem GIS a unor
informatii care provin din diverse materiale cartografice si a informatiilor din baza de date proprie.
Multe dintre diagramele utilizate in cadrul lucrarii pentru a ilustra unele concepte sunt originale sau
adaptate scopului propus. De asemenea, multe dintre graficele incluse in aceasta lucrare sunt
rezultatul propriilor analize statistice.

***

In primul capitol al lucrarii am punctat momentele pe care le-am considerat cele mai importante
din istoria exploatarii aurului pe plan mondial si in Romania si am incercat sa scot in evidenta rolul
pe care Romania l-a jucat de-a lungul istoriei in acest domeniu. La finalul capitolului am facut o
estimare privind cantitatea de aur care s-a extras din zacamintele Romaniei de-a lungul istoriei.
In urmatoarele doua capitole am facut o radiografie, privita strict prin prisma economica, a
situatiei actuale si din ultimul deceniu a activitatilor de exploatare si explorare a aurului de pe plan
mondial si din Romania.
In capitolul care trateaza zacamintele aurifere de pe plan mondial, pe baza informatiilor din baza
de date proprie, am efectuat o analiza statistica privind distributia spatiala, cantitatea de minereu si
continutul de aur din tipurile majore de zacaminte. Concluzia care se desprinde din aceasta analiza
difera, intr-o oarecare masura, de concluziile unor studii publicate. Din punct de vedere a
productivitatii, dupa zacamintele de placersuri aurifere fosile de tip Witwatersrand (unanim
recunoscute de specialisti ca fiind cele mai productive) urmeaza, in ordine descrescatoare,
zacamintele legate de zone de forfecare, zacamintele porphyry copper, zacamintele epitermale,
zacamintele de tip Carlin, zacamintele de tip skarn si zacamintele de tip vulcanogen sedimentar.
Din pacate, datorita datelor publice insuficiente, in cazul zacamintelor aurifere din Romania nu
am fost in masura sa abordez subiectul in aceeasi maniera statistica ci doar sa inventariez
zacamintele si ocurentele de mineralizatii in cadrul carora aurul este prezent ca mineral principal sau
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 5



secundar. In cadrul acestui capitol am facut o prezentare generala a principalelor tipuri de zacaminte
si a districtelor metalogenetice din Romania si am prezentat cateva modele metalogenetice, elaborate
de diversi specialisti, cu privire la principalele tipuri de zacaminte si districte metalogenetice
aurifere.
Prin prezentarea unor date privind productia istorica si resursele de aur estimate pentru unele
zacaminte am incercat sa conturez potentialul metalogenetic aurifer al principalelor tipuri de
zacaminte si districte aurifere din Romania.
In cadrul acestui capitol am facut si unele aprecieri privind sansa de a descoperi noi
mineralizatii, respectiv mineralizatii de tip porhyry copper in muntii Apuseni (am avut in vedere
modelul metalogenetic propus de Popescu &Neacsu in 2005, rezultatele recente ale masuratorilor
geofizice intreprinse in cadrul districtului metalogenetic Zlatna-Stanija si in zona adiacenta
zacamantului Deva si rezultatele pozitive ale lucrarilor de explorare intreprinse recent in zona
Ciresata), mineralizatii de tip Carlin in muntii Banatului (am avut in vedere ipoteza emisa de Andrei
in 2000 si rezultatele pozitive ale lucrarilor de explorare intreprinse la sud de Dunare, in cadrul
districtului metalogenetic Bor-Majdanpek/Timok) si placersuri aurifere fosile pe rama nordica a
muntilor Sebes (am avut in vedere ipoteza pe care am emis-o, privind controlul paleo-fluviatil al
transportului si depunerii aurului).
Un spatiu amplu in cadrul lucrarii este acordat problemelor legate de exploatarea aurului in
conditiile economiei de piata globalizate. Pe baza experientei directe, am incercat sa integrez intr-un
concept unitar principiile teoretice si practicile curente ale companiilor internationale privind
planificarea explorarii, selectarea proiectelor, metodele si tehnicile de explorare, analiza si
managementul riscului in explorare, analiza costurilor si beneficiilor si finantarea proiectelor de
explorare, scotand in evidenta conceptul de risc si influenta factorului politic.
Am analizat strategiile, metodele si tehnicile de explorare utilizate de catre companiile
internationale care au activat in ultimul deceniu in Romania si rezultatele acestora. Principalele
concluzii care se desprind din aceasta analiza sunt ca in muntii Apuseni rata succesului privind
conturarea unor proiecte economice a fost de cca. 17% si ca volumul de resurse estimat in ultimul
deceniu este de circa 10 ori mai mare fata de volumul de resurse estimat in perioada regimului
comunist.
In capitolul dedicat tehnicilor si metodelor de explorare si de interpretare a datelor am prezentat
patru studii de caz, localizate in contexte geologice si metalogenetice diferite: Sopot (mineralizatii
de tip skarn si porphyry copper-aur legate de magmatismul banatitic), Batarcel-Varful Radacinii
(mineralizatii epitermale legate de vulcanismul neogen), Caraci (mineralizatii epitermale legate de
vulcanismul neogen) si Birtin (mineralizatii legate de coloane de brecii asociate cu intruziuni
banatitice).
Proiectul Sopot este prezentat ca un exemplu tipic de abordare secventiala a explorarii, in care
aplicarea succesiva a unor tehnici de explorare (studii de teledetectie, probarea aluviunilor, probarea
pedo si litogeochimica si masuratori magnetice la sol) a condus la conturarea unor zone cu potential
privind identificarea unor mineralizatii de tip porphyry copper-aur. Am utilizat tehnici noi de
prelucrare a datelor geochimice, respectiv factorii geochimici (care reflecta asociatiile geochimice)
si indicii de alterare (care reflecta, in cazul de fata, litologia). Aceste tehnici au avut rezultate
pozitive in conturarea zonelor cu potential metalogenetic.
Proiectul Batarcel-Varful Radacinii este un alt exemplu de proiect in cadrul caruia am aplicat
indicii geochimici de alterare pentru cartarea, in cazul de fata, a alterarilor hidrotermale, rezultatele
obtinute fiind in acord cu modelele metalogenetice epitermale.
In cazul proiectului Caraci am reinterpretat structurile filoniene prin prisma modelului
geomecanic al zonelor de forfecare si am identificat un spatiu dilatational favorabil dezvoltarii unor
mineralizatii cu caracter dispers (de tip stockwork), care este confirmat de rezultatele programului
6 Sorin Tma-Bdescu



de probare pedogeochimica. Am prezentat si un model privind controlul depozitional al
mineralizatiilor in regim de forfecare activ, care poate sa explice variatia continutului de aur de-a
lungul filoanelor. Rezultatele analizei factoriale sugereaza posibila extindere spre NV a sistemului
filonian cunoscut. Am incercat sa explic dezvoltarea limitata in adancime a continuturilor de tip
bonanza in cadrul filoanelor tinand cont de mecanismele geochimice de depunere a aurului si de
contextul geologic.
In cazul proiectului Birtin am prezentat rezultatele interpretarii integrate a datelor de cunoastere
anterioare, a observatiilor detaliate din teren, a rezultatelor lucrarilor de probare pedogeochimica
(prelucrate cu ajutorul analizei factoriale si a indicilor geochimici de alterare) si a datelor magnetice
prin prisma unor noi modele metalogenetice.
In opinia mea, zona in cadrul careia se dezvolta intense alterari hidrotermale ar putea sa
reprezinte, in ansamblu, o brecie complexa legata de intruziuni (Sillitoe, 1985) iar filoanele
cunoscute ar putea sa reprezinte seturi de fracturi mineralizate care se dezvolta pe marginea unor
astfel de brecii.
Rezultatele lucrarilor de probare pedogeochimica sugereaza ca procesele de alterare s-au
desfasurat la temperatura ridicata, in conditii pneumatolitice si au fost insotite de un fenomen de
levigare a celor mai multe dintre elementele metalice, care au migrat atat ascensional cat si lateral,
de-a lungul unor discontinuitati structurale sau litologice mai mult sau mai putin discrete.
Rezultatele analizei factoriale, a indicilor de alterare si a masuratorilor magnetice evidentiaza
prezenta unui culoar de alterare si depunere minerala de tip porphyry copper (Cu-Au) si
hidrotermala (Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn-As-In-Hg), care se dezvolta pe directia NNE-SSV, la nord de
zona de brecie. Rezultatele obtinute sunt in acord cu modelul propus de Seedorff et al. (2008),
privind fenomenele metalogenetice care se produc in zonele de inradacinare a sistemelor
mineralizate de tip porphyry.
In capitolul dedicat inventarului mineral am prezentat pe scurt modul in care se estimeaza si se
clasifica resursele si rezervele minerale pe plan mondial (subiectul este tratat pe larg in cartea
Geologia economica a aurului, 2007, scrisa in colaborare cu Gh. C. Popescu, L. Bogatu, Gabriela
Tamas-Badescu si Antonela Neacsu) si metodele de estimare a resurselor si rezervelor minerale care
au fost aplicate in cazul zacamintelor Rosia Montana si Certej (in urma analizarii studiilor tehnice pe
care le-au publicat companiile care detin aceste proiecte).
In sectiunea in care sunt prezentate problemele legate de analiza economica a proiectelor miniere
si de explorare am incercat sa explic conceptul de risc (factor deosebit de important intr-o astfel de
analiza) si am descris, transpunand limbajul economico-financiar in termeni accesibili, principalele
metode de analiza economica. Am prezentat si cateva probleme care se refera la practica actuala, de
pe plan mondial, privind analiza economica din domeniul minier. Aceste subiecte au fost tratate pe
larg in cartea Geologia economica a aurului (2007).
Metodele de analiza economica le-am aplicat in cazul celor trei proiecte miniere din Romania
care se gasesc intr-un stadiu avansat de cunoastere, respectiv proiectele Rosia Montana, Certej si
Rovina. Analiza prin metoda simularii Monte Carlo sugereaza ca riscul economic este relativ redus
in cazul primelor doua proiecte miniere (circa 10% in cazul proiectului Rosia Montana si circa 18%
in cazul proiectului Certej), fiind legat in special de posibilitatea scaderii pretului aurului. In cazul
proiectului Rovina riscul economic este ceva mai ridicat (circa 27%), fiind legat de eventuala
scadere a pretului aurului si a pretului cuprului si de eventuala subevaluare a costurilor de productie.
In abordarea problemelor de mediu care sunt legate de exploatarea industriala a zacamintelor
aurifere am selectat doar cele mai sensibile probleme, respectiv managementul cianurilor (in
legatura cu acest subiect am prezentat unele date statistice privind acidentele de mediu) si
managementul drenajului acid.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 7



Referitor la managementul cianurilor sunt prezentate cateva date privind cianurile, utilizarea lor
in exploatarea minereurilor aurifere, metodele de tratare a cianurilor si rezultatele unor studii
statistice privind accidentele de mediu de pe plan mondial.
In ceea ce priveste managementul drenajului acid, problema mai putin abordata de catre
adversarii proiectelor miniere dar care, in opinia mea, are un impact mult mai sever si de durata
indelungata asupra mediului, am prezentat pe scurt mecanismele de dezvoltare si modul de predictie,
prevenire si control al acestui fenomen precum si metodele de tratare a apelor acide.
In urma analizei raportului de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului Rosia
Montana, proiect minier contestat de catre unele organizatii neguvernamentale, consider ca cel putin
in privinta celor doua probleme mentionate mai sus solutiile tehnice propuse se conformeaza celor
mai bune practici in domeniu de pe plan modial. La finalul capitolului privind protectia mediului am
facut cateva comentarii in sprijinul acestei afirmatii.
Consider ca evaluarea proiectului Rosia Montana in ceea ce priveste impactul activitatii miniere
asupra mediului si solutiile tehnice propuse pentru protectia si reabilitarea mediului ar trebui sa se
realizeze prin prisma probabilitatii/riscului de ocurenta si a severitatii efectelor pe care proiectul
poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei, utilizand matricea de risc, si avand la
baza principiile analizei multi-cont si ale riscului rezidual acceptat, concepte prezentate in cadrul
capitolului care trateaza problemele legate de protectia mediului.
Capitolul final este dedicat unui subiect la care se face referire si in alte capitole ale lucrarii,
respectiv influenta factorilor politico-economici asupra activitatilor de explorare si exploatare a
aurului. In acest capitol am prezentat elementele pe care investitorii in domeniul explorarii si
exploatarii resurselor minerale le au in vedere atunci cand analizeaza cadrul legislativ si institutional
legat de activitatea miniera, protectia mediului si regimul fiscal al statului in care doresc sa dezvolte
anumite proiecte.
La finalul capitolului si al lucrarii am prezentat pe scurt cateva dintre prevederile legislatiei
miniere din Romania si cateva comentarii privind perceptia investitorilor straini, rezultate din
experienta directa.

***
Sper ca cititorul acestei lucrari, caruia ii multumesc pentru timpul si atentia acordata, va aprecia
ca am reusit, cel putin in parte, sa-mi indeplinesc obiectivul propus, acela de a contura o imagine a
ceea ce inseamna geologia economica a aurului in lume si in Romania, la 60 de ani de la aparitia
cartii "Industria aurului din Romania", scrisa de regretatul dr. Ilie Haiduc.
Poate ca unele subiecte ar fi meritat o abordare mai detaliata sau mai aplicata si poate ca sunt
subiecte pe care le-am omis. Sper insa ca cineva pasionat de aceste subiecte va completa imaginea
geologiei economice a aurului, poate dintr-o alta perspectiva.
Cu siguranta, despre zacamintele si ocurentele de aur din Romania se poate scrie mai mult. Cu
certitudine, sunt mai multi specialistii, fata de aceia pe care i-am citat in aceasta lucrare, care si-au
adus, de-a lungul timpului, contributia la cunoasterea geologiei zacamintelor si ocurentelor de
mineralizatii aurifere din Romania, ideile si modele lor metalogenetice putand fi fructificate in
scopuri economice. Tuturor celor pe care i-am omis le adresez scuzele de rigoare si ii asigur de
intreaga mea consideratie privind contributia lor la cunoasterea geologica.

***
8 Sorin Tma-Bdescu



Doresc sa multumesc tuturor profesorilor din cadrul Facultatii de Geologie si Geofizica din
Bucuresti, in special profesorilor de la Catedra de Mineralogie, care m-au initiat in tainele geologiei,
mi-au insuflat dragostea lor pentru aceasta stiinta si, nu in ultimul rand, m-au ajutat sa ma formez
profesional.
Domnului prof. dr. Gheorghe Popescu, conducatorul stiintific al acestei lucrari, ii multumesc
pentru sprijinul si sfaturile pe care mi l-a acordat de-a lungul perioadei de elaborare a tezei de
doctorat si pentru imboldurile insistente pe care mi le-a adresat pentru a finaliza acest demers.
Domnului prof. Popescu ii multumesc, de asemenea, pentru pasiunea pe care mi-a insuflat-o, inca de
pe vremea cand eram tanar geolog, pentru metalogenia aurului si in special a aurului legat de zonele
de forfecare.
Imi exprim recunostinta fata de domnul prof. dr. Marin Seclaman care, in momentul de rascruce
al trecerii de la stadiul de student la cel de tanar geolog, in urma cu circa 20 de ani, m-a ajutat ca sa
nu ma pierd in rutina angajatului de la o intreprindere de stat, insuflandu-mi pasiunea pentru studiul
problemelor legate de metamorfismul si tectonica zonelor de forfecare.
Adresez multumiri domnului prof. dr. Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei
Romane, care m-a initiat in tainele realizarii unei banci de date bine organizata dar si in meandrele
sedimentologiei aluviale.
Doresc sa-mi exprim profundul respect pentru profesionalismul cu care domnul prof. dr. Radu
J ude si-a desfasurat activitatea de geolog, pe urmele caruia am pasit si eu dupa zeci de ani. Trei
dintre dintre studiile de caz prezentate in aceasta lucrare au facut obiectul unor lucrari stiintifice
deosebit de laborioase si documentate, pe care domnia sa le-a publicat. Ii multumesc domnului prof.
J ude pentru observatiile si sugestiile pe care mi le-a adresat in cadrul discutiilor pe care le-am avut
cu domnia sa privind aceste zone precum si pe marginea altor subiecte prezentate in lucrare.
Domnului dr. Gheorghe Udubasa, membru corespondent al Academiei Romane, ii multumesc
pentru increderea pe care mi-a acordat-o de-a lungul timpului, pentru indemnurile repetate de a
finaliza teza de doctorat si pentru observatiile obiective pe care mi le-a adresat pe vremea cand, ca
navalnic tanar geolog, credeam ca stiu foarte multe despre zonele de forfecare. Observatiile domniei
sale m-au ajutat ulterior ca sa inteleg mai bine mineralogia, petrografia si metalogenia acestor zone.
Adresez multumiri domnilor prof. dr. Ioan Marza, dr. Mircea Borcos si dr. Ioan Berbeleac pentru
amabilitatea cu care mi-au ascultat ideile si imi exprim profundul respect privind activitatea
stiintifica pe care domniile lor o desfasoara in domeniul metalogeniei aurului din Romania.
Domnului Berbeleac in multumesc si pentru ca, in vremurile cand accesul la revista Economic
Geology era extrem de dificil, mi-a pus la dispozitie exemplarele din biblioteca domniei sale.
Doresc sa imi exprim recunostinta fata de domnul ing. Anthony Hammond (Romanian Mining
and Exploration Services S.R.L.), care mi-a modificat parcursul carierei profesionale determinandu-
ma, in urma cu circa 14 ani, sa abandonez intreprinderea de stat la care lucram si studiul rocilor
metamorfice pentru a lucra in domeniul privat si sa intru in contact cu geologia economica, asa cum
am incercat sa o conturez in lucrarea de fata. Domnului Hammond ii datorez initierea in analiza
economica a proiectelor dar si in explorarea placersurilor aurifere. Multiplele probleme pe care mi
le-a impartasit din experienta bogata a domniei sale, de peste 30 de ani, ca inginer minier si
consultant in cadrul multor exploatari miniere din lume (inclusiv din bazinul Witwatersrand) m-au
ajutat sa vad un pic mai departe de explorare si m-au determinat sa ma documentez pe tema
exploatarii si prepararii minereurilor aurifere.
De asemenea, doresc sa multumesc domnilor Charles Smedley si Guy Burrow (Romanian
Mining and Exploration Sevices S.R.L.), David Cliff (Rio Tinto Plc.) si Eric J ensen (Broncocreek
Exploration Inc.), cu care am colaborat de-a lungul timpului si care m-au ajutat sa inteleg conceptul
de risc in explorare prin prisma interferentelor dintre factorii politico-economici si geologie.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 9



Adresez multumiri domnului dr. Duncan Large (Eurasian Minerals Inc.) pentru increderea pe
care mi-a acordat-o privind proiectarea si coordonarea programelor de explorare din zonele pe care
le-am prezentat ca studii de caz, domnului dr. Miles Silberman (Eurasian Minerals Inc.), impreuna
cu care am vizitat numeroase zone cu potential aurifer din Romania si care mi-a impartasit multe
dintre cunostintele sale, acumulate pe parcursul indelungatei activitati de geolog in cadrul U.S.
Geological Survey si domnului Michael Sheehan (Eurasian Minerals Inc.), care m-a initiat in
utilizarea programului ArcGIS, cu care am realizat hartile prezentate in lucrare.
Multumesc colegilor cu care am lucrat de-a lungul timpului si doresc sa aduc un pios omagiu
regretatului coleg geolog Gheorghe Velciov care, atunci cand lucram impreuna la intreprinderea
geologica de stat, obisnuia sa citeasca cu atentie toate rapoartele si proiectele geologice pe care le
elaboram si sa faca adnotari pe marginea ideilor pe care le abordam, semnalandu-mi totodata si cea
mai mica greseala pe care o observa.
Nu in ultimul rand doresc sa ii multumesc sotiei mele, doamna ing. geolog Gabriela Tamas-
Badescu, pentru sustinerea si sprijinul pe care mi le-a acordat de-a lungul anilor si pentru
observatiile obiective si sugestiile pe care mi le-a adresat pe parcursul elaborarii tezei de doctorat.



































10 Sorin Tma-Bdescu




CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 11




1. ISTORIA EXPLOATARII AURULUI
1.1. Istoria exploatarii aurului pe plan mondial
Multi istorici considera ca aurul a fost primul metal pe care l-a cunoscut omul. Utilizat la
confectionarea bijuteriilor, care initial aveau caracter sacru, acest metal a devenit de-a lungul
istoriei principalul simbol al bunastarii si puterii oamenilor. In cadrul aestui capitol nu ne-am
propus sa realizam o prezentare exhaustiva a istoriei exploatarii aurului ci sa prezentam doar cateva
momente din istoria zbuciumata si fascinanta a acestui metal.
Istoria aurului ncepe in urma cu cca. 9000 ani, n Mesopotamia. Acest fapt este sugerat de o
pepita de aur prelucrata rudimentar care provine din acea perioada. Descoperit probabil din
ntamplare si exploatat la inceput doar ocazional, cu ajutorul saitrocului, aurul din aluviunile
cursului superior al raurilor Tigru si Eufrat a fost exploatat la scara industriala, cu ajutorul unor
hurci construite din fragmente de roci, incepand din jumatatea mileniului IV .e.n.
Egiptenii au nceput sa exploateze aurul n aceeasi perioada cu mesopotamienii. Codul lui
Menes, care dateaza din jurul anului 3100 .e.n, reprezinta prima referire scrisa din istoria omenirii
privind exploatarea aurului. S-a estimat ca egiptenii au produs cca. 1800 t de aur, adica cca. 80%
din cantitatea de aur extrasa n antichitate. La sfarsitul mileniului II .e.n. egiptenii si babilonienii
exploatau partile superioare (zonele de oxidatie) ale unor filoane de cuart aurifer.
Se considera ca tehnica exploatarii aurului a fost probabil exportata si insusita de civilizatiile
contemporane din nord-estul Africii, podisul Anatoliei, podisul Iranului, muntii Altai si bazinul vaii
Indus. Dovezile arheologice atesta ca exploatarea aurului aluvionar a inceput in anul 3000 i.e.n. in
India, 1765 i.e.n in China, 1122 i.e.n. in peninsula Coreeana si in jurul anului 900 i.e.n. in
Indonezia, ceea ce sugereaza ca tehnica exploatarii aurului s-a extins progresiv.
In Europa, dovezile arheologice atesta ca exploatarea aurului dateaza din jurul anului 1400
i.e.n. Trebuie mentionat insa ca cele mai vechi bijuterii din aur din lume (cca. 4000-4500 i.e.n.) au
fost gasite in anul 1972 in apropierea orasului Varna, din Bulgaria (Rubin, 1994).
Locuitorii vechii Elade erau si ei iubitori de aur, asa cum erau toate popoarele din antichitate.
Incepand cu anul 550 i.e.n., grecii au exploatat aurul din zona Marii Mediterane si din zona
Orientului Mijlociu. Rolul pe care l-a jucat Grecia antica in istoria aurului este legat mai putin de
exploatarea extensiva a zacamintelor aurifere ci mai ales de aportul pe care filosofii greci l-au adus
dezvoltarii cunostintelor privind zacamintele aurifere si exploatarea lor.
In Imperiul Roman exploatarea aurului a constituit o activitate importanta, care s-a intensificat
odata cu expansiunea imperiului. Cucerirea Spaniei in secolul II i.e.n a reprezentat unul din
momentele importante din istoria exploatarii aurului in timpul Imperiului Roman. S-a estimat ca
exploatarile aurifere romane din Spania produceau anual intre 6 si 9 t de aur si ca in total au fost
extrase 1635 t de aur. Epoca romana nu a insemnat pentru istoria aurului doar exploatarea extensiva
ci si dezvoltarea de noi tehnici de exploatare si prelucrare a aurului.
Dupa impartirea Imperiului Roman (395 e.n.), activitatea de exploatare a aurului a inregistrat
un declin pana la sfarsitul primului mileniu al erei noastre. Erau exploatate zacamintele aurifere din
zonele centrale si estice ale Europei, aflate in Imperiul Bizantin. Conform estimarilor specialistilor,
productia anuala nu a depasit 1 t de aur.
Intre secolele XI si XV cea mai mare parte a aurului care era extras pe plan mondial provenea
din Africa de Vest, in special din zona actualei Republici Ghana (cca. 5 si 8 t de aur anual).
In Europa activitatea de exploatare a aurului se revigoreaza si se dezvolta accentuat incepand
cu anul 1320, cand Imperiul Austro-Ungar demareaza exploatarea minelor aurifere din Transilvania
si in particular a minelor din muntii Apuseni.
12 Sorin Tma-Bdescu



Descoperirea Americii de catre Cristofor Columb in anul 1492 a reprezentat un moment
important atat in istoria omenirii cat si in istoria exploatarii aurului. Cele mai vechi evidente legate
de exploatarea aurului pe continentul sud-american s-au pastrat in Peru si provin din jurul anului
1200 i.e.n.
Zacamantul El Oro (Mexic) este primul zacamant de aur pe care l-au descoperit europenii in
America de Sud, in anul 1521. In anul 1550 a fost descoperit zacamantul Veta Madre (Mexic) si
mai multe placersuri aurifere bogate, situate in diverse regiuni din Columbia si Brazilia. Cu toate
acestea, continentul american nu a reusit sa se impuna ca lider mondial al productiei de aur, aceasta
pozitie fiind ocupata in continuare de Africa de Vest.
Populatia nativa a continentului nord-american nu cunostea aurul. Reed Gold Mine (S.U.A.)
este primul zacamant de aur pe care l-au descoperit imigrantii europeni, in anul 1799.
Pare surprinzator, dar rusii nu exploatau aur inainte de inceputul secolului XVIII. In anul
1702 a fost descoperit primul zacamant de aur, Nerchinsky, in Transbaikalia. Incepand cu anul 1733
sunt descoperite mai multe zacaminte in muntii Altai. Din anul 1745 si pana la sfarsitul secolului
XVIII au fost identificate cca. 140 de ocurente aurifere si au fost puse in productie mai multe
exploatari miniere pe flancul estic al muntilor Urali. In anul 1803 este descoperit primul zacamant
de aur de pe flancul vestic al muntilor Urali. In perioada 1813-1823 au fost descoperite si exploatate
cca. 200 de zacaminte aluviale in muntii Urali. Din anul 1826 atentia cautatorilor de aur se
indreapta asupra Siberiei. Pana in anul 1855 sunt descoperite si puse in exploatare sute de zacaminte
aluviale, Rusia devenind principalul producator de aur pe plan mondial. In anul 1847 Rusia
producea cca. 35 t de aur, in conditiile in care productia mondiala de aur era de cca. 75 t.
Descoperirile din Siberia au marcat inceputul unei etape distincte din istoria aurului,
caracterizata de fenomenul ce este cunoscut sub numele de "febra aurului", care s-a manifestat timp
un secol, pe toate continentele.
Pe continentul nord-american febra aurului a fost declansata in anul 1848 prin descoperirea
primei pepite de aur pe valea Sacramento, la Sutter's Mill (California). Aceasta descoperire a
declansat febra aurului din California, fenomen care s-a extins ulterior in statul Nevada si care a
implicat activitatea a peste o jumatate de milion de oameni. In perioada 1849-1869 productia anuala
de aur a Californiei a variat intre 77 si 93 t si a contribuit la cresterea accentuata a productiei
mondiale de aur. Febra aurului s-a extins treptat spre nord, in Canada, in sudul provinciei Columbia
Britanica. In perioada 1858-1861 sunt descoperite noi zacaminte aurifere in zona canionului Fraser
si a platoului Cariboo.
Pe continentul australian, febra aurului, denumita de catre unii autori "febra aurului
victoriana", a inceput in anul 1851, odata cu descoperirea primului zacamant de aur aluvionar in
apropiere de Bathurst (New South Wales). La scurt timp au fost puse in evidenta zacamintele
Bendigo si Ballarat (1851), Gympie (1867), Charters Towers (1870), Mount Morgan (1886),
Kimberley (1886) si Coolgarlie (1892). In anul 1893 este descoperit zacamantul Kalgoorlie, cel mai
mare zacamant de aur al Australiei. Productia Australiei a crescut foarte mult, atingand in anul 1903
un maximum de 119 t de aur (productie egala cu cea din 1988).
In perioada 1852-1864 sunt descoperite in Noua Zeelanda o serie de zacaminte aluvionare
(ex. Coromandel, Collingwood, Gabriels Gully etc.) si o serie de zacaminte filoniene, in campul
aurifer Hauraki (Waihi, Thames, Karangahake si Coromandel). Metoda de extragere a metalelor
nobile prin cianurare, patentata in anul 1887 in Marea Britanie, a fost utilizata pentru prima oara la
scara industriala in anul 1894 in Noua Zeelanda, la mina Martha.
Febra aurului s-a extins si pe continentul african. In anul 1886 este descoperit, in Africa de
Sud, districtul aurifer Witwatersrand. Acesta reprezinta cea mai mare descoperire din istoria
exploatarii aurului. Odata cu descoperirea districtului Witwatersrand, Africa de Sud devine si se
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 13



mentine aproape timp de un secol ca principal producator de aur din lume. Aproape 40% din aurul
care a fost extras de-a lungul istoriei in lume provine din districtul Witwatersrand.
In anul 1896 se declanseaza cea mai cunoscuta febra a aurului din istorie, cunoscuta sub
denumirea de "febra aurului din Klondike". Fenomenul a implicat peste 100.000 de oameni, dintre
care numai cca. 4.000 au gasit aur si doar cativa s-au imbogatit cu adevarat. Foarte multi oameni au
murit din cauza conditiilor climatice vitrege ale regiunii. In perioada 1897-1900 din placersurile
aurifere ale regiunii Klondike a fost exploatata o cantitate de cca. 75 t de aur. In cursul istoriei
miniere a acestei regiuni au fost extrase cca. 390 t de aur, perioada de activitate miniera maxima
inregistrandu-se intre 1897 si 1920.
In perioada 1906-1933 in Canada sunt descoperite multe districte si zacaminte aurifere,
Canada devenind unul dintre principalii producatori de aur din lume: Abitibi (1906), Larder Lake
(1906), Porcupine (1909), Swastika (1910), Kirkland Lake (1911), Matachewan (1916), Rouyn
Noranda (1924), Red Lake (1925) si Yellowknife (1933).
In anul 1960 este descoperit zacamantul Carlin (Nevada, S.U.A.). Aceasta descoperire
marcheaza o noua etapa din istoria aurului, cea a exploatarii zacamintelor in cariera, cu productii
anuale de ordinul zecilor de milioane de tone de minereu, a zacamintelor cu mineralizatii de tip
diseminat, cu continut relativ scazut dar cu rezerve imense. Districtul metalogenetic Carlin Trend
(S.U.A.) este unul din cele mai productive districte metalogenetice din lume. Localizat in nord-estul
statului Nevada, districtul se dezvolta pe cca. 70 km lungime si cca. 9 km latime si cuprinde peste
20 de zacaminte de mari dimensiuni, care au produs peste 1.500 t de aur.
Anii 80 90 reprezinta o noua etapa din istoria exploatarii aurului, pe care am numit-o "era
noilor giganti". In anii 80, in Indonezia si Papua Noua Guinee, sunt descoperite si puse in productie
mai multe zacaminte mari: Lihir (1983), Grasberg (1989), Mishima (1989) si Porgera (1990).
Zacamantul porphyry copper aurifer Grasberg are in prezent cea mai mare productie anuala de aur
din lume, de cca. 99 t. Rezervele zacamantului au fost estimate la cca. 2.800 t de aur. In anii 90
sunt descoperite si puse in productie mai multe zacaminte gigant in America de Sud, respectiv
zacamintele Yanacocha (1993) si Pierina (1998) din Peru si zacamintele Bajo De La Alumbrera
(1988), Cerro Vanguardia (1998) si La Coipa (1999) din Argentina.










Cantitatea de aur care s-a exploatat de-a lungul istoriei este estimata la cca. 196.000 t, din care
cca. 19,5% a fost exploatata numai in ultimii 20 de ani (fig. 1.1), cand productia mondiala anuala de
aur a crescut de la 1.200 t la peste 2.500 t.
The Gold Institute (asociatia principalelor companii producatoare de aur din lume) a estimat
ca in decursul istoriei au fost exploatate doua treimi din resursele naturale de aur ale planetei (fig.
1.2).
76.0%
16,0%
6,5%
1,5%
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
Pana la 1492 1493-1800 1801-1900 1900-2004
T
o
n
e

a
u
r
1985-2004
19,5%
Fig. 1.1. Cantitatea de aur care s-a exploatat de-a
lungul istoriei (date dupa The Gold Institute).
Cantitatea totala
de aur exploatata
(196.000t)
66%
Resurse de aur
evidentiate si
presupuse
(102.500t)
34%
Fig. 1.2. Raportul dintre resursele de aur exploatabile
evidentiate si resursele de aur exploatate (date dupa The
Gold Institute, 2005).
14 Sorin Tma-Bdescu



1.2. Istoria exploatarii aurului in Romania
Desi nu avem dovezi stiintifice care sa sustina ipoteza, consideram ca activitatea de
exploatare a aurului pe teritoriul Romaniei ar putea fi contemporana cu activitatea de exploatare a
aurului din Mesopotamia si Egipt. In opinia noastra, in acea perioada locuitorii acestor tinuturi
extrageau aur din aluviunile raurilor. Prezentam mai jos cateva argumente care sustin aceasta
ipoteza:
contextul geologic favorabil formarii unor depozite aluvionare precum si regimul climatic si
pluviatil au favorizat activitatea de recuperare a aurului din aluviunile raurilor, in special in zona
Transilvaniei;
numarul mare de tezaure de aur, provenind din perioada neoliticului tarziu, descoperite pe
teritoriul Romaniei. Tezaurul de la Moigrad, jud. Salaj (3500 i.e.n.) este cel mai vechi tezaur de
aur descoperit pe teritoriul Romaniei;
existenta unei civilizatii dezvoltate pe cursul mijlociu al raului Mures, zona bogata in aluviuni
aurifere. Daca se admite ca tablitele de la Tartaria reprezinta intr-adevar scrieri si ca ele au o
vechime de cca. 6500-7000 de ani, atunci se poate afirma ca populatia de pe cursul mijlociu al
raului Mures, (civilizatia Vinca), cunostea si folosea scrierea inaintea sumerienilor.
descendentii acestei civilizatii au fost recunoscuti de catre istoricii greci ca fiind specialisti in
exploatarea aurului aluvionar. n opera sa, "Historiai", Herodot (484 425 i.e.n.) mentioneaza
ca locuitorii din lungul vaii Muresului se numesc "agatarsi" si ca acestia sunt oameni instariti si
poarta mult aur. Plinius cel Batran (27-79 e.n.) subliniaza in "Naturalis Historia" ca locuitorii
acestor meleaguri se ocupa cu extractia aurului din aluviuni, fiind numiti de catre vecinii lor
"aureguli".
Cercetarile arheologice recente documenteaza indirect inceputurile activitatii de exploatare si
prelucrare organizata a aurului aluvionar in centrul si vestul Transilvaniei in neoliticul tarziu, cca.
2800-2500 i.e.n. (Cigudean, 1985). Covata din lemn de la Capus (jud. Maramures), utilizata la
spalarea aurului, dateaza din epoca bronzului tarziu (1300-1200 i.e.n.), fiind cel mai vechi obiect
care este legat direct de activitatea de exploatare a aurului din Romania.
In epoca bronzului, spalarea aurului din aluviuni era o activitate destul de raspandita,
arheologii indicand mai multe situri din Transilvania si Banat in care au fost gasite evidente ale
acestei activitati (fig. 1.3). Din epoca bronzului tarziu (Boroffka, 2006) par sa provina ciocanele de
piatra cu sant de inmanusare, descoperite la Caraci si Musariu, in apropierea orasului Brad (jud.
Hunedoara) si la Hanes, in apropiere de orasul Zlatna (jud. Alba). Ciocanele de piatra erau utilizate
la extragerea aurului din filoane (zona de oxidatie) si plaseaza inceputul activitatii miniere din zona
muntilor Apuseni in epoca bronzului tarziu.
Multi arheologi sustin insa ca in perioada preromana aurul era extras mai ales din aluviunile
raurilor si mai putin sau aproape deloc direct din zacamant. Referirile lui Herodot si Plinius cel
Batran sunt argumente puternice in acest sens desi sunt putine siturile cu exploatari aluvionare
dacice, documentate arheologic (fig. 1.3).
Rezultatele cercetarilor arheologice efectuate de catre Cauuet et al. (2002) in zona Rosia
Montana (jud. Alba), care includ datari cu radiocarbon, demonstreaza ca activitatea de exploatare a
unor filoane din cadrul acestui zacamant a inceput intre secolele III si I i.e.n. O serie de alte vestigii
arheologice sustin indirect ipoteza ca dacii au cunoscut si exploatat unele filoane aurifere din zona
muntilor Apuseni si din zona Baia Mare.
Cantitatea de aur pe care romanii au capturat-o din Dacia a fost estimata de cercetatori la cca.
165 t iar pe cea de argint la cca. 331 t. S-a estimat ca in timpul ocupatiei romane, care a durat cca.
165 de ani, romanii au extras din Dacia cca. 500 t de aur. Romanii au deschis cu lucrari miniere
majoritatea zacamintelor aurifere, atat din cadrul Patrulaterului aurifer cat si din zonele invecinate.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 15






















Dupa retragerea romana din Dacia, desi activitatea miniera s-a desfasurat cu intermitente si
productia a scazut, zacamintele aurifere de pe teritoriul de azi al Romaniei au constituit una dintre
principalele surse de aur ale lumii. Pana in jurul anului 1600 minele de aur din muntii Apuseni si
din zona Baia Mare au produs cca. 20% din productia mondiala de aur (Haiduc, 1940).
Desi in secolele XVII si XVIII activitatea miniera in cadrul zacamintelor din muntii Apuseni
se intensifica, datorita descoperirii continue de noi zacaminte pe continentul american si in Rusia,
Romania isi pierde treptat pozitia de lider printre producatorii de aur mondiali. Productia de aur a
Romaniei reprezenta in secolele XVII si XVIII doar cca. 8% din productia de aur mondiala.
Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) se poate estima ca in perioada 1820-1918 austro-
ungarii au extras din minele din Transilvania cca. 800 t de aur. Fodor (2005) considera ca in
perioada in care principatul Transilvaniei era sub autoritate austro-ungara productia de aur a
minelor din Transilvania a fost doar de cca. 256 t de aur.
In perioada interbelica istoria exploatarii aurului din Romania este legata de societatea Mica
(Brad). In perioada 1920-1948 societatea Mica era principalul producator de aur al Romaniei si cea
mai importanta societate miniera implicata in extractia metalelor pretioase din partea centrala si de
sud-est a Europei. Societatea avea concesiuni asupra celor mai multe zacaminte din muntii Apuseni.
Societatea Mica a extras anual intre cca. 763 kg si cca. 3.100 kg de aur, varful productiei, de
peste 3.000 kg de aur, inregistrandu-se in perioada 1936-1937. Documentele societatii atesta ca
pana la nationalizarea sa, in anul 1948, au fost extrase 50.592,5308 kg de aur. Pe langa activitatea
de exploatare a zacamintelor aurifere, societatea Mica a intreprins si un program intens de explorare
atat in cadul zonelor cunoscute cat si in cadrul unor zone noi.
Fig. 1.3. Harta cu siturile exploatarilor de aur aluvionar din perioadele preromana, romana si evul mediu, aflate pe
teritoriul Romaniei. Siturile au fost documentate arheologic sau istoric (compilatie din mai multe surse).
16 Sorin Tma-Bdescu



In perioada comunista activitatea de exploatare a zacamintelor aurifere a fost intensa dar in
ultimii ani ai regimului productivatea muncii a scazut si au crescut costurile de exploatare. Nu
dispunem de date oficiale privind productia de aur a Romaniei din perioada regimului comunist dar
estimam ca media anuala ar fi putut fi de cca. 3 t de aur. Trebuie sa remarcam faptul ca in perioada
comunista a fost intensificata si activitatea de explorare. Aceasta activitate s-a concentrat nu numai
in cadrul zonelor cu zacaminte aurifere cunoscute si exploatate inca din antichitate dar si in cadrul
unor zone noi, despre care s-a considerat ca aveau potential pentru descoperirea de zacaminte.
Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de explorare au intrat treptat in
declin in Romania. Dupa anul 1997 intreprinderile de explorare teritoriale (I.P.E.G.) au fost
privatizate si, in cazul in care nu si-au schimbat obiectul de activitate principal, si-au diminuat
treptat activitatea de explorare pentru aur deoarece aceasta activitate nu a mai fost sustinuta
financiar de la bugetul de stat. In anul 1997 Guvernul Romaniei a decis sa inchida treptat minele si
carierele nerentabile. Productia de aur a Romaniei s-a diminuat pe masura ce minele au fost inchise.
Minele de la Brad, Certej si Rosia Montana si-au incetat total activitatea in anul 2006.
In anul 1998 a intrat in vigoare prima lege a minelor din Romania postcomunista. Dupa
intrarea in vigoare a legii numeroase companii de explorare si exploatare straine si-au manifestat
interesul de a investi in Romania, atat in zacamintele din muntii Apuseni cat si in zacamintele din
Carpatii Orientali (cu precadere in zona Baia Mare), muntii Banatului si Dobrogea.
Programele de explorare intreprinse de doua dintre companiile straine care au investit in
Romania au condus la realizarea a doua proiecte miniere fezabile din punct de vedere economic,
respectiv proiectul Rosia Montana (jud. Alba) si proiectul Certej (jud. Hunedoara). Cele doua
proiecte miniere se afla acum in stadiul evaluarii de catre autoritati a studiului de impact asupra
mediului si obtinerii acordurilor necesare pentru construirea infrastructurii miniere si inceperea
exploatarii. Proiectul Rovina (jud. Hunedoara), dezvoltat de o alta companie straina, se afla in
stadiul de evaluare economica preliminara.











Pe baza datelor prezentate de Haiduc (1940) privind cantitatea de aur care a fost extrasa in
diverse perioade istorice pana in anul 1938 si estimand cantitatea de aur care a fost extrasa dupa
1938, consideram ca din zacamintele aurifere romanesti s-au extras de-a lungul istoriei peste 2.000 t
de aur (fig. 1.5) din care probabil peste 1600 t de aur a provenit din zona muntilor Apuseni
(Patrulaterul aurifer).
Gosselin & Dube (2005) au realizat un clasament al primelor state producatoare de aur de-a
lungul istoriei. Daca estimarea noastra este corecta, atunci tara noastra se plaseaza pe locul 5,
inaintea Rusiei (fig. 1.5).
8
.
1
6
5
7
.
8
2
3
6
.
0
7
1
2
.
0
6
9
1
.
9
0
8
1
.
8
8
6
1
.
5
8
1
1
.
3
5
9
1
.
2
7
3
1
.
2
6
0
1
.
2
1
4
4
8
.
3
3
9
500
5.500
10.500
15.500
20.500
25.500
30.500
35.500
40.500
45.500
A
f
r
i
c
a

d
e

S
u
d
C
a
n
a
d
a
S
U
A
A
u
s
t
r
a
l
i
a
R
o
m
a
n
i
a
R
u
s
i
a
G
h
a
n
a
U
z
b
e
k
i
s
t
a
n
I
n
d
o
n
e
z
i
a
B
r
a
z
i
l
i
a
Z
i
m
b
a
b
w
e
M
e
x
i
c
C
a
n
t
i
t
a
t
e
a

t
o
t
a
l
a

d
e

a
u
r

e
x
t
r
a
s
a

(
t
o
n
e
)
Fig. 1.5. Clasamentul primelor 12 tari in functie de
cantitatea totala de aur extrasa (date dupa Gosselin &
Dube, 2005, cu completari).
Perioada evului
mediu
(270-1492)
24%
Perioada romana
(106-270)
24%
Perioada pre-
romana
(inainte de 106)
10%
Perioada post-
comunista
(1989-2006)
2%
Perioada imperiului
austro-ungar
(1492-1918)
27%
Perioada
interbelica
(1918-1945)
4%
Perioada
comunista
(1945-1989)
9%
Total : cca. 2070t aur
Fig. 1.4. Estimare privind cantitatea de aur care a fost
extrasa din zacamintele din Romania (date dupa Haiduc,
1940, cu completari).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 17



2000
2500
3000
3500
4000
4500
5000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
0.00
200.00
400.00
600.00
800.00
1,000.00
1,200.00
Productie (t) Consum(t) Pret (U$/oz)
t US$/oz

2. EXPLOATAREA AURULUI

2.1. Exploatarea aurului pe plan mondial
Dupa anul 2000 productia miniera de aur pe plan mondial a variat intre cca. 2.600 t si 2.340
t, prezentand o tendinta de descrestere cu o medie anuala de cca. 6%, in special datorita faptului ca
productia de aur a statelor care fac parte din categoria marilor producatori a avut un trend
descendent. In schimb, consumul industrial de aur a inregistrat o crestere medie anuala de cca. 7%
iar pretul aurului a crescut cu o medie anuala de 120% (fig. 2.1).











In prezent cca. 37% din statele lumii produc aur in cantitati mai mari sau mai mici (fig. 2.3).
Peste 75% din productia mondiala de aur provine din 15 state (fig. 2.2). Spania, Suedia si Finlanda
sunt singurele state europene care inregistreaza o productie de aur semnificativa. In anul 2007
productia de aur a Chinei a depasit productia de aur a Africii de Sud, stat care timp de un secol a
fost lider mondial.















Fig. 2.3. Productia de aur inregistrata de catre statele producatoare in anul 2007.
Fig. 2.1. Evolutia productiei mondiale de aur in
raport cu cererea si evolutia pretului aurului (date
dupa U.S. Geological Survey).
Canada
101440 kg (4%)
Uzbekistan
85000 kg (4%)
Ghana
77349 kg (3%)
Papua Noua Guinee,
58000 kg (2%)
Altele
564012 kg (24%)
Indonezia
117851kg (5%)
Rusia
156912 kg (7%)
Peru
170128 kg (7%)
SUA
238000 kg (10%)
Australia
246000 kg (11%)
Africa de sud
252344 kg (11%)
China
275000 kg (12%)
Fig. 2.2. Principalele state producatoare de aur in anul
2007 (date dupa U.S. Geological Survey).
18 Sorin Tma-Bdescu



Intr-un clasament care are la baza raportul dintre cantitatea de aur extrasa de catre un stat si
suprafata statului, pe primele locuri se afla Ghana (322,3 g/km
2
), Africa de Sud (206,3 g/km
2
),
Uzbekistan (190,7 g/km
2
), Peru (131,2 g/km
2
), Filipine (130,1 g/km
2
) si Papua Noua Guinee (124,4
g/km
2
).

















Primele zece exploatari aurifere din lume din punct de vedere al productiei de aur produc cca.
18,5% din cantitatea de aur care este extrasa anual pe plan mondial (fig. 2.4).









In ultimele decenii industria miniera a cunoscut un fenomen de polarizare la nivel mondial. In
prezent patru mari corporatii miniere internationale realizeaza cca. 32% din productia de aur
mondiala (fig. 2.5). Volumul de rezerve de aur pe care il controleaza aceste corporatii depaseste
9.600 t.


Fig. 2.5. Primele concerne internationale
producatoare de aur in anul 2008 (datele provin
din rapoartele anuale ale companiilor).
Altele
1199 t (53%)
Rio Tinto
38 t (2%)
Kinross Gold
Corp
49 t (2%)
Barrick Gold
250 t (11%)
AngloGold
Ashanti
170t (8%)
Newmont Mining
164 t (7%)
Gold Fields
125 t (6%)
Harmony Gold
Mining
72 t (3%)
Newcrest Mining
50 t (2%)
Freeport-
McMoRan
72 t (3%)
Goldcorp
71 t (3%)
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 19



0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
K
g

A
u
2.2. Exploatarea aurului in Romania

Din datele prezentate in bugetele de stat anuale reiese ca productia de aur a Romaniei in
perioada 2000-2005 a variat intre 1.575 kg si 2.042 kg (tab. 2.1).
Programul accelerat de inchidere a minelor nerentabile, finantat de Guvernul Romaniei si
Banca Mondiala, a condus la diminuarea productiei de aur a tarii, aceasta scazand dramatic in anul
2006. In prezent Romania nu mai face parte din categoria statelor producatoare de aur din resurse
miniere.

Tabelul 2.1. Productia de aur a Romaniei dupa anul 1990 (datele provin din bugetele de stat)
Produs U.M. 1990 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Namoluri aurifere mii t 0,05 0,5 0,4 0,3 0,3 0,3 10,5 0,002 0,001 0,1
Concentrate aurifere mii t 78,3 139,7 120,9 80,3 77,7 75,6 62,9 42,9 41,4 10,1

Aur in amalgam kg 116 119 128 134 134 134
Aur in concentrat aurifer kg 895 964 970 975 975 975
Aur in namol aurifer kg 664 889 910 933 933 933
Total aur kg 1675 1972 2008 2042 2042 2042

Singura societate cu capital strain din Romania care a fost implicata dupa anul 1989 in
exploatarea si prelucrarea aurului este actuala societate Romaltyn Mining S.R.L. (Baia Mare, jud.
Maramures).
Denumita initial Aurul S.A.
*
si apoi Transgold S.A. (dupa accidentul ecologic din anul 2000),
societatea romano-australiana a exploatat si prelucrat materialul din iazurile de steril Meda si Sasar,
minereul filonian extras din perimetrele Ilba (Hanau), Sasar - Valea Rosie (Aurum) si Suior precum
si minereul din zacamantul Saulyak (Ucraina).
Din datele publicate de actionarul majoritar reiese ca punerea in productie a uzinei de
preparare prin cianurare a societatii Aurul S.A. a costat cca. 28 milioane US$. In perioada 1999-
2005 uzina de preparare a produs cca. 5,5 t de aur in conditiile in care a functionat la cca. 30% din
capacitatea instalata (fig. 2.6).








Daca proiectele miniere Rosia Montana si Certej vor fi puse in productie, ele depasind deja
etapa studiului de fezabilitate (fig. 2.7), productia medie anuala cumulata a acestor zacaminte va fi
de cca. 20.800 kg de aur, iar Romania s-ar plasa in topul primelor 20-25 de state producatoare de
aur din lume si pe primul loc in Europa.

*
Societatea Aurul S.A. a fost infiintata in anul 1996. Actionarii societatii erau firma australiana Esmeralda Exploration
Ltd., C.N. Remin S.A., Geomin S.A., U.U.M.R. si I.C.P.M. Esmeralda detinea 50% din actiuni, Remin detinea 42% din
actiuni iar restul actionarilor aveau participari mici. Dupa producerea accidentului ecologic din anul 2000 societatea si-a
schimbat actionarii si numele.
Fig. 2.6. Evolutia productiei de aur a Transgold S.A. in
perioada 1999-2005.
20 Sorin Tma-Bdescu






















Zacamantul Rosia Montana (jud. Alba) este localizat in partea de nord-est a Patrulaterului
aurifer din muntii Apuseni (fig. 2.7). Resursa geologica exploatabila a zacamantului a fost estimata
la cca. 215 milioane t de minereu cu un continut mediu de 1,46 g/t aur si 6,88 g/t argint.
Proiectul minier Rosia Montana este operat de catre societatea romano-canadiana Rosia
Montana Gold Corporation S.A., in cadrul careia statul roman, prin C.N. Minvest S.A. detine
19,31% din actiuni, compania Gabriel Resources Ltd. detine 80,45 % din actiuni iar 0,23% din
actiuni sunt detinute de catre alte persoane juridice romane.
Proiectul prevede exploatarea minereului auro-argentifer in patru cariere, pe o perioada de 16
ani, cantitatile totale de metal extras fiind de cca. 247,5 t de aur si 899 t de argint, media anuala
fiind de cca. 16 t de aur si 58 t de argint. Minereul urmeza sa fie preparat prin cianurare (metoda
Carbon in leach).
Zacamantul Certej (jud. Hunedoara) este localizat in partea central-vestica a Patrulaterului
aurifer din muntii Apuseni (fig. 2.7). Zacamantul contine o resursa geologica exploatabila care a
fost estimata la cca. 41,5 milioane t de minereu cu un continut mediu de 2,0 g/t aur si 11,0 g/t argint.
Proiectul minier Certej este operat de catre societatea romano-canadiana Deva Gold S.A., in
cadrul careia statul roman, prin C.N. Minvest S.A. detine 19% din actiuni, compania European
Goldfields Ltd. detine 80% din actiuni iar 1% din actiuni sunt detinute de catre alte persoane
juridice romane.
Proiectul prevede exploatarea in cariera a minereului auro-argentifer din cadrul zacamantului
precum si exploatarea minereului din haldele unor lucrari miniere vechi (cca. 4,9 milioane t) pe
parcursul a 16 ani, cantitatile totale de metal extras fiind de cca. 57 t de aur si 526 t de argint, media
anuala fiind de cca. 3,5 t de aur si 32,8 t de argint.
Minereul urmeza sa fie preparat prin flotatie, care va fi urmata de cianurare (metoda Albion).
Fig. 2.7. Harta geologica a muntilor Apuseni de Sud, cu localizarea proiectelor miniere Rosia Montana si Certej.
(harta geologica dupa Borcos & Lupu, 1981)
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 21



0
2
4
6
8
10
12
14
1
9
8
9
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
M
i
l
i
a
r
d
e

U
S
$
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
U
S
$
/
O
z
Cheltuieli de explorare Pretul aurului
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
Aur
Metale de
baza
Metale
platinice
Diamante Altele
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
2
0
0
8
Explorare pentru
identificarea de
zacaminte
Explorarea pentru
estimarea
resurselor
Explorarea pentru
evaluarea fezabilitatii
economice
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
2
0
0
4
2
0
0
6
2
0
0
8
Australia Canada Africa SUA
Restul
lumii
America
de Sud
Pacific
SE Asia

3. EXPLORAREA AURULUI

3.1. Explorarea aurului pe plan mondial
Intr-un raport publicat de Metals Economics Group (2009) se arata ca pe plan mondial
cheltuielile de explorare pentru toate tipurile de subsatante minerale solide, cu exceptia carbunilor si
rocilor decorative, au fluctuat in ultimii 20 de ani intre cca. 2 si 13 miliarde US$ (fig. 3.1).
Fondurile destinate activitatii de explorare pentru aur in anul 2008 au reprezentat cca. 39%
din totalul cheltuielilor de explorare, respectiv cca. 4,9 miliarde US$, fiind in scadere fata de anii
precedenti (fig. 3.2). Pentru prima oara in ultimii 25 de ani, fondurile destinate activitatii de
explorare pentru aur au fost mai mici decat cele destinate activitatii de explorare pentru metalele de
baza (cupru, plumb, zinc).






















Cea mai mare parte a fondurilor de explorare a fost alocata unor zone din America de Sud
(Mexic, Peru, Chile si Brazilia), Canada si Australia (fig. 3.3). Comparativ cu deceniul trecut,
cheltuielile de explorare in tarile din zona Pacificului si Asia de Sud-Est s-au redus dar au crescut
cheltuielile de explorare in Rusia si China.
In ultimii ani cheltuielile de explorare in Europa au variat intre 2,5 si 3% din totalul
cheltuielilor de explorare pe plan mondial.
Fig. 3.1. Variatia cheltuielilor de explorare pe plan
mondial in raport cu variatia indicelui metalelor (date
dupa Metals Economics Group si World Gold Council).
Fig. 3.2. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare
pentru diverse substante minerale utile (date dupa
Metals Economics Group, 2009).
Fig. 3.4. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare
pentru diverse stadii de explorare (date dupa Metals
Economics Group, 2009).
Fig. 3.3. Variatia ponderii cheltuielilor de explorare
in diverse regiuni de pe glob (date dupa Metals
Economics Group, 2009).
22 Sorin Tma-Bdescu



Intr-un studiu al European Network of Mining Regions (2007) se arata ca cea mai mare parte
a investitiilor in explorare (cca. 150-175 milioane US$ anual) s-a indreptat catre tarile nordice:
Suedia, Finlanda (cca. 30 milioane US$ in fiecare stat), Norvegia, Danemarca si Groenlanda (in
total cca. 20 milioane US$). Sume mult mai mici au fost investite in activitatea de explorare din
Irlanda. In Peninsula Iberica (Spania si Portugalia) s-a investit anual mai putin de 10 milioane US$.
Sume reduse au fost investite si in activitatea de explorare din unele tari din Europa de Sud-Est (ex.
Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Romania etc.).

















Schodde (2004) arata intr-un studiu ca in perioada 1985-2003 pe plan mondial s-au cheltuit in
explorare cca. 28,6 miliarde US$. In aceasta perioada au fost descoperite cca. 1.000 de zacaminte de
aur de peste 100.000 uncii, a caror rezerva insumata este de cca. 1.127 miliarde uncii.
Intr-un raport al Metals Economics Group (2004) sunt inventariate 54 de zacaminte majore
(cu mai mult de 3 milioane uncii, respectiv mai mult de 90 t de aur) care au fost descoperite pe plan
mondial in perioada 1991-2003 (fig. 3.5). Zacamintele de tip porphyry copper-aur reprezinta cca.
31,5% din zacamintele descoperite, peste 35% din zacamintele porphyry copper-aur fiind localizate
in America de Sud. Zacamintele de tip epitermal reprezinta cca. 22% din zacamintele descoperite,
75% din zacamintele epitermale descoperite fiind localizate in America de Sud. Zacamintele de tip
Carlin reprezinta cca. 20,4% din zacamintele descoperite, peste 50% din zacamintele de tip Carlin
descoperite fiind localizate in S.U.A. Zacamintele asociate zonelor de forfecare in sisturi verzi
reprezinta cca. 16,7% din zacamintele descoperite si sunt localizate in Australia, Canada si Africa .
Multi autori ai unor studii privind activitatea de explorare pentru aur subliniaza ca in ultimul
deceniu ritmul descoperirilor a scazut atat in ceea ce priveste numarul zacamintelor cat si in ceea ce
priveste cantitatea de resurse de aur. In acelasi timp cheltuielile pentru explorarea si dezvoltarea
unui zacamant au avut un trend crescator. Costul unitar mediu pe plan mondial a crescut de la 7
US$/uncie (inregistrat in perioada 1970-1984) la 25 US$/uncie (inregistrat in perioada 1984-2003).
Aceasta crestere este mai accentuata in cazul zacamintelor mari. In prezent costul mediu pentru
explorarea si dezvoltarea unui zacamant major este de cca. 250 milioane US$.
Fig. 3.5. Distributia regionala a zacamintelor aurifere majore descoperite in perioada 1991-2003
(date dupa Metals Economics Group, 2004).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 23



3.2. Explorarea aurului in Romania

In anul 1998 a intrat in vigoare Legea nr. 61/1998
*
, prima lege a minelor care a fost
promulgata dupa caderea regimului comunist. De la publicarea acestei legi si pana in prezent
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.), autoritatea competenta in domeniul
resurselor minerale din Romania, a acordat 52 de licente de explorare/exploatarepentru minereuri
(fig. 3.6). Cele mai multe licente au fost acordate pentru cercetarea si punerea in valoare a unor zone
cu mineralizatii/zacaminte de minereuri auro-argentifere. In prezent sunt active 11 licente de
explorare/exploatare.
Conform estimarilor noastre
**
, valoarea totala a sumelor care au fost investitite in activitatea
de explorare pentru minereuri auro-argentifere in perioada 1998-2009 in Romania se ridica la cca.
550 milioane US$. Cea mai mare parte a acestei sume a fost investita in proiectul Rosia Montana. In
opinia noastra, valoarea investitiilor in explorarea pentru aur din Romania se situeaza sub nivelul
potentialului geologic al Romaniei in ceea ce priveste resursele minerale.


















Programele de cercetare geologica din cadrul perimetrelor concesionate au condus la
conturarea a doua proiecte miniere care au trecut testul de fezabilitate economica, respectiv
proiectul Rosia Montana si proiectul Certej. Un alt proiect, Rovina, se gaseste in momentul de fata
in stadiul de evaluare economica. Cele trei proiecte (fig. 3.7) sunt localizate in muntii Apuseni, (jud.
Alba si Hunedoara).

*
Legea minelor nr. 61/1998 a fost abrogata in anul 2003 prin intrarea in vigoare a unei noi legi a minelor (Legea nr.
85/2003).
**
Estimarea a fost realizata pe baza informatiilor din rapoartele anuale auditate ale companiilor (valorile publicate
insumeaza cca. 545 milioane US$) si a avut la baza unele asumptii privind cheltuielile de explorare pe care le-au putut
inregistra companiile care nu au publicat situatii financiare anuale.
Fig. 3.6. Licentele de explorare pentru minereuri acordate de A.N.R.M. in perioada 1998-2009.
24 Sorin Tma-Bdescu





















Lucrarile de explorare pe care R.M.G.C. le-a intreprins in perioada 1998-2009 pentru
cercetarea zacamantului Rosia Montana au condus la conturarea unei resurse geologice de cca.
313,5 t de aur din care urmeza sa se extraga cca. 247,5 t de aur. Programul de explorare intreprins
de R.M.G.C. a condus la cresterea de cca. 11 ori a rezervelor de aur care pot fi valorificate fata de
rezervele care au fost estimate anterior anului 1998.
Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei Gabriel Resources Ltd.
*
, valoarea totala a
investitiilor realizate pana la sfarsitul anului 2009 este de 417,6 milioane US$ din care valoarea
cheltuielilor de explorare propriu-zisa este de cca. 45,9 milioane US$ iar valoarea cheltuielilor de
dezvoltare este de cca. 371,7 milioane US$. Pe baza acestor cifre se poate deduce ca in momentul
de fata costurile efective de explorare se ridica la 1,85 US$/g de aur extras (57,65 US$/uncie) iar
costurile totale, inclusiv costurile de explorare si dezvoltare, sunt de cca. 16,87 US$/g de aur extras
(524,66 US$/uncie). Consideram ca aceste costuri sunt foarte ridicate, avand in vedere costul mediu
inregistrat pe plan mondial si faptul ca pretul mediu al aurului in perioada 1998-2009 a fost de
482,813 US$/uncie.
Programul pe care Deva Gold l-a intreprins in perioada 2000-2009 pentru cercetarea
zacamantului Certej (fig. 3.7) a condus la punerea in evidenta a unei resurse geologice de cca 85,6 t
de aur (din care 2,6 t de aur in haldele unor lucrari miniere vechi) din care urmeaza sa se extraga
cca. 57 t de aur. Lucrarile de explorare intreprinse de Deva Gold au condus la cresterea rezervelor
de aur valorificabile de cca. 4 ori fata de volumul de rezerve estimat inainte de 1998.
Conform rapoartelor anuale auditate ale companiei European Goldfields Ltd.
**
, valoarea totala
a investitiilor care au fost realizate pana la sfarsitul anului 2009 se ridica la cca. 43,76 milioane
US$. Se poate deduce ca in momentul de fata costurile efective de explorare se ridica la 0,77 US$/g

*
Gabriel Resources Ltd. (Canada) detine 80,46% din actiunile S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (R.M.G.C.).
**
European Goldfields Ltd. (Canada) detine 80% din actiunile S.C. Deva Gold S.A. (Deva Gold).
Fig. 3.7. Zacamintele auro-argentifere ( cuprifere) din muntii Apuseni pentru care au fost calculate
resurse/rezerve dupa anul 1998.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 25



de aur extras (23,88 US$/uncie). Aceasta valoare a costurilor de explorare se incadreaza in valorile
medii ale costurilor de explorare inregistrate pe plan mondial.
Lucrari ample de explorare au fost intreprinse in perioada 2005-2009 de S.C. Samax
Romnia S.R.L.
*
in cadrul perimetrului Rovina, situat in partea central-vestica a Patrulaterului
aurifer (fig. 3.7). Proiectul Rovina se gaseste in momentul de fata in stadiul de evaluare a
fezabilitatii economice. Lucrarile de explorare s-au concentrat pe cercetarea zacamintelor de tip
porphyry copper-aur Rovina, Colnic si Ciresata. Resursele (masurate si indicate ) pentru zacamantul
Rovina sunt de cca. 271 milioane t cu 0,46 g/t aur si 0,21% cupru iar pentru zacamantul Colnic sunt
de cca. 115 milioane t cu 0,58 g/t aur si 0,11% cupru. Pentru zacamantul Ciresata a fost raportata o
resursa presupusa de cca. 101 milioane t cu 0,90 g/t aur si 0,17% cupru.
Programele de explorare care au fost intreprinse in ultimul deceniu in cadrul altor perimetre
din muntii Apuseni si care au fost finantate de companii straine chiar daca nu au condus la
conturarea unor rezerve de minereu care pot sa fie valorificate din punct de vedere economic au pus
in evidenta volume de resurse de minereu sau mineralizatii cu continuturi de metal (aur, argint,
cupru) mai ridicate decat cele care au fost puse in evidenta inainte de 1998.















In cadrul districtelor metalogenetice Baia Mare si Oas, programele de explorare care au fost
finantate de cateva companii straine dupa anul 1998 au condus la conturarea unor resurse de aur in
cadrul unor structuri filoniene cunoscute (fig. 3.8): Baiut-Breiner (1,621 t aur), Baia Sprie-
Rothmundy (1,476 t aur), Ilba-Hanau (6,050 t aur), Ilba-Firizan (0,685 t aur), Nistru-11
Iunie/Ramura III (1,284 t aur), Nistru-11 Iunie/III Lapusna (1,565 t aur), Sasar-Aurum (0,424 t aur)
si Bixad (2,016 t aur). O parte din resursele evidentiate au fost deja exploatate.
Programele de cercetare care s-au derulat in ultimul deceniu in alte zone ale tarii (Banat,
Dobrogea, muntii Calimani-Gurghiu-Harghita,) au avut amploare mica si au inclus in general
lucrari de suprafata (ex. probare geochimica, masuratori geofizice, foraje etc.).

*
Societatea este detinuta in proportie de 100% de compania canadiana Carpathian Gold Inc.
Fig. 3.8. Structurile filoniene din cadrul districtului metalogenetic Baia Mare pentru care au fost estimate
resurse/rezerve de aur dupa anul 1998.
26 Sorin Tma-Bdescu




4. ZACAMINTELE DE AUR

4.1. Zacamintele de aur din lume
Pe parcursul pregatirii acestei lucrari am creat o baza de date privind zacamintele aurifere ale
lumii. Baza de date cuprinde cca. 2.670 de zacaminte (fig. 4.1) si include informatii privind
localizarea si tipul zacamantului. Pentru cca. 2.000 de zacaminte baza de date contine informatii
privind cantitatea si continutul rezervelor exploatate si/sau rezervele si resursele estimate. Cantitatea
de aur totala
*
din cele cca. 2.000 de zacaminte este de cca. 227.922 t si reprezinta cca. 76% din
cantitatea de aur prezenta in zacamintele planetei, estimata de The Gold Institute (2003). Pe baza
informatiilor cuprinse in aceasta baza de date vom incerca sa facem cateva aprecieri cu caracter
statistic.
















Zacamintele de aur sunt asociate spatial cu toate zonele orogene ale planetei. Distributia
zacamintelor la nivelul acestor zone este heterogena atat din punct de vedere a frecventei cat si din
punct de vedere a dimensiunii zacamintelor (fig. 4.1).
In ceea ce priveste cantitatea si continutul de aur, zacamintele pot fi incadrate in multe
categorii. Cantitatea totala de minereu
*
este cuprinsa intre cca. 5.000 t si cca. 4,86 miliarde t iar
continuturile medii de aur sunt cuprinse intre 0,1 g/t si 84 g/t (fig. 4.2).
Media aritmetica a cantitatii totale de minereu pentru zacamintele aflate in baza noastra de
date este de 85 milioane t de minereu iar continutul mediu de aur este de 6,81 g/t.
Din punct de vedere a cantitatii totale de aur
*

se remarca faptul ca zacamintele de talie mica si
medie sunt foarte frecvente in raport cu zacamintele de talie mare si foarte mare, curba frecventei
cumulate avand o forma exponentiala asimetrica (fig. 4.3).
O forma exponentiala dar mai putin asimetrica prezinta si curba frecventei cumulate a
continuturilor (fig. 4.4).

*
Rezervele exploatate +rezervele si resursele evidentiate
Fig. 4.1. Localizarea zacamintelor de aur pe glob. Cifrele reprezinta rezervele exploatate si resursele/rezervele evidentiate.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 27















































Pentru a putea clasifica zacamintele din baza noastra date in vederea realizarii unei
caracterizari statistice am adoptat sistemul propus de Poulsen & Dub (1997), caruia i-am adus
unele modificari si completari, considerand ca zonele de forfecare au constituit elementul principal
de control al proceselor metalogenetice din zonele cu roci metamorfice vechi (fig. 4.5).
Fig. 4.2. Cantitatea totala de minereu (rezerve exploatate si rezerve si resurse evidentiate)
si continuturile de aur pentru cca. 1.181 zacaminte de aur de pe glob.
Fig. 4.3. Frecventa cumulata a cantitatii totale de aur (rezerve exploatate si rezerve si resurse
evidentiate) pentru 1.955 zacaminte de pe glob (RM =zacamantul Rosia Montana).
Fig. 4.4. Frecventa cumulata a continuturilor medii de aur pentru
1.181 zacaminte de aur de pe glob.
0
500
1000
1500
2000
T
o
n
e

a
u
r
0
500
1000
1500
2000
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
~ 60 t
(~ 2 Moz)
~ 170 t
(~ 5,5 Moz)
~ 320 t
(~ 10 Moz)
RM
~ 800 t
(~ 25,5 Moz)
2%
Carletonville (Africa de Sud) ~20070 t
Welkom (Africa de Sud) ~18760 t
Central Rand (Africa de Sud) ~9425 t
East Rand (Africa de Sud) ~8780 t
Klerksdorp (Africa de Sud) ~8575 t
Muruntau (Uzbekistan) ~3950 t
Evander (Africa de Sud) ~3700 t
Grasberg (Indonezia) ~2080 t
Zacami nt e cu > 2000 t Au (~ 0.5%)
n = 1955
Total =223137 t Au
Fr ecv ent a cumul at a (%)
20
40
60
80
C
o
n
t
i
n
u
t

m
e
d
i
u

(
g
/
t

A
u
)
20
40
60
80
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
~ 4,7 g/t Au
n = 1181
Fr ecv ent a cumulat a (%)
28 Sorin Tma-Bdescu





















Conform datelor noastre (fig. 4.7), placersurile aurifere contin cca. 40% din cantitatea de aur
totala a zacamintelor, cea mai mare parte din aur fiind prezent in zacamintele din bazinul
Witwatersrand (34% din cantitatea de aur totala a zacamintelor, respectiv cca. 86% din cantitatea de
aur totala din zacamintele de tip placersuri). Zacamintele asociate zonelor de forfecare contin cca.
20% din cantitatea de aur totala a zacamintelor, ele fiind urmate de zacamintele porphyry copper-
aur si epitermale (cca. 12%), zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice - tip Carlin (cca. 4%),
zacamintele tip skarn (cca. 2%) si zacamintele vulcanogen-sedimentare de sulfuri masive (cca. 1%).
Din punct de vedere a frecventei (numarului de zacaminte) cele mai productive sunt
zacamintele epitermale, fiind urmate de zacamintele asociate unor zone de forfecare, placersurile
aurifere, zacamintele porphyry copper-aur, zacamintele cu aur micronic in roci carbonatice,
zacamintele de tip skarn si zacamintele vulcanogen-sedimentare (fig. 4.6).










Proiectia intr-o diagrama de tipul frecventei cumulate a primelor 74 de zacaminte in ordinea
descrescatoare a cantitatii de aur totale, pentru fiecare tip major de zacaminte (fig. 4.8) ofera o
imagine suplimentara privind productivitatea diverselor tipuri de zacaminte. Se observa ca
zacamintele asociate zonelor de forfecare contin cele mai ridicate cantitati de aur fiind urmate de
Fig. 4.5. Sistemul de clasificare a zacamintelor de aur utilizat la clasificarea
zacamintelor din baza de date (Poulsen & Dub, 1997, cu modificari).
PLACERSURI AURIFERE
Gr ani toide Zona de forfecare
Intruzi une
subvul cani ca ZACAMINTE
PORPHYRY
Cu-Au (1)
ZACAMINTE
VULCANOGEN-
SEDIMENTARE
DE SULFURI
MASIVE
ZACAMINTE EPITERMALE
Roci vul cani ce
Intr uziune
subvulcani ca
(stock)
Formatiune
feri fera r ubanata
ZACAMINTE ASOCIATE
CU ZONE DE FORFECARE
Zacami nte gazdui te
de centur i de sisturi verzi
Zacami nte
gazdui te de
for mati uni
feri fere
rubanate
Zacaminte gazduite
de tur bi di te
Ti p aluni t-caoli ni t
Tip hotspr ing
Tip adul ar-seri cit
Ti p br ecci a-pi pe
ZACAMINTE
PORPHYRY
Cu-Au (2)
Dyke
Al ter are
Al terar e
Al ter are
Roci
car bonati ce
Fali e
ZACAMINTE
TIP SKARN
Zacami nte fi loni ene
Roci
per meabi le
Zacami nte
gazdui te de
granitoide
Stock wor k-ur i
si dis eminari
ZACAMINTE CU
AUR MICRONIC
IN ROCI CARBONATICE
Tip l ow-sul phidation Ti p high-sulphi dati on
Fig. 4.6. Ponderea numerica a diverselor tipuri de
zacaminte de aur din baza de date.
Fig. 4.7. Ponderea diverselor tipuri de zacaminte de aur
din baza de date in ceea ce priveste cantitatea totala de aur.
Zacaminte tip
skarn
2%
Zacaminte pophyry
Cu-Au
12%
Zacaminte
vulcanogen-
sedimentare
1%
Zacaminte
asociate cu zone
de forfecare
20%
Zacaminte de tip
incertsau
neprecizat
9%
Zacaminte
epitermale
12%
Placersuri aurifere
40%
Witwatersrand
34%
Zacaminte cu aur
micronic in roci
carbonatice
4%
Zacaminte
asociate cu zone
de forfecare
17%
Placersuri aurifere
9%
Zacaminte cu aur
micronic in roci
carbonatice
6%
Zacaminte tip
skarn
3%
Zacaminte pophyry
Cu-Au
7%
Zacaminte
vulcanogen-
sedimentare
3%
Zacaminte
epitermale
18%
Zacaminte de tip
incertsau
neprecizat
37%
Total : 2670 zacami nte
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 29



zacamintele porphyry copper, zacamintele epitermale, zacamintele cu aur micronic in roci
carbonatice (tip Carlin), zacamintele de tip skarn si zacamintele vulcanogen-sedimentare. In cazul
placersurilor aurifere situatia este particulara deoarece este determinata de unicitatea zacamintelor
din bazinul Witwatersrand (atat in ceea ce priveste talia cat si aspectele geologice si
metalogenetice). Excluzand din analiza zacamintele din bazinul Witwatersrand (curba b in fig. 4.11)
se observa ca placersurile aurifere contin cantitati de aur apropiate de zacamintele cu aur micronic
in roci carbonatice.
Aceeasi ierarhie se poate constata in cazul in care se ia in considerare cantitatea cumulata de
aur a zacamintelor (fig. 4.9).



























Rezultatele analizei noastre privind productivitatea diverselor tipuri de zacaminte sunt destul
de diferite de aprecierile (fig. 4.10) unor cercetatori (ex. Arribas, 2000 in Hedenquist, 2006).
Fig. 4.8. Frecventa cumulata a cantitatii de aur totale (rezerve
exploatate si rezerve si resurse evidentiate) pentru primele 74
zacaminte in ordinea descrescatoare a cantitatii de aur totale, pentru
fiecare tip major de zacaminte.
Zacaminte cu aur
micronic in roci
carbonatice
8006 tAu (4%)
Zacaminte
vulcanogen-
sedimentare
2603tAu (1%)
Zacaminte tip
skarn
3675 tAu (2%)
Zacaminte
asociate cu zone
de forfecare
34699 tAu (19%)
Zacaminte
porphyryCu-Au
24768 tAu (14%)
Zacaminte
epitermale
19859 tAu (11%)
Placersuri aurifere
89082 tAu (49%)
Witwatersrand
78038 t Au (43%)
Fig. 4.9. Ponderea diverselor tipuri de zacaminte de aur
majore din baza de date in ceea ce priveste cantitatea
totala de aur (rezerve exploatate si rezerve si resurse
evidentiate).
Fr ecventa cumulata
0 10 20 30 40 50 60 70
Numar ul zacami ntelor
0
500
1000
1500
2000
2500
T
o
t
a
l

A
u

(
t
o
n
e
)
0
500
1000
1500
2000
2500
T
o
t
a
l

A
u

(
t
o
n
e
)
0% 10% 20% 30% 50% 60% 70% 80% 90% 100% 40%
Zacamint e asoci ate cu zone de for fecar e
Zacamint e tip p orphyr y Cu-Au
Zacamint e epi t ermale
Placersuri aur ifer e (a - incl usi v b - exclu siv Witwatersrand)
Zacamint e tip skarn
Zacamint e vul canog en-sedi men tare de sul fur i masi ve
Zacamint e cu aur micr oni c i n r oci carb onati ce
a
b
Zacaminte
epitermale
12%
Zacaminte tip
porphyry Cu-Au
10%
Zacaminte
gazduite de roci
sedimentare
(inclusivtip Carlin)
12%
Zacaminte
gazduite de
centuri de sisturi
verzi
9%
Alte tipuri de
zacaminte
7%
Paleoplacersuri
(tip
Withwatersrand)
50%
Fig. 4.10. Distributia procentuala a cantitatii de aur din
zacamintele majore ale planetei (Arribas, 2000 in
Hedenquist, 2006).
30 Sorin Tma-Bdescu



4.2. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania
In Romania sunt cunoscute peste 140 de zacaminte si ocurente in cadrul carora aurul este
principalul element metalic din asociatia geochimica a mineralizatiilor si alte peste 90 de zacaminte
in cadrul carora aurul este prezent ca element secundar sau minor (fig. 4.11).
Cele mai multe zacaminte si ocurente de aur din Romania sunt asociate cu vulcanismul tertiar
din partea de sud a muntilor Apuseni si din Carpatii Orientali (districtul Baia Mare) si sunt de tip
epitermal si porphyry copper.
Magmatismul banatitic, care a jucat un rol important in cadrul metalogenezei aurifere din
restul catenei Carpato-Balcanice (ex. Serbia si Bulgaria), a avut in Romania (provinciile Banat si
Apuseni) un rol subordonat in ceea ce priveste formarea unor zacaminte aurifere propriu-zise.
In Romania sunt cunoscute multe zone cu mineralizatii asociate unor zone de forfecare dar din
punct de vedere economic acestea se incadreaza in categoria ocurentelor.
Aurul este prezent in zacamintele si ocurentele de sulfuri masive din Romania dar acestea nu
au constituit pana in prezent si probabil nu vor reprezenta surse importante de aur.
Aluviunile recente sau fosile din Romania au reprezentat in antichitate o sursa importanta de
aur pentru locuitorii acestor teritorii. In literatura de specialitate este mentionat un numar redus de
ocurente dar cu certitudine ele sunt mai multe.


















4.2.1. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii aurifere asociate vulcanismului tertiar
Cea mai importanta zona cu mineralizatii aurifere din Romania este situata in partea de sud a
muntilor Apuseni, fiind mentionata in literatura de specialitate sub numele de Patrulaterul aurifer.
Zacamintele din muntii Apuseni au constituit principala sursa de aur a Romaniei (probabil
peste 75%), activitatea miniera incepand in urma cu 2.000 de ani.
Fig. 4.11. Zacamintele si ocurentele de aur din Romania.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 31



Conform estimarilor noastre, cantitatea de aur care a fost extrasa in cursul istoriei din cele 60
de zacaminte epitermale cunoscute in cadrul Patrulaterului aurifer (fig. 4.12) a fost de cca. 1.750 t.
Avand in vedere volumul de resurse evidentiate in urma derularii programelor de explorare
care au fost intreprinse in ultimul deceniu de catre unele companii private si informatiile pe care le-
am avut la dispozitie privind resursele evidentiate in cadrul unor zacaminte de catre intreprinderile
de stat inainte de anul 1998, consideram ca resursele de aur neexploatate
*
din zacamintele localizate
in cadrul Patrulaterului aurifer depasesc 1.000 t. Rezervele de aur care pot fi exploatate in conditiile
economice actuale sunt de cca. 305 t.

























Structurile mineralizate din cadrul Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni sunt structuri
epitermale si de tip porphyry copper-aur. In cadrul structurilor epitermale intervalele de adancime
cu mineralizatii aurifere (uneori cu un nivel de telururi la partea superioara) sunt destul de largi
(sute de metri).

*
Resurse masurate si resurse indicate.
Fig. 4.12. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii din cadrul Patrulaterului aurifer (muntii Apuseni).
32 Sorin Tma-Bdescu



Mineralizatiile din cadrul acestui district metalogenetic s-au format la sfarsitul episoadelor de
activitate vulcanica din Badenian si Sarmatian, principalul moment de depunere a mineralizatiilor
fiind asociat cu faza eruptiilor andezitice de Brad-Sacaramb (Borcos et al., 1998). Datele de varsta
absoluta privind rocile vulcanice sugereaza ca maximumul activitatii magmatice s-a manifestat intre
12-10 milioane ani (Cook et al., 2004).
Multi cercetatori considera ca cele mai multe structuri mineralizate epitermale din muntii
Apuseni de Sud (muntii Metaliferi) apartin tipului low sulphidation. Trebuie mentionat ca multe
structuri mineralizate prezinta atat caracteristi de tip low sulphidation cat si caracteristici de tip high
sulphidation.
Borcos et al. (1998) considera ca structurile mineralizate epitermale din muntii Apuseni de
Sud sunt de doua tipuri, respectiv tipul Rosia Montana (A), in care au fost incluse mineralizatiile
filoniene si brecia pipe din roci vulcanice si sedimentare si tipul Sacaramb (B), in care au fost
incluse mineralizatiile filoniene de aur-argint-telur si local polimetalice, localizate in roci vulcanice
si secvente sedimentare siliciclastice.
Serban & Orlandea (2004) au separat in cadrul structurilor mineralizate epitermale din muntii
Apuseni doua tipuri: tipul calcoalcalin andezitic si tipul subalcalin riodacitic.
In cadrul Patrulaterului aurifer sunt cunoscute 14 sisteme mineralizate de tip porphyry copper.
Aceste sisteme se asociaza spatial cu sisteme mineralizate epitermale, cu exceptia zacamintelor
porphyry copper Rosia Poieni si Deva. Aurul este omniprezent in cadrul zacamintelor porphyry
copper, continutul ajungand uneori la cca. 1 g/t. Exista o corelatie pozitiva intre continuturile de
cupru si continuturile de aur. Raportul Cu:Au variaza de la zacamant la zacamant.
Bostinescu (1984) a separat doua tipuri de zacaminte in cadrul sistemelor mineralizate de tip
porphyry copper din partea de sud a muntilor Apuseni, respectiv tipul Deva, cu afinitati Lowell-
Guilbert (zacamintele Deva, Rosia Poieni si Bolcana) si tipul Tarnita, cu afinitati Holloster
(zacamintele Valea Tisei, Trampoiele, Rovina, Musariu, Valea Morii si Voia).
Alti cercetatori (Ianovici et al., 1976, Vald & Borcos, 1996, Borcos et al., 1998) au atribuit
zacamintele din muntii Apuseni modelului dioritic si au separat doua tipuri, respectiv tipul Valea
Morii, cu o evolutie poliascendenta spre un halou de filoane epitermale (zacamintele Valea Morii,
Musariu, Bolcana, Voia, Colnic, Talagiu, Trampoiele, Muncaceasca Vest, Valea Tisei si Bucium-
Tarnita) si tipul Rosia Poieni, cu evolutie poliascendenta spre un halou piritos.
Popescu & Neacsu (2005) considera ca in unele zone din muntii Apuseni se poate recunoaste
existenta unor paleocaldere resurgente care au functionat ca aparate vulcanice complexe, in
structura carora primele manifestari au avut dispunere concentrica. In cadrul acestor caldere s-a
desfasurat o activitate hidrotermala care a mobilizat din profunzime mineralizatiile preconcentrate,
dispuse zonat in jurul unor plutoni apicali de varsta cretacica sau mai vechi.
Sansa descoperirii unor noi structuri mineralizate in muntii Apuseni pare sa fie destul de mica
daca avem in vedere indelungata istorie a mineritului si intensa activitate de explorare din perioada
regimului comunist.
Rezultatele lucrarilor de explorare recente din sectorul Ciresata par sa infirme afirmatia de
mai sus. In cadrul acestui sector, situat la extremitatea nord-estica a campului metalogenetic Barza,
lucrarile de cercetare anterioare au pus in evidenta mineralizatii filoniene fara importanta economica
deosebita (Ianovici et al., 1976). Forajele executate recent in sectorul Ciresata au interceptat in
adancime un sistem mineralizat de tip porphyry copper, cu un continut mediu de aur de 0,9 g/t Au si
un continut mediu de cupru de 0,17%. Resursa estimata este de cca. 100 milioane t, existand sansa
sa creasca dupa ce vor fi executate lucrari suplimentare de explorare.
Rezultatele masuratorilor aeromagnetice, efecutate in urma cu cativa ani in cadrul zonei
Zlatna-Stanija, sugereaza in opinia noastra posibila prezenta a unor structuri de tip porphyry copper
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 33



in afara zonelor care au facut obiectul unor lucrari de explorare de-a lungul timpului. In fig. 4.13 se
observa ca pe rama bazinului Zlatna-Stanija, la nord de campurile miniere Popa-Stanija si Baba-
Babuta sunt prezente doua zone magnetice anomale complexe (o zona centrala de maximum este
inconjurata de o zona de minimum magnetic pronuntat). Aceste zone anomale prezinta
caracteristicile magnetice tipice ale sistemelor mineralizate de tip porphyry copper (fig. 4.14.).
Masuratorile magnetice la sol, efectuate recent in zonele adiacente zacamantului porphyry
copper Deva au pus in evidenta, la nord-vest de zacamant, o serie de structuri anomale similare (fig.
4.15) care sunt testate cu ajutorul unor lucrari de probare pedogeochimica.



























Consideram ca reinterpretarea datelor de cunoastere anterioare privind geologia, tectonica si
mineralizatiile cunoscute prin prisma unor noi concepte si ipoteze metalogenetice (ex. modelul
propus de Drew, 2005, modelul propus de Popescu & Neacsu, 2005 etc.), efectuarea unor lucrari de
cercetare moderne (ex. masuratori magnetice, electrometrie, probare pedogeochimica cu analizarea
Fig. 4.13. Harta aeromagnetica (campul magnetic total) a districtului metalogenetic Zlatna-Stanija (dupa
European Goldfields Ltd., 2006, cu completari).
Fig. 4.14. Caracteristicile magnetice ale
zacamintelor porphyry copper (Ford et al., 2005).
Fig. 4.15. Harta magnetica (campul magnetic total) a zonei
Deva (dupa European Goldfields Ltd., 2009).
34 Sorin Tma-Bdescu



unei game largi de elemente, spectrometrie in infrarosu PIMA etc.) si utilizarea unor tehnici mai
putin conventionale pentru interpretarea rezultatelor lucrarilor de cercetare (ex. analiza factoriala,
indicii de alterare geochimici etc.) ar putea conduce la conturarea unor noi zone de interes economic
in cadrul structurilor mineralizate cunoscute si eventual la identificarea de noi structuri mineralizate.















Zona Baia Mare reprezinta cel mai important district metalogenetic polimetalic al Romaniei si
unul dintre cele mai impresionante districte metalogenetice ale Europei. Mineralizatiile din cadrul
districtului sunt predominant filoniene si sunt legate genetic de vulcanismul tertiar. Mineralizatiile
se dezvolta de-a lungul unui culoar tectonic de cca. 50 km lungime (fig. 4.16). Lungimea cumulata
a celor peste 650 de filoane cunoscute depaseste 150 km. Unele filoane au lungimea mai mare de 2
km si se dezvolta pe verticala pe cca. 1.000 m. Grosimea filoanelor este impresionanta, ajungand
uneori la 40 m (ex. filonul Cremenea-Suior).
Mineralizatiile din cadrul districtului Baia Mare sunt predominant polimetalice dar structurile
mineralizate prezinta adesea o zonalitate pe verticala, cu un nivel auro-argentifer la partea
superioara. Sectoarele metalogenetice cu caracter preponderent aurifer sunt Sasar si Dealul Crucii,
filoanele structurii Valea Rosie (sectorul Sasar) avand cel mai pronuntat caracter auro-argentifer
(Marias, 2005).
S-a estimat ca in cursul istoriei din cele peste 20 de structuri mineralizate din cadrul
districtului Baia Mare s-au extras cca. 125 t de aur. Cantitatea de aur care a fost extrasa este posibil
sa fie subestimata, daca avem in vedere ca doar din campul metalogenetic Cavnic s-au extras in
perioada 1875-1993 peste 20 t de aur (Marias, 2005). Kouzmanov et al. (2005) considera ca in
cadrul districtului Baia Mare au ramas neexploatate cca. 33,6 t de aur.
Datele de varsta absoluta (Kouzmanov et al., 2005) arata ca mineralizatiile din districtul Baia
Mare au luat nastere la 0,5-15,5 milioane de ani (Ma) dupa ce au fost puse in loc rocile gazda, pe
parcursul a doua episoade principale, respectiv 11,5-10,0 Ma in partea vestica a districtului
(campurile metalogenetice Ilba, Nistru si Sasar) si 9,4-7,9 Ma in partea estica a districtului
(campurile metalogenetice Herja, Baia Sprie, Suior si Cavnic).
Fig. 4.16. Structurile filoniene si campurile metalogenetice din districtul metalogenetic Baia Mare.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 35



Zacamintele din cadrul districtului Baia Mare sunt de tip low-intermediate sulphidation
(Kouzmanov et al., 2005). Vlad & Borcos (1977) si Borcos et al. (1998) au grupat zacamintele din
cadrul districtului Baia Mare in doua tipuri, respectiv tipul Baia Sprie (ex. Baia Sprie, Suior, partial
Baiut-Varatec, Vf. Tapului-Mihai-Nepomuc etc.) si tipul Cavnic (ex. Cavnic, Roata, Herja, Ilba,
Nistru, Dealul Crucii etc.).
Marias (2005) a separat in cadrul evolutiei proceselor metalogenetice care au condus la
formarea mineralizatiilor din cadrul districtului Baia Mare sapte momente distincte. Cel mai
important a fost momentul M3, care marcheaza momentul de fierbere a fluidelor si care a cauzat
depunerea masiva a sulfurilor spre baza sistemului, fiind responsabil de depunerea in spatiile
fracturilor sistemelor hidrotermale din cadrul districtului a cca. 75% din cantitatea de minereu
precum si de depunerea aurului si argintului in zonele de interfata dintre fluidele magmatice si
metorice.
In opinia noastra, coroborarea datelor de cunoastre prin prisma modelului metalogenetic
propus de Marias (2005) si al modelelor tectonice in context decrosant (ex. Popescu & Stefanoiu,
1972, Maldarescu & Popescu, 1981) ar putea conduce la conturarea unor noi zone de interes
economic in structurile mineralizate cunoscute.
Structurile mineralizate epitermale din cadrul districtului metalogenetic Oas (Ghezuri,
Penigher-Baile Turtului, Afinet-Gruiul Socilor, Batarcel-Varful Radacinii, Bixad si Camarzana)
sunt contemporane si similare genetic cu zacamintele din districtul Baia Mare. Desi multi autori
considera ca structurile mineralizate din cadrul districtului metalogenetic Oas prezinta importanta
economica redusa, consideram ca acest district poate sa reprezinte a treia zona importanta pentru
metalogeneza aurifera legata de vulcanismul tertiar din Romania. Din pacate, nu dispunem de date
privind cantitatea de aur care s-a extras si privind resursele de aur estimate in cadrul acestui district.
Structura metalogenetica Batarcel-Varful Radacinii care a fost mai putin cercetata in trecut, ar
putea sa reprezinte si ea o zona de perspectiva economica.
Mineralizatiile hidrotermale prezente in cadrul celorlalte districte metalogenetice din Carpatii
Orientali (Toroiaga, Tibles, Rodna) au caracter polimetalic pronuntat, aurul aparand ca element
secundar.
In cadrul strucurilor de tip porphyry copper slab mineralizate din muntii Gurghiu si Hargita
(Seaca-Tatarca, J irca, Ostoros, Ciumani-Fierastraie, Fancel-Lapusna si Madaras) aurul este prezent
dar continuturile sunt scazute (mai putin de 0,35 g/t). Mineralizatiile de cupru, molibden si aur din
cadrul acestor structuri nu prezinta importanta economica. Mineralizatiile din zona Dornisoara-
Colibita (muntii Calimani) au caracter aurifer mai pronuntat dar rezultatele lucrarilor de cercetare
efectuate pana in prezent nu indica perspective economice notabile.
O zona cu posibile perspective economice este, in opinia noastra, zona Stanceni (muntii
Calimani), mentionata in literatura de specialitate si sub numele de Zebrac-Mermezeu. In opinia
noastra, mineralizatiile cu caracter predominant auro-argentifer, considerate filoniene, nu prezinta
un control structural tipic filonian (orientare dupa unul sau mai multe seturi de fracturi).
Observatiile noastre, efectuate pe planurile miniere si in teren releva faptul ca mineralizatiile se
prezinta sub forma unor macro-stockworkuri care se dezvolta in brecii de explozie (cu precadere) si
andezite alterate hidrotermal.
In unul din forajele executate de I.P.E.G. Harghita (S.C. Geolex S.A.) s-a inregistrat un
continut mediu de aur de 0,92 g/t pe un interval de cca. 670 m de la suprafata. In adancime s-a
inregistrat o crestere usoara a continuturilor de cupru si molibden, fapt ce sugereaza prezenta in
adancime a unui sistem mineralizat de tip porphyry copper.


36 Sorin Tma-Bdescu



4.2.2. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate magmatismului banatitic
Magamatismul banatitic din muntii Banatului si muntii Apuseni a jucat un rol important in
metalogeneza plumbo-zincifera si cuprifera (molibden) a Romaniei dar din punct de vedere a
prezentei aurului rolul lui a fost redus.
Aurul este prezent in cele mai multe zacaminte si ocurente de mineralizatii de tip porphyry
copper, de contact metasomatic sau de tip hidrotermal (fig. 4.17) dar nu reprezinta un constituent
major. Continutul mediu de aur din cadrul zacamantului Moldova Noua este de cca. 0,2 g/t, mult
mai scazut fata de continuturile de aur din zacamintele porphyry coopper din muntii Apuseni.



















Pe baza unor considerente geologice si geofizice, Andrei (2000) a emis ipoteza privind
posibila prezenta a unor mineralizatii de tip Carlin in muntii Banatului, in zonele Stinapari-
Carbunari si Ildia Moldova Noua. Lucrarile de explorare efectuate recent in zona Stinapari-
Carbunari (Carpathian Gold Inc., 2005) au pus in evidenta o serie de anomalii pedogeochimice de
aur si o o serie de zone cu fragmente de jasperoide si silicifieri in calcare impure, in cadrul carora
continutul de aur ajunge la 15 g/t. Compania Dundee Precious Metals Inc. (Canada) a anuntat in
anul 2008 ca a identificat la sud de Dunare (Serbia) o zona larga cu mineralizatii de tip Carlin, care
se dezvolta in rocile carbonatice de pe marginea complexului magmatic Timok (fig. 4.18).
Consideram ca ipoteza privind prezenta unor astfel de mineralizatii in Banat nu trebuie
ignorata deoarece factorii principali de control al mineralizatiilor de acest tip (litologic, structural si
magmatic) sunt prezenti. Consideram ca pentru verificarea acestei ipoteze ar trebui sa se utilizeze
tehnica BLEG (eng. Bulk Leach Extractable Gold) de probare a aluviunilor. Prelucrarea rezultatelor
analitice prin tehnica analizei factoriale pentru evidentierea eventualei corelatii spatiale intre
continuturile de Hg, Te, As, Sb (Au) ar putea conduce la eventuala identificare a unor astfel de
mineralizatii.
Fig. 4.17. Distributia zacamintelor si ocurentelor de
mineralizatii asociate magmatismului banatitic din
muntii Banatului si muntii Apuseni.
Fig. 4.18. Formatiunile carbonatice mezozoice, rocile
magmatice banatitice si zonele cu mineralizatii
(presupuse) de tip Carlin din zonele Timok (Serbia) si
Banat (Romania).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 37



4.2.3. Zacamintele si ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare
In urma sintetizarii informatiilor publicate de diversi autori pe tema mineralizatiilor asociate
zonelor de forfecare am identificat 65 de ocurente. In peste 50% din ocurente aurul este elemenul
metalic principal, in restul cazurilor el reprezentand unul dintre elementele majore din cadrul
mineralizatiilor. Peste doua treimi din ocurentele de mineralizatii asociate zonelor de forfecare sunt
localizate in Carpatii Meridonali (fig. 4.19) iar restul mineralizatiilor sunt localizate in muntii
Apuseni (fig. 4.20).































Fig. 4.19. Ocurentele de mineralizatii asociate cu zonele de forfecare din Carpatii Meridionali
(Harta geologica dupa Balintoni, 2005).
Fig. 4.20. Ocurentele de mineralizatii asociate cu zonele de forfecare din muntii Apuseni
(Harta geologica dupa Balintoni, 2005).
38 Sorin Tma-Bdescu



Autorul prezentei lucrari a propus (Tamas et al., 1995, Popescu et al., 1996, Tamas, 1997) un
model metalogenetic care explica geneza mineralizatiilor din Carpatii Meridionali (fig. 4.21). Se
considera ca procesul de mineralizare, deosebit de complex in detaliu, a avut caracter unitar, fiind
strans legat de actiunea si evolutia zonelor de forfecare. Intre procesele de extractie, transport si
depunere a metalelor pe de o parte si evolutia deformarilor, metamorfismului si alterarilor
hidrotermale pe de alta parte exista o corelatie stransa.
Ca urmare a evolutiei polideformationale a zonelor de forfecare, procesul de mineralizare are
in general un caracter polistadial. Fiecare episod metalogenetic corespunde unui anumit moment
deformational, s-a desfasurat la un anumit nivel structural de adancime si se caracterizeaza prin
produse metalogenetice asociate cu produse deformational-petrogenetice distincte.
Caracteristicile fluidelor mineralizatoare, mecanismele de transport si depunere a mineralelor,
asociatiile mineralogice si geochimice rezultate si morfologiile corpurilor mineralizate, asociate
fiecarui moment din evolutia zonei de forfecare sunt determinate de nivelul structural la care s-a
desfasurat procesul metalogenetic si de evolutia anterioara a acestuia.
Procesul metalogenetic presupune un circuit multiepisodic la scara mare (crustala sau
litosferica) a fluidelor mineralizatoare in cadrul zonelor de forfecare si se manifesta ca o concentrare
progresiva a aurului si o crestere a complexitatii asociatiilor geochimice-mineralogice, odata cu
evolutia zonei de forfecare.
















Multe mineralizatii de acest tip au fost exploatate artizanal in trecutul istoric. Continutul de
aur in mineralizatiile cunoscute este destul de scazut (rar depaseste 2 g/t), distributia mineralizatiilor
nu este uniforma iar volumul de resurse este in general prea mic pentru ca mineralizatiile sa poata fi
exploatate in conditii economice. Arsenul este prezent in cantitate ridicata in cele mai multe dintre
aceste mineralizatii si creeaza probleme suplimentare la prepararea minereului.
Din informatiile noastre, in momentul de fata se cunosc doar doua zacaminte asociate zonelor
de forfecare cu resurse notabile, respectiv zacamantul Valiug din muntii Semenic (cca. 3 milioane t
minereu cu 2,25 g/t aur; fig. 4.19) si zacamantul Muncelul Mic din muntii Poiana Rusca (cca. 5,4
milioane t minereu cu cca. 1 g/t aur ).
Fig. 4.21. Modelul metalogenetic al mineralizatiilor asociate cu zone de forfecare din Carpatii Meridionali
(Tamas-Badescu in Popescu et al., 1993, 1994).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 39



4.2.4. Zacamintele si ocurentele de sulfuri masive vulcanogen-sedimentare
Zacamintele vulcanogen-sedimentare nu reprezinta o sursa importanta de aur nici in Romania
si nici pe plan mondial.
In zacamantul Baia de Arama (jud. Mehedinti) continutul mediu de aur in resursele estimate
(cca. 1,8 milioane t minereu cu 0,48% cupru) este de 0,5 g/t. Continutul mediu de aur in rezervele
estimate pentru zacamantul Vorta din muntii Apuseni (cca. 500.000 tone minereu cu 5, 97% plumb
+zinc si 0,4% cupru) este de 0,38 g/t. Continutul mediu de aur in lentilele de mineru polimetalic
din zona Dealul Mare (muntii Apuseni) este de 0,04-0,22 g/t.

4.2.5. Ocurentele de aur aluvionar si placersuri aurifere fosile
In ultimul deceniu al secolului XX, la nivel national a fost intreprins un program de probare a
aluviunilor raurilor, in locatiile in care acestea erau exploatate pentru materiale de constructie
(balastiere). S-a constatat ca aurul este prezent in aluviunile raurilor ale caror afluenti dreneaza zone
cu mineralizatii cunoscute, chiar si neeconomice. Continuturi mai ridicate de aur au fost inregistrate
in aluviunile raurilor ale caror afluenti dreneaza zone cu mineralizatii asociate unor zone de
forfecare (fig. 4.22).




















Din punct de vedere a exploatarii industriale a aurului aluvionar, consideram ca rezultatele nu
sunt concludente datorita modului in care s-a raportat continutul de aur (la volumul unei fractii
granulometrice), existentei unor deficiente privind recuperarea aurului si calitatii aluviunilor (zonele
cele mai favorabile pentru acumularea aurului nu corespund cu zonele in care se acumuleaza
aluviunile care indeplinesc cerintele calitative privind exploatarea lor ca materiale de constructie).
Fig. 4.22. Programul de probare a aluviunilor recente ale unor rauri din Romania,
exploatate pentru materiale de constructie.
40 Sorin Tma-Bdescu



Cea mai cunoscuta zona cu placersuri aurifere din Romania este zona Pianu (jud. Alba).
Mineralizatiile aurifere din aceasta zona au fost exploatate incepand din antichitate, activitatea
miniera avand amploare maxima intre secolele XV si XIX. Urmele lucrarilor miniere istorice (ce
acopera o suprafata de peste 250 ha) sunt vizibile si astazi (fig. 4.23). In ultimii 55 de ani
mineralizatiile din zona Pianu au facut obiectul unor programe de prospectiune si explorare limitate,
in care au fost implicate atat intreprinderi de stat cat si o companie privata.
Costin & Ciora (1990) si Arion (1993) considera ca aurul este prezent in secventele aluviale
vechi (Cretacic, Badenian, Pleistocen) si recente si are caracteristici diferite. Fara a exclude complet
o astfel de ipoteza, facem observatia ca atat depozitele cretacice cat si cele badeniene sunt acoperite,
in mare masura, de depozite cuaternare, care au fost intens exploatate. Posibilitatea de contaminare
a susbstratului secventelor cuaternare atat din cauze antropogene (activitatea miniera) cat si din
cauze naturale (in literatura de specialitate se mentioneaza ca aurul din aluviuni poate sa migreze in
substrat prin diverse moduri, la adancimi de peste 10 m) este ridicata.
Dispozitia lucrarilor miniere vechi si rezultatele programului de probare a depozitelor aluviale
intreprins de noi sugereaza ca singurele depozite de interes economic sunt depozitele cuaternare.
La nivelul Cuaternarului au fost reconstituite trei evenimente depozitionale majore (Anastasiu
et al., 2004, Tamas et al., 2004):
megasecventa aluviala I, cu faciesuri de tip sistem fluvio-deltaic impletit (Pleistocen inferior );
megasecventa aluviala II, cu faciesuri aluviale, de terasa veche (Pleistocen superior);
megasecventa aluviala III, cu faciesuri de con aluvial (Pleistocen superior - Holocen).
Aurul este prezent in nivelele ruditice si arenitice ale megasecventei II (cu grosimea de 1-10
m) si are tendinta sa se concentreze spre baza secventelor depozitionale. Continutul de aur depaseste
uneori 1 g/m
3
. Granulele de aur sunt in general fine (rar depasesc 1 mm) si prezinta urme mecanice
de transport.

















Fig. 4.23. Harta geologica a zonei Pianu. Sunt indicate zonele cu lucrari
miniere vechi pentru exploatarea aluviunilor aurifere.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 41



In ceea ce priveste geneza mineralizatiilor aurifere, marea majoritate a autorilor sunt de acord
cu o sursa primara plasata la nivelul rocilor metamorfice (mineralizatiile asociate zonelor de
forfecare, care in prezent sunt erodate in mare masura) din muntii Sebes. Costin & Ciora (1990) si
Arion (1993) considerera un prim moment de erodare si depunere la nivelul Cretacicului si ca prin
erodarea mineralizatiilor aluviale cretacice aport din sursa primara au luat nastere mineralizatii
aluviale noi, de varsta badeniana si pleistocena.
Pot fi imaginate doua modele depozitionale, respectiv un model depozitional de tip fluviatil cu
terase suspendate, care presupune migrarea in timp, de la vest catre est, a raului Pianu (fig. 4.24) si
un model depozitional de tip con aluvial cu lobi suprapusi (fig. 4.25).





























Fig. 4.24. Modelul depozitional de tip fluviatil cu terase suspendate pentru depozitele aluviale
aurifere din zona Pianu.
Fig. 4.25. Modelul depozitional de tip con aluvial cu lobi suprapusi pentru depozitele aluviale
aurifere din zona Pianu.
42 Sorin Tma-Bdescu



In literatura arheologica (Aker, 1965) se mentioneaza existenta unor lucrari miniere vechi
pentru exploatarea placersurilor aurifere si in alte zone situate pe rama muntilor Sebes, atat la vest
(zona Cioara/Saliste) cat si la est de raul Pianu (intre localitatile Sebes/Padurea Orasului si Rahau).
Desi nu sunt la fel de impresionante ca cele din zona Pianu, lucrari miniere istorice au fost
identificate de catre noi in toate zonele mentionate in literatura arheologica. Lucrarile sunt prezente
pe dealurile din zonele de interfluviu, intr-un interval de altitudine de circa 200 m.
Plecand de la aceasta realitate, de la observatia ca terasele recente ale raului Mures se dezvolta
aproape exclusiv in versantul sudic, sugerand o migratie in timp a cursului raului catre nord datorita
existentei unui duplex de falii si de la observatia ca acelasi tip de migratie se observa si in cazul
raurilor Olt si Bega, de-a lungul carora sunt mentionate lucrari vechi de exploatare a aluviunilor, ne-
am pus problema daca factorul depozitional de control al aluviunilor aurifere fosile nu a fost
reprezentat de un paleo-rau major care a curs E-V (fig. 4.26). In aceasta ipoteza, zonele cu aluviuni
aurifere reprezinta ramasitele unor terase suspendate, care au fost erodate de afluentii cu curgere
spre nord, astfel incat astazi se pastreaza doar in zonele de interfluviu.
Lund in considerare aceasta ipoteza, am identificat pe teren mai multe zone cu lucrari miniere
vechi, nementionate in literatura, atat la est (satul Garbova) cat si la vest (in mai multe zone situate
intre valea Cioara si valea Bosorodului precum si in apropiere de Deva) de Pianu.
















Facem precizarea ca aceasta noua ipoteza nu implica o sursa diferita a aurului fata de
modelele clasice mentionate anterior. Aurul provine, cel mai probabil, din zonele de forfecare
mineralizate, de pe rama nordica a muntilor Sebes si Fagaras. Afluentii paleoraului, cu curgere spre
nord, au erodat zonele mineralizate transportand aurul spre paleoraul presups. Depunerea aurului s-a
putut produce inainte de confluenta cu paleoraul, la confluenta cu acesta sau de-a lungul
paleoraului, in zonele favorabile concentrarii mineralelor grele (ex. zonele de meandru).
In opinia noastra, zona Pianu si unele dintre celelalte zone cu aluviuni aurifere de pe rama
nordica a muntilor Sebes pot fi de interes economic daca se are in vedere si utilizarea depozitelor
argiloase (ex. fabricarea de caramida sau produse ceramice). Explorarea mineralizatiilor necesita
instalatii de foraj specializate pentru acest tip de mineralizatii.
Fig. 4.26. Harta geologica a ramei de nord a Carpatilor Meridionali cu distributia ocurentelor de placersuri aurifere
fosile si a zacamintelor de minereuri aurifere si polimetalice +aur si interpretarea paleo-fluviatila bazata pe
distributia depozitelor de terasa.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 43



5. EXPLORAREA AURULUI IN CONDITIILE ECONOMIEI GLOBALIZATE

5.1. Principii, tehnici si metode de explorare pe plan mondial
Explorarea poate fi definita ca activitatea prin care se descopera, cerceteaza, contureaza si
evalueaza un zacamant din perspectiva unei posibile exploatari comerciale.
Ca in cazul oricarei activitati comerciale, investitorii in explorare urmaresc sa obtina beneficii
financiare. Aceste beneficii pot sa provina fie din exploatarea comerciala a zacamantului descoperit
fie din comercializarea rezultatelor programelor de explorare prin tranzactii comerciale privind
dreptul de exploatare a zacamantului.
Explorarea privita ca o activitate comerciala implica asumarea de catre investitori a unor
riscuri multiple, dintre care amintim:
riscuri geologice (ex. o anomalie pedogeochimica nu reflecta mineralizatii cu continururi
economice etc.);
riscuri tehnice (ex. incertitudini privind rezervele de minereu estimate, factorii de recuperare si
de dilutie estimati etc.);
riscuri economice si financiare (ex. riscul unei evolutii nefavorabile a pretului produsului,
incertitudini privind investitiile de capital estimate si posibilitatea de finantare a dezvoltarii
zacamantului, incertitudini privind costurile de productie estimate etc.);
riscuri legate de protectia mediului;
riscuri politice (ex. modificarea cadrului legislativ si/sau fiscal al statului in care este localizat
proiectul, modificarea situatiei politice sau sociale etc.).
Riscul major in explorare il reprezinta probabilitatea redusa de a se descoperi un zacamant
viabil din punct de vedere economic.
In scopul diminuarii riscurilor si al eficientizarii activitatii de explorare companiile de profil
adopta o anumita strategie ale carei elemente cheie sunt urmatoarele:
definirea obiectivelor;
abordarea secventiala;
tehnicile utilizate;
implementarea;
analiza cost-beneficiu;
analiza riscului;
evaluarea rezultatelor si cuantificarea succesului;
optimizarea;
actul decizional.
In activitatea de explorare se pleaca de la un model, denumit modelul strategic al explorarii si
se ajunge in final tot la un model, denumit modelul geologico-tehnic si economic al exploatarii
miniere. Intr-o abordare secventiala fiecare etapa a explorarii pleaca de la un model si ajunge in
final la un model detaliat, care prezinta un grad de acuratete mai ridicat. In conditiile economiei de
piata fiecare model trebuie sa contina o componenta geologico-tehnica si o componenta economica.
Evaluarea acestui model prin prisma rezultatelor obtinute si a posibilitatilor de optimizare a
rezultatelor constituie baza actului decizional. Subliniem faptul ca in actul decizional evaluarea
componentei economice a modelului prin prisma costurilor, beneficiilor si a riscurilor pe care le
implica este hotaratoare.

5.1.1. Planificarea activitatii de explorare
Un program de explorare trebuie sa aduca un plus la inventarul mineral (volumul de rezerve si
resurse) al unei companii.
44 Sorin Tma-Bdescu


Programul de explorare poate sa urmareasca descoperirea, cercetarea, conturarea si evaluarea
unui zacamant localizat intr-o zona (district metalogenetic, centura mineralizata) complet noua care
prezinta potential metalogenetic sau a unui zacamant localizat in cadrul unui district minier
cunoscut. Programul de explorare poate sa urmareasca si o zona din extinderea unui zacamant aflat
in exploatare sau care a fost exploatat in trecut.
Pregatirea si implementarea unui program de explorare sunt rezultatul unui act decizional.
Actul decizional are la baza politica de afaceri a companiei si o analiza a oportunitatii investitiei in
raport cu aceasta politica.
Analiza oportunitatii investitiei presupune:
analiza necesitatii cresterii volumului inventarului mineral al companiei;
analiza conditiilor de piata (ex. tendinta cererii pe piata, pretul aurului si tendinta de evolutie a
pretului etc.);
evaluarea fondurilor de explorare disponibile din activitatea proprie si/sau care pot fi procurate
din diverse surse;
analiza oportunitatilor privind diverse proiecte de explorare.
Pretul aurului si in special tendinta evolutiei pretului aurului joaca un rol important in ceea ce
priveste dezvoltarea unor noi proiecte de explorare si alocarea bugetelor pentru explorare.
Analiza oportunitatilor se efectueaza in raport cu politica companiei privind diversificarea
areala (geografica) si tipologica a activitatii sale (ex. tipuri de mineralizatii si zacaminte) si politica
privind asumarea riscurilor asociate explorarii. In cazul proiectelor care sunt localizate in tari in
care compania nu a avut pana la acel moment activitate, un rol important in luarea deciziei il joaca
factorul politic, respectiv mediul de afaceri.

5.1.2. Definirea obiectivelor si planificarea conceptuala
Cantitatea si continutul rezervelor reprezinta parametrii cheie ai fezabilitatii economice a unui
zacamant. Valoarea prezenta neta (VPN) reprezinta profitul, exprimat in unitati monetare
actualizate, ce rezulta din exploatarea intregului zacamant si reflecta profitabilitatea zacamantului
pe termen lung. Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta rata anuala cu care este rambursata
investitia initiala si reflecta profitabilitatea zacamantului pe termen scurt. Cele mai multe companii
acorda o atentie deosebita acestor elemente atunci cand isi stabilesc obiectivele programelor de
explorare viitoare. Inca din stadiul de proiectare a explorarii proiectele potentiale sunt supuse unor
filtre economice.
Indiferent de cat ar fi de mici investitiile de capital necesare pentru punerea in productie si
costurile de exploatare, orice zacamant trebuie sa contina o cantitate de metal suficient de mare
astfel incat prin comercializarea acestei cantitati de metal in conditiile unui anumit pret al aurului,
aceste cheltuieli sa poata fi cel putin acoperite. In termenii financiari ai analizei economice aceasta
cerinta se traduce prin conditia minimala ca valoarea prezenta neta a zacamantului sa fie 0.
Existenta unui volum de resurse de minereu care poate sa asigure cantitatea minima de metal nu
este suficienta daca continutul de aur nu este suficient de ridicat. Prin urmare, cantitatea minima de
metal trebuie sa fie evaluata prin prisma continutului minim de aur .
In fig. 5.1 este prezentat un filtru economic, exprimat in termenii cantitatii minime de metal in
raport cu pretul aurului, care a fost construit pe baza unor valori medii ale investitiilor de capital si
ale costurilor de productie, determinate statistic in functie de cantitatea de metal, pentru mai multe
zacaminte din lume aflate in exploatare (Tamas-Badescu & Tamas-Badescu, 2004).
Investitiile de capital si costurile de productie depind foarte mult de metodele de exploatare si
de preparare a minereului, care sunt dictate de conditiile geologice ale zacamantului. Prin urmare,
un astfel de filtru economic poate sa aiba in vedere anumite conditii geologice si conditii privind
exploatarea si prepararea minereului.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 45











Din punct de vedere statistic, zacamintele mici aflate in exploatare pe plan mondial au valori
ale VPN apropiate de zero iar zacamintele mari au valori ale VPN mai ridicate. Valorile RIR sunt
mai ridicate pentru zacamintele mici decat pentru zacamintele mari.
Ca urmare, exista diferente notabile intre criteriile minime de filtrare a proiectelor pe care le
utilizeaza marile consortii miniere internationale (companiile senior), companiile miniere mai mici
si companiile specializate exclusiv pe explorare (companiile junior). Pentru un consortiu minier
zacamantul trebuie sa aiba o scara suficient de mare (volum de resurse/rezerve si continut) astfel
incat sa aiba impact asupra afacerii, respectiv VPN trebuie sa fie cat mai ridicata.
Zacamintele de aur de diverse tipuri genetice au productivitati diferite daca sunt analizate prin
prisma sanselor de descoperire a unui zacamant economic si a dimensiunilor.
Modelele continut/tonaj, modelele descriptive, modelele genetice, modelele predictive privind
ocurenta, modelele cantitative ale proceselor (ex. modelele sistemelor hidrotermale) etc. sunt
primele instrumente utilizate la transpunerea criteriilor economice in parametri geologici.
Studiile regionale privind ocurenta diverselor tipuri de zacaminte aurifere, studiile si modelele
metalogenetice regionale, in special cele care utilizeaza metode integrate de analiza statistica a
datelor (GIS) si de predictie a resurselor, reprezinta principalele instrumente de transpunere a
criteriilor geologico-economice in parametri geografici, respectiv selectarea zonelor potentiale de
interes.
Exista doua categorii principale de strategii pentru stabilirea obiectivelor explorarii (Parry,
2001), respectiv strategia oportunitatilor omise in districtele mature si strategiaprimei miscari.
Strategia oportunitatilor omise in districtele mature presupune existenta unei baze de date
geologice dezvoltata, care sa usureaze procesul de selectare a posibilelor zone de interes. Adoptarea
unei astfel de strategii implica utilizarea unor metode si tehnici noi de interpretare a datelor de
explorare existente. Aceasta strategie prezinta dezavantajul ca probabilitatea descoperirii unor
zacaminte de talie mare este foarte redusa. In districtele mature, in cadrul carora s-a desfasurat o
indelungata si intensa activitate de explorare, exista riscul sa fi ramas nedescoperite doar zacaminte
care nu sunt economice sau sunt la limita profitabilitatii. Strategia primei miscari, adica
explorarea in zone mai putin cunoscute implica asumarea de catre companie a unor riscuri mai
ridicate dar ofera sansa unor descoperiri importante. Desfasurarea activitatii de explorare pe
suprafete mai largi creste sansele identificarii unor zacaminte.
Criteriile economice si transpunerea lor in parametri geologici si geografici stau la baza
modelului strategic al zacamantului (Parkinnen, 1998), cunoscut sub denumirea de modelul
obiectivelor de explorare (Hronsky, 2003).
Modelele procesuale se bazeaza pe intelegerea proceselor fundamentale de formare a
diferitelor tipuri de zacaminte si pe interpretarea elementelor majore ce controleaza amplasarea
mineralizatiilor. Un astfel de model presupune doar detalierea acelor aspecte genetice care au
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
2
7
0
2
9
0
3
1
0
3
3
0
3
5
0
3
7
0
3
9
0
4
1
0
4
3
0
4
5
0
Pretul aurul ui
R
e
z
e
r
v
a

m
i
n
i
m
a

d
e

a
u
r

(
m
i
l
.

o
z
)
0
2
4
6
8
10
12
14
16
C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

m
i
n
i
m

i
n

a
u
r

(
g
/
t
)
Rezerva minima de aur Continutul minim in aur
ECONOMIC
NEECONOMIC
Fig. 5.1. Filtru economic pentru stabilirea valorilor
minime ale cantitatii si continutului de metal in functie
de pretul aurului, necesare ca un zacamant potential
sa fie viabil din punct de vedere economic (VPN 0)
la o rata de actualizare de 15% (Tamas-Badescu &
Tamas-Badescu, 2004).
46 Sorin Tma-Bdescu


implicatii spatiale. Astfel de modele permit recunoasterea zonelor favorabile chiar ele nu seamana
cu contextele geologice ale zacamintelor cunoscute.
Modelele analoage constau in realizarea unor asemanari empirice cu zone mineralizate
cunoscute. Aceste modele prezinta dezavantajul ca pot trece cu vederea variabilitatea locala si risca
sa nu faca deosebire intre factorii incidentali si cei critici, conducand la aprecieri eronate privind
potentialul unei zone.
In acord cu modelul strategic se procedeaza in continuare la realizarea bazei de date si la
selectarea perimetrelor in cadrul carora se vor desfasura lucrari de explorare. Exista doua moduri
principale in care se selecteaza perimetrele de explorare (Hronsky, 2003).
Metoda diagramei Vinn presupune alegerea acelor perimetre care indeplinesc concomitent
toate criteriile incluse in modelul strategic, criterii considerate esentiale pentru existenta unui
zacamant. Aceasta metoda implica efectuarea unei analize a datelor integrate spatial si presupune
existenta unei baze de date completa si complexa. Metoda se aplica de regula in cazul districtelor
metalogenetice mature, in cadrul carora s-a desfasurat o activitate de explorare detaliata.
Metoda ierarhizarii presupune realizarea unei ierarhizari initiale a criteriilor in cadrul
modelului strategic in functie de scara. Pe masura ce criteriile sunt indeplinite, scara perimetrelor
este redusa succesiv. Parry (2001) considera ca aceasta metoda de selectie este eficienta in cazul
districtelor metalogenetice mai putin cunoscute.
Dupa identificarea perimetrelor de interes se procedeaza la realizarea modelului tactic al
zacamantului (Parkkinen, 1998). Acest model va fi utilizat in faza de prospectiune si/sau explorare
generala si trebuie sa contina parametrii geologici care vor fi utilizati la selectarea si aplicarea
metodelor de cercetare indirecta (metode geofizice, geochimice, de probare a aluviunilor etc.).



















Definirea anomaliilor
Conturarea
zacamantului
Estimarea resurselor
Definirea zacamantului
Estimarea rezervelor
SECVENTIALITATE METODOLOGICA
SECVENTIALITATE AREALA
SECVENTIALITATE
ECONOMICA
Identificarea
zacamantului
Planificarea
si definirea
obiectivelor
geofizica la sol
(metode magnetice,
electro-magnetice,
gravimetrice
polarizatie indusa,
rezistivitate)
pedogeochimie
litogeochimie,
cartari aflorimente,
cartografie
Modelul strategic
Modelul tactic
Modelul geologic
conceptual
Modelul geologic preliminar
Modelul retelei de explorare
Modelul geologic
Modelul resurselor
Modelul geologic final
Modelul rezervelor
Modelul tehnico-economic
METODE DE EXPLORARE INDIRECTE
interpretari spectrometrice
(harti din satelit,
harti aeriene)
zboruri geofizice
(magnetice, radiometrice)
probare stream sediment,
hidrogeochimie
compilatii date
METODE DE EXPLORARE DIRECTE
FORAJE
lucrari miniere usoare,
foraje in retea cu
echidistanta mare,
cartare geologica si
structurala detaliata,
analiza geostatistica,
teste de prelucrare
preliminare (laborator)
foraje in retea cu
echidistanta mica,
studii geostatistice,
modelarea computerizata
a zacamantului,
exploatare experimentala,
studii de preparare (pilot),
studii geotehnice
TESTE DE PREPARARE
STUDII GEOTEHNICE
STUDII SI COMPILARI DATE
analiza modele
metalogenetice
analize studii
geologice,
geofizice,
geochimice.
metalogenetice,
compilari date
ESTIMAREA
RESURSELOR
ESTIMAREA
REZERVELOR
Studiu de fezabilitate Studiu de prefezabilitate Analiza de scara Filtre economice
Analiza de
oportunitate
SECVENTIALITATE ECONOMICA
Filtre economice
Optimizarea exploatarii
?
? ? ? ? ?
proiectarea si planificarea
exploatarii si prepararii,
lucrari de pregatire
a infrastructurii miniere
constructia statiei de
preparare, etc.
PROIECTARE
PLANIFICARE
OPTIMIZARE
EXECUTIE
EXPLORARE
REGIONALA
(PROSPECTIUNE)
RECUNOASTERE
EXPLORARE
PRELIMINARA
EXPLORARE
DETALIATA
PLANIFICAREA
EXPLORARII
PLANIFICARE SI
DEZVOLTARE MINIERA
SECVENTIALITATE TEMPORALA
Fig. 5.2. Secventialitatea unui program de explorare.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 47


5.1.3. Abordarea secventiala
Abordarea secventiala a explorarii are menirea sa reduca costurile totale ce sunt necesare
pentru indentificarea zacamantului. Secventialitatea unui program de explorare (fig. 5.2.) trebuie
privita prin prisma a patru aspecte (Parkkinen, 1998):
aspectul cronologic, respectiv secventialitate cronologica;
aspectul spatial, respectiv secventialitate spatiala;
aspectul metodologic, respectiv secventialitate metodologica;
aspectul economic, respectiv secventialitate economica.

5.1.4. Tehnici de explorare
Tehnicile de explorare care urmeaza sa fie aplicate in cazul unui proiect depind de
caracteristicile geologice ale mineralizatiilor, datele de cunoastere disponibile la inceputul
programului de explorare, scara de la care se incepe si scara la care se va efectua explorarea,
conditiile geomorfologice, strategia si experienta firmei ce va conduce programul de explorare,
fondurile pe care firma le detine si le poate aloca programului de explorare etc.
In districtele metalogenetice in care sunt prezente mineralizatii hidrotermale cele multe
companii aplica urmatoarea procedura standard de explorare care include:
lucrari de probare geochimica a aluviunilor (stream sediment) pentru identificarea prezentei
aurului si a unor asociatii geochimice care caracterizeaza mineralizatiile si conturarea unor
posibile zone de interes;
lucrari geofizice (ex. masuratori aeroradiometrice si/sau aeromagnetometrice), care au ca scop
identificarea unor zone cu alterari hidrotermale;
lucrari de probare pedogeochimica in cadrul zonelor cu alterari hidrotermale identificate de
lucrarile geofizice si in masura in care zonele cu alterari hidrotermale prezinta o extindere
adecvata. Lucrarile de probare pedogeochimica au ca obiectiv determinarea si conturarea
extinderii zacamantului la suprafata;
lucrari de probare litogeochimica in cadrul zonelor anomale, cu dimensiuni si intensitati
adecvate, care au fost conturate cu lucrarile de probare pedogeochimica. Probarea
litogeochimica urmareste verificarea anomaliilor pedogeochimice si determinarea continuturilor
in zacamant, la suprafata. Este recomandat ca lucrarile de probare litogeochimica sa fie
efectuate in retea;
lucrari de foraj cu carotaj continuu pentru descifrarea structurii geologice si estimarea variatiei
continuturilor in functie de litologie. De regula se executa un numar limitat de foraje;
lucrari de foraj cu circulatie inversa, la inceput intr-o retea mai larga si apoi, in functie de
rezultatele obtinute intr-o retea mai deasa, pentru conturarea zacamantului si determinarea
continuturilor care vor fi utilizate la calculul volumului de resurse.

5.1.5. Implementarea programului de explorare
Calitatea lucrarilor executate, acuratetea determinarilor analitice si modul de prelucrare si
interpretare a rezultatelor obtinute reprezinta elementele cheie ale succesului unui program de
explorare. Pe de alta parte, respectarea strategiei de explorare ce a fost conturata prin modelul
strategic si modelul tactic si a secventialitatii temporale si areale a lucrarilor de explorare reprezinta
factori importanti pentru implementarea unui program de explorare. Evaluarea economica a
rezultatelor obtinute la sfarsitul fiecarei etape de explorare si aplicarea tehnicilor de optimizare a
activitatii reprezinta elementele definitorii ale succesului comercial in implementarea unui program
de explorare.
Modul in care este implementat programul de explorare este important nu numai prin prisma
succesului (identificarea unui zacamant viabil din punct de vedere economic) ci si prin prisma
48 Sorin Tma-Bdescu


posibilitatii de finantare a programului de dezvoltare a zacamantului in vederea punerii lui in
productie. Institutiile financiare si investitorii privati (inclusiv actionarii companiei), carora li se
solicita sa finanteze programul de dezvoltare a zacamantului precum si institutiile guvernamentale
care avizeaza planul de dezvoltare a proiectului acorda o atentie deosebita modului in care
programul de explorare este implementat, acesta fiind prezentat in detaliu in cadrul studiilor de
prefezabilitate si fezabilitate.

5.1.6. Analiza riscului
Inainte de demararea unui program de explorare trebuie sa se evalueze atat sansele de a
descoperi unui zacamant cat si riscurile de a descoperi un zacamant care nu se incadreaza in
criteriile economice ale firmei.
Daca in anumite zone au fost deja intreprinse lucrari de explorare se analizeaza istoria
descoperirilor din regiunea respectiva. Zacamintele din cadrul unui district metalogenetic au tendita
de a se distribui asimetric, un numar redus de zacaminte continand cea mai mare parte a resurselor
din cadrul districtului. Aceasta asimetrie influenteaza rata descoperirilor din acel district in sensul
ca numarul descoperirilor scade pe masura ce districtul se maturizeaza, respectiv pe masura ce se
intreprinde un numar tot mai mare de programe de explorare (Light, 1996; Hronsky, 2003).
Schodde (2003) considera ca maturitatea unui district poate fi apreciata daca se efectueaza
analiza costurilor de descoperire pe unitatea de metal. La un moment dat activitatea de explorare a
zacamintelor din cadrul unui district devine foarte scumpa si nu se mai justifica.
Hronsky (2003) considera ca in evolutia istorica a activitatii de explorare din cadrul unui
district metalogenetic se pot deosebi trei faze:
faza exploziva in care, imediat dupa ce districtul este descoperit, rata descoperirilor este ridicata,
sunt identificate zacaminte de talie mare iar costurile de explorare sunt scazute;
faza strategica in care ritmul descoperirilor si talia acestora se diminueaza iar costurile de
explorare cresc peste media inregistrata la nivel mondial;
faza distrugerii valorii in care scade foarte mult rata descoperirilor, zacamintele identificate sunt
de talie mica si costurile de explorare sunt foarte ridicate, activitatea de explorare devenind
nerentabila.
Prin adoptarea unor noi tehnici de explorare se poate revigora temporar activitatea de
explorare in cadrul unui district metalogenetic, poate sa creasca rata descoperirilor si sa scada
costurile alocate acestei activitati. Descoperirea unor noi tehnologii de prelucrare a minereului, care
sunt mai ieftine, poate sa conduca la revigorarea activitatii de explorare din cadrul districtului.

5.1.7. Managementul riscului
Explorarea implica asumarea constienta a unor riscuri de catre companie si investitori. Modul
in care o companie percepe si isi asuma riscul constituie ceea ce este denumit cu titlu generic
managementul riscului.
Bazele teoretice ale managementului riscului au fost puse de Neuman & Morgerstern in anul
1953 (Rendu, 1976) prin teoria utilitatii. Teoria utilitatii stipuleaza ca in situatiile in care este
necesar sa se adopte o decizie in conditii de risc fiecare individ are o preferinta masurabila pentru o
anumita alternativa. Aceasta preferinta este denumita utilitate si este expresia numerica a unei
functii de utilitate personala, al carei grafic reflecta un profil al atitudinii personale privind
asumarea riscului. In orice decizie care implica riscuri se va alege alternativa care maximizeaza
utilitatea asteptata.
Graficul de utilitate reprezinta un instrument care este utilizat atunci cand trebuie sa fie luate
decizii in conditii de incertitudine, cum este cazul stadiilor initiale ale explorarii, deoarece permite
compararea proiectelor
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 49


5.1.8. Analiza cost-beneficiu
Din punct de vedere comercial, pentru a fi eficienta, explorarea presupune un raport adecvat
intre costuri si beneficii. Costurile unui program de explorare cresc exponential, pe masura ce
explorarea avanseza. Totodata cresc sansele de descoperire a unui zacamant dar aceste sanse cresc
cu o rata descrescatoare, astfel ca de la un moment dat cresterea devine nesemnificativa, indiferent
de cat de mare este efortul de explorare si costurile asociate. De exemplu, daca zacamantul nu a fost
interceptat cu o retea de foraje cu o anumita densitate, atunci nu se mai justifica saparea forajelor
intr-o retea mai densa decat prima retea deoarece fie zacamantul ori nu exista ori are dimensiuni
prea mici.

5.1.9. Optimizarea explorarii
Optimizarea explorarii presupune un control realist al bugetului de explorare si o planificare
rationala a explorarii astfel incat sa se realizeze atat obiectivele legate de reducerea costurilor si
timpului de explorare cat si obiectivele legate de cresterea beneficiilor, respectiv a acuratetii datelor
obtinute si a probabilitatii de descoperire a unui zacamant valorificabil din punct de vedere
economic.
Pe parcursul desfasurarii unui program de explorare exista mai multe momente in care trebuie
sa se ia decizii. Deciziile adoptate se vor reflecta in rezultatul final al explorarii, valoarea oricarei
decizii legata de explorare fiind o functie a costurilor de explorare, a valorii zacamantului ce ar
putea fi descoperit si a probabilitatii ca zacamantul sa fie descoperit. Validitatea deciziilor luate va
fi o functie a starii naturii (ex. existenta zacamantului, caracteristicile zacamantului etc.).
Relatia logica dintre diversele decizii posibile si rezultatele lor probabile poate fi reprezentata
grafic prin ceea ce se numeste arbore decizional (Rendu, 1976). Din punct de vedere a planificarii
explorarii, optimizarea presupune alegerea acelor decizii care au cea mai mare utilitate. Aceasta
alegere presupune un studiu al fiecarei ramuri a arborelui decizional.

5.1.10. Costurile de explorare
Costurile de explorare variaza in limite relativ largi, in functie de talia zacamantului, tipul
mineralizatiei, adancimea la care este localizat zacamantul, scara la care se executa lucrarile de
explorare, metodologia de explorare utilizata, localizare geografica etc. Pe plan mondial, costurile
de explorare variaza intre 6 si 38 US$/uncie, costul mediu de explorare fiind de cca. 19 US$/uncie
(Schodde, 2003). Costurile de dezvoltare miniera (pentru punerea in productie) sunt in medie de
cca. 50 US$/uncie (Blain, 2000). In ultimele decenii ale mileniului trecut costurile medii inregistrate
pe plan mondial pentru explorarea si dezvoltarea unui zacamant au avut un trend crescator.

5.1.11. Cuantificarea succesului
Privind explorarea prin prisma unei activitati comerciale, cuantificarea succesului presupune
evaluarea rezultatelor in functie de costurile programului sau, altfel spus, estimarea pretului
rezultatelor explorarii (Parkkinen, 1998). Indiferent de metoda de cuantificare adoptata, rezultatul ei
poate sa fie apreciat ca fiind corect doar in masura in care proiectul poate fi comercializat cu un
oarecare profit.

5.1.12. Finantarea proiectelor de explorare
In mod normal riscurile se diminueaza pe masura ce proiectul avanseaza deoarece unele
incertitudini legate de proiect sunt depasite sau reduse pe masura ce creste gradul de cunoastere a
aspectelor tehnice (geologice, miniere, de prelucrare) si economice (investitii necesare, costuri de
productie etc.). Acest fapt se traduce printr-o recunoastere progresiv mai ridicata a valorii intrinseci
a zacamantului de catre investitori. Acest fenomen poate sa fie ilustrat grafic cu ajutorul curbei de
dezvoltare sau a curbei de recunoastere a crearii valorii (fig. 5.3).
50 Sorin Tma-Bdescu


















In cazul companiilor care au un singur proiect in derulare curba de dezvoltare este reflectata
foarte bine de evolutia pretului actiunilor pe piata de capital. Evolutia pretului actiunilor pe piata
reflecta si modul de derulare a proiectului, dificultatile intampinate de companie fiind penalizate de
investitori. In opinia noastra un exemplu foarte bun in acest sens este reprezentat de evolutia
pretului actiunilor companiei Gabriel Resurces Ltd. la Bursa din Toronto, care dezvolta proiectul
Rosia Montana (Romania).






















100 %
40-60 %
30-40 %
20-30 %
10-20 %
Productie
Explorarea initiala
Definirea resurselor
Studiu de pre-fezabilitate
Studiu de fezabilitate
Asigurarea finantarii
Constructia
Pregatirea pentru
inceperea productiei
Fezabilitatea dovedita
Finantarea asigurata
Inceperea constructiei
5X -10X
3.3X - 5X
2.5X -3.3X
1.6X -2.5X
5X -10X Profituri asteptate
STADII DE DEZVOLTARE
VALOAREA
PROIECTULUI
Risc ridicat
Finantare din actiuni
Costuri de capital ridicate
Asociatii companiei
Corporatii miniere
Utilizatorii produsului
Companii de comercializare
Investitori la bursa speculativi
Risc diminuat
Finantare din debite si emitere de actiuni
Costuri de capital medii si scazute
Emisuni de actiuni la bursa
Debite (credite, leasing)
Finantari guvernamentale si
neguvernamentale de proiecte
Fig. 5.3. Curba de dezvoltare a unui proiect minier: valoarea recunoscuta de investitori,
profiturile asteptate si sursele de finantare (dupa RFC Corporate Finance Ltd., 2001).
Fig. 5.4. Variatia pretului actiunilor companiei Gabriel Resources Ltd. la Bursa din Toronto in raport cu Indicele
Global al Aurului (graficul este preluat dupa Toronto Stock Exchange) si diversele anunturi pe care le-au facut
compania si opozantii proiectului precum si declaratiile unor oficiali (compilatie din anunturi de presa).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 51


y = 0.4055e
0.2159x
R
2
= 0.9523
0
5
10
15
20
25
30
35
1 2.9 4.8 6.7 8.6 10.5 12.4 14.3 16.2 18.1 20
Frecventa cumulata (%)
R
e
s
u
r
s
e

d
e

A
u

(
t
)
10 20 30 40 50 60 70 80 90
100
0
y = 6.0013e
0.4908x
R
2
= 0.975
0
50
100
150
200
250
300
350
1 1.71 2.42 3.13 3.84 4.55 5.26 5.97 6.68 7.39
Frecventa cumulata (%)
R
e
s
u
r
s
e

d
e

a
u
r

(
t
)
10 20 30 40 50 60 70 80 80 100 0
5.2. Explorarea aurului in Romania in conditiile economiei globalizate

5.2.1. Rezultatele explorarii intreprinse de companiile internationale in ultimul deceniu
Dupa intrarea in vigoare a primei legi a minelor de la caderea regimului comunist (1998),
Romania a devenit o tara atractiva pentru investitii private in explorare si exploatare. In primii doi
ani de la intrarea in vigoare a legii minelor 30 de perimetre, a caror suprafata insumata a fost de
peste 6150 km
2
, au fost concesionate de A.N.R.M. unor companii de explorare cu capital strain.
Consideram ca pentru stabilirea obiectivelor explorarii s-a aplicat atat strategia
oportunitatilor omise (muntii Metaliferi, zona Baia Mare, partea de vest a Banatului) cat si strategia
primei miscari (zona central-sudica a Carpatilor Orientali, partea de nord-vest a Banatului,
Dobrogea) chiar daca ultimele zone enumerate nu pot sa fie privite ca zone total necercetate.
Dupa aceasta perioada numarul si suprafetele perimetrelor concesionate pentru explorare s-au
redus foarte mult, fapt ce pare sa sugereaze ca s-a consumat faza exploziva, de atragere a
investitorilor straini. Totusi, din cunostintele noastre, atat companiile straine ce activeaza in
Romania cat si alte companii straine, ce urmaresc activitatea de explorare din Romania sunt
interesate sa intreprinda activitati de exploare in diverse zone din tara, in special in muntii Apuseni.
Acest interes deriva atat din potentialul metalogentic pe care il intrevad investitorii cat si din
rezultatele obtinute cu lucrarile de explorare intreprinse in ultimul deceniu.
Daca raportam numarul proiectelor in stadiul de fezabilitate la numarul total de perimetre in
cadrul carora au fost intreprinse lucrari de explorare incepand cu anul 1998 si pana in prezent putem
spune ca rata succesului economic al explorarii din Romania este de cca. 5,8% iar in muntii
Apuseni este de cca. 17%. Recunoastem ca o astfel de abordare este un pic prea optimista deoarece
in cadrul unor perimetre exista mai multe zone mineralizate/zacaminte. Aceste rezultate constituie
un motiv de atractie pentru companiile de explorare internationale.
Din analiza fig. 5.5 si 5.6. se observa ca resursele estimate dupa anul 1998 de catre
companiile straine care au activat/activeaza in Romania pentru unele zacaminte din muntii
Metaliferi (Apuseni de Sud) sunt de cca. 10 ori mai mari decat resursele estimate inainte de anul
1998.















Fig. 5.5. Frecventa cumulata a resurselor
estimate inainte de anul 1998 pentru unele
zacaminte din muntii Metaliferi.
Fig. 5.6. Frecventa cumulata a resurselor
estimate dupa anul 1998 pentru unele
zacaminte din muntii Metaliferi.
52 Sorin Tma-Bdescu


Din punct de vedere a eficientei financiare, evaluata prin prisma costurilor de explorare
raportate la unitatea de metal, constatam ca proiectele Certej si Rovina se incadreaza in media
inregistrata pe plan mondial. Costurile de explorare pe care le-am estimat pe baza datelor publicate
de catre cele doua companii sunt de 0,77 US$/g de aur in cazul proiectului Certej si de 0,47 US$/g
de aur in cazul proiectului Rovina. In cazul proiectului Rosia Montana, costurile de explorare pe
care le-am estimat sunt de 1,85 US$/g de aur si se situeaza la limita superioara a valorilor
inregistrate pe plan mondial. Consideram ca planul de stramutare a locuitorilor din zona de
dezvoltare a proiectului Rosia Montana a condus la cresterea costurilor totale de explorare si
dezvoltare la 16,87 US$/ g de aur.
Lucrarile de explorare care au fost intreprinse in cadrul unor perimetre situate in afara
Patrulaterului aurifer din muntii Apuseni au inregistrat per ansamblu rezultate slabe din punct de
vedere economic. Totusi, consideram ca aplicarea principiului noi zone, noi idei, noi tehnologii
ar putea sa conduca la obtinerea unor rezultate pozitive din punct de vedere economic.
5.2.2. Strategii, metode si tehnici de explorare utilizate de catre companiile internationale
In ultimul deceniu am monitorizat si analizat comunicatele de presa, situatiile financiare si
activitatea companiilor care au intreprins/intreprind activitati de explorare in Romania si am
constatat ca explorarea a fost abordata de catre companiile respective in doua moduri.
In zonele in care sunt prezente mineralizatii intens cercetate (eventual exploatate) in trecut si
care beneficiaza de o infrastructura miniera dezvoltata si relativ usor accesibila, programele de
explorare au inclus urmatoarele tipuri de lucrari:
reanalizarea unor probe duplicat, prelevate anterior de catre intreprinderile de stat;
recartarea si reprobarea carotelor existente, extrase din unele foraje vechi;
recartarea si reprobarea extensiva a lucrarilor miniere vechi accesibile sau care au putut fi
amenajate usor;
cartarea si probarea in deschideri naturale sau lucrari miniere usoare (santuri/puturi);
foraje.
Aceasta strategie a fost aplicata in cazul proiectelor Rosia Montana si Certej deoarece s-a
urmarit sa se contureze rapid resursele de minereu. Pe parcursul derularii programelor de explorare,
dar dupa conturarea resurselor, au fost intreprinse lucrari de probare pedogeochimica si masuratori
geofizice (ex. magnetice), care au avut ca obiectiv identificarea unor indici privind extinderea
mineralizatiilor in afara limitelor deja conturate.
Strategia prezentata a fost aplicata si in cazul altor proiecte din muntii Apuseni de Sud si
districtul Baia Mare. Gradul de dezvoltare si accesibilitea oferita de infrastructura miniera a
constituit un element important, alaturi de prospectivitatea geologica, in prioritizarea obiectivelor de
explorare in cazul perimetrelor in care se cunostea deja ca exista mai multe structuri mineralizate.
In cadrul zonelor in care sunt prezente structuri mineralizate mai putin cercetate si care
beneficiaza de o infrastructura miniera slab dezvoltata, fiind greu accesibile, explorarea a fost
abordata secvential. Lucrarile de explorare au urmarit sa delimiteze zonele mineralizate cunoscute
si sa identifice noi zone mineralizate. Programul de explorare in cadrul unei astfel de zone a
demarat cu lucrari de explorare mai putin costisitoare: lucrari de cartare si probare in deschideri
naturale si/sau pe fragmente de roci, probarea aluviunilor si lucrari de probare pedogeochimica.
Lucrarile de probare geochimica au fost urmate de lucrari geofizice (ex. masuratori magnetice la
sol, electrometrie, aerogeofizica etc.). Daca rezultatele obtinute au fost pozitive, programul de
explorare a continuat cu lucrari miniere usoare (derocari, santuri, puturi) si lucrari de foraj.
Compania Rio Tinto a aplicat aceasta strategie in cadrul perimetrelor de explorare pe care le-a
detinut in muntii Apuseni. Proiectul Rovina (muntii Apuseni) reprezinta, in opinia noastra, un alt
exemplu de aplicare a acestei strategii.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 53



6. TEHNICI SI METODE DE EXPLORARE SI INTERPRETARE A DATELOR;
STUDII DE CAZ

In cadrul acestui capitol prezentam cateva exemple de tehnici de explorare, prelucrare si
interpretare a datelor pe care le-am aplicat cu succes in cadrul unor programe de explorare pe care
le-am proiectat si cooordonat.
In aceste studii de caz sunt prezentate si rezultatele utilizarii (din cunostintele noastre pentru
prima oara nu numai in Romania dar si pe plan mondial) a unor indici geochimici de alterare,
estimati pe baza rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice. Rezultatele obtinute ne
indreptatesc sa credem ca aceasta tehnica poate constitui un instrument foarte util in explorare
pentru cartarea alterarilor hidrotermale si chiar a litologiei (in functie de contextul geologic) in
zonele acoperite.

6.1. Proiectul Sopot (muntii Almajului)
Perimetrul este situat pe aliniamentul tectono-magmatic si metalogenetic banatitic ce se
dezvolta pe directia Rusca Montana Bozovici Berzasca si se continua la sud de Dunare pe
directia Majdanpek Bor.
In cadrul perimetrului sunt prezente numeroase intruziuni de roci magmatice banatitice
(granodiorite, monzodiorite si diorite), cu caracter subvulcanic si dimensiuni relativ reduse (grosimi
de ordinul metrilor sau zecilor de metri), ce strapung fundamentul cristalin si rocile sedimentare de
varsta Cretacic superior (fig. 6.1).
Punerea n loc si consolidarea corpurilor de roci banatitice au fost insotite de manifestari ale
proceselor de contact termic si metasomatic, produsele lor fiind reprezentate prin skarne si roci
skarnoide dar si prin corneene, marmure si metasomatite carbonatice. Transversal pe directia de
alungire a corpurilor banatitice, aureolele de contact se dezvolta pe distante de ordinul metrilor sau
zecilor de metri.
In general corpurile de roci magmatice nu sunt mineralizate. In skarne se dezvolta doua tipuri
de mineralizatii care adesea coexista:
mineralizatii de fier - oligist, hematit, rar magnetit sub forma de cuiburi si diseminari;
mineralizatii de sulfuri si produse de oxidatie ale acestora - pirita, calcopirita (cristale relicte
izolate), limonit, malachit, sporadic bornit, covelina, azurit sub forma de impregnatii, cuiburi,
depuneri pe fisuri, asociate cu filonase foarte fine de cuart +carbonat si izolat mineralizatii
masive.
In cadrul perimetrului au fost intalnite frecvent fragmente si uneori aflorimente de roci care
sunt constituite in proportie de peste 95% din oxi-hidroxizi de fier (limonit hematit, goethit)
jarosit. Aceste roci, denumite gossan in literatura de specialitate anglo-saxona provin din zona de
oxidatie a mineralizatiilor asociate skarnelor.
Prelucrarea datelelor digitale din satelit privind morfologia terenului (USGS-DEM) prin
aplicarea unor filtre directionale de detectie a tendinelor lineare si proiectarea sub forma unei harti
cu relief umbrit, efectuate de autorul prezentei lucrari, au pus in evidenta o discontinuitate
structurala majora care se dezvolta pe directia NNE-SSV si poate fi urmarita pe cca. 30 km (fig. 6.2
a). Pe harta geologica a zonei acestei discontinuitati ii corespunde contactul tectonic dintre
domeniul Getic si domeniul Danubian. In compartimentul vestic si in compartimentul estic al
discontinuitatii structural-tectonice majore se dezvolta o serie de discontinuitati secundare care sunt
dispuse subparalel si diagonal. Aceste discontinuitati se dezvolta intr-un mod asemanator retelelor
de forfecare (eng. shear mesh) rezultate din forfecarea dextra (fig. 6.2 b). Pozitia si forma bazinului
de sedimentare cretacic din regiune sugereaza ca acesta este un bazin de sedimentare de tip pull-
apart format in regim de forfecare dextra (fig. 6.2 c).
54 Sorin Tma-Bdescu






































Fig. 6.1. Harta geologica a perimetrului Sopot (dupa Harta Geologica a Romaniei, sc. 1:200.000, cu modificari).
Fig. 6.2. a) Imagine rezultata prin aplicarea filtrului gradient directional vest asupra datelor digitale USGS-DEM
privind topografia terenului; b) Modelul discontinuitatilor structurale dedus pe baza imaginii (a) rezultate din filtrarea
datelor digitale USGS-DEM; c) Modelul tectonic de formare a bazinului de sedimentare cretacic dedus din forma
acestuia (perimetrul de explorare este marcat cu linie de culoare rosie).
a b c
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 55


Aplicand modelul lui Drew (2005) in cazul zonei Sopot, se poate presupune ca spre
extremitatile bazinului de sedimentare se pot dezvolta spatii distensionale care sunt favorabile
acumularii unor mineralizatii de tip porphry copper. Aceasta ipoteza a fost confirmata de rezultatele
probarii aluviunilor.
Analiza factoriala efectuata pe probele de aluviuni a pus in evidenta patru factori (F) relevanti
care reflecta urmatoarele asociatii geochimice:
Fe-Zn-Ga-Ni-Co-Tl-Cr-P-Ge-Be-Sc-Ba-Cd (F1);
Te-Cu-In-Mo-Ag-Au (F2);
Pb-As-Ag (F3);
Sb-As (F4).
Proiectiile factorului 2 (cel mai interesant pentru explorarea economica avand in vedere
elementele asociatiei geochimice) si factorului 1 (fig. 6.3) au permis conturarea unor zone anomale
care sunt plasate la extremitatile bazinului de sedimentare si care confirma ipoteza emisa pe baza
modelului lui Drew (2005). In cadrul acestor zone au fost executate ulterior lucrari de probare
pedogeochimica si litogeochimica si masuratori magnetice la sol.















Semnificatia metalogenetica a asociatiilor geochimice evidentiate prin analiza factoriala in
diversele tipuri de roci si in probele pedogeochimice este prezentata in fig. 6.4. Anomaliile rezultate
din interpolarea punctajelor factorilor determinati sunt prezentate in fig. 6.5 si fig. 6.6.
In fig. 6.5 se observa ca in cazul zonei sudice anomaliile factorului 1, care reflecta o asociatie
geochimica de tip pirometasomatic au o pozitie marginala in raport cu anomaliile factorului 3, care
reflecta o asociatie geochimica de tip porphyry copper iar anomaliile factorului 2, care reflecta clar
o asociatie hidrotermala au o pozitie distala in raport cu anomaliile factorului 3.
In fig. 6.6 se observa ca in cazul zonei nordice anomaliile factorului 1, care reflecta probabil o
asociatie geochimica de tip pirometasomatic au o pozitie marginala in raport cu anomaliile
factorului 2, care reflecta probabil o asociatie geochimica de tip porphyry copper iar anomaliile
factorului 3, care reflecta clar o asociatie hidrotermala au o pozitie distala. Anomaliile factorului 1
par sa fie controlate nu numai de procesele metalogenetice ci si de caracteristicile litologice si in
consecinta caracteristicile geochimice diferite ale substratului pe care s-a format solul.
Fig. 6.3. Proiectia rezultatelor analizei factoriale efectuate pe probele din aluviuni: a) Factorul
F1 reflecta asociatia geochimica Fe-Zn-Ga-Ni-Co-Tl-Cr-P-Ge-Be-Sc-Ba-Cd; Factorul F2
reflecta asociatia geochimica Te-Cu-In-Mo-Ag-Au.
a b
56 Sorin Tma-Bdescu






































a b c d
Fig. 6.5. Distributia punctajelor diferitilor factori evidentiati prin analiza factoriala PCA, efectuata asupra rezultatelor
analitice ale probelor pedogeochimice prelevate din partea de sud a perimetrului Sopot: a) Factorul 1: Sb-Co-Ga-Fe-
Ag-Ni-Mn-Cr-Zn-Cd-Be-As-Cu; b) Factorul 2: Pb-Cd-Zn-Au-Ag; c) Factorul 3: Cu-W-Mo; d) Factorul 4: V-Ti.
Roci magmatice
W Sb Tl Ba Ti
Zn Cd
Skarne
Ti V Cr Ba
Cd Pb Zn Ag
Sb Co Ga Fe Ag Ni Mn Cr Zn Cd Be As Cu
Sol Purcaru
Ga Co Fe Be Zn Ni Cr Tl Mo Ag Ba Mn Cd Pb
Sol Naovat
Pb Cd Zn Au Ag
Cu W Mo
V Ti
Au W Cu
Pb Cd
Ga Bi Fe Co
Ni Cu
Sb As
Fe S Cu Ag Tl
Ni Zn Cr Mn
Asociatie geochimica hidrotermala
Asociatie geochimica pirometasomatica
Asociatie geochimica tip porhyry copper
Legenda
?
Fig. 6.4. Posibila semnificatie metalogenetica a asociatiilor geochimice puse
in evidenta prin analiza factoriala in probele litogeochimice si pedogeochimice.
Fig. 6.6. Distributia punctajelor diferitilor factori evidentiati prin analiza factoriala PCA, efectuata asupra
rezultatelor analitice ale probelor pedogeochimice prelevate din partea de nord a perimetrului Sopot: a)
Factorul 1: Ga-Co-Fe-Be-Zn-Ni-Cr-Tl-Mo-Ag-Ba-Mn-Cd-Pb; b) Factorul 2: Au-W-Cu; c) Factorul 3: Pb-Cd.

a b c
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 57

















Masuratorile magnetice au pus in evidenta o serie de anomalii care sugereaza prezenta unor
intruziuni (stockuri) de roci banatitice de forma cavsicilindrica ale caror margini sunt marcate de
minime magnetice pronuntate (fig. 6.7). Anomaliile factorilor care reflecta asociatii geochimice de
tip porphyry copper se dezvolta cu precadere in zonele marginale ale acestor intruziuni presupuse,
fiind asociate cu minime magnetice.
Desi observatiile din aflorimente si fragmentele de roci din perimetru au oferit foarte putine
date ce sustin prezenta unor mineralizatii de tip porphyry copper in perimetru, datele geochimice si
datele geofizice fac plauzibila aceasta ipoteza, care ar trebui verificata prin derularea unui program
de foraj.
***
Indicii geochimici calculati pe baza unor raporturi dintre oxizii unor elemente litofile (
siderofile) ce sunt implicate in reactiile de alterare sunt mai putin folositi in explorare. Metoda care
utilizeaza acesti indici a fost aplicata pentru prima data de Ishikawa et al. (1976) pentru a masura
intensitatea sericitizarii si cloritizarii in rocile vulcanice din culcusul zacamantului Kuroko. Ulterior
metoda a fost dezvoltata si utilizata de diversi cercetatori (Spitz & Darling, 1978; Saeki & Date,
1980; Coad, 1982; Hashigushi, 1983, Date et al., 1983: Hashigushi, 1983) la masurarea intensitatii
proceselor de alterare hidrotermala sau supergena in diverse contexte geologice.
Am incercat sa utilizam aceasta metoda in cazul perimetrului Sopot. S-au calculat valorile
celor mai utilizati indici geochimici pentru probele prelevate din diverse tipuri de roci:
indicele de alterare Ishikawa AI=[100x(K
2
O+MgO)]/(K
2
O+MgO+Na
2
O+CaO) (Ishikawa et
al.,1976);
indicele sericitului Iser =K
2
O / K
2
O +Na
2
O (Saeki & Date, 1980);
indicele clorit-carbonat-pirita CCPI =100x(MgO +FeO)/(MgO +FeO +K
2
O +Na2O) (Large
et al., 2001).
Conversia rezultatelor analitice in oxizi pentru calculul diversilor indici s-a facut cu ajutorul
convertorului propus de Stevens et al. in 2005 (http://www.marscigrp.org/elconv.html#k).
Proiectia valorilor individuale in diagrama clasica propusa de Large et al. (2001) indica faptul
ca diversele tipuri petrografice (in particular rocile magmatice si skarnele) sunt caracterizate destul
Fig. 6.7. Hartile campului magnetic total (reducere la pol) pentru partea de sud (a) si nord (b) a
perimetrului Sopot. Cercurile rosii delimiteaza zone in care este posibil sa fie prezente corpuri (stockuri)
de roci banatitice porfirice ale caror margini sunt reflectate prin minime magnetice marginale pronuntate.
a b
58 Sorin Tma-Bdescu


de bine de raporturile dintre indicii AI si CCPI, plasandu-se in campuri destul de bine
individualizate (fig. 6.8).
Valorile acestor indici permit sa se aprecieze ca gradul de alterare hidrotermala a rocilor
magmatice este scazut, valorile calculate fiind in general <50%. Marea majoritate a probelor de roci
magmatice se plaseaza in campul rocilor cu compozitie intermediara nealterate (campul de culoare
verde in fig. 6.8).





















O problema cu care se confrunta adesea geologul atunci cand trebuie sa elaboreze harta
geologica a unui perimetru este lipsa aflorimentelor. Elaborarea unei harti geologice prin
extrapolarea unor observatii punctuale presupune experienta, fler si imaginatie din partea
geologului.
Desi metoda indicilor de alterare presupune utilizarea rezultatelor analitice ale unor probe de
roci am considerat ca metoda ar putea fi aplicata si in cazul probelor de sol. La baza rationamentului
nostru a stat ideea ca acesti indici ar trebui sa surprinda pe de o parte procesele de alterare
supergena si pe de alta parte contrastul geochimic dintre diversele tipuri de roci din perimetru (roci
magmatice, skarne, calcare, roci metamorfice). Rezultatele obtinute pentru probele de roci au
constituit si ele argumente pentru utilizarea metodei indicilor in cazul probelor de sol.
Au fost calculate, proiectate si interpolate valorile pentru mai multi indici geochimici.
Rezultatele obtinute au fost analizate si s-a constatat ca indicii AI, CCPI si Iser sunt cei mai
relevanti.
Prin coroborarea rezultatelor obtinute (fig. 6.9 a, b, c si fig. 6.10 a, b, c) cu observatiile
geologice din teren s-a constatat ca distibutia spatiala a indicilor geochimici mentionati, calculati
pentru probele de sol, reflecta destul de bine litologia substratului.
Endoskarn
Ferricrit
Gossan
Magmatic
Metamorfic
Skarn
Skarnoid
Sedimentar
Culori
Dimensiunea
punctelor
Fig. 6.8. Proiectia probelor prelevate din diverse tipuri de roci pe diagrama CCPI/AI.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 59


Rocile metamorfice sunt foarte bine reflectate de valori maxime ale indicelui AI iar rocile
carbonatice de valori mai scazute. Rocile sedimentare detritice sunt foarte bine reflectate de valori
minime ale indicelui CCPI si valori mai ridicate ale indicelui Iser. Rocile magmatice sunt foarte
bine reflectate (nefiind alterate) de valori minime ale indicelui Iser. Skarnele si skarnoidele suny
reflectate prin valori maxime ale indicelului CCPI.
Prin urmare consideram ca intr-un astfel de context geologic contrastant acesti indici pot sa
fie utilizati ca instrumente de completare a observatiiilor geologice atunci cand se construiesc harti
geologice (fig. 6.9 d si fig. 6.10 d).






























a b c d
a b c d
Fig. 6.9. Distributia valorilor indicilor geochimici calculati pentru probele pedogeochimice prelevate din partea nordica a
perimetrului Sopot: a) Indicele de alterare Ishikawa AI; b) Indicele sericitului Iser; c) Indicele clorit-carbonat-pirita CCPI; d)
Harta geologica elaborata pe baza corelatiei dintre valorile indicilor geochimici si a observatiilor geologice din teren.
Fig. 6.10. Distributia valorilor indicilor geochimici calculati pentru probele pedogeochimice prelevate din partea sudica a
perimetrului Sopot: a) Indicele de alterare Ishikawa AI; b) Indicele sericitului Iser; c) Indicele clorit-carbonat-pirita; d) Harta
geologica elaborata pe baza corelatiei dintre valorile indicilor geochimici si a observatiilor geologice din teren.
60 Sorin Tma-Bdescu


6.2. Proiectul Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului)
Perimetrul este situat in extremitatea nord-vestica a lantului vulcanic tertiar Oas-Gutai-Tibles,
in partea central-vestica a muntilor Oas.
Edificiul vulcanic din zona Batarcel-Varful Radacinii este constituit dintr-un complex de
piroclastite, brecii piroclastice si curgeri de lava hialodacitica care este strabatut de un corp central
de dacite cu microstructura felsitica si de coloane de brecii de explozie (fig. 6.11).

















Lucrarile de explorare intreprinse inainte de anul 2000 au pus in evidenta un sistem
mineralizat filonian epitermal compus din patru filoane principale. Dacitele sunt propilitizate si
argilizate pe arii largi iar in apropierea filoanelor aceste roci prezinta indiciile unei metasomatoze cu
cuart si adular. In perimetru se cunosc si mineralizatii impregnative de sulfuri aur, argint in dacite
sau in brecii de explozie afectate de alterari hidrotermale intense.
Pe baza continuturilor inregistrate in probele de sol au fost calculate valorile pentru mai multi
indici geochimici propusi de diversi autori.
Zonele de metasomatoza, sugerate de distributia valorilor indicelui molar al alcaliilor (fig. 6.12
a) in probele de sol ([(Na+K) /Al]*100 in Madeisky, 1995) corespund foarte bine cu zonele in
cadrul carora sunt prezente alterari hidrotermale cu adular (fig. 6.11). Distributia valorilor indicelui
sericitului (K2O / (K2O +Na2O) in Saeki & Date, 1980) sugereaza ca alterarile de tip argilic se
dezvolta cu precadere in partea nordica a perimetrului (fig. 6.12 b) si corespund zonei cu alterari
argilice, care este figurata pe foaia de harta Tarna Mare (sc. 1:50.000, I.G.R.). Distributia indicelui
clorit-carbonat-pirita sugereaza ca alterarile propilitice se dezvolta spre marginea zonei crateriale
(fig. 6.12 c). Indicii geochimici mentionati confirma existenta unei zonalitati a alterarilor
hidrotermale (fig. 6.13), care este normala pentru contextul geologic al zonei respective.
Avand in vedere rezultatele obtinute consideram ca intr-un astfel de context geologic indicii de
alterare pot fi utilizati in probarea pedogeochimica pentru cartarea alterarilor.
Fig. 6.11. Harta geologica a perimetrului Batarcel-Varful Radacinii (muntii Oasului).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 61


Fig. 6.12. Distributia valorilor indicilor geochimici: a) Indicele alcaliilor Alk reflecta alterarile hidrotermale potasice
cu adular; b) Indicele sericitului Iser reflecta alterarile hidrotermale argilice; c) Indicele clorit-carbonat-pirita CCPI
reflecta alterarile hidrotermale propilitice.
Fig. 6.14. Rezultatele analizei
factoriale PCA, efectuata asupra
rezultatelor analitice ale probelor
pedogeochimice: a) Factorul 1: Fe-
Ga-Al-Cu-Zn-Pb; b) Factorul 2: S-
As-Ba-K; c) Factorul 3: Sb-As; d)
Factorul 4: K-Ag-Na.
Fig. 6.13. Harta alterarilor hidrotermale
elaborata pe baza distributiei valorilor
indicilor geochimici Alk, Iser si CCPI
in probele de sol.































Analiza factoriala PCA efectuata pe probele de sol a pus in evidenta 4 factori care au fost
considerati relevanti.
Anomaliile factorului F1, care reflecta o asociatie geochimica de temperatura ridicata (Fe-Ga-
Al-Cu-Zn-Pb) se dezvolta cu precadere spre marginile zonei crateriale (fig. 6.14 a) si se coreleaza
spatial destul de bine cu zonele de alterare propilitica, conturate pe baza indicilor geochimici (fig.
6.12 c si fig. 6.13). Anomaliile slabe din zona centrala a perimetrului sunt in acord cu caracterul slab
polimetalic al mineralizatilor filoniene din perimetru.
a b c
a b
c d
62 Sorin Tma-Bdescu


Asociatia geochimica S-As-Ba-K a factorului F2 reflecta foarte bine, din punct de vedere
geochimic, mineralele care au fost observate frecvent in mineralizatiile filoniene din perimetru,
respectiv pirita, arsenopirita, cuart, adular si baritina. Anomaliile factorului F2 se suprapun foarte
bine peste zonele cu mineralizatii filoniene cunoscute (fig. 6.14 b).
Anomaliile Sb-As ale factorului F3 bordeaza zona de alterare argilica, conturata pe baza
indicilor geochimici (fig. 6.14 c, fig. 6.12 b si fig. 6.13) si reflecta probabil o faza hidrotermala de
temperatura scazuta.
Anomalia K-Ag-Na a factorului F4 contureaza foarte bine corpul de brecii hidrotermale ce
este prezent in zona centrala a perimetrului (fig. 6.14 c) si este afectat intens de adularizare, in cadrul
caruia au fost identificate mineralizatii de pirita cu continuturi ridicate de argint (fig. 6.14 d).

6.3. Proiectul Caraci (muntii Apuseni)
Perimetrul Caraci este situat in partea vestica a muntilor Metaliferi (Apuseni de Sud), in
extremitatea nord-vestica a bazinului neogen Brad-Sacaramb.
Structura vulcanica neogena Caraci reprezinta un stratovulcan care a avut o evolutie complexa
(fig. 6.15), cu o structura crateriala mai veche, generata intr-o prima faza de eruptie si constituita din
andezite cu hipersten si augit si din brecii si tufuri, in care andezitele piroxenice sunt predominante
si o suprastructura rezultata in urma unor repetate explozii si emisuni de lave, constituita din
andezite cu hornblenda verde, andezite cu hornblenda bruna si andezite cu hornblenda resorbita.
Fenomenele ulterioare, de reajustare a echilibrului tectono-vulcanic, au determinat prabusirea zonei
crateriale si formarea unor fracturi dispuse concentric si radiar fata de neckul vulcanic principal.
Unele dintre aceste fracturi au constituit caile de acces pentru eruptii de andezite cuartifere, care
marcheaza a treia faza eruptiva (J ude et al., 1973).



















Fig. 6.15. Harta geologica a structurii vulcanice neogene Caraci (dupa Jude, 1973 cu completari).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 63


Mineralizatiile filoniene prezente la nord de varful Caraci se dezvolta in cadrul unei zone de
cca. 800 m/200 m. Sistemul filonian este constituit din 5 filoane principale si ramificatiile acestora.
Filoanele sunt orientate NV-SE si VNV-ESE, prezinta caderi preponderent spre SV si au cateva sute
de metri lungime si grosimi reduse (0,1-1,0 m).
Mineralele metalice reprezinta 1-10% din umplutura filoniana si sunt reprezentate
preponderent prin pirita, marcasita si subordonat blenda, galena, calcopirita, pirotina, tetrahedrit,
hessit si aur nativ. Aurul apare in special ca incluziuni (8-16 m in diametru) in cuart si este asociat
cu sulfuri (galena si blenda) dar local se dezvolta si ca dendrite, lamele si granule fin diseminate sau
cuiburi de aur nativ (Ianovici et al., 1976; J ude, 2000).
Continutul de aur in cadrul filoanelor variaza in limite foarte largi si pe distante scurte de la
0,1 g/t la mai multe sute de g/t. Se remarca o tendinta de crestere a continuturilor dinspre suprafata
spre adancime.
Mineralele de ganga sunt reprezentate prin minerale argiloase, silice negricioasa, calcedonie,
cuart alb-transparent sau laptos, mai rar calcit si sporadic baritina si epidot. Filoanele au in general
textura brecioasa dar sunt mentionate si texturi rubanate sau masive (J ude, 2000).
Procesele de alterare hidrotermala s-au limitat la zona din imediata apropiere a filoanelor.
Rocile din peretii filoanelor sunt intens argilizate si sericitizate, in general pe 20-30 cm, rar pe
distante mai mari (pana la 2-2,5 m). Gradul de transformare a rocii scade pe masura ce creste
distanta fata de fractura mineralizata. Spre exterior alterarea este marcata de dezvoltarea carbonatilor
si a mineralelor cloritoase.
Partile superficiale ale filoanelor din zona Caraci au fost exploatate sporadic incepand din
antichitate (epoca brozului, epoca romana) pana la inceputul secolului XX. Rezultatele obtinute cu
lucrarile de explorare executate inainte de anul 2000 au condus la concluzia ca mineralizatiile
filoniene nu pot fi valorificate din punct de vedere economic deoarece desi continuturile de aur sunt
interesante grosimea filoanelor este foarte redusa.
In urma analizei atente a planului de cartare privind pozitiile si relatiile spatiale ale fracturilor
filoniene, a zonelor de ramificatie si a zonelor de ingrosare (generate de transtensie) si de subtiere
(generate de transpresie) din lungul filoanelor consideram ca sistemul filonian, controlat de doua
sisteme majore de fracturi orientate NV-SE si VNV-ESE a luat nastere in urma unor miscari de
decrosare dextre care s-au manifestat simultan cu activitatea hidrotermala.
Desfasurarea proceselor hidrotermale intr-un regim de forfecare activ poate explica, in opinia
noastra, distributia continuturilor de aur de-a lungul filoanelor si in special prezenta continuturilor
ridicate de aur in zonele in care umplutura filoniana incepe sa se ingroase sau sa se subtieze
semnificativ. Cuartul depus initial sub forma lenticulara intr-o zona de flexura s-a comportat ca o
incluziune dura generand zone (umbre) de presiune scazuta (similare cu cele din rocile metamorfice)
care au constituit spatii favorabile pentru depunerea aurului.
Conform modelelor geomecanice (6.16 b), intr-un regim activ de forfecare, la intersectia
forfecarilor de tip R (sistemul NV-SE ) cu cele de tip D (sistemul VNV-ESE) ia nastere o zona de
distensie (fig. 6.16 a) ca urmare a deplasarilor ce au loc in lungul acestor fracturi. In zona de
distensie se dezvolta mici fracturi de tensiune. Zona de distensie favorizeaza circulatia hidrotermala,
procesele de alterare hidrotermala si de depunere a mineralizatiilor.
Rezultatele lucrarilor de probare pedogeochimica au confirmat aceasta ipoteza. Anomalia
pedogeochimica de aur (fig. 6.16 c) corespunde spatial proiectiei la suprafata a zonei de distensie ce
a fost dedusa din interpretarea structurala a datelor obtinute cu lucrarile de cercetare in subteran.
Existenta acestei zone de distensie pare sa fie confirmata si de prezenta unei anomalii
pedogeochimice de potasiu (fig. 6.17) si a factorului F4, care reflecta asociatia geochimica de
afinitate epitermala Tl-As-Sb-Hg-Ag (fig. 6.18).

64 Sorin Tma-Bdescu






































Fig. 6.16. a) Interpretare privind controlul structural-tectonic al formarii filoanelor si zonelor de imbogatire in aur pe
baza planului de cartare si probare a orizontului minier de explorare -40 m; b) Modelul zonelor de forfecare Riedel
(Corbet & Leach, 1997); c) Anomalii pedogeochimice de aur.
Fig. 6.17. Anomalii pedogeochimice
de potasiu.
Fig. 6.18. Anomaliile punctajelor
factorului F4, care reflecta asociatia
geochimica Tl-As-Sb-Hg-Ag.
Fig. 6.19. Anomalii magnetice T
(reducere la pol). Linia galbena
intrerupta marcheaza o discontinuitate
tectonica majora, sugerata de prezenta
unor anomalii de minimum.
C
ute
Forfecari P
C
ute
F
o
rfe
c
a
ri s
in
te
tic
e
R
F
r
a
c
tu
r
i
d
e
te
n
s
iu
n
e
F
o
r
fe
c
a
r
i
a
n
tite
tic
e
Zona de
distensie
a
b
c
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 65


Anomaliile de potasiu si ale factorului F4 sugereaza ca sistemul filonian continua spre NV
(fig. 6.17 si fig 6.18). Avand in vedere ca in zona cu mineralizatii filoniene cercetate cu galerii
aceste anomalii marcheaza zona de distensie de la intersectia fracturilor de tip R si D se poate
presupune ca aceste anomalii marcheaza o zona similara. Aceasta ipoteza este sustinuta de
rezultatele masuratorilor magnetice (fig. 6.19), care au pus in evidenta o zona de minimum magnetic
pronuntat, cu dezvoltare VNV-ESE, care sugereaza prezenta unui accident tectonic ce corespunde
unei fracturi de tip D.
Consideram ca amestecul fluidelor hidrotermale cu apele superficiale, meteorice, puternic
oxigenate a avut cel mai important rol in depunerea aurului, in special in stadiile tarzii ale procesului
metalogenetic. Acest mecanism impreuna cu factorul tectonic sunt responsabile pentru imbogatirile
locale in aur, de tip bonanza.
Se poate aprecia ca depozitele sedimentare interceptate de foraje, care marcheaza probabil o
paleosuprafata au jucat un rol foarte important in depunerea aurului datorita interactiunii dintre
fluidele hidrotermale ce se aflau in ascensiune si apele meteorice. Acest fenomen a determinat
variatia puternica si pe distanta redusa a continuturilor de aur pe verticala, deasupra si sub nivelul
rocilor sedimentare. Prin urmare, nivelul de adancime la care ar putea fi interceptate mineralizatii de
posibil interes economic este limitat si este situat deasupra nivelului de roci sedimentare.

6.4. Proiectul Birtin (muntii Apuseni)
Perimetrul Birtin este localizat in muntii Apuseni de Sud, la cativa kilometri vest de perimetrul
Caraci.
Structura geologica a zonei este caracterizata de prezenta unei intruziuni banatitice majore
care are forma unui dyke inclinat spre nord si se dezvolta pe directia VSV-ENE pe cca. 9 km
lungime. Intruziunea banatitica strabate roci apartinand seriei ofiolitice mezozoice si depozite
sedimentare cretacice si jurasice. Aceasta intruziune s-a consolidat in conditii hipoabisice si are o
constitutie petrografica complexa (fig. 6.20) care se datoreaza mai multor veniri succesive de
magma aflata in curs de diferentiere. In partea vestica a intruziunii se dezvolta diorite cuartifere iar
in partea estica a corpului se dezvolta granodiorite cu o bordura discontinua de diorite si
microdiorite (J ude et al.,1973).
Asociate spatial cu corpul instruziv banatitic major, in extremitatea estica a intruziunii majore,
pe v. Pietrelor si v. Arsurii, au fost identificate inainte de cel de-al doilea razboi mondial cateva
filoane cu pirita, galena, blenda, calcopirita, tetraedrit, cu continuturi scazute de aur (Ghitulescu &
Socolescu, 1941; Borcos et al., 1983) si marcasita (J ude, 2006, comunicare verbala) in ganga de
calcit si cuart. Filoanele au grosimi reduse, de ordinul centimetrilor-decimetrilor si lungimi cuprinse
intre 250 m si 500 m. Rocile din peretii filoanelor sunt sericitizate si caolinizate pe distante de
ordinul centimetrilor-decimetrilor.
Ghitulescu & Socolescu (1941) mentioneaza ca pe colina care separa v. Pietrelor de v. Arsurii
afloreaza o zona puternic silicifiata, corpul de granodiorite fiind strabatut de numeroase vinisoare de
cuart ce formeaza geode in care se dezvolta cristale de cuart cu urme de oxid de fier, rezultat prin
alterarea impregnatiilor de pirita. J ude et al. (1973) mentioneaza prezenta turmalinei in cadrul
acestei zone de silicifiere intensa.
Inainte de anul 2003 mineralizatiile filoniene si zona de silicifiere au fost cercetate de catre
diverse intreprinderi de stat in cadrul unor programe de explorare ce au inclus lucrari de probare
pedogeochimica, masuratori electrometrice, lucrari miniere usoare (derocari, santuri si puturi),
galerii scurte de coasta si foraje.
Recent, lucrarile de cartare in aflorimente si observatiile efectuate pe fragmentele de roci si
materialul depozitat in haldele lucrarilor miniere vechi, coroborate cu rezultatele lucrarilor de
cercetare anterioare au relevat cateva elemente ce au condus la modificarea modelului geologic-
structural al zonei.
66 Sorin Tma-Bdescu














































Fig. 6.20. Harta geologica a perimetrului Birtin (dupa Jude et al., 1973, cu completari).
Fig. 6.21. Harta geologica a zonei v. Pietrelor - v. Arsurii (perimetrul Birtin).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 67






































Fig. 6.22. Model idealizat privind dezvoltarea unor tipuri structurale de brecii in cadrul unei coloane de brecii cu
turmalina (IB) care este legata de intruziuni (Silitoe, 1985) si diverse aspecte structurale ale breciilor cu turmalina, ce
au fost intalnite in cadrul perimetrului Birtin (a-n). Sagetile indica pozitia presupusa in cadrul coloanei de brecii;
a) Fragmente tabulare orientate, cu pozitie suborizontala, ce marcheaza probabil partea superioara a unei coloane de
brecii; b) Bloc de brecie cu claste tabulare orientate si matrice (1%) de cuart; c). Brecie de tip puzzle (jigsaw sau
shatter breccia) cu matrice de cuart; d) Idem. In cadrul matricei apar goluri in care se dezvolta cristale (<1 cm) de
cuart; e) Brecie de tip puzzle cu matricea constituita din cuart si turmalina; f) Brecie de tip puzzle cu matricea
constituita din zdrobituri, cuart si turmalina; g si h) Brecie de tip puzzle cu claste tabulare orientate de granodiorite
intens silicifiate; i si j) Brecii cu claste de dimensiuni si grade de rotunjime variabile de granodiorit alterat (cuart-
sericit turmalina) si matrice (20-30%) constituita din zdrobituri, cuart, muscovit si turmalina; k) Idem. Cantitatea de
matrice (cuart-turmalina) este mai mare decat cantitatea de claste; l) Idem; k) Matricea contine zdrobituri; m) Seturi
de fracturi fine cu cuart (sheeted quartz veins); n) Exfoliere hipogena a clastelor de granodiorit alterat.
68 Sorin Tma-Bdescu


Zonele certe in care afloreaza rocile cu turmalina cu aspect brecios au forma circulara sau
eliptica (fig. 6.21). Forma zonei de aflorare sugereaza ca in adancime breciile cu turmalina pot sa
aiba forma columnara (breccia pipe). Dispozitia si frecventa blocurilor prezente pe interfluviul dintre
v. Pietrelor si v. Arsurii, dispuse in jurul acestor zone de aflorare circulare si in special pe versantul
drept al vaii Pietrelor sugereaza faptul ca breciile cu turmalina pot sa se dezvolte si de-a lungul unor
fracturi circulare de tipul fracturilor inelare (eng. ring-fractures).
Caracteristicile structurale si mineralogice ale rocilor cu turmalina (fig. 6.22), modul lor de
dezvoltare si contextul geologic sugereaza ca aceste brecii sunt asemanatoare cu cele pe care Silitoe
(1985) le-a numit brecii legate de intruziuni (eng. intrusion related breccia).
Avand in vedere si rezultatele probarii pedogeochimice, consideram ca intrega zona ce a fost
cartata in trecut drept granodiorite intens alterate hidrotermal ar putea sa constituie de fapt o coloana
complexa de brecii (ex. Kidston din Australia; Silitoe, 1985).
Corelarea cartarilor desfasurate ale galeriilor si ale lucrarilor miniere de suprafata executate in
aceasta zona sugereaza ca fracturile mineralizate au forma de dezvoltare semicirculara (fig. 6.21),
similara cu dezvoltarea seturilor de fracturi paralele (eng. sheeted fractures) descrise de Silitoe
(1985) pe marginea coloanelor complexe de brecii legate de intruziuni.
Zona de aflorare a rocilor granodioritice intens alterate este foarte bine marcata de anomalii
pedogeochimice de minim ale elementelor Co, Fe, Sc, Ga, Al, Ca, Ni, Mg, Mn, Cr, V, Ti, Li, Ge, Zr,
Hf, Sr, Na, Cs, Y. Acest lucru este foarte bine reliefat de distributia factorului F1, care reflecta
asociatia geochimica ce contine elementele mentionate (fig. 6.23). Ca si factorul F1, cele mai multe
elemente ale asociatiei geochimice care este reflectata de acest factor prezinta maxime pronuntate in
apropirea contactului dintre granodioritele alterate si rocile ofiolitice gazda, continuturile scazand
apoi spre valori medii.
Rezultatele analizei factoriale PCA sugereaza ca exista o zonalitate a asociatiilor geochimice
reflectate de diversi factori in raport cu zona de aflorare a breciilor cu turmalina si sericit. Punctajele
factorului F4, care reflecta asociatia geochimica Ag-Mo-Pb, prezinta un maxim centrat pe zona
mentionata (fig. 6.26). Zona de maxim a punctajelor factorului F4 corespunde unei zone de minim a
factorului F3, care reflecta asociatia Cu-Au. Anomalia de maxim principala a acestui factor bordeaza
spre nord anomalia factorului F3 (fig. 6.25). Anomaliile factorului F2 (fig. 6.24), care reflecta
asociatia geochimica Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn-As-In-Hg, inconjura zona de aflorare a breciilor cu
turmalina, marcata printr-o zona de minim.
Prezenta unor minime alungite pe directia NNE-SSSV ale indicelui de alterare Ishikawa AI
(fig. 6.27) si ale indicelui clorit-carbonat-pirita CCPI precum si ale campului magnetic (fig. 6.28)
sugereaza un prezenta unui culoar de alterare, ce este controlat probabil structural-tectonic.
Din coroborarea datelor geologice, geochimice si geofizice reiese ca procesele de silicifiere
hidrotermala si de formare a breciilor cu turmalina au fost acompaniate de levigarea celor mai multe
elemente, care au migrat atat ascensional dar si lateral. Migratia unor elemente chimice a fost
probabil controlata de factori structural-tectonici. Migratia elementelor de-a lungul discontinuitatilor
tectonice s-a produs preferential (diferite elemente si asociatii geochimice reflectate de factorii
geochimici se coreleaza spatial cu o anumita discontinuitate tectonica), ceea ce poate semnifica
momente diferite in evolutia sistemului.
Anomalia factorului F3, care reflecta asociatia Cu-Au (insotita de anomalii punctuale de Sn,
Bi, W, In) pare sa semnifice un prim moment in evolutia sistemului, in care migratia spre NE a
elementelor, de-a lungul unui sistem de discontinuitati tectonice discrete NNE-SSV, s-a produs in
conditiile unor temperaturi ridicate (probabil similare celor de la partea inferioara a sistemelor
porphyry-copper). De-a lungul aceluiasi sistem de discontinuitati s-a desfasurat probabil un al doilea
moment metalogenetic din evolutia sistemului, de temperatura mai scazuta, marcat de anomalii
pedogeochimice ale factorului F2 (Cd-Zn-Se-Pb-Be-Sn-As-In-Hg).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 69




































Fig. 6.23. Anomaliile punctajelor factorului F1. Fig. 6.24. Anomaliile punctajelor factorului F2.
Fig. 6.25. Anomaliile punctajelor factorului F3. Fig. 6.26. Anomaliile punctajelor factorului F4.
Fig. 6.28. Anomalii magnetice T.
Fig. 6.27. Distributia valorilor indicelui de alterare
Ishikawa AI.
70 Sorin Tma-Bdescu


Consideram ca sistemul de facturi NNV-SSE (in particular sistemul de fracturi din partea de
vest a perimetrului) a controlat migratia elementelor in conditiile unor temperaturi ale fluidelor de
tip epitermal, pe aceasta directie dezvoltandu-se o serie de anomalii de Au, Hg si Tl, care marcheaza
probabil al treilea moment din evolutia sistemului.
Rezultatele probarii geochimice pot fi explicate de modelul lui Seedorff et al. (2008) privind
fenomenele metalogenetice care se produc in cadrul zonelor de inradacinare a sistemelor
mineralizate de tip porphyry. Din pacate, din evolutia tectonica a perimetrului a lipsit procesul de
basculare si din acest motiv sistemul porphyry-copper nu s-a conservat in intregime. Este posibil
totusi ca o mica parte a sistemului porphyry copper sa se fi pastrat. Anomalia factorului F3, care
reflecta asociatia geochimica Cu-Au indica existenta unei parti a sistemului care s-a conservat.
Filosofia clasica a explorarii presupune cautarea unor indicii la suprafata, care sa sugereze
prezenta in adancime a unor mineralizatii. Modelul lui Seedorff et al. (2008) revolutioneaza
explorarea deoarece propune cautarea zacamantului intr-o pozitie laterala in raport cu zona cu indici
corespunzatori modelului. Avand in vedere rezultatele recent obtinute in cazul perimetrului Birtin,
consideram ca probarea pedogeochimica reprezinta un instrument foarte util pentru aplicarea acestui
model si filosofii de explorare.


CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 71



7. INVENTARUL MINERAL
7.1. Estimarea si clasificarea inventarului mineral pe plan mondial

Rezultatul final al unui program de explorare complet, care a condus la identificarea unui
zacamant, il constituie estimarea inventarului mineral care va sta la baza studiilor de prefezabilitate
si fezabilitate in urma carora se va stabili in ce masura exploatarea zacamantului este viabila din
punct de vedere comercial.
Inventarul mineral (Sinclair & Blackwell, 2002) este un termen generic, utilizat pentru a
defini concentratiile naturale de minerale metalice si/sau nemetalice dintr-un zacamant. Inventarul
mineral cuprinde doi termeni, respectiv resursa si rezerva.
Semnificatia termenilor de resursa si rezerva a evoluat de-a lungul timpului. Resursa
(denumita in cazul zacamintelor metalifere si resursa geologica sau resursa in situ) reprezinta
cantitatea totala a mineralizatiei din zacamant. Rezerva (denumita in cazul zacamintelor metalifere
si rezerva de minereu) reprezinta mineralizatia care poate fi exploatata din punct de vedere
economic si legal.
Clasificarea resurselor si rezervelor presupune gruparea acestora categorii in functie urmatorii
factori: geologici, tehnologici, economici si, cu un sens mai larg, politici. Ultimii trei factori fac
departajarea intre resurse si rezerve iar primul factor face departajarea intre diverse categorii de
resurse si diverse categorii de rezerve (fig. 7.1). Filtrul care departajeaza resursele de rezerve este
studiul de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate include o gama larga de proceduri de evaluare a proiectului, care
presupun realizarea unei analize detaliate a bazei de date geologice si analitice, a procedurilor de
estimare a resurselor/rezervelor, a planificarii productiei, a tehnologiilor de exploatare miniera si de
preparare, a managementului activitatii, a finantarii, a problemelor legale si a celor legate de
protectia mediului.
Marea majoritate a sistemelor de clasificare utilizate in prezent pe plan mondial au la baza
gradul de cunoastere geologica si gradul de incertitudine a parametrilor geologici pentru clasificarea
resurselor, respectiv gradul de cunoastere a parametrilor tehnici (minieri, de preparare, metalurgici
si de protectie a mediului) si economici (gradul de certitudine in ceea ce priveste viabilitatea
valorificarii economice a rezervei in conditiile socio-politice ale zonei in care este localizat
zacamantul) pentru clasificarea rezervelor (fig. 7.1)








Caderea sistemului comunist precum si tendinta de globalizare a industriei miniere au impus
armonizarea sistemelor de clasificare nationale. Procesul de armonizare inceput in anul 1992 sub
egida O.N.U. a condus la elaborarea Cadrului International al Natiunilor Unite de Clasificare a
Rezervelor / Resurselor (C.I.N.U.C.R.R.).
.
C.I.N.U.C.R.R. are la baza aceleasi principii care stau la
baza sistemelor de clasificare din tarile democratice dar utilizeaza coduri de clasificare numerice.

Fig 7.1. Sistemul european de clasificare a
resurselor si rezervelor.
Gresterea
gradului de
cunoastere
si incredere
geologica
REZULTATELE
EXPLORARII
Consideratii privind factorii minieri, metalurgici, economici,
de piata, legali, de mediu, sociali si guvernamentali
(factori modificatori)
REZERVE
PROBABILE
PROBABLE
DOVEDITE
PROVED
RESURSE
POSIBILE
INFERRED
INDICATE
INDICATED
MASURATE
MEASURED
72 Sorin Tma-Bdescu


Estimarea inventarului mineral este un proces complex in cadrul caruia sunt evaluati
parametrii geologici si sunt analizati parametrii minieri, de preparare a minereului si economico-
financiari. Procesul de estimare a inventarului mineral include mai multe etape:
1. definirea zacamantului;
2. construirea modelului geologic al zacamantului;
3. estimarea resurselor;
4. clasificarea resurselor;
5. estimarea rezervelor;
6. clasificarea rezervelor;
7. optimizarea rezervelor si planificarea miniera;
8. reconcilierea rezervelor cu productia.
Definirea zacamantului reprezinta acele activitati care sunt asociate definirii caracteristicilor
geometrice si geochimice ale resursei:
forma, dimensiunea si continuitatea zonei mineralizate;
frecventa distributiei continuturilor;
variabilitatea spatiala a continuturilor in metal;
gradul de recuperare a metalului.
In termenii explorarii, aceasta etapa corespunde explorarii de detaliu, in care se executa foraje
in retea strans spatiata si o probare detaliata a zacamantului.
Construirea modelului geologic al zacamantului presupune conceptualizarea zacamantului,
respectiv definirea tridimensionala a elementelor de control ale zacamantului (control litologic,
reologic si structural).
Corelarea si interpretarea geologica a bazelor de date topografice, analitice si geologice
conduc la construirea unui model in blocuri, care constituie suportul pentru estimarea si clasificarea
resurselor. Un model al blocurilor de resurse este o reprezentare computerizata a unui zacamant in
care domeniile geologice sunt definite si umplute cu blocuri carora li se atribuie valori estimate ale
continuturilor sau ale altor parametri. Construirea unui model geologic in blocuri pentru estimarea
resurselor implica:
identificarea, definirea si caracterizarea domeniilor geologice si de continuturi;
modelarea limitelor care definesc domeniile;
analiza datelor privind continuturile sau a altor atribute in cadrul domeniilor;
modelarea distributiei spatiale a datelor.
Procesul de estimare a resurselor presupune:
determinarea volumului de roci mineralizate;
determinarea greutatii specifice a rocilor mineralizate;
calcularea cantitatii resursei prin multiplicarea volumului cu greutatea specifica;
estimarea continuturilor de aur ale blocurilor de resurse;
estimarea continutului total de aur al resursei;
validarea (verificarea) resursei.
Metodele de estimare a resurselor variaza in functie de modul de modelare matematica a
resursei (bidimensionala sau tridimensionala) si de modul de tratare a datelor care se refera la
continutul probelor pentru obtinerea continutului resursei (mediere, alocarea unei zone de influenta,
interpolare). Alegerea uneia dintre metodele de estimare mentionate mai sus depinde in principal de
distributia continuturilor in cadrul zacamantului si de metoda de exploatare care va fi utilizata.
Resursele unui zacamant sunt clasificate de catre persoane sau/si institutii specializate si
abilitate in acest domeniu (eng. competent person). Clasificarea are la baza o combinatie de criterii
care au in vedere (Snowden, 2001; Gkacken & Snowden, 2001):
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 73


integritatea bazei de date;
densitatea forajelor si tipul acestora;
controlul mineralizatiei si continuitatea geologica;
configuratia datelor;
metoda de estimare si dimensiunile blocurilor;
metoda de exploatare probabila.
Estimarea rezervelor presupune determinarea acelei parti din resursa care indeplineste
anumite criterii fizice si chimice minime (concentratia, calitatea, grosimea, adancimea etc.) astfel
incat sa se poata presupune ca aceasta poate fi valorificata din punct de vedere economic si legal
printr-o anumita metoda de exploatare miniera si printr-o anumita metoda de prelucrare.
Minereul reprezinta materialul care poate fi exploatat cu profit. Sterilul reprezinta materialul
care nu prezinta calitatile necesare (ex. continut prea scazut in cazul mineralizatiilor metalifere) ca
sa fie exploatat din punct de vedere economic. Pentru a se distinge blocurile de minereu si blocurile
de steril este necesar sa se defineasca un continut limita.
De-a lungul timpului continutul limita a fost definit in diverse moduri si din acest motiv a
rezultat o anumita ambiguitate in utilizarea lui. Pentru scopuri practice continutul limita trebuie
inteles ca reprezinta acel continut sub care valoarea metalului/mineralului dintr-un volum de roca
nu indeplineste anumite conditii economice specificate (fig. 7.2).










Intre continutul limita si cantitatea de minereu exploatabil exista o corelatie inversa, in sensul
ca atunci cand continutul limita creste cantitatea de minereu scade si continutul mediu al acelei
cantitati creste (fig. 7.3).
Optimizarea rezervelor presupune construirea unui model numeric de planificare a procesului
de exploatare si prelucrare care sa maximizeze valoarea rezervei exploatate, a cantitatii de aur
extrase, a raportului util/steril etc. In cazul exploatarilor in cariera se folosesc doi algoritmi de
optimizare: algoritmul conurilor plutitoare si algoritmul Lerchs-Grossman.
Reconcilierea rezervelor cu productia presupune compararea continuturilor estimate cu
continuturile propriu-zise la alimentarea statiilor de preparare a minereului si cu vanzarile.
Desi metodele de modelare a zacamantului si de estimare a resurselor si rezervelor au avansat
foarte mult in ultimele decenii, analizele efectuate de mai multi autori (Burmeister, 1998; Knoll,
1989; Clow, 1990 Domini et al., 2002) au aratat ca in peste 30% din cazuri continuturile estimate
ale resurselor si rezervelor au fost mai mici decat cele obtinute pe parcursul exploatarii. Aceste erori
au implicatii financiare importante deoarece pot sa faca neeconomic un zacamant.
Continut
C
o
s
t
/

v
a
l
o
a
r
e

u
n
i
t
a
r
a
Costuri de productie
unitare
V
a
lo
a
r
e
a
u
n
ita
r
a
C
o
n
t
i
n
u
t

l
i
m
i
t
a
STERIL
MINEREU (UTIL)
Fig. 7.2. Ilustrarea conceptului de
continut limita.
CL 1 CL 2
Continut limita
C
o
n
t
i
n
u
t

m
e
d
i
u
C
a
n
t
i
t
a
t
e
a

(
T
)
CM 1 CM 2
T 1
T 2
Fig. 7.3. Ilustrarea relatiei dintre continutul limita
si cantitatea si continutul mediu ale rezervei.
74 Sorin Tma-Bdescu


7.2. Aplicarea metodelor moderne de estimare a resurselor si rezervelor in Romania
Metodele moderne de analiza statistica si geostatistica a datelor de explorare, de modelare
tridimenionala computerizata a zacamantului, de estimare prin metode geostatistice a resurselor si
rezervelor si de optimizare a exploatarii pentru maximizarea parametrilor economici au fost aplicate
in cazul zacamintelor Rosia Montana si Certej (muntii Apuseni).
In cele ce urmeza vom prezenta pe scurt metodele si tehnicile utilizate in cazul celor doua
zacaminte pe baza analizei pe care am efectuat-o asupra studiilor privind estimarea resurselor,
publicate de catre companiile care detin concesiunile pentru zacamintele respective.

7.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)
In cazul zacamantului Rosia Montana modelarea tridimensionala computerizata a presupus
separarea a 8 domenii litologice si a 3 domenii de alterare. Modelarea corpurilor mineralizate s-a
realizat pe baza unui continut limita de 0,3 g/t Au. In vederea estimarii resurselor compunerea
probelor s-a realizat pe un interval de 5 m. Pentru modelul in blocuri al resurselor s-au utilizat
blocuri cu dimensiunile de 10 m x 10 m x 10 m iar pentru modelarea zonelor aflate in apropierea
suprafetei topografice si a limitelor domeniilor s-au utilizat sublocuri de 5 m x 5 m x 2,5 m.
Estimarea continuturilor in cadrul blocurilor s-a facut prin metoda krigajului obisnuit (linear).
Ca metode de verificare a estimarilor au fost utilizate metoda krigajului conditional uniform si
metoda inversului distantei la o putere.

Tabelul 7.1. Sumarul privind resursele estimate pentru zacamantul Rosia Montana
(Gabriel Resources Ltd., 2009)
Minereu Continut mediu Metal Categoria
resurselor
Continut limita
Au (g/t)
Mt Au (g/) Ag (g/t) Au (Moz) Ag (Moz)
0,4 171,51 1,3 8 7,3 43,2
0,6 139,83 1,5 8 6,7 38,1
0,8 113,11 1,7 9 6,1 32,8
Masurate
1 90,7 1,9 10 5,5 27,8
0,4 341,22 0,9 3 9,9 38
0,6 210,52 1,2 4 7,8 26,8
0,8 137,65 1,4 4 6,2 19,5
Indicate
1 94,4 1,6 5 5 14,6
0,4 512,73 1 5 17,1 81,1
0,6 350,35 1,3 6 14,6 64,9
0,8 250,76 1,5 6 12,3 52,3
Total
masurate si
indicate
1 185,1 1,8 7 10,5 42,4
0,4 44,81 1 3 1,4 4,1
0,6 30,29 1,2 3 1,2 3
0,8 22,2 1,4 3 1 2,1
Posibile
1 17,53 1,5 3 0,9 1,6

Tabelul 7. 2. Sumarul privind rezervele estimate pentru zacamantul Rosia Montana
(Gabriel Resources Ltd., 2009)
Minereu Continut mediu Metal Categoria
rezervelor
Mt Au (g/) Au (Moz) Au (Moz) Ag (Moz)
Dovedite 113,8 1,62 8,96 4,68 20,1
Probabile 101,1 1,28 4,56 3,27 8,8
Total 214,9 1,46 6,89 7,94 28,9
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 75


Incadrarea blocurilor de resurse in categorii s-a realizat pe baza gradului de incredere privind
estimarea tinand cont de o serie de criterii calitative (modul de executie, cartare si de probare a
forajelor, metoda de analiza a probelor si rezultatele verificarilor privind calitatea analizelor etc.) si
statistice (numarul forajelor, numarul probelor compozite si distanta minima dintre acestea).
Estimarea si raportarea resurselor totale din cadrul zacamantului s-au efectuat la diverse
continuturi limita ale caror valori se situeaza intre 0,4 g/t Au si 1,0 g/t Au.
Estimarea si optimizarea rezervelor s-a realizat pe baza modelului in blocuri al resurselor
masurate si indicate utilizand algoritmul conurilor plutitoare. Conturul final al carierelor a fost
ajustat pentru a se conforma constrangerilor de natura non-tehnica si economica (protectia unei
zone din cadrul localitatii Rosia Montana, protectia unor vestigii arheologice si prezenta unor arii
protejate din punct de vedere ecologic). Parametrii economici utilizati in calculul rezervelor au fost
urmatorii: pretul aurului de 400 US$/uncie, pretul argintului de 6 US/uncie, costurile de exploatare
de 0,809 US$/uncie, costurile de transport de 0,021 US$/t, costurile de capital de 0,140 US$/t,
costurile de prelucrare de 5,00-6,43 US$/t (in functie de duritatea minereului), pretul de rafinare a
aurului de 3,11 US$/uncie si pretul de rafinare a argintului de 0,467 US$/uncie.
Sumarul privind resursele estimate si sumarul privind rezervele estimate sunt prezentate in
tab. 7.1 si tab. 7.2.

7.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)
In cazul zacamantului Certej modelarea tridimensionala computerizata a presupus separarea a
6 domenii litologice, 6 domenii de alterare si a 2 domenii de alterare supergena. Modelarea
corpurilor mineralizate s-a realizat pe baza unui continut limita de 0,5 g/t Au, fiind separate trei
domenii (vestic, central si estic). In cadrul fiecarui domeniu au fost separate mai multe subdomenii.
In vederea estimarii resurselor compunerea probelor s-a realizat pe un interval de 3 m. Pentru
modelul in blocuri al resurselor s-au utilizat blocuri avand dimensiunile de 25 m x 25 m x 10 m.
Pentru modelarea zonelor aflate in apropiera suprafetei topografice si a limitelor domeniilor s-au
utilizat sublocuri de 5 m x 5 m x 2 m.
Estimarea continuturilor in cadrul blocurilor s-a realizat prin metoda krigajului obisnuit
(linear), completata cu metoda krigajului conditional uniform pentru determinarea unitatilor de
exploatare selectiva. Metoda inversului distantei la o putere si metoda celui mai apropiat vecin au
fost utilizate ca metode de verificare a estimarilor.
Incadrarea blocurilor de resurse in categorii s-a realizat pe baza gradului de incredere privind
estimarea tinand cont de o serie de criterii calitative (modul de executie, modul de cartare si modul
de probare a forajelor, metoda de analiza a probelor si rezultatele verificarilor privind calitatea
analizelor etc.) si statistice (distanta minima dintre foraje).
Estimarea si raportarea resurselor totale din cadrul zacamantului s-a realizat pentru diverse
valori ale continutului limita, cuprinse intre 0,0 si 2,0 g/t Au.
Estimarea si optimizarea rezervelor s-au facut pe baza modelului in blocuri al resurselor
masurate si indicate utilizand algoritmul Lerchs-Grossman. Parametrii economici care au fost
utilizati pentru optimizare au fost productia miniera de 3 Mt/an, costurile de exploatare de 1,23
US$/t, costurile de macinare si preparare de 10,11 US$/t, costurile de management si administrative
de 0,65 US$/t, costurile geotehnice de 0,05US$/t, gradul de recuperare miniera de 95 %, gradul de
recuperare a aurului de 81,9-78,8 % (in functie de domeniu), gradul de recuperare a argintului de
76,4-70,1 % (in functie de domeniu), costurile de rafinare de 1,85 % din valoarea aurului, redeventa
miniera de 0,8 % din valoarea aurului. Analiza s-a efectuat pentru valori ale pretului aurului
cuprinse intre 100 US$/uncie si 1000 US$/uncie.
Sumarul privind resursele estimate este prezentat in tab. 7.3 si tab. 7.4.
76 Sorin Tma-Bdescu


Tabelul 7.3. Sumarul privind resursele estimate pentru zacamantul Certej pentru domeniile central si
extrem vestic - estimare prin krigaj linear (European Goldfields Ltd., 2009)
Minereu Continut mediu Metal
Categoria
resurselor
Continut
limita
Au g/t
Mt
Au
g/t
Ag
g/t
Cu
%
Pb %
Zn
%
Au
Moz
Ag
Moz
Cu
Mii t
Pb
Mii t
Zn
Mii t
0,2 4,2 1,3 8 0,012 0,14 0,44 0,2 1 0,5 5,7 18,5
0,4 4,2 1,3 8 0,013 0,14 0,44 0,2 1 0,5 5,7 18,5
0,6 4,1 1,3 8 0,013 0,14 0,45 0,2 1 0,5 5,7 18,5
0,8 3,8 1,4 8 0,014 0,15 0,49 0,2 1 0,5 5,7 18,2
1 3,1 1,5 9 0,014 0,15 0,49 0,2 0,9 0,4 4,6 15,1
1,2 2,2 1,6 9 0,012 0,12 0,39 0,1 0,6 0,3 2,6 8,5
1,4 1,4 1,8 9 0,01 0,09 0,31 0,1 0,4 0,1 1,3 4,3
1,6 0,9 1,9 9 0,01 0,1 0,28 0,1 0,3 0,1 0,8 2,5
1,8 0,6 2 10 0,01 0,1 0,26 0 0,2 0,1 0,6 1,6
Posibile
2 0,3 2,2 11 0,012 0,12 0,31 0 0,1 0 0,3 0,9

Tabelul 7.4. Sumarul privind rezervele probabile estimate pentru zacamantul Certej
(European Goldfields Ltd., 2009)
Continut mediu Metal
Domeniul
Mt Au (g/t) Ag (g/t) Au (Moz) Ag (Moz)
Est 22,8 2,1 11 1,5 8,1
Vest 10 1,8 12,4 0,6 4
Central 7,8 0,7 0,18 14 3,5






CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 77



8. ANALIZA ECONOMICA A PROIECTELOR MINIERE SI DE EXPLORARE

8.1. Explorarea si exploatarea aurului in conditiile economiei de piata globalizate
In conditiile economiei de piata dezvoltarea oricarui proiect minier sau de explorare
presupune ca exploatarea substantei minerale sa fie considerata viabila din punct de vedere
economic, respectiv sa aduca profituri financiare celui care investeste in proiect.
Pentru ca exploatarea unui zacamant de substante minerale utile sa fie viabila din punct de
vedere economic trebuie sa existe o relatie adecvata intre:
cantitatea si calitatea (continutul in metal in cazul minereurilor) rezervei;
parametrii tehnici de exploatare (metoda si ratele de exploatare);
costuri (costurile pentru dezvoltarea infrastructurii miniere precum si costurile de exploatare si
prelucrare);
incasarile care provin din comercializarea produsului minier. Aceste incasari depind de pretul,
cantitatea si calitatea materialului comercializabil, rezultat din activitatea de exploatare si
prelucrare.
Analiza economica a unui proiect de exploatare a unui zacamant, respectiv estimarea
viabilitatii si a performantelor sale economice presupune nu numai estimarea parametrilor
geologico-tehnici si economici ai proiectului ci si evaluarea riscului asociat acestei estimari.
Prin urmare, viabilitatea economica a unui proiect trebuie privita prin prisma indeplinirii unor
criterii economice minimale in conditiile unui risc acceptat.

8.1.1. Metode de analiza economica
8.1.1.1. Analiza fluxurilor de numerar
Indiferent de stadiul in care se face estimarea viabilitatii economice a unui proiect, aceasta are
la baza analiza fluxurilor de numerar (eng. cash flow analysis), care presupune:
estimarea investitiilor de capital necesare pentru dezvoltarea proiectului (cheltuieli de explorare,
investitii pentru dezvoltarea infrastructurii miniere si a statiei de preparare etc.);
estimarea veniturilor anuale din comercializarea produselor miniere (prin multiplicarea
productiei estimate cu pretul unitar estimat);
estimarea costurilor de productie anuale (prin multiplicarea cantitatilor de material util si steril
ce urmeaza sa fie exploatat cu costul unitar de exploatare si a cantitatii de material util prelucrat
cu costul unitar de prelucrare);
estimarea fluxurilor de numerar FN, respectiv a profiturilor anuale (se calculeaza diferenta
dintre venituri si costuri).
In stadiile incipiente ale unui proiect pentru aprecierea potentialului proiectului fluxurile de
numerar sunt estimate fara sa se ia in calcul taxele, exceptie facand redeventa miniera. In stadiile
mai avansate ale proiectului, pentru obtinerea unei imagini asupra atractivitatii economice a
proiectului in conditiile specifice proiectului (modul legal in care este permisa amortizarea
investitiilor, rata de impozitare etc.) se calculeaza fluxurile de numerar dupa plata impozitelor.
Suma algebrica dintre fluxurile de numerar din perioada de preproductie (fluxuri negative,
reprezentate de cheltuielile de explorare si de investitiile de capital pentru dezvoltarea
infrastructurii miniere si de preparare) si din perioada de productie (in mod normal fluxuri pozitive
ce provin din diferenta dintre incasari si costuri) reprezinta valoarea neta VN (eng. net value) a
proiectului/zacamantului Aceeasi suma algebrica, calculata pana la un anumit moment din perioada
de productie, constituie fluxul de numerar cumulat FNC (eng. cumulated cash flow). Momentul la
care fluxul de numerar cumulat are valoarea zero reprezinta perioada de rambursare sau de
recuperare a investitiei (eng. payback period).
78 Sorin Tma-Bdescu


Analiza fluxului de numerar ia forma unui tabel de calcul si poate fi reprezentata grafic ca in
fig. 8.2.
Performanta economica a proiectului (randamentul proiectului) este reflectata de rata anuala
cu care este rambursata investitia initiala din fluxurile de numerar rezultate din exploatare, respectiv
de rata interna de rentabilitate RIR (eng. internal rate of return). Aceasta rata deriva din ecuatia
(Hoanta, 1998):
FN
t
=fluxul de numerar in perioada de timp t;


IC =investitia initiala de capital;
RIR =rata interna de rentabilitate.
Pentru aprecierea viabilitatii economice a proiectului, rata interna de rentabilitate este
comparata cu o rata de prag k, care reflecta procentul minim anual cu care investitorul doreste sa-si
recupereze investitia initiala (in termeni financiari - costul de capital). Daca:
RIR k, proiectul este considerat viabil economic ;
RIR <k, proiectul este considerat neviabil economic.
Rata interna de rentabilitate, valoarea neta si perioada de rambursare reprezinta principalele
criterii de evaluare a viabilitatii si atractivitatii economice a unui proiect intr-o analiza economica
clasica.

8.1.1.2. Analiza fluxurilor de numerar actualizate
O analiza economica de tipul celei descrise in capitolul precedent are dezavantajul ca nu tine
seama de riscurile asociate proiectului. Teoria economica stipuleaza iar practica dovedeste ca cu cat
riscurile asumate de investitor sunt mai mari cu atat profiturile asteptate de catre acesta trebuie sa
fie mai mari (fig 8.1).








Trebuie sa se aiba in vedere ca daca un investitor investeste o anumita suma de bani in actiuni
guvernamentale sau depozite bancare dupa un anumit numar de ani, ca urmare a cumularii dobanzii
anuale, va detine in termeni reali o suma mai mare. In cazul unui proiect de investitii problema
trebuie privita in sens opus adica fluxul de numerar generat de proiect la un moment t in viitor va
avea in termeni reali o valoare mai mica decat la momentul investitiei. Aceasta observatie constituie
asa numitul concept al valorii in timp a banilor (eng. time value of money).
Metodele moderne de analiza economica presupun luarea in considerare a conceptelor de risc
asumat si valoarea in timp a banilor prin amendarea fluxurilor de numerar anuale cu un factor de
actualizare (eng. discount factor).
Factorul de actualizare este o functie de timp si rata de actualizare:
@ =rata de actualizare;
t =numarul de ani din momentul inceperii productiei
RISC
P
R
O
F
I
T
Rata profitului
in absenta riscului
Prima de risc
Fig. 8.1. Relatia dintre profiturile asteptate din
dezvoltarea unui proiect de investitii si riscurile
asociate acestuia (Hoanta, 1998).
N

t=1
FN
t
(1+RIR)
t
=IC
=
1
(1+@)
t-1
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 79


Rata de actualizare @ (eng. discount rate) poate fi inteleasa ca o rata a profitabilitatii sau o
rata a dobanzii care se solicita proiectului. Valoarea sa variaza intre5 % si 15% dar poate sa ajunga
uneori pana la 30% si reflecta riscurile asociate proiectului.
Fluxurile de numerar pozitive amendate cu factorul de actualizare poarta denumirea de fluxuri
de numerar actualizate(eng. discounted cash flow). Actualizarea se poate aplica atat fluxurilor de
numerar estimate anterior impozitarii cat si celor dupa impozitare.
Suma algebrica dintre fluxurile de numerar pozitive actualizate si investitiile de capital din
perioada de preproductie constituie valoarea prezenta neta a proiectului VPN (eng. net present
value).
Analiza fluxurilor de numerar actualizate, asa cum a fost descrisa mai sus, ia forma unui tabel
de calcul si poate sa fie reprezentata grafic ca in fig. 8.2.
Privita prin prisma fluxului de numerar actualizat, rata interna de rentabilitate reprezinta rata
de actualizare la care valoarea prezenta neta este egala cu zero.













Valoarea prezenta neta si rata interna de rentabilitate reprezinta principalele criterii de
apreciere a viabilitatii si performantelor economice ale unui proiect in orice evaluare economica
moderna. Conditiile minimale pentru ca un proiect sa fie viabil din punct de vedere economic sunt:
VPN 0 si RIR @. Cu cat valorile RIR si VPN sunt mai ridicate cu atat proiectul este mai
atractiv din punct de vedere economic.

8.1.1.3. Analiza de sensibilitate
Indiferent de stadiul in care se face evaluarea si modul in care sunt estimati parametrii de
input ai analizei fluxurilor de numerar actualizate ramane o doza de incertitudine in ceea ce priveste
valoarea reala a acestora.
Analiza de sensibilitate (eng. sensitivity analysis) scoate in evidenta in ce masura abaterile de
la valorile estimate vor afecta viabilitatea economica a proiectului precum si parametrul de input la
a carui variatie proiectul este cel mai sensibil. O astfel de analiza presupune inlocuirea valorilor
unor parametri de input ai analizei fluxurilor de numerar actualizate cu valori diferite, de regula cu
pana la 30%, fata de cele utilizate in analiza initiala (cazul de baza). Fiecare parametru este variat
independent iar ceilalti parametri raman constanti.
Valorile ratei interne de rentabilitate si ale valorii prezente nete obtinute sunt proiectate intr-o
diagrama de tipul celei prezentate in fig. 8.3. Cu cat panta liniei care materializeaza
comportamentul criteriului de evaluare economica a proiectului (VPN sau RIR) in functie de
variatia unui parametru este mai mare cu atat proiectul este mai sensibil din punct de vedere
economic in raport cu acel parametru .
Fig. 8.2. Ilustrarea grafica a analizei fluxurilor de
numerar actualizate si a criteriilor economice
utilizate pentru evaluarea proiectelor:
IC investitii de capital
FN fluxuri de numerar anuale
FNA fluxuri de numerar anuale actualizate
FNC fluxul de numerar cumulat
FNAC fluxul de numerar actualizat cumulat
FNAC @ = RIR fluxul de numerar cumulat
actualizat la o rata de actualizare egala cu RIR
VP valoarea prezenta
VPN valoarea prezenta neta la o rata de
actualizare @.
-60
-40
-20
0
20
40
60
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
M
i
l

U
S
$
-60
-40
-20
0
20
40
60
FNC
VN
FNAC
VPN
FNA @ = RIR
IC
FN
FNA
PR
VPN
@=RIR
2004-STB
2004-STB
80 Sorin Tma-Bdescu











8.1.1.4. Metoda scenariilor
Metoda a scenariilor presupune estimarea VPN si RIR in cele mai defavorabile condititii si
cele mai favorabile condititii. Altfel spus, se procedeaza la analiza fluxurilor de numerar actualizate
in care se utilizeaza valorile maxime/minime ale parametrilor de input care afecteaza in mod
negativ si in mod pozitiv VPN si RIR. Rezultatul unei astfel de analize va fi reprezentat de trei
seturi de valori ale VPN si RIR, corespunzatoare cazului pesimist, cazului de baza (neutru,
echilibrat) si cazului optimist.

8.1.1.5. Simularea Monte Carlo
Simularea Monte Carlo are la baza teoria probarii aleatorii a variabilelor stocastice si
presupune determinarea valorii prezente nete pentru un numar mare de fluxuri de numerar
actualizate (2000-3000), in fiecare caz parametrilor de input alocandu-li-se o valoare aleasa aleator
dar conforma unui algoritm matematic de probare din cadrul unui domeniu de valori specific
fiecarui parametru care respecta o anumita lege de distributie (normala, lognormala, lineara,
exponentiala etc.).
Rezultatul unei asfel de analize se prezinta sub forma unei curbe de frecventa sau a unei curbe
cumulate de frecventa a valorii prezente nete (fig. 8.4).







Spre deosebire de metodele prezentate anterior, simularea Monte Carlo permite sa se estimeze
si riscul privind neindeplinirea criteriului minimal al viabilitatii economice (VPN <0) sau a sanselor
ca VPN >0 sau ca aceasta sa aiba o anumita valoare.

8.1.2. Practica actuala pe plan mondial privind analiza economica in domeniul minier
Analiza fluxurilor de numerar actualizate reprezinta in momentul de fata o practica standard
pe plan mondial pentru evaluarea economica a unui proiect minier sau de explorare indiferent de
stadiul la care se face evaluarea. In orice studiu de prefezabilitate sau fezabilitate actual, analiza
fluxurilor de numerar actualizate este completata de analiza de sensibilitate.
-40
-20
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
(-30%) (-20%) (-10%) CB (+10%) (+20%) (+30%)
V
P
N

(
m
i
l

U
S
$
)
Pretul aurului Investitii de capital Costuri de productie
Fig. 8.3. Rezultatul unei analize de sensibilitate a VPN
pentru valori de 30 % fata de cazul de baza al pretului
aurului, costurilor de exploatare si investitiilor de capital
necesare dezvoltarii proiectului (Tamas-Badescu, 2004).
Criteriul minim pentru viabilitatea economica este VPN0.
Cu cat panta liniei care materializeaza comportamentul
VPN in functie de variatia unui parametru este mai mare
cu atat proiectul este mai sensibil din punct de vedere
economic in raport cu acel parametru.

Fig. 8.4. Curba de probabilitate cumulata rezultata
in urma simularii Monte Carlo pentru un proiect
ipotetic, considerand ca abaterile parametrilor de
input sunt similare cu cele care au fost utilizate in
analiza de sensibilitate din fig. 8.3 (Tamas-Badescu,
2004).
Pentru simulare s-a utilizat programul creat de U.S.
Department of Energy.

-100 -50 0 50 100 150 200
Valoarea prezenta neta (mil US$)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Risc VPN < 0
VPN med
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 81


In stadiile de inceput ale dezvoltarii lor proiectele de explorare sunt supuse unor filtre
economice (Singer et al., 1998; Long & Singer, 2001). Filtrele economice sunt reprezentari grafice
ale conditiilor minimale pe care trebuie sa le indeplineasca resursa geologica (cantitate, continut)
pentru ca un proiect sa fie potential viabil din punct de vedere economic. Aceste filtre pot folosi
drept criteriu de evaluare a viabilitatii economice potentiale VPN sau RIR. Parametrii tehnico-
economici de input (rata de productie anuala, investitiile de capital, costurile de productie) sunt
determinati prin metode statistice in corelatie cu parametrii geologici (volumul si continutul
rezervelor) ai unor zacaminte care se afla in exploatare.
In fig. 8.5 si 8.6 sunt prezentate doua filtre economice care au fost construite utilizand
metoda fluxurilor de numerar actualizate si simularea Monte Carlo. Au fost folosite rezultatele
analizei statistice pe care autorul a efectuat-o pe un numar de cca. 110 zacaminte de pe glob, privind
rezervele de minereu, capacitatile de productie, investittile de capital si costurile de productie.














In stadiile finale ale proiectelor (studiul de prefezabilitate si studiul de fezabilitate) se
efectueaza analize economice detaliate, in care parametrii tehnico-economici de input din analiza
fluxurilor de numerar actualizate sunt determinati pe baza rezultatelor studiilor tehnice (calculul
rezervelor, proiectarea si optimizarea exploatarii, teste de preparare, construirea iazului de decantare
etc.) tinand cont de costurile locale ale energiei, carburantilor, fortei de munca etc., costul utilajelor
si echipamentelor, dimensionate in functie de capacitatea de productie proiectata etc. Aceste analize
economice se realizeaza pentru mai multe variante de exploatare, la capacitati de productie diferite.
VNP si RIR sunt calculate dupa impozitare, analizele tinand cont de toate aspectele fiscale (taxe si
impozite, amortizari, deduceri, faciliati fiscale etc.).

8.2. Analiza economica a unor proiecte miniere din Romania
8.2.1. Proiectul Rosia Montana (muntii Apuseni)
Pe baza parametrilor tehnico-economici care sunt prezentati in "Raportul tehnic al
proiectului", publicat de Gabriel Resources Ltd. (2009), am efectuat o analiza economica a
proiectului prin metoda fluxurilor de numerar actualizate (fig. 8.7). Parametrii de evaluare a
performantelor economice ale proiectului, respectiv valoarea prezenta neta (VPN) si rata interna de
rentabilitate (RIR) au fost calculati pentru o rata de actualizare de 5%, pretul aurului de 750
US$/uncie si pretul argintului de 10,5 US$/uncie.
0,0
0,5
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
2
7
0
2
9
0
3
1
0
3
3
0
3
5
0
3
7
0
3
9
0
4
1
0
4
3
0
4
5
0
Pretul aurul ui
R
e
z
e
r
v
a

m
i
n
i
m
a

d
e

a
u
r

(
m
i
l
.

o
z
)
0
2
4
6
8
10
12
14
16
C
o
n
t
i
n
u
t
u
l

m
i
n
i
m

i
n

a
u
r

(
g
/
t
)
Rezerva minima de aur Continutul minim in aur
ECONOMIC
NEECONOMIC
Fig. 8.5. Filtru economic pentru stabilirea valorilor
minime ale cantitatii si continutului de metal in functie
de pretul aurului, necesare ca un zacamant potential
sa fie viabil din punct de vedere economic (VPN 0)
la o rata de actualizare de 15% (Tamas-Badescu &
Tamas-Badescu, 2004).
Fig. 8.6. Filtru economic ajustat in functie de risc,
construit prin metoda simularii Monte Carlo (Tamas-
Badescu & Tamas-Badescu, 2004).
Curbele corespund unor probabilitati ca VPN0 la o
rata de actualizare @=15% in conditiile unei variatii a
pretului aurului intre 270 si 450 US$/uncie si a
investitiilor de capital si costurilor de productie in
cadrul unor limite determinate statistic.
P90%
P50%
P10%
0
5
10
15
20
25
1 10 100
Resursa R (mil t)
C
o
n
t
i
n
u
t

C

(
g
/
t
)
STB-2004
STB-2004
82 Sorin Tma-Bdescu


-3000
-2000
-1000
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
VPN (mil. US$)
Probabilitatea cumulata (%)
VPN medie
Risc VPN <0
-1000
-500
0
500
1000
1500
2000
-1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Anul
Mil. US$
VN
VPN
IC
V
C
FNC
FNCA
PR
Conform analizei noastre, valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit (16%) este
de cca. 1.113 milioane US$, rata interna de rentabilitate este de cca. 21% iar perioada de rambursare
a investitiei este de cca. 4 ani. Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului
indeplinesc cu succes conditiile de fezabilitate.


































Fig. 8.9. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii Monte Carlo a proiectului
minier Rosia Montana (date dupa Gabriel Resources Ltd., 2009). Sageata albastra indica VPN
medie care corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica; Sageata rosie indica
probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa nu fie viabil din punct de vedere economic.
Fig. 8.7. Analiza economica a proiectului minier Rosia Montana cazul de baza (date dupa Gabriel
Resources Ltd., 2009): VN valoarea neta; VPN valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de
5% ; FNC flux de numerar cumulat; FNCA flux de numerar cumulat actualizat; IC- investitii de
capital ; C costuri de productie anuale; V venituri anuale.
Fig. 8.8. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Rosia Montana (date dupa Gabriel Resources Ltd.,
2009): a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de
rentabilitate.
-200
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital
VPN (mi l . US$)
a
b
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital
RIR
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 83


-300
-200
-100
0
100
200
300
400
-1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Anul
Mil. US$
VN
VPN
IC
V
C
FNC
FNCA
PR
Analiza de sensibilitate clasica sugereaza ca proiectul prezinta o sensibilitate destul de ridicata
la variatia pretului aurului si o sensibilitate moderata la variatia costurilor de productie si a
investiilor de capital (fig. 8.8).
Analiza de sensibilitate efectuata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.9) folosind aceleasi
limite de variatie (30%) ale parametrilor tehnico-economici care au fost utilizati in analiza de
sensibilitate clasica arata ca riscul neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate economica
VPN0 este de cca. 10%.

8.2.2. Proiectul Certej (muntii Apuseni)
In urma analizei noastre (fig. 8.10) valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit
este de cca. 245 milioane US$, rata interna de rentabilitate este de cca. 18% iar perioada de
rambursare a investitiei este de cca. 4,5 ani. Parametrii de evaluare a performantelor economice ale
proiectului indeplinesc cu succes conditiile de fezabilitate.
In analiza s-au utilizat parametrii tehnico-economici prezentati in "Raportul tehnic al
proiectului" publicat de European Goldfields Ltd. (2009) si aceleasi valori ale ratei de actualizare si
pretului aurului si argintului ca in cazul proiectului Rosia Montana.
Proiectul Certej prezinta o sensibilitate mai ridicata la variatia pretului aurului decat proiectul
Rosia Montana. Proiectul prezinta de asemenea o sensibilitate destul de ridicata la variatia costurilor
de productie si in cazul RIR la variatiile nivelului investitiilor de capital (fig. 8.11).






















Fig. 8.10. Analiza economica a proiectului minier Certej cazul de baza (date dupa European Goldfields
Ltd., 2009): VN valoarea neta; VPN valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de 5 %; FNC flux
de numerar cumulat; FNCA flux de numerar cumulat actualizat; IC investitii de capital; C costuri de
productie anuale; V venituri anuale.
Fig. 8.11. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Certej (date dupa European Godlfields Ltd., 2009):
a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de rentabilitate.
-100
0
100
200
300
400
500
600
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital
VPN (mi l . US$)
a
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul argintului Costuri de productie Investitii de capital
RIR
b
84 Sorin Tma-Bdescu


-800
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
1000
-1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Anul
Mil. US$
VN
VPN
IC
V
C
FNC
FNCA
PR
-600
-400
-200
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
VPN (mil. US$)
Probabilitatea cumulata (%)
VPN medie
Risc VPN <0
Analiza de sensibilitate realizata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.12) folosind
aceleasi limite de variatie ( 30%) ale parametrilor tehnico-economici utilizati in analiza de
sensibilitate clasica arata ca riscul neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate economica
VPN0 este de cca. 18%.















8.2.3. Proiectul Rovina (muntii Apuseni)
Parametrii de evaluare a performantelor economice ale proiectului, respectiv valoarea
prezenta neta VPN si rata interna de rentabilitate RIR au fost calculati pentru o rata de actualizare
de 5% si pretul aurului de 750 US$/uncie. Pretul cuprului, utilizat in aceasta analiza este de 4.200
US$.
Conform analizei noastre (fig. 8.13), care a avut la baza parametrii tehnico-economici
preliminari publicati de Carpathian Gold Inc. (2010), valoarea prezenta neta dupa plata impozitului
pe profit este de cca. 389 milioane US$, rata interna de rentabilitate este de cca. 10% iar perioada de
rambursare a investitiei este de cca. 7 ani. Aceste rezultate indeplinesc conditiile de fezabilitate.












Fig. 8.12. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii
Monte Carlo a proiectului minier Certej (date dupa European
Goldfields Ltd., 2009). Sageata albastra indica VPN medie care
corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica;
Sageata rosie indica probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa
nu fie viabil din punct de vedere economic.
Fig. 8.13. Analiza economica a proiectului minier Rovina cazul de
baza (date dupa Carpathian Gold Inc., 2010): VN valoarea neta; VPN
valoarea prezenta neta la o rata de actualizare de 5 %; FNC flux de
numerar cumulat; FNCA flux de numerar cumulat actualizat; IC
investitii de capital; C costuri de productie anuale; V venituri anuale.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 85


-100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul cuprului Costuri de productie Investitii de capital
VPN (mi l . US$)
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
18%
20%
-30% -25% -20% -15% -10% -5% CB 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Pretul aurului Pretul cuprului Costuri de productie Investitii de capital
RIR
-1500
-1000
-500
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
VPN (mil. US$)
Probabilitatea cumulata (%)
VPN medie
Risc VPN <0
Proiectul Rovina prezinta sensibilitate ridicata la variatia pretului aurului, cuprului si a
investitiilor de capital, influentele lor asupra VPN si RIR fiind relativ apropiate (fig. 8.14).
Analiza de sensibilitate efectuata cu ajutorul simularii Monte Carlo (fig. 8.15) utilizand
aceleasi limite de variatie (30 %) ale parametrilor tehnico-economici care au fost folositi in
analiza de sensibilitate clasica arata ca riscul ca neindeplinirii conditiei minimale de viabilitate
economica VPN0 este de cca. 27%.


























Fig. 8.14. Analiza de sensibilitate economica a proiectului minier Rovina (date dupa Carpathian Gold Inc., 2010):
a) Graficul pentru valoarea prezenta neta dupa plata impozitului pe profit; b) Graficul ratei interne de rentabilitate.
Fig. 8.15. Analiza de sensibilitate economica cu ajutorul simularii
Monte Carlo a proiectului minier Rovina (date dupa Carpathian
Gold Inc., 2010). Sageata albastra indica VPN medie care
corespunde cazului de baza din analiza de sensibilitate clasica;
Sageata rosie indica probabilitatea, respectiv riscul ca proiectul sa
nu fie viabil din punct de vedere economic.
86 Sorin Tma-Bdescu



9. PROTECTIA SI REABILITAREA MEDIULUI

9.1. Principii si practici internationale
Institutiile de finantare (banci, fonduri de investitii, burse de valori etc.) au devenit foarte
sensibile la problemele legate de protectia si reabilitarea mediului. Aceste institutii solicita
companiilor miniere sa prezinte proiecte auditate, sa se conformeze cu unele norme, sa aplice
standarde si practici internationale in managementul de mediu si sa isi respecte obligatiile asumate.
Diversele asociatii ale companiilor miniere si de explorare joaca un rol din ce in ce mai
important in adoptarea unui comportament responsabil de catre companiile miniere si de explorare
din punct de vedere a protectiei mediului.
Multe companii miniere internationale, in special marile concerne si-au elaborat propriile
coduri de conduita si criterii de performanta in domeniul protectiei si reabilitarii mediului pe care le
aplica si respecta in toate activitatile miniere pe care ele le desfasoara.
Unele dintre asociatiile companiilor din domeniul minier (ex. Mining Association of Canada,
Prospectors and Developers Association of Canada, Minerals Council of Australia, South African
Chamber of Mines, International Cyanide Management Institute etc.) au elaborat coduri sau ghiduri
proprii de conduita in domeniul protectiei si reabilitarii mediului.
Coduri sau ghiduri de conduita in domeniul protectiei si reabilitarii mediului au elaborat si
unele organisme internationale (ex. Organizatia Natiunilor Unite si Banca Mondiala), acestea fiind
deja adoptate de catre o parte din companiile miniere.
In prezent multe companii miniere internationale elaboreaza voluntar rapoarte de mediu care
se adreseaza angajatilor, actionarilor si publicului larg. In unele cazuri rapoartele de mediu sunt
auditate de catre institutii independente.
Principiul dezvoltarii durabile reprezinta elementul cheie al legislatiei de mediu care a fost
adoptata in multe tari, al politicilor de mediu ale companiilor miniere, al politicii investitionale
pentru institutiile finantatoare si al activitatilor de monitorizare pe care le desfasoara multe asociatii
neguvernamentale pentru protectia mediului.
Principiul dezvoltarii durabile a fost definit pentru prima oara in anul 1992, in cadrul intalnirii
de la Rio de J aneiro. Principiul dezvoltarii durabile stipuleaza ca generatiile actuale trebuie sa isi
satisfaca necesitatile fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile
necesitati. Transpunerea acestui principiu in domeniul resurselor minerale presupune ca deciziile
generatiilor actuale trebuie sa ia in calcul si necesitatile generatiilor viitoare, acestea avand dreptul
de acces la resursele naturale.
In ultimul timp principiul dezvoltarii durabile a capatat noi valente. Pe langa conceptul de
baza al echitatii inter-generatii, principiul dezvoltarii durabile include si o serie de alte concepte.
Echitatea intra-generatie se refera la repartizarea echitabila a costurilor si beneficiilor
dezvoltarii in cadrul unei generatii. Altfel spus, dezvoltarea durabila presupune integrarea costurilor
si beneficiilor economice, sociale si privind protectia mediului care rezulta din dezvoltarea unui
proiect minier intr-o maniera echitabila atat pentru compania miniera si actionarii acesteia cat si
pentru comunitatea locala si societate.
Atat compania care dezvolta un proiect minier cat si comunitatea locala din zona de impact a
proiectului trebuie sa isi asume responsabilitati privind protectia mediului. Compania miniera
trebuie sa isi asume responsabilitatea privind activitatea pe care o desfasoara iar comunitatea trebuie
sa isi asume responsabilitatea privind monitorizarea activitatii companiei si, daca este cazul, privind
amendarea activitatii acesteia.
Cateva noi concepte constituie in prezent fundamentul principiului dezvoltarii durabile:
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 87


implicarea comunitatii in stadiul de proiectare a exploatarii miniere si de autorizare a activitatii
prin organizarea de dezbateri publice pe marginea proiectului minier;
participarea si parteneriatul reprezentantilor comunitatii in managementul de mediu al
proiectului minier;
responsabilizarea tuturor partilor interesate (compania, comunitatea locala, asociatiile
neguvernamentale si autoritatile) in ceea ce priveste deciziile si actiunile intreprinse.

9.1.1. Impactul proiectelor miniere asupra mediului
Termenul de mediu inconjurator a fost utilizat cu diverse semnificatii de-a lungul timpului.
Daca la inceput termenul de mediu se referea la caracteristicile sistemelor naturale (sol, aer, apa)
care includ aspectele fizice, chimice si biologice in ultimele decenii termenul a capatat noi valente
incluzand aspectele socio-economice si culturale.
Activitatea de exploatare a substantelor minerale utile in general si a aurului in particular are
un impact negativ asupra mediului natural dar poate sa aiba un impact pozitiv asupra comunitatii
umane deoarece poate sa constituie un pilon al dezvoltarii durabile a zonei.
Evaluarea impactului asupra mediului al unui proiect de exploatare a unei substante minerale
utile in general si a aurului in particular trebuie sa fie realizata prin prisma amplorii efectelor
negative pe care proiectul le poate avea asupra mediului, inclusiv in situatii exceptionale (accidente)
si a probabilitatii de producere a acestora. In evaluarea impactului trebuie avute in vedere atat
pozitia oficialitatilor (respectiv reglementarile legale) cat si perceptia publicului (comunitatea
locala, organizatii neguvernamentale etc.) privind aspectele de mediu ale proiectului.
Robertson & Shaw (2002) propun ca evaluarea impactului asupra mediului sa se realizeze pe
baza unor matrice de risc (fig 9.1) in care fiecare aspect care se refera la protectia mediului este
analizat si evaluat prin prisma probabilitatii (riscului) de ocurenta si a efectelor negative maxime pe
care proiectul poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei precum si a perceptiei
publicului si atitudinii oficialitatilor, cu implicatii finaciare asupra companiei.
















9.1.2. Managementul de mediu
Diminuarea impactului asupra mediului si mentinerea calitatii factorilor de mediu la un nivel
acceptabil pe parcursul dezvoltarii unui proiect minier presupun un management de mediu adecvat,
ale carui componente esentiale sunt reprezentate de o buna proiectare a activitatilor de protectie,
monitorizare si reabilitare a mediului, o implementare adecvata a activitatilor proiectate, o verificare
sistematica a efectelor pe care le au activitatile care se desfasoara si o continua revizuire si corectare
a programului (planului) de protectie si reabilitare a mediului, care sa conduca la imbunatatirea
continua a performantelor care privesc protectia mediului.
Fig. 9.1. Matricea de risc pentru evaluarea impactului
asupra mediului (Robertson & Shaw, 2002).
S
E
V
E
R
I
T
A
T
E
A
C
O
N
S
E
C
I
N
T
E
L
O
R
N
E
G
L
I
J
A
B
I
L
E
S
C
A
Z
U
T
E
M
O
D
E
R
A
T
E
M
A
R
I
E
X
T
R
E
M
E
PROBABILITATEA DE OCURENTA
IMPROBABIL SCAZUTA MODERATA RIDICATA
FOARTE
PROBABILA
88 Sorin Tma-Bdescu


RISC
CHELTUIELI
PENTRU
PROTECTIA SI
REABILITAREA
MEDIULUI
Risc
rezidual
acceptat
Cheltuieli de mediu
pentru mentinerea
in limitele riscului
rezidual acceptat
Risc rezidual Riscuri indepartate prin masurile de
protectie si reabilitare a mediului intreprinse
Masuri de protectie si
reabilitare a mediului acceptate
Implementarea programului de protectie, monitorizare si de reabilitare a mediului implica o
serie de cheltuieli care sunt legate atat de achizitionarea de utilaje si echipamente cat si de costurile
curente pentru desfasurarea activitatilor. Aceste cheltuieli sunt cu atat mai ridicate cu cat proiectul
minier afecteaza o suprafata de teren mai mare, problemele de mediu sunt mai complexe, riscurile
asociate sunt mai mari si cerintele autoritatilor si comunitatii sunt mai ridicate, respectiv riscul
rezidual acceptat este mai scazut (fig. 9.2).







Conceptul de risc rezidual acceptat defineste combinatia dintre probabilitatea ca un accident
de mediu sa se produca si efectele pe care un astfel de eveniment le poate avea dupa ce au fost luate
toate masurile rezonabile din punct de vedere tehnic si financiar pentru prevenirea unui astfel de
eveniment.
Componenta financiara a planului de management al mediului include atat cheltuielile
efective ale companiei pentru protectia, monitorizarea si reabilitarea mediului pe parcursul
dezvoltarii si perioadei de productie a proiectului, o serie de instrumente financiare pentru
asigurarea monitorizarii mediului si remedierea eventualelor deficiente dupa incetarea activitatii
precum si o serie de instrumente financiare de asigurare in cazul unor situatii exceptionale,
respectiv in cazul unor accidente de mediu. La acestea se adauga garantiile financiare pe care
autoritatile le solicita pentru a se asigura ca respectiva companie va respecta obligatiile contractuale
care se refera la protectia si reabilitarea mediului, pe care si le-a asumat.

9.1.3. Managementul cianurilor
9.1.3.1. Date generale privind cianurile
Cianura este o substanta chimica ce contine in structura de baza gruparea cyano CN care
poate sa fie combinata cu diversi componenti anorganici sau compusi organici.
Cianurile sunt substante chimice cu toxicitate ridicata care au efecte nocive asupra sanatatii
omului si animalelor. In anumite concentratii cianurile au efecte letale daca sunt inhalate,
ingurgitate sau daca vin in contact direct cu pielea. Trebuie subliniat ca cianurile nu sunt substante
bioacumulabile.
Cianurile sunt produse pe cale naturala, fiind prezente in peste 2000 de plante, inclusiv in
legume si fructe, in unele specii de insecte, in produsele de biodegradare, in emisiile vulcanice etc.,
prin arderea unor materiale si combustibili sau prin sinteza chimica industriala. Cianurile sunt
utilizate in multe domenii, inclusiv la extragerea aurului din minereurile aurifere.
Anual pe plan mondial se produc circa 1,4 milioane t de cianuri care sunt utilizate in diverse
ramuri industriale (Logsdon et al., 1999).
Peste 80% din volumul de minereuri aurifere extras anual pe plan mondial este preparat prin
diverse metode de cianurare (fig. 9.3 si fig. 9.4).
Indiferent de metoda de preparare care este utilizata, extractia aurului din minereu prin
cianurare are la baza reactia dintre cianura de sodiu si aur cu formarea complexului solubil
Na[Au(CN)
2
] dupa o rectie de tipul:
Fig. 9.2. Relatiile dintre cheltuielile de mediu si
riscul rezidual acceptat (dupa U.N.E.P., 2005
cu modificari).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 89













4Au +8NaCN +O
2
+2H
2
O 4Na[Au(CN)
2
] +4NaOH
Reactii similare se produc si intre cianura de potasiu si alte metale prezente in minereuri.
Stabilitatea complecsilor diverselor metale variza in limite largi. Unii complecsi disociaza usor in
solutiile apoase generand anioni de cianuri libere (CN-) care in conditii acide se combina cu
hidrogenul si formeaza acid cianhidric gazos (HCN) care este volatil. Complecsii care sufera acest
fenomen fac parte din categoria cianurilor WAD (eng. Weak Acid Dissociable). Alti complecsi (ex.
complecsii de fier) sunt greu disociabili si raman in solutie.
O buna parte din cianurile prezente in iazurile de decantare a sterilului rezultat de la
prepararea minereului aurifer se degradeaza natural in urma unor procese chimice care sunt
prezentate schematic in fig. 9.5. Rezultatele analizelor efectuate pe apa din mai multe de iazuri de
decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului aurifer arata ca in decursul unei perioade
de timp (cateva luni) are loc scaderea continutului total de cianuri cu peste 99% si a continutului de
cianuri WAD de circa 95%. Testele efectuate demonstreaza ca rata de desfasurare a procesului
descreste in timp.

















S.U.A.
America
de Sud
Europa
Canada
Africa
Asia
Australia si
Pacificul de Sud
Fig. 9.4. Utilizarea cianurilor la prepararea minereurilor
aurifere pe plan mondial in anul 2000 (Witt et al., 2004).
Fig. 9.5. Procesele naturale de degradare a cianurilor in apa, sedimente si la suprafata
unui iaz de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului aurifer prin
cianurare (Smith & Mudder, 1991 in Logsdon et al., 1999).
Raze
ultravi ol ete
Raze
ultraviolete
Hi droli za
P
o
l
i
m
e
r
i
z
a
r
e
Procese de adsorbti e/desorbtie
O
x
id
are
biologica N
itr
ific
a
r
e
b
i o
lo
g
ic
a
Oxi dare
biologica
Toti compl ecsi i sunt supusi
oxidarii biologice
Activitate anaeroba
in cadrul sedi mentel or
Complexi de fier
supusi oxidarii
biologice parti ale
Dimeri
Trimeri
etc.
Albastru de Prusia
O
x
i
d
a
r
e
b
i
o
l
o
g
i
c
a
Di fuzie/Dispersi e
Fotoliza/Oxidare
u
l
t
r
a
v
i
o
l
e
t
e
Raze
Hidrol iza
Concentrati i apropiate de
valorile fondului natural
Foarte dil uat
Mult sub l imita
de detectie
Oxidare
biologica
In sol sau la
suprafata apei
- Hi droliza
- Oxidare
biologica
- Nutritivi pentru
plante
- Metabolism
animal
Umezeala
AER
IAZ
SEDIMENTE
Carbon in pulpa
&extractie
elctrolitica
33%
Cianurare prin
agitare &
separarea fazelor
29%
Flotatie &
Metode
gravitationale
19%
Cianurare in halda
/ bazin &
Carbon in coloana
6%
Cianurare in halda
/ bazin &
Process
Merill-Crowe
2%
Carbon in lesie
11%
Fig. 9.3. Ponderea diverselor metode de preparare a
minereurilor aurifere pe plan mondial la nivelul
anului 1990 (date dupa Prospectors & Developers
Association, Canada).
90 Sorin Tma-Bdescu


9.1.3.2. Metode de tratare a cianurilor

Tratamentul are in vedere mai ales cianurile libere si cianurile WAD (complecsi metalici usor
disociabili) care au toxicitate mult mai ridicata decat complecsii cu stabilitate ridicata, a caror
toxicitate este foarte scazuta (ex. complecsii de fier).
Exista doua categorii de procese de tratare a cianurilor:
procese de distrugere, respectiv procese chimice sau biologice care presupun transformarea
cianurilor in componenti mai putin toxici;
procese de recuperare, respectiv procese de indepartare si colectare a cianurii din solutie sau
sedimente pentru a fi reintrodusa in circuitul de preparare.
Metodele distructive au la baza trei tipuri de procese:
oxidarea chimica;
precipitarea;
biodegradarea.
La scara industriala se utilizeaza mai multe metode de distrugere a cianurilor prin oxidare
chimica: procesul INCO (oxidare cu dioxid de sulf-aer), procesul Noranda (oxidare cu sulfat feros
si cupru), procesul oxidarii cu perhidrol, procesul Caro (oxidare cu acid peroximonosulfuric) si
procesul clorinarii alcaline (oxidare cu hipoclorit si hidroliza in prezenta clorului in exces).
Pe langa procesele mentionate mai sus, considerate clasice, in ultimul timp au fost
experimentate si alte metode care in prezent sunt mai putin utilizate la scara industriala: procesul
filtrarii cu carbon activat, oxidarea catalitica UOP, oxidarea umeda cu aer, oxidarea fotocatalitica si
ozonarea.
In fig. 9.6-9.9 sunt prezentate grafic eficientele celor mai utilizate metode de distrugere a
cianurilor in S.U.A.























Fig. 9.6. Eficienta procesului de detoxifiere INCO
(date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).
Fig. 9.7. Eficienta procesului oxidarii cu perhidrol
(date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).
0,1
1
10
100
1000
10000
T
o
t
a
l

(
m
g
/
l
)
Inai nte
de detoxi fi care
Dupa
detoxi fi care
Sol uti e steri l a
Total cianuri
(52 min)
Sl am
de l a preparare
Total cianuri
(97 min)
Sl am i n i azul
de decantare
Cianuri WAD
0,1
1
10
100
C
i
a
n
u
r
i

(
m
g
/
l
)
Inai nte
de detoxi fi care
Dupa
detoxi fi care
____Timberline, Utah, SUA
------- Ontario, Canada
Steril
Total cianuri
Solutie
Total cianuri
Solutie
Cianuri WAD
0,1
1
10
100
C
i
a
n
u
r
i

(
m
g
/
l
)
Inai nte
de detoxi fi care
Dupa
detoxi fi care
Steril de la
cianurarea in halda
Green Springs, Nevada
Cianuri WAD
Apa uzata
Homestake, Dakota de Sud
Total cianuri
Solutie de la
cianurarea in halda
Yellow Pine, Idaho
Cianuri WAD
Fig. 9. 9. Eficienta tratamentului biologic
(date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).
0,01
0,1
1
10
100
1000
C
i
a
n
u
r
i

(
m
g
/
l
)
Sol uti e i nai nte
de detoxi fi care
Sol uti e dupa
detoxi fi care
Yellowknife
Total cianuri
Mosquito Creek
Total cianuri
Mosquito Creek
Cianuri WAD
Fig. 9.8. Eficienta procesului clorinarii alcaline
(date dupa U.S. Environmental Agency, 1994).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 91


Detoxifierea solutiilor de cianuri prin precipitarea cianurilor stabile presupune adaugarea unor
agenti complexatori, cel mai folosit fiind fierul.
Tratamenul biologic presupune utilizarea unor bacterii (ex. Pseudomonas pseudoalcaligene)
care pot sa accelereze si sa eficientizeze procesul de distrugere a cianurilor.
Procedeele de recuperare a cianurilor care au cea mai larga utilizare la scara industriala sunt
procedeul AVR (acidizare-volatilizare-absorbtie) si procedeul CYANISORB.
Alegerea metodei de tratare a solutiilor, slamurilor sau haldelor care contin cianuri depinde de
caracteristicile mineralogice si geochimice ale minereului, tipul cianurilor si al produselor de la
preparare, constrangerile legale si politica firmei privind protectia mediului si, nu in ultimul rand,
de costurile aferente construirii si functionarii statiei de tratare.

9.1.3.3. Izolarea iazurilor de decantare a slamului
Pentru impermeabilizarea iazurilor de decantare se utilizeaza substante care prezinta
permeabilitate scazuta, cunoscute sub denumirea de lineri. Linerii pot fi naturali (argila sau slam fin
de la preparare) sau sintetici (lineri rigizi - torcret, asfalt, etc. sau geomembrane - folii subtiri
confectionate din mase plastice, cauciuc sintetic sau materiale textile impregnate cu anumite
substante pentru a deveni impermeabile).

9.1.4. Accidentele de mediu
Accidentele de mediu din industria miniera aurifera au impact negativ asupra opiniei publice
datorita utilizarii cianurii la extagerea aurului din minereu.
Murder & Botz (2000) mentioneaza ca cca. 43% din accidentele de mediu semnificative care
au fost inregistrate in ultimii 25 de ani au fost legate de exploatarea aurului si doar in 27% din
cazuri au fost implicate cianuri. Cele mai multe accidente (72%) s-au datorat unor probleme legate
de iazurile de decantare a sterilului rezultat de la prepararea minereului.
Un studiu publicat de Witt et. al. (2004) care se refera la siguranta iazurilor de steril releva
faptul ca pe plan mondial in ultimii 30 de ani s-au produs intre 2 si 5 accidente de mediu care au
fost legate de cedarea iazurilor de steril. Avand in vedere faptul ca la nivel mondial sunt inregistrate
cca. 3.500 de iazuri de steril, probabilitatea anuala de producere a unui accident este de la 1:700
pana la 1:1.750.
U.N.E.P. & I.C.O.L.D.
*
au publicat in anul 2001 un studiu amplu privind accidentele de
mediu legate de iazurile de steril care au fost inregistrate pe plan mondial in perioada 1928-2000.
Au fost contabilizate 211 accidente. Dintre cele 211 accidente numai 28 de accidente (cca. 13%) au
fost legate de iazurile de steril ale exploatarilor miniere aurifere.
Datele din studiul publicat de U.N.E.P. & I.C.O.L.D. arata ca peste 70% din accidentele de
mediu care au fost legate de iazurile de decantare in ultimii 70 de ani au fost cauzate de cedarea
digurilor datorita unor probleme legate de proiectarea sau executia iazurilor (probleme de fundatie
sau probleme structurale in proportie de 32%), conditiilor naturale (cutremure-14% si eroziune
cauzata de precipitatii-7%) si managementului defectuos privind nivelul apei din iazuri
(supracurgere-11%, afuiere - 7%). In ceea ce priveste modul in care au fost construite, iazurile cu
inaltare spre interior si iazurile cu inaltare spre exterior au suferit in proportii apropiate cele mai
multe accidente .
Witt et al. (2004) subliniaza faptul ca in niciunul dintre accidentele inregistrate in ultimii 30
ani cianurile eliberate in urma cedarii iazurilor de steril nu sunt direct responsabile de pierderi de
vieti omenesti. Curgerea propiu-zisa a slamului si solutiilor din iazurile de decantare a provocat
uneori distrugerea de locuinte si chiar pierderea de vieti omenesti.

*
U.N.E.P. United Nation of Environmental Protection; I.C.O.L.D. International Commission on Large Dumps.
92 Sorin Tma-Bdescu


9.1.5. Managementul drenajului acid
9.1.5.1. Date generale privind drenajul acid
Drenajul acid, respectiv producerea de acid sulfuric in momentul in care sulfurile vin in
contact cu aerul si apa este un fenomen care are implicatii importante si pe termen lung asupra
mediului inconjurator. Fenomenul este accelerat de prezenta unor bacterii si se produce in mod
natural in zonele in care sunt prezente mineralizatii piritoase si polimetalice, fiind amplificat in
zonele miniere din care se extrag mari cantitati de sulfuri si acestea vin in contact cu aerul si apele
meteorice.
Fenomenul de drenaj acid are un dublu impact negativ asupra mediului care se datoreaza
prezentei apelor cu aciditate ridicata si continutului ridicat de metale in aceste ape, acesta fiind cu
atat mai ridicat cu cat apele sunt mai acide.

9.1.5.2. Predictia drenajului acid
Drenajul acid odata instalat este dificil de controlat si indepartat. Din acest motiv in multe tari
se efectueaza teste pentru predictia potentialului de generare a acestui fenomen inainte de
deschiderea unei exploatari miniere. Testele de predictie se efectueaza in stadiul de fezabilitate a
proiectului si constituie o componenta a studiului de impact asupra mediului.
Testele de predictie a drenajului acid se impart in doua categorii:
teste statice, care au ca scop determinarea balantei dintre mineralele producatoare de acid si cele
consumatoare de acid in probele individuale si clasificarea materialului ca potential generator de
drenaj acid;
teste cinetice, la care este supus materialul potential generator de drenaj acid si care au ca scop
determinarea ratelor de generare a acidului si de neutralizare, estimandu-se caracteristicile
drenajului. Astfel de teste pot sa dureze intre cateva saptamani si cateva luni, uneori chiar si
cativa ani.

9.1.5.3. Prevenirea, controlul si reducerea efectelor drenajului acid
Nu exista in momentul de fata tehnologii eficiente din punct de vedere economic care sa
opreasca fenomenul de drenaj acid odata ce acesta s-a instalat si de aceea masurile pentru protectia
mediului presupun:
prevenirea sau controlul fenomenului si diminuarea efectelor;
controlul migratiei apelor acide si colectarea acestora;
tratarea apelor acide;
monitorizarea calitatii factorilor de mediu.
Solutiile tehnice pentru prevenirea sau controlul dreanjului acid includ:
1. solutii legate de modul in care se exploateaza zacamantul;
2. solutii legate de prepararea minereului;
3. solutii legate de depozitarea sterilului;
4. sisteme de control al apelor pentru prevenirea contactului apelor cu rocile generatoare de drenaj
acid.
Sistemele de tratare a apelor acide pot sa fie incadrate in doua categorii, respectiv sisteme de
tratare active (presupun neutralizarea apelor acide cu ajutorul unor substante chimice) si sisteme de
tratare pasive (se bazeaza pe procesele chimice si biologice de neutralizare si precipitare care se
produc in mod natural si presupun amenajarea unor constructii hidrotehnice speciale in care aceste
procese se desfasoara).


CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 93


9.1.6. Inchiderea exploatarii si reabilitarea mediului
In ultimele decenii, atat autoritatile si comunitatile locale cat si companiile miniere au inceput
sa acorde o atentie sporita planificarii si executiei lucrarilor de reabilitare a mediului in momentul
inchiderii exploatarii precum si asigurarii fondurilor necesare pentru efectuarea acestor lucrari,
inclusiv pentru monitorizarea factorilor de mediu pe termen lung. Mai mult, in lumina conceptului
dezvoltarii durabile planul de inchidere a exploatarii prevede pe langa masurile de reabilitare a
mediului natural si masuri cu caracter socio-economic.
Legislatia miniera si de mediu din cele mai multe tari prevede ca planul de inchidere a
exploatarii sa fie elaborat inainte de inceperea construirii infrastructurii miniere si de preparare.
Programul de reabilitare a mediului este pus in aplicare inca de la inceputul activitatii productive si
se desfasoara pe tot parcursul acesteia, reabilitandu-se progresiv suprafetele de teren afectate care
nu mai sunt utilizate in procesul de productie. Desi la finalul inchiderii exploatarii toate suprafetele
de teren sunt reconstruite ecologic, reabilitarea mediului se incheie dupa perioada de monitorizare
care este convenita cu autoritatile.
Legislatiile de mediu moderne, care se aplica din ce in ce mai mult pe plan mondial prevad
organizarea de catre companie a unor dezbateri publice pentru stabilirea programului de protectie si
reabilitare a mediului. In timpul consultarii publice sunt supuse dezbaterii mai multe solutii tehnice
care implica cheluieli diferite pentru punerea lor in practica. In urma dezbaterilor publice se alege
solutia care este considerata cea mai buna pentru toate grupurile interesate. Aceasta alegere se
dovedeste adesea sa fie nu prea usoara deoarece fiecare grup, in functie de interesele proprii, poate
sa aiba o pozitie diferita in ceea ce priveste diversele aspecte ale solutiilor care sunt supuse
dezbaterii. Diversitatea formelor de impact ale proiectului care trebuie luate in considerare si
dificultatea cuantificarii unora dintre aceste forme de impact (ex. aspectul estetic, riscul etc.) fac si
mai dificila alegerea.
Pentru rezolvarea acestui conflict o serie de autori (Robertson & Shaw, 1999 & 2004; Shaw et
al., 2001) propun utilizarea unei analize multi-cont (eng. multiple accounts analysis). Diagrama
cost-beneficiu care rezulta dintr-o astfel de analiza permite alegerea celei mai rezonabile alternative
atat din punct de vedere a costurilor cat si a rezultatelor.


9.2. Solutii tehnice adoptate in cadrul proiectului Rosia Montana (muntii Apuseni)
pentru protectia si reabilitarea mediului
Proiectul minier de exploatare a mineralizatiilor aurifere de la Rosia Montana (muntii
Apuseni) a suscitat in ultimii ani numeroase controverse publice care se datoreaza in special
utilizarii cianurilor in procesul de preparare a minereului.
Dupa cum s-a aratat anterior, cianura este utilizata frecvent in procesul de preparare a
minereurilor aurifere si in special in procesul de preparare a minereurilor sarace (cu continut scazut
de aur). Peste 80% din volumul de minereuri aurifere extrase anual pe plan mondial este preparat
prin diverse metode de cianurare (fig. 9.3), tehnologia de preparare pe baza de cianuri fiind utilizata
in toate statele din lume in care exista activitate miniera (fig. 9.4).
Dupa ce am analizat "Raportul de evaluare a impactului asupra mediului al proiectului Rosia
Montana", publicat de compania care doreste sa dezvolte proiectul, ne-am convins ca solutiile
tehnice care vor fi implementate pentru managmentul cianurilor si drenajului acid sunt in acord cu
practicile si standardele curente din domeniu, care se aplica la nivel mondial.
In cadrul acestui capitol vom face o prezentare succinta a acestor solutii pentru a sustine si
explica opinia pe care am exprimat-o mai sus.
Proiectul Rosia Montana prevede tratarea tulburelii cu cianuri (slam), care va rezulta de la
prepararea minereului, prin procedeul INCO SO
2
/aer intr-o instalatie DETOX.
94 Sorin Tma-Bdescu


Dupa tratare, tulbureala care va fi deversata in iazul de decantare va avea un continut de
cianuri usor eliberabile mai mic de 10 mg/l.
Dupa cum s-a mentionat, procedeul SO
2
/aer este unul din cele mai utilizate procedee de
distrugere a cianurilor pe plan mondial. Procedeul este folosit atat pentru tratarea slamurilor cat si a
solutiilor rezultate de la preparare. Spre deosebire de alte metode de tratare a cianurilor, prin acest
procedeu se distrug atat cianurile de tip WAD cat si a cianurile de Fe. Continutul de cianuri WAD
in tulbureala care va fi deversata in iazul de decantare ce va fi construit pe valea Cornei este
conform cu eficienta metodei INCO (fig. 9.6) si respecta prevederile Directivei Uniunii Europene
privind managementul deseurilor din industria extractiva pentru mine noi.
In proiect se prevede construirea unui sistem secundar de tratare a apei care va fi decantata in
iaz pe perioada de activitate miniera (in conditii meteo extreme daca va fi necesar sa se deverseze
partial apa din iaz si daca dilutia naturala nu asigura un continut suficient de scazut pentru a permite
deversarea apelor direct) si la sfarsitul perioadei de activitate miniera, cand apa din iaz si
exfiltratiile colectate sunt utilizate pentru ecologizarea prin inundare a carierei Cetate (daca nu este
indeplinita conditia privind continuturile maxime in cianuri). Sistemul secundar de tratare a apei din
iaz urmeaza sa fie testat in perioada de construire a proiectului minier. Sunt avute in vedere 3
procedee, respectiv oxidarea pe baza de perhidrol, adsorbtia pe carbune activ (sau pe un adsorbant
care se obtine prin distilarea uscata a oaselor) si osmoza inversa. Aplicarea acestor sisteme de
tratare secundara a apei decantate in iaz va permite scaderea continutului total de cianuri la mai
putin de 1 mg/l. (fig. 9.7).
Opozantii proiectului minier de la Rosia Montana fac adesea referire la accidentul ecologic
care s-a produs in urma cu 10 ani la Baia Mare si incearca sa convinga opinia publica de
posibilitatea repetarii unui astfel de accident. Digul iazului de decantare Bozanta, apartinad societaii
Aurul S.A. (Baia Mare) a cedat datorita cresterii nivelului apei in iaz si a supracurgerii. Cresterea
rapida a nivelului apei in iazul de decantare a slamului a fost cauzata de vremea nefavorabila (ploile
continue din ultima saptamana a lunii ianuarie au condus la topirea rapida a stratului gros de zapada
depus anterior).
Cei care se opun proiectului de la Rosia Montana nu iau in considerare deosebirile dintre
aceste proiecte:
1. Inainte de producerea accidentului ecologic de la Baia Mare, slamul care provenea de la
uzina de preparare a societatii Aurul S.A. era deversat direct in iazul de decantare fara sa fie tratat in
prealabil pentru distrugerea cianurilor. Continutul total in cianuri in slam era de cca. 400 mg/l iar
cel de cianuri WAD era de cca. 120 mg/l. Dupa decantarea particulelor aflate in suspensie o parte
din apa din iaz, care avea inca un continut ridicat de cianuri era reutilizata in procesul de prelucrare,
aceasta metoda scazand costurile de preparare.
In cazul proiectului Rosia Montana slamul va fi tratat pentru distrugerea cianurilor intr-o
instalatie DETOX inainte de a fi deversat in iazul de decantare. Tulbureala care va fi deversata in
iazul de decantare va avea un continut de cianuri usor eliberabile mai mic de 10 mg/l. Construirea
unor sisteme de tratare secundara a apei din iaz va permite scaderea continutului total de cianuri la
mai putin de 1 mg/l.
2. In anul 2000 iazul de decantare al societatii Aurul S.A. era construit treptat prin inaltare
spre exterior (fig. 9.34), din materialul steril care se acumula in iaz.
In cazul proiectului Rosia Montana se prevede ca iazul de decantare a slamului sa fie construit
pe valea Corna. Initial se va construi un baraj care va avea inaltimea de cca. 100 m. Barajul va avea
nucleu de argila cu permeabilitate sczut, zone de filtrare i tranziie, un perete de noroi bentonitic
i umplutur de anrocamente in amonte i in aval (fig. 9.34). Pe parcursul activitatii de extractie a
minereului in cariera barajul initial va fi suprainaltat prin metoda suprainaltarii in ax, utilizandu-se
rocile sterile care rezulta din activitatea de extractie.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 95


Din punct de vedere statistic numarul accidentelor ecologice legate de iazurile de tipul celui
proiectat la Rosia Montana este cu cca. 50% mai redus decat numarul accidentelor ecologice legate
de iazurile cu suprainaltare construite din steril, asa cum este cel de la Baia Mare.
Distrugerea unui iaz de steril se poate datora fundatiei defectuoase a barajului. Consideram ca
specialistii romani au insa experienta indelungata in proiectarea si construirea unor baraje de tipul
celui prevazut sa se construiasca la Rosia Montana. In Romania exista zeci de baraje de acest tip,
pentru captarea apei care este utilizata in scopuri industriale si menajere. Din cunostintele noastre,
nici unul dintre aceste baraje nu a cedat pana in prezent.
Un alt tip de risc legat de protectia mediului este reprezentat de exfiltratiile de apa din iazul de
decantare. Pentru a preveni si inlatura acest risc, proiectul Rosia Montana prevede construirea unui
baraj secundar de retentie, care va fi amplasat in aval de barajul principal. Barajul secundar va avea
inaltimea de 22 m si va colecta exfiltratiile din iazul de decantare.
In ceea ce priveste managementul drenajului acid, proiectul prevede un un sistem de
colectarea apelor drenate din lucrarile minere vechi si a apelor care se vor dezvolta pe parcursul
exploatarii in doua iazuri de captare, respectiv iazul Cetate, situat in bazinul vaii Rosia si iazul
Carnic, situat in bazinul vaii Corna. Apa acida, colectata in aceste iazuri va fi pompata catre o statie
de tratare, unde va fi tratata prin oxidare cu aer si corectie de pH (9,7- 11) cu lapte de var pentru
precipitarea si decantarea metalelor grele, urmata de recorectie de pH cu CO
2
(8,5) pentru
precipitare aluminiului si separarea materiilor aflate in suspensie. Eficienta unui astfel de tratament
este de pana la 90% (Popescu et al., 2007).
Proiectul Rosia Montana prevede ca in ultimii 3 ani de activitate miniera sa se testeze un
sistem semipasiv de lagune (wetlanduri) anaerobe pentru tratarea exfiltratiilor si a apelor acide din
zona in perioada de inchidere si postinchidere.
In opinia noastra, evaluarea proiectului Rosia Montana in ceea ce priveste impactul asupra
mediului si solutiile tehnice prevazute pentru protectia si reabilitarea mediului ar trebui sa se
realizeze prin prisma probabilitatii/riscului de ocurenta si a severitatii efectelor pe care proiectul
poate sa le aiba asupra mediului natural si sanatatii populatiei (utilizandu-se matricea de risc) si
avand la baza principiile analizei multi-cont si ale riscului rezidual acceptat.
96 Sorin Tma-Bdescu


10. INFLUENTA FACTORILOR POLITICO-ECONOMICI
ASUPRA EXPLORARII SI EXPLOATARII AURULUI

10.1. Politici in domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale pe plan mondial
Decizia unei companii internationale de a investi in activitatea de explorare dintr-o anumita
tara depinde nu numai de atractivitatea tarii respective din punct de vedere geologic ci si de cadrul
legislativ, cadrul politico-economic si social al tarii.
In sprijinul investitorilor din domeniul minier au fost create institutii internationale care
monitorizeza si evalueaza diversele aspecte ale cadrului legislativ, politico-economic si social al
tarilor cu potential mineral ridicat si publica anual rezultatele studilor pe care le realizeaza. Aceste
rezultate sunt sintetizate sub forma unui punctaj denumit indice politic. Astfel de institutii
efectueaza si o evaluare a potentialului mineral al tarilor studiate, rezultatele fiind exprimate tot
printr-un punctaj care este denumit indice mineral.
Influentele pe care cei doi factori, respectiv factorul politic si potentialul mineral le manifesta
asupra investitiilor internationale in explorarea geologica sunt sugerate de graficul prezentat in fig.
10.1. Se observa, de exemplu, ca desi Argentina si Papua Noua Guinee au indicii minerali apropiati
ca valoare, investitiile in activitatea de explorare din Argentina sunt mai mari deoarece indicele
politic al acestei tari este mai ridicat.








Cadrul legislativ care influenteaza activitatea miniera dintr-o anumita tara cuprinde ansamblul
legilor si actelor normative, elaborate de catre autoritatile abilitate, care reglementeaza urmatoarele
aspecte:
punerea in valoare a substantelor minerale utile prin activitati de prospectiune, explorare,
exploatare si valorificare;
protectia si reabilitarea mediului;
regimul fiscal si regimul investitiilor.

10.1.1. Legislatia miniera
Legislatia miniera trebuie sa armonizeze interesele divergente ale partilor care sunt implicate
in dezvoltarea resurselor minerale:
statul, care are interes sa obtina beneficii maxime din dezvoltarea resurselor minerale care se
gasesc pe teritoriul sau;
investitorii privati din domeniul minier, care doresc sa isi maximizeze profiturile care rezulta
din dezvoltarea resurselor minerale;
proprietarii terenurilor, care doresc sa fie recompensati pentru utilizarea terenului lor de catre o
alta parte deoarece nu pot sa desfasoare alte activitati pe suprafata de teren respectiva;
alte parti (ex. comunitatea locala), care pot fi afectate de impactul social si de impactul asupra
mediului inconjurator pe care activitatea miniera le are.
Papua Noua
Guinee
IPM=57
Indonezia
IPM=69
Argentina
IPM=54
Peru
IPM=89
Chile
IPM=94
Mexic
IPM=74 R
2
= 0.8912
0
5
10
15
20
25
30
35
20 40 60 80 100
Indicele factorului politic (IFP)
C
h
e
l
t
u
i
e
l
i

d
e

e
x
p
l
o
r
a
r
e

(
M
i
l

U
S
$
)
2004-STB
Fig. 10.1. Influenta factorului politic si a potentialului
mineral asupra investitiilor internationale in explorarea
geologica. IPM indicele potentialului mineral.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 97


Modul in care sunt reconciliate aceste interese divergente, in special interesul statului si
interesul investitorilor privati, de catre legislatia miniera depinde de politica pe care statul o adopta
in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului minier pe baza unui sistem privat, public (etatist) sau
mixt.
Pe plan mondial activitatile miniere sunt guvernate in prezent de legi miniere (coduri miniere)
si intelegeri miniere (contracte miniere).
Legea miniera (codul minier) reprezinta principalul instrument legal in baza caruia statul
acorda unui titular drepturile minerale pentru un anumit perimetru (concesiune) care reglementeaza
activitatile de cercetare si exploatare a substantelor minerale utile.
Principalele aspecte care sunt reglementate de orice lege miniera moderna si care sunt
analizate de orice companie internationala care doreste sa investeasca intr-o anumita tara sunt:
definirea proprietarului de drept al resurselor minerale;
definirea titlurilor privind drepturile miniere;
procedurile si criteriile de acordare, mentinere si reziliere a titlurilor privind drepturile miniere;
accesul la titlurile privind drepturile miniere;
drepturile si obligatiile titularilor de drepturi miniere;
dimensiunea, forma si termenii concesiunilor;
procedurile de transfer al titlurilor privind drepturile miniere;
procedurile de rezolvare a conflictelor.
Contractele miniere sunt intelegeri directe intre guvern si investitori privind desfasurarea
activitatilor miniere. Un contract minier completeaza sau substituie legea miniera si contine
reglementari specifice care elimina ambiguitatile din legislatie, oferind garantii suplimentare
partilor fata de lege sau formalizand diverse detalii ale intelegerii dintre parti. Contractele miniere
sunt utilizate frecvent in cazul proiectelor mari, care pot sa aiba impact asupra intregii economii a
unei tari.
Orice investitor privat doreste ca legislatia miniera a statului in care investeste sa fie cat mai
flexibila si ca statul sa intervina cat mai putin pe parcursul desfasurarii activitatii. Am constatat ca
legislatia miniera a unei tari poate sa fie apreciata in mod diferit de catre companiile internationale.
Fiecare companie straina priveste legislatia miniera a statului in care investeste prin prisma
experientelor pe care compania respectiva le-a avut in alte tari.
Inainte de a se decide asupra dezvoltarii unui proiect intr-o tara, companiile internationale
analizeaza cateva aspecte critice ale legislatiei miniere a tarii respective:
securitatea dreptului de posesiune;
claritatea si transparenta cerintelor si procedurilor legale;
accesul nediscriminatoriu la resursele minerale;
accesul la date si informatii.
Securitatea dreptului de posesiune este elementul cheie care determina actul decizional.
Conceptul de securitate a dreptului de posesiune se refera la garantarea drepturilor privind
implementarea diverselor etape ale unui proiect, incepand cu explorarea si terminand cu exploatarea
resurselor minerale si comporta trei aspecte:
dreptul exclusiv de a efectua lucrari in perimetrul concesionat;
securitatea privind perioadele de timp care sunt alocate pentru efectuarea lucrarilor aferente
fiecarei etape din dezvoltarea proiectului (ex. conditiile in care permisul/licenta de
explorare/exploatare poate sa fie revocata);
securitatea privind dreptul de exploatare a zacamantului care a fost pus in evidenta in urma
efectuarii lucrarilor de explorare.

98 Sorin Tma-Bdescu


10.1.2. Legislatia privind protectia mediului
In ultimele decenii pe plan mondial s-a acordat o atentie din ce in ce mai mare aspectelor care
sunt legate de impactul pe care activitatile miniere il au asupra mediului si reglementarilor privind
protectia si refacerea mediului. Abordarea problemelor privind protectia mediului difera de la tara la
tara si implica o mare varietate de legi si acte normative precum si o multitudine de instrumente de
implementare.
Cadrul legislativ si administrativ
Legislatia de mediu din unele tari este generica si se aplica tuturor ramurilor industriale. In
alte tari, in special in tarile care au traditie miniera, legislatia de mediu contine si reglementari care
sunt specifice industriei miniere.
Cadrul administrativ de aplicare a legislatiei de mediu din multe tari tinde sa fie complex,
departamentele/directiile unor ministere (ex. ministerul mediului, ministerul apelor, ministerul
minelor, ministerul sanatatii etc.) avand si atributii in domeniul mediului. In multe tari exista
institutii (agentii) care au atributii specifice intr-un anumit domeniu al protectiei mediului (ex.
parcuri nationale, conservare si biodiversitate, poluare etc.). Mai mult, in statele federale astfel de
institutii exista atat la nivel national cat si la nivel regional (statal). Aceasta suprapunere
institutionala conduce in multe tari la conflicte intre ministere, departamente si agentii in ceea ce
priveste implementarea legislatiei de mediu.
Complexitatea cadrului administrativ de aplicare a legislatiei de mediu face ca in multe tari,
chiar si in tarile care au experienta institutionala si traditie miniera, procesul de autorizare sa fie
greoi. Multe companii internationale considera ca in unele state din S.U.A. precum si in unele
provincii ale Canadei activitatea miniera a devenit aproape imposibil de efectuat nu atat din punct
de vedere a restrictiilor de mediu cat mai ales datorita sistemului foarte greoi de autorizare.
Legile/codurile miniere ale celor mai multe state prevad ca pentru desfasurarea activitatii
miniere titularul trebuie sa depuna o serie de studii de mediu care, in functie de tara si activitate, pot
sa cuprina una sau mai multe dintre urmatoarele documentatii:
studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau raportul de evaluare a impactului asupra
mediului;
planul de management al mediului;
programul de reabilitare/refacere a mediului;
planul si/sau programul de dezafectare si inchidere a minei.
Instrumentele de implementare a legislatiei de mediu
In functie de sistemul politic, gradul de dezvoltare institutionala, economica si sociala,
traditiile culturale si traditiile din minerit pe care le detin, statele adopta instrumente care sunt
specifice uneia sau mai multor politici de implementare a legislatiei de mediu, care pot fi:
prescriptive (comanda si control);
neprescriptive (coparticipative):
Politica de tip prescriptiv impune si prevede respectarea stricta a unor norme si standarde
privind emisiile de noxe in mediul inconjurator si calitatea apei, aerului si solului.
Politica de tip neprescriptiv prevede implicarea operatorului in identificarea problemelor de
mediu legate de activitatea proiectului, identificarea solutiilor tehnice si aplicarea celor mai
potrivite tehnologii pentru rezolvarea problemelor de mediu. Intr-un astfel de sistem operatorul isi
stabileste si isi asuma obiectivele de performanta ale activitatii din punct de vedere a protectiei
mediului. Aceste obiective trebuie analizate si avizate de catre autoritatea competenta.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 99


Consultarea publica este prevazuta in legislatia de mediu si utilizata in tot mai multe tari ca
mecanism de identificare a problemelor de mediu care sunt legate de activitatea proiectului, de
alegerea solutiilor tehnice privind managementul mediului si de monitorizarea activitatii.
Intelegerile voluntare sau negociate presupun adoptarea de catre companiile miniere si de
explorare a unor coduri de conduita care se refera la protectia si reabilitarea mediului sau aderarea
companiilor miniere la unele programe regionale sau internationale legate de protectia mediului.
Sistemul de management al mediului presupune integrarea responsabilitatilor de mediu in
practica manageriala de zi cu zi prin stabilirea unor structuri organizatorice, responsabilitati,
proceduri, procese si resurse financiare care sa permita imbunatatirea continua a performantelor.
Legislatia de mediu din orice tara contine si o serie de instrumente economice care permit
autoritatilor sa actioneze in cazul in care operatorul nu isi desfasoara activitatea in mod
corespunzator si nu isi respecta obligatiile de mediu impuse sau asumate pe parcursul desfasurarii
activitatii sau in cazul unor accidente de mediu. In unele tari se utilizeaza o serie de instrumente
economice care au rolul de a incuraja operatorii sa isi imbunatateasca performantele in domeniul
protectiei mediului (ex. reducerea poluarii, aplicarea de tehnologii moderne etc.).
In tarile care au adoptat politica de mediu de tip prescriptiv taxele si tarifele care trebuie
achitate de catre titular in diversele etape ale procesului de autorizare (ex. eliberarea
permisului/autorizatiei de mediu etc.) au de regula valori fixe indiferent de impactul pe care
proiectul il are asupra mediului. O astfel de abordare este criticata de multi specialisti deoarece nu
stimuleaza operatorul ca sa isi imbunatateasca performantele de mediu.
In tarile cu politica de mediu de tip neprescriptiv taxele si tarifele reflecta principiul
poluatorul plateste. Cu cat impactul proiectului asupra mediului este mai mare cu atat taxele si
tarifele pe care compania trebuie sa le achite sunt mai mari. Exista specialisti care critica acest
sistem deoarece in acest mod se autorizeaza poluarea mediului. Alti autori mentioneza ca sistemul a
avut succes din punct de vedere a protectiei mediului atat in tari aflate in curs de dezvoltare cat si in
tari dezvoltate.
Responsabilitatea juridica a operatorului in ceea ce priveste efectele activitatii sale asupra
mediului este prevazuta in legislatia de mediu a tuturor tarilor. Instrumentele de exercitare a
responsabilitatii juridice, inclusiv instrumentele financiare difera de la tara la tara in functie de
sistemul juridic al tarii respective.
Orice tara trebuie sa isi stabileasca anumite masuri asiguratorii pentru a putea sa isi constituie
si sa isi asigure fondurile necesare refacerii si reabilitarii mediului chiar si in cazul in care, din
diverse motive, compania intra in faliment la un moment dat. Garantiile financiare pentru
reabilitarea mediului se stabilesc la inceputul activitatii proiectului pe baza informatiilor incluse in
documentatiile de mediu (ex. raportul la studiul de impact si planul de inchidere a exploatarii si de
refacere a mediului) si sunt revizuite pe parcursul activitatii. Instrumentele financiare de garantare
difera de la tara la tara si pot sa cuprinda (Miller, 1998): depunerea unei sume de bani intr-un cont
special, scrisoarea de credit irevocabila, garantia de performanta, polita de asigurare, fondul de
incredere, garantarea de catre compania mama, ipotecarea mijloacelor fixe.

10.1.3. Politica fiscala
Activitatea miniera presupune plata unor taxe si impozite. Ele sunt percepute la nivel national
si/sau regional (stat in cazul tarilor federative, provincie etc.) si/sau local. Diversele taxe si impozite
se calculeaza si se colecteaza in mod diferit si afecteza in mod diferit rezultatele financiare ale unei
activitati miniere.
Tratamentul fiscal care se aplica sectorului minier in raport cu alte sectoare industriale difera
de la tara la tara. Desi exista unele tari care trateaza sectorul minier in mod identic cu celelalte
100 Sorin Tma-Bdescu


sectoare de activitate, cele mai multe tari acorda sectorului minier un tratament special deoarece
resursele minerale sunt considerate ca apartin statului. In tarile in care resursele minerale apartin
statului exista o taxa speciala care se aplica sectorului minier denumita redeventa miniera.
Exista tari in care companiile care activeaza in sectorul minier beneficiaza de anumite
stimulente fiscale deoarece se considera ca o investitie in industria miniera implica asumarea de
cate companie/investitori a unor riscuri ridicate, necesita un volum mare de capital si profitabilitatea
proiectului este puternic influentata de fluctuatiile pretului produselor miniere.
In conditiile globalizarii industriei miniere companiile au posibilitatea sa aleaga tara in care
doresc sa investeasca iar sistemul fiscal reprezinta unul dintre criteriile de alegere. Elementele
critice care influenteaza decizia unei companii/investitor de a investi intr-o tara sunt:
un regim fiscal echitabil si stabil;
posibilitatea repatrierii profitului.
Atunci cand un investitor analizeaza sistemul fiscal al unei tari are in vedere urmatoarele
elemente cheie (Brewer et al., 2000; Otto, 2000; Schode, 2003):
tipurile de instrumente de impozitare;
ratele de impozitare;
baza de impozitare (ex. ratele de depreciere-amortizare, deducerile suplimentare, perioadele de
gratie, scutirile temporare sau permanente la plata anumitor taxe etc.);
usurinta cu care se aplica masurile prevazute de sistemul fiscal;
stabilitatea sistemului fiscal.
Perceptia investitorului privind regimul fiscal al unei tari si stabilitatea sistemului fiscal se
reflecta in rata de actualizare pe care investitorul o utilizeaza atunci cand evalueaza un proiect din
punct de vedere economic.














Costurile totale de exploatare per bloc reprezinta un element important in stabilirea
continutului limita al zacamantului. In aceste costuri se includ si impozitele si taxele care trebuie
achitate. Cu cat aceste taxe si impozite sunt mai mari cu atat costurile totale vor fi mai mari si prin
urmare continutul limita trebuie sa fie mai ridicat pentru ca proiectul sa indeplineasca criteriile
economice. In consecinta, cu cat impozitul total efectiv (suma totala a taxelor si impozitelor) este
mai mare cu atat este mai mic procentul din resursa geologica ce va fi exploatata (fig. 10.2).
0%
2%
4%
6%
8%
10%
12%
14%
16%
18%
20%
500 250 100 50 25
Resursa (mil t)
C
o
n
t
i
n
u
t
-20%
-18%
-16%
-14%
-12%
-10%
-8%
-6%
-4%
-2%
0%
M
e
t
a
l
2004-STB 2004-STB
2004-STB
Continut mediu
exploatat
Metal extras
Fig. 10.2. Efectul impozitarii la o rata a impozitului pe
profit de 25% asupra continutului mediu de exploatare si
asupra cantitatii de metal extras. Valorile sunt raportate
la continutul, respectiv cantitatea de metal care au fost
calculate in conditiile unor costuri de capital si de
exploatare medii, fara impozitare (Tamas-Badescu,
2004).
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 101


10.2. Cadrul legislativ si institutional in domeniul resurselor minerale din Romania
Dupa caderea regimului comunist in Romania a fost adoptata o noua lege a minelor in anul
1998 (Legea minelor nr. 61/1998). Aceasta lege a fost abrogada in anul 2003, cand o noua lege a
minelor a intrat in vigoare (Legea minelor nr. 85/2003).
Autoritatea care reprezinta interesul statului roman in domeniul resurselor minerale este
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (A.N.R.M.). A.N.R.M. functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului Romaniei si este autoritatea
competenta abilitata sa aplice dispozitiile Legii minelor nr. 85/2003. La nivel local A.N.R.M. isi
exercita atributiile stipulate de lege prin intermediul compartimentelor de inspectie teritoriala.
Modul de aplicare a legii minelor este reglementat de Normele pentru aplicarea legii minelor,
aprobate prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1208/2003 precum si de o serie de instructiuni
tehnice si ordine ale presedintelui A.N.R.M.
Ca in marea majoritate a statelor lumii, resursele minerale ale Romaniei fac obiectul exclusiv
al proprietatii publice si apartin statului roman. Desfasurarea oricarei activitati miniere se face in
baza unui permis sau a unei licente pentru care titularul (operatorul) achita o taxa anuala catre
bugetul statului roman
Cadrul legislativ si organizatoric din domeniul resurselor minerale din Romania este conform
cu practicile din domeniul resurselor minerale de pe plan modial. Apreciem ca legislatia si modul de
organizare si functionare a autoritatii competente in domeniul resurselor minerale din Romania nu
fac parte nici dintre cele mai atractive dar nici dintre cele mai neatractive cadre legislative si
organizatorice din domeniul resurselor minerale din lume.
Din punct de vedere a investitorilor straini, aspectele pozitive ale legii minelor sunt
urmatoarele:
accesul neingradit la obtinerea unui permis sau a unei licente atat al persoanelor juridice romane
cat si straine;
nelimitarea suprafetei perimetrelor de prospectiune/explorare/exploatare;
caracterul exclusiv al licentei de explorare;
posibilitatea transferarii unei licente de explorare/exploatare catre o terta persoana juridica (cu
acordul A.N.R.M.);
dreptul de preemtiune conferit de licenta de explorare in cazul in care titularul doreste sa obtina
o licenta de exploatare a resurselor minerale pe care le-a evidentiat in cadrul perimetrului;
durata licentei: maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani in cazul licentei de
explorare si maximum 20 de ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani in
cazul licentei de exploatare.
Cel mai criticat aspect al legii minelor este cel care se refera la acordarea licentelor de
explorare in urma unui concurs public de oferte (licitatie).
Legea minelor prevede ca licenta de explorare se acorda ctigtorului unui concurs public de
oferte care este organizat de A.N.R.M. Iniiativa concesiunii activitilor miniere de explorare poate
aparine A.N.R.M. sau persoanelor juridice romne ori strine interesate. Participarea unei persoane
interesate (ofertant) la o licitatie organizata de A.N.R.M., in conformitate cu prevederile legii
minelor, presupune elaborarea de catre ofertant a trei tipuri de documentatii care sunt evaluate de
comisia de evaluare a ofertelor:
documentatia privind dotarea tehnica a ofertantului;
documentatia privind capacitatea financiara a ofertantului;
programul de explorare si proiectul tehnic de refacere a mediului pentru toata durata pentru care
se solicita licenta de explorare.
102 Sorin Tma-Bdescu


Aceasta modalitate de acordare a licentelor de explorare este criticata multi investitori straini
din mai multe motive.
Principalul motiv este legat de prezentarea unui program de explorare si a proiectului tehnic
de refacere a mediului pentru toata durata pentru care se solicita licenta de explorare.
Un program de explorare se bazeaza pe o serie de ipoteze (geologice, metalogenetice etc.)
care pe parcursul desfasurarii activitatii se pot confirma sau pot sa fie infirmate. Proiectarea unui
program de explorare pe o perioada de mai multi ani, de la faza de explorare preliminara la faza de
evaluare a resurselor presupune din partea celui care elaboreaza programul imaginatie si optimism.
O mare parte din costurile lucrarilor de explorare si de refacere a mediului este reprezentata de
salariile personalului, care difera de la o companie la alta companie. Daca sumele care sunt
prevazute in program pentru executia diverselor tipuri de lucrari de explorare sunt mai mari sau mai
mici acest fapt nu releva ca lucrarile vor fi executate cu mai mult sau mai putin profesionalism sau
ca vor avea o calitate mai ridicata sau mai scazuta. Din aceste motive majoritatea investitorilor
straini considera ca evaluarea programului de explorare si a proiectului tehnic de refacere a
mediului implica o doza ridicata de subiectivism.
Legea minelor prevede posibilitatea modificarii programului de explorare propus. Inainte de
inceperea fiecarui an contractual titularul licentei prezinta A.N.R.M. un program de explorare care
este fundamentat de rezultatele obtinute pana in acel moment. Prin urmare, programul de explorare
initial, propus de ofertant pentru toata durata licentei devine nerelevant.
Evaluarea ofertei prin prisma dotarii tehnice a companiei este considerata de catre cei mai
multi investitori straini drept birocratica. In momentul de fata companiile de explorare
internationale executa cea mai mare parte a lucrarilor de explorare cu contractori specializati, pe
care ii selecteaza pe baza de oferte. Incheirea in avans, inainte de a detine o licenta, a unor contracte
sau precontracte cu furnizori de servicii nu este o practica utilizata frecvent pe plan mondial. In
conditiile economice actuale companiile de explorare angajeaza personal in functie de necesitati
Aceeasi perceptie o au investitorii straini si cu privire la evaluarea ofertei prin prisma
capacitatii financiare a companiei. Acestia considera ca este extrem de dificil sa se compare
performantele financiare ale unor companii care au activitati diferite (ex. o companie care este
specializata exclusiv in domeniul explorarii si o companie miniera), ale caror rezultate finaciar-
contabile sunt raportate in sisteme diferite (in functie de tara in care compania are sediul
social/domiciliul fiscal), care sunt sau nu sunt cotate la bursa etc. Finantarea lucrarilor de explorare
se poate realiza atat din sursele proprii ale companiei cat si prin diverse aranjamente financiare care
sunt incheiate cu institutii bancare sau cu alte companii de profil.
Termenul de depunere a ofertelor, care este de regula de cca. 30 de zile lucratoare de la data
intrarii in vigoare a ordinului A.N.R.M. care se refera la organizarea concursului este considerat de
multe companii prea scurt pentru obtinerea documentelor, achizitionarea datelor de cercetare
anterioare si elaborarea documentatiilor pentru o companie care nu a initiat concursul.
Ca in majoritatea tarilor de pe glob, titularii licentelor/permiselor sunt obligati la plata catre
bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor
minerale. Valoarea taxei de prospectiune si valoarea taxei de exploatare este aceeasi pe toata durata
permisului sau licentei. Valoarea taxei de explorare se dubleaza dupa primii doi ani de activitate si
devine de 5 ori mai mare dupa 4 ani.
Chiar daca in comparatie cu nivelul taxelor care se aplica in unele tari valoarea taxelor pe
activitate miniera (prospectiune, explorare si exploatare) din Romania nu este cu mult mai ridicata,
cresterea de peste 100 ori (!) a valorii acestor taxe in anul 2007 (Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 101/2007) a fost perceputa negativ de catre investitorii in domeniul resurselor minerale din
Romania, atat romani cat si straini.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 103


Investitorii din domeniul resurselor minerale au fost deranjati si de dublarea cuantumului
redeventei miniere de la 2% la 4% din valoarea productiei miniere de metale nobile, minereuri
feroase si neferoase etc., decisa de Guvernul Romaniei prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
101/2007.
Din punct de vedere fiscal activitatile de prospectiune, explorare si de exploatare nu au un
regim preferential dar nici discriminatoriu. Singura facilitate fiscala in domeniu este reprezentata de
scutirea de la plata taxelor vamale pentru echipamentele, instalatiile si utilajele care se importa si
sunt necesare pentru derularea activitatilor de explorare, exploatare, preparare si de refacere a
mediului.






















Un impact puternic asupra activitatii de explorare si exploatare a resurselor minerale in
general, si a aurului in particular, il are instituirea in 2008 a regimului de arie naturala protejata ca
situri de importanta comunitara pentru anumite arii care includ numeroase zone cu potential
metalogenetic, in special din Banat si Carpatii Orientali (fig. 10.3). In cadrul ariilor protejate
activitatile economice, inclusiv cele ale locuitorilor din zona sunt restrictionate. Activitatea de
explorare si in special activitatea de exploatare sunt aproape imposibil de efectuat in cadrul ariilor
protejate.
In opinia noastra, pentru ca Romania sa poata fi considerata de catre investitorii din
domeniul explorarii si exploatarii resurselor minerale o tara atractiva este necesar ca autoritatile
romane sa revizuiasca legile care guverneaza si influenteaza activitatile din acest domeniu si sa
reformeze institutiile care au atributii directe sau indirecte in domeniul resurselor minerale.

Fig. 10.3. Ariile protejate din Romania (dupa Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2008).
104 Sorin Tma-Bdescu







CONCLUZII

S-a estimat ca de-a lungul istoriei s-au exploatat intre 66 si 82% din resursele de aur ale planetei.
Peste 19,5% din aurul extras a fost exploatat in ultimii 20 de ani. Acest fapt s-a datorat dezvoltarii
unor exploatari miniere gigant (in special in cariera), cu productii anuale de zeci de tone de aur.
Primele 10 exploatari miniere din lume produc in momentul de fata aproximativ 18,5% din
productia mondiala de aur.
Cu toate ca in ultimii 20 de ani pe plan mondial s-au investit in explorarea pentru aur in medie
cca. 2 miliarde US$ anual, ritmul descoperirilor a scazut atat in ceea ce priveste numarul de
zacaminte cat si in ceea ce priveste cantitatea de resurse de aur.
Acesta este unul din motivele pentru care in ultimele decenii industria miniera (inclusiv
explorarea) a cunoscut un fenomen de globalizare. In ziua de azi sunt foarte putine companiile
miniere sau de explorare care activeaza intr-o singura tara si sunt foarte putine tarile in care
capitalul strain nu a patruns in domeniul explorarii si exploatarii aurului.
Globalizarea presupune atat competitia intre companii, de a-si desfasura activitatea in zonele cu
potential metalogenetic cat si intre tari, de a atrage investitii in domeniul minier si al explorarii.
Globalizarea in domeniul explorarii presupune insa si o competitie intre proiecte, finantarea
obtinandu-se in functie de potentialul economic.
Succesul in explorare presupune nu numai accesul la zonele cu potential metalogenetic si
aplicarea tehnicilor moderne de explorare ci si adoptarea unor noi concepte metalogenetice.
Riscul in explorare deriva nu numai din probabilitatea redusa de a se pune in evidenta un
zacamant ci si din posibilitatea ca zacamantul descoperit sa nu fie economic datorita conditiilor de
piata sau sa nu poata fi exploatat datorita unor factori, altii decat cei tehnici si economici.
Globalizarea in domeniul minier si al explorarii presupune si o actiune responsabila a
companiilor din punct de vedere a protectiei mediului, activitatea lor fiind monitorizata atat de
institutiile guvernamentale si organizatiile de protectie a mediului (nationale si internationale) cat si
de institutiile care finanteaza proiectele companiilor.
In aceasta lucrare am incercat sa prezentam o imagine cat mai completa a geologiei economice a
aurului, privita atat prin prisma interferentelor dintre disciplinele geologice si dintre geologie si
ecomomie cat si prin prisma competitivitatii internationale si a conceptului de risc. Am incercat de
asemenea sa conturam pozitia pe care Romania o ocupa in aceasta imagine.
Romania a jucat un rol important in istoria exploatarii aurului. Locuitorii sai din antichitate au
fost poate printre primii oameni din Europa care au extras aurul din aluviunile raurilor. Teritoriul
Romaniei, indeosebi muntii Apuseni, a reprezentat una dintre sursele importante de aur ale lumii
din antichitate si pana la inceputul secolului XVII si a ramas unul din cei mai importanti producatori
de aur ai Europei pana la primul razboi mondial. Conform estimarilor noastre, intr-un clasament al
tarilor care au extras cea mai mare cantitate de aur, Romania se plaseaza pe locul 5.
Dupa anul 1989 atat activitatea de exploatare cat si activitatea de explorare au intrat treptat in
declin, activitatea de exploatare a aurului incetand definitiv in anul 2006.
Activitatea de explorare a cunoscut o perioada de revigorare dupa anul 1998, cand a intrat in
vigoare prima lege a minelor din Romania postcomunista. Dupa intrarea in vigoare a acestei legi
capitalul strain a patruns in Romania, in special in domeniul explorarii pentru minereuri aurifere.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 105



Programele de cercetare geologica intreprinse in cadrul perimetrelor concesionate unor
companii straine au condus la conturarea a doua proiecte miniere care au trecut testul de fezabilitate
economica, respectiv proiectul Rosia Montana si proiectul Certej. Un alt proiect, Rovina, se gaseste
in momentul de fata in stadiul de evaluare economica.
Resursele estimate dupa anul 1998 pentru unele zacaminte din muntii Apuseni sunt de cca. 10
ori mai ridicate decat resursele estimate inainte de anul 1998.
Punerea in productie a proiectelor miniere Rosia Montana si Certej ar plasa Romania in topul
primelor 20-25 de state producatoare de aur din lume si pe primul loc in Europa. Stoparea acestor
proiecte din motive legate de protectia mediului, in opinia noastra prea putin argumentate, ar
constitui o pierdere economica nu numai pentru investitori dar si pentru statul roman. O astfel de
decizie ar constitui un semnal negativ pentru investitorii din domeniul explorarii.
Rezultatele lucrarilor de explorare intreprinse in ultimul deceniu si potentialul metalogenetic
al Romaniei constituie elemente de atractie pentru companiile miniere si de explorare
internationale.
Consideram ca aplicarea in practica a sloganului noi zone, noi idei, noi tehnologii ar putea
conduce la descoperirea unor noi zacaminte care, chiar daca se pot dovedi neviabile din punct de
vedere economic in momentul de fata, ar putea constitui o sursa de aur si alte elemente utile pentru
generatiile viitoare.
Consideram ca implicarea companiilor straine in activitatea de explorare din Romania a adus
si va aduce beneficii cercetarii resurselor minerale, permitand accesul la noile tehnici de explorare
si prelucrare a datelor si facilitand colaborarea internationala.
Punerea in productie a unor proiecte miniere va implica aplicarea unor tehnologii moderne si
a practicilor internationale privind protectia mediului.
Avand in vedere competitivitatea care se manifesta pe plan international in domeniul
resurselor minerale, consideram ca pentru a putea atrage investitii straine in domeniul explorarii si
exploatarii resurselor minerale din Romania autoritatile ar trebui sa revizuiasca legislatia si sa
reformeze institutiile care au atributii directe sau indirecte in domeniul resurselor minerale.


106 Sorin Tma-Bdescu



BIBLIOGRAFIE

Adams R.
2003 - Commodity Market Forecasting; What know and what we dont know about the future. Global Insights 40 Global Insights
40th Anniversary , 22 October 2003
Adam T.R., Fernando C.S.
2003 - Are There Speculative Components in Corporate Hedging and Do They Add Value? Hong Kong University of Scienc e &
Technology working paper
Adam T., Goyal V.K.
2003 - The Investment Opportunity Set and its Proxy Variables: Theory and Evidence. Hong Kong University of Scienc e &
Technology working paper
Addison R.
2001 - Loan Completion Test Requirements. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 22, September 2001
2004 - Between a Rock and a Hard Place!. Pincock Perspectives ISSUE NO. 55 June 2004
Acker M.
1965 - Vechile spltorii de aur din jurul Sebesului; Apulum V, 1965, p. 647-658.
Alderton D.H., Fallick A. E.
2000 - The Nature and Genesis of Gold-Silver-Tellurium Mineralization in the Metaliferi Mountains of Western Romania;
Economic Geology, Vol. 95, 2000, pp. 495516
Always B.
2005 - Gold Survey 2004 Update. GFMS, Toronto, 13 January 2005
Amey E.B.
2002 Gold. Gold, 2002
Anastasiu N.
1990 Concepte sedimentologice in actualitate implicatii in cercetarea resurselor minerale. Studii si Cercetari de Geologie,
Academia Romana, tom 35, p. 85-94.
Anastasiu N., Popa M., Roban D.R.
2007 - Sisteme depozitionale : analize secventiale in Carpati si Dobrogea; Ed. Academiei Romane
Anastasiu N., Tma-Bdescu S., Tma-Bdescu G.
2004 Depozitele cretacice din Nordul Sebeului - reconsiderri sedimentologice. Abstract Volume, p. 60. GEO 2004 Sesiunea
stiintifica anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi.
Anderson G., Moramoro M.
2002 Papua New Guinea Mining Industry Meeting The Challenges. PDAC International Convention, March 2002
Anderson R., Kelso I., Clifford M., Habermann P., Smith B.
2002 - Pasminco Century Mine: Orebody Modelling and Grade Control Utilising Geophysical Blast Hole Logging. Proceedings of
the 8th International KEGS/MGLS Symp. on Logging for Minerals and Geotechnical Applications; Toronto 21-23 August 2002
Andrei J.
2000 Geophysical considerations about a possible Romanian Carlin; Romanian Journal of Mineral Deposits, 79, Suppl. 1., 2000,
pp. 6-8
Andrews C.
2002 - Money from Mining: Whence It Came, Where it Went. Mining 2002 Resources Convention, Brisbane, Queensland, 30th
October 1st November 2002
Arik A.
2002 - Comparison of Resource Classifi cation Methodologies With a New Approach. 30th APCOM Symposium Proceedings,
Phoenix, Arizona
Ashley R.P.
2002 - Geoenviromental Model For Low-Sulfide Gold-Quartz Vein Deposits. USGS, Open-File Report 02-195K
Austin D., Alberini A.
2001 - An analysis of the Preventive effect of Environmental Liability: Environmental Liability, Location and Emissions
Substitutions: Evidence from the Toxic Release Inventory Study comissioned by DG ENV of the European Commission
Auty R.M.
1998 - The geopolitics of mineral resources; United Nation Conference on Trade and Development
2000 - Mining, Environment and Development; 3. Macroeconomic policy for mineral economies. United Nations Conference on
Trade and Development (UNCTAD), 2000
2005 - The geopolitics of mineral resources; Mining, Environment and Development
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD), 2005
Bakardjiev S.
2000 - Alpha Stable Geostatistical Model In Mineral Resources Evalution. Annual of the University of Mining and Geology "St.
Ivan Rilski" vol.45, part I, Geology, Sofia, 2002, pp. 45-50
Baker M.
2003 - From the Gold Standard to the Credit Bubble: Golds Evolution as a Store of Value
Austrian Scholars Conference 9, Auburn, Alabama, March 15, 2003
Baker E.M., Andrew A.S.
1991 - Geologic, Fluid Inclusion, and Stable Isotope Studies of the Gold-Bearing Breccia Pipe at Kidston, Queensland, Australia.
Economic Geology, Vol. 86, 1991, pp. 810-830
Balintoni I. C.
2005 - Divizarea geotectonic a teritoriului Romniei pentru orogeneza alpin, 39p, Revista de Politica Stiinei si Scientometrie,
ISSN-1582-1218, CNCSIS
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 107


Balistrieri L.S., Box S.E., Bookstrom A.A.
2002 - A geoenvironmental model for polymetallic vein deposits: a case study in the Coeur dAlene Mining District and
comparisons with drainage from mineralized deposits in the Colorado Mineral Belt and Humboldt Basin, Nevada. U.S. Geological
Survey, Open-File Report 02-195I
Balkau F.
1993 - Pollution Prevention and Abatement Guidelines for the Mining Industry. UN Environment Programme, Industry &
Environment /PAC
1999 - Environmental Codes In Industry; An International Overview. UN Environment Programme, Industry & Environment
Balkau F., Parsons A.
1999 - Emerging Environmental Issues for Mining in the PECC Region. 1st Pacific. Economic Co-operation Committee Minerals
Forum in Lima, Peru on 22 April 1999
Banks D.
2003 - Geochemical processes controlling minewater pollution. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the
2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pcs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 17-45
Barber J.
1999 - The Mine Planning Process. ECSI White Paper 29th October 1999
Barnicoat A.
2006 - Linking fundamentaL controLs on ore deposition with the exploration process. Predictive Mineral Discovery, Cooperative
Research Centre, pmd*CRC fact sheet, Geoscience Australia.
Baron M.
2006 Societatea Mica 1920-1948; Ed. Universitas, Petrosani
Bastida E.
2002 - Integrating Sustainability into Legal Frameworks for Mining in Some Selected Latin American Countries. Mining, Minerals
and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council
for Sustainable Development (WBCSD), No. 120
2002 - Managing Sustainable Development in Competitive Legal Frameworks for Mining: Argentina, Chile and Peru Experiences.
Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World
Business Council for Sustainable Development (WBCSD)
2002 - Mineral Law and Policy; Distance Learning Courses; Centre for Energy, Petroleum & Mineral Law & Policy (CEPMLP),
University of Dundee, Centre for Medical Education
Bailly, P.A.
1972 - Mineral Exploration Philosophy: Mining Congress Journal, (April), 31-37.
Bedelean H., Bedelean E.
2001 - Contributions to the study of the alluvial gold from Valea Pianului area (Alba district); Studia Universitatis Babe-Bolyai,
Geologia, XlVI, 1, 2001
Berbeleac I.
1985 Zacaminte de aur; Ed. Tehnica, Bucuresti
1988 Zacaminte minerale si tectonica globala; Ed. Tehnica, Bucuresti
Berbeleac, I., Jude, R., Udubaa, S. S. & Nuu, M. L.
2006 - Gold in Pre-Alpine Mineralizations from Romania; Acta Mineralogica-Petrographica, Abstr. Ser 5, Szeged, 2006; pp. 14-17
Berkman D.
1998 - Coarse Gold Problems; ALS Newsletter, Volume 7, Number 1, January 1998
Bertoli O., Vann J., Jackson S.
2002 - Some Comments on Multiple Indicator Kriging (MIK) or Mining Industry Applications. Quantitative Geoscience Pty Ltd
Billa M., Cassard D., Guillou-Frottier L., Lips A., Tourliere B.
2003 - Assesment of GIS Andes: Predictive Mapping of Neogene Gold-Bearing Magmatic-Hydrothermal Systems in Central Andes
Blackwell S.A.J.
2002 - Applied Mineral Inventory. Cambridge University Press 2002
Blain C.
2001 - Fifty-year Trends in Minerals Discovery - Commodity and Ore-type Targets. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 111,
2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum
Bocec- Saulea Em.
1935 La constitution mineralogique du sable alluvial de Pianul; Annal. Sci. Univ. Jassy, XXI, p. 514- 523;
Bogden G.J.
2004 - Financing Exploration and Mining Projects through Canadian Capital Markets Success Factors An Investment Bankers
Perspective. Canada-Africa Mining Forum, February 9, 2004
Boleneus D.E.
1999 - Geologic datasets for weights-of evidence analysis in northeast Washington - Mineral databases. U.S. Geological Survey,
Open-File Report 99-384 1999
Boleneus D. E., Raines G. L., Causey J. D., Bookstrom A. A., Frost T. P. & Hyndman P.C.
2001 - Assessment method for epithermal gold deposits in northeast Washington State using weights-of-evidence GIS modelin. U.
S. Geological Survey Open-File Report 01-501
Bonaparte R., Daniel D.E., Koerner R.M.
2002 - Long-Term Landfill Management. U.S. Environmental Protection Agency, Cooperative Agreement No. CR-821448-01-0
Bongarcon D. F.
1993 - Myth And Reality: A Status Report On Computer Open Pit Optimization Algorithms In The 90's
Borcos M.
1994 - Volcanicity/metallogeny in the South Apuseni Mts (Metaliferi Mts.) In Plate Tectonics and Metallogeny in the East
Carpathians and Apuseni Mts, June 7-19 1994, Editors M Borcos and S Vlad, p 32-40, Bucharest
108 Sorin Tma-Bdescu


Borcos M.
1976 Geological and metallogenetical elements of the evolution of the Neogene Volcanism (Apuseni Mountains). Rev. Roum.
Geol. Geophys. Geogr., Ser. Geol., 20/1, 85-101
Borcos M., Andrei J.
2001 Selected gold mineralization targets in Oas Neogene volcanic zone. EAGE Meeting, 2001
Borcos M., Fotopolus S., Peltz S., Socolescu M., Stan N.
1979 Observatii preliminare asupra structurii vulcanice neogene Oas-Gutai dedusa din corelatia datelor geologice si geofizice. St.
tehn. econ., seria I, n
Borcos, M., Krautner, H.G., Udubasa, Gh., Sandulescu, M., Nastaseanu, S., Bitoianu, C.
1983 Geological Atlas 1:1000000, Map of the Mineral Resources and explanatory note. Ministry of Geology, Institute of Geology
and Geophysics, Bucharest
Borcos M., Gheorgita I, Lang B.
1974 Evolutia vulcanismului neogen din partea centrala a muntilor Gutai (Baita-Certeze-Spanta-Baia Sprie). St.
Tehn.Econ.Inst.Geol., I/9, pp. 7-34
Borcos M., Peltz S., Stan N., Udrescu Constanta, Vasiliu Cecilia
1979 Consideratii petrochimice si geochimice asupra vulcanitelor neogene din Muntii Oas. St. tehn. econ., seria I, nr. 16.
Borcos, M., Vlad, S., Udubasa, Gh., Gabudeanu, B.
1998 Qualitative and quantitative metallogenetic analysis of the ore genetic units in Romania. Romanian Journal of Mineral
Deposits, Vol. 78, special issue.
Borenstein S., Farrelly J.
2002 - Do Investors Forecast Fat Firms? Evidence from the Gold Mining Industry: NBER Working Paper No. 7075
Boroffka N
2006 - Resursele minerale din Romnia si stadiul actual al cercetarilor privind mineritul prehistoric; Apulum, XLIII/1, pp. 71-94
Borrastero R.
2003 - Resource Estimation Modeling Techniques Current Trends in Gold Deposits; Pincock, Allen & Holt; Pincock
Perspectives, ISSUE NO. 45, August 2003
Bosma L.
2003 - BHP Billiton Mineral Exploration Perspective; Mineral Exploration Imperatives [Key Business Drivers]; Solid Earth and
Environment Grid. Canberra, July 2003
Bostinescu S.
1984 Porphyry copper systems in the South Apuseni Mountains Romania. An. Inst. Geol. Geofiz. LXIV, p. 163-174
Botz, M.M.
2001 - Overview of Cyanide Treatment Methods. Mining Environmental Management, Mining Journal Ltd., London, UK, pp. 28-
30, May 2001.
Bouchard G., Valle M.
2000 - Mineral development statistics, a mine of information. CIM Bulletin Vol. 93, N 1042, July 2000, pp. 78-84
Brana, V.
1958 Zacamintele metalifere ale subsolului romanesc. Ed. Stiintifica, Bucuresti, 261 p.
Brazily M., Leez D.H., Rubinsteinz J.H., Thomasy D.A., Wengy J.F., Wormaldz N. C.
2002 - A Network Model to Optimise Cost in Underground Mine Design; Mining Technology 112 (2003), 164-170.
Brewer K.J.
2001 - Canadas Minerals and Metals Industry - An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources
Canada
2001 Canadian Experience in Mineral Taxation. Workshop on Sustainability and the Governance of Mining Revenue Sharing
Can mining fiscal revenues contribute to poverty alleviation ?, April 4-5, 2001, Washington, DC
2003 - Canadas Minerals and Metals Industry. An Economic Overview. Minerals and Metals Sector of Natural Resources Canada
Brewer K.J., Bergevin G., McCullough B.R.
2003 - Government Approaches to Mineral Policy and Taxation. Extractive Industries Review: Government Approaches to Mineral
Policy, Taxation and Transparency, Ottawa, March 2003
Briskey J.A., Lambert I.B.
2002 - Trends in mineral-resource, environmental, and societal planning and decisionmakingA discussion. 31st International
Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Briskey J.A., Schulz K.J., Mosesso J.P., Horwitz L.R., Cunningham C.G.
2002 - Environmental planning issues and a conceptual global assessment of undiscovered nonfuel mineral resources. 31st
International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report
02-423
Brown B.S.
2002 - Management of Tailings Disposal on Land
Brunner D., Yazici H.J., Baiden G.R.
1999 - Simulating Development In An Underground Hardrock Mine. Inco Limited, Canada
Buchanan D.
2005 - Guidelines for Exploration and Mining Investment. RMGs Exploration and Mining Investment Conference, 18 November
Buffington D.
2002 - Standards for Management of Cyanide Use in the International Mining Industry. Pincock Perspectives. ISSUE NO. 33
August 2002
Burton J.
2003 - Global Industry Overview - Supply/Demand Trends and Industry Opportunities; JEB AGC Perth 2003
Butterman W.C., Amey E.B.
2005 - Mineral Commodity Profiles Gold; USGS, Open-File Report 02-303
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 109


Cabot L., Trudel P. & Cabot liane
2001 - Small Scale Mining Using The Modular Gold Processing Unit at the Granada Mine, Rouyn-Noranda, Quebec. RSW-Broma
Inc, Montral
Caldentey R., Epstein R., Saure D.
2004 - A Real Options Approach for Optimizing Long-Term Mining Plans. Stern School of Business, New York University,
Industrial Engineering Department, University of Chile
Cameron H., Goldsmith T.
2004 - Review of global trends in the mining industry. PricewaterhouseCoopers
Camm T.W.
1991 - Simplified Cost Models For Prefeasibility Mineral Evaluations. US Bureau of Mines Information Circular 9298, 35 p.
1995 - Understanding and Using Royalty Based Financing. http://www.minval.com/royltyfin_mineral.html
2001 - Direct Sales Comparison Approach To Mineral Property Value. AIMA Newsletter, June 2001 (v.5, n.3)
2005 - Accounting for mineral reserves. http://www.minval.com/mnrlacct_mineral.html
Campbell B.
2003 - The Challenges of Development, Mining Codes in Africa and Corporate Responsibility. International and Comparative
Mineral Law and Policy Trends and Prospects, Ed. by E. Bastida, T. Walde and J. Warden
Careaga F.L.
2002 Access to Information: A Key to Building Trust in the Minerals Sector. The Government Role. Mining, Minerals and
Sustainable Development (MMSD), International Institute for Environment and Development (IIED), World Business Council for
Sustainable Development (WBCSD)
Carlson S.R. and Sawins F.J.
1980 - Mineralogic and Fluid Inclusion Studies of the Turmalina Cu-Mo-Bearing Breccia Pipe, Northern Peru; Economic Geology,
pp. 1233-1238
Carrington J.
2002 - An Introduction to the International Cyanide Code for Gold Mining. World Mines Ministries Forum, March 14, 2002,
Toronto, Canada
Cassidy K.F., Hagemann S.G.
2001 - World-class Archean orogenic gold deposits, eastern Yilgarn Craton: Diversity in timing, structural controls and
mineralization styles. AGSO, Geoscience Australia, 2001
Cauuet B., Ancel B., Rico C., Tamas C.
2003 - Retelele miniere antice. Misiunile arheologice franceze 1999-2001; Alburnus Maior, I, Bucuresti 2003, p. 471-530.
Cern P., Blevin P.L., Cuney M., London D.
2005- Granite-Related Ore Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 337-370
Chambers D.M.
2005 - Alaska large mine reclamation bonding 2005. Center for Science in Public Participation
2005 - The Costs of Mining: Underwriting Mine Closure Risk . The Corporate Ethics Monitor, Volume 17, Issue 1, January-
February 2005, Published By Ethicscan Canada Ltd.
Chapman J.T., Hockley D.E., Robertson MacG. A., Broughton L.M.
1998 - Rock Pile Water Quality Modelling - The Q-ROCK Mathematical Model. Environmental Management for Mining
Conference, Saskatoon, October 27-29, 1998
Charbonnier P.
2001 - Management of mining, quarrying and ore-processing waste in the European Union. BRGM/RP-50319-FR; Study made for
DG Environment, European Commission
Chereb D.
1998 - Does Data Mining Improve Business Forecasting?. The 18th International Symposium On Forecasting Edinburgh, Scotland
Chorlton L
2002 - Digital Geology of the World, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited
by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Chorlton L., Sinclair D., Larame R.
2002 - Databases of known deposits, World Minerals Geoscience Database Project. 31st International Geological Congress Edited
by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Chisholm J., Dunlop J.
1997 - Checklist For Resource Evaluations And Due Diligence Studies. Continental Resource Management Pty, Aig News No. 49,
Chivu. C.
1978 Contributii la cunoasterea geologiei si metalogenezei partii de nord a muntilor Sebes; D.S. Inst. Geol., Geofiz., LXIV/2,
(1976-1977), p. 37-55
Christian J.M.
1996 - Gold: Supply, Demand, Price and Research. Australian Gold Conference 1996, Kalgoorlie, West Australia
Christian J. M.
2001 - Salient Issues in Gold Salient Issues in Gold. AIME New York Section
Christopher M.
1979 - Drill-Hole Data Validation for Subsurface Stratigraphic Modeling. Computer Mapping of Natural Resources and the
Environment, 1979
Cioaca M.
2007 - Studiul mineralizaiei de cupru i aur tip porphyry de la Bolcana Munii Metaliferi; Teza de doctorat, Univ. Bucuresti
Ciobanu C., I., Cook, N., Stein, H.
2002 Regional setting and geochronology of the Late Cretaceous Banatitic Magmatic and Metallogenetic Belt. Mineralium
Deposita (2002) 37: 541-567.

110 Sorin Tma-Bdescu


Ciobanu C. L., Gabudeanu, B., Cook, N.J.
2004 - Neogene ore deposits and metallogeny of the golden Quadrilateral, South Apuseni Mountains, Romania. In: Au-Ag Teluride
Dep. Of the Golden Quadrilateral, Apuseni Mts, Romania, the Guidbook of International Field Workshop of IGCP preject 486,
Alba Iulia, Sept. 2004, Romania IAGOD Guidebook, vol 12, pg 23-88.
Ciofilca G., Jude R., Berbeleac I., Udubasa S.
2002 Neogene gold mineralization types in Romania. Geologica Charpathica, volume 53, September 2002, Special Issues,
Proceedings of XVII Congress of Carpathian-Balkan Geological Association, Bratislava, September 1
st
- 4
th

Cioflica, G., Jude, R., Lupulescu, M., Udrescu, C.
1991 The banatitic magmatites of the Lilieci-Liubcova area (Banat): a Petrological Study. Rev. Roum. Geologie, Tome 35, pag. 3-
22, Bucuresti.
Clark A.L.
2001 - Resource Rent Extraction, Application, Consumption, Investment and Sustainability of Resource-Based Development in
Resource-Rich Island Economies. Regional Workshop on the Constrains, Challenges, and Prospects for the Commodity-Based
Development & Diversification in the Pacific Island Economies, 18 20 August 2001, Tanoa International Hotel, Nadi, Fiji.
Clark I.
1977 - Practical Kriging In Three Dimensions. Computers & Geosciences, Vol. 3, pp. 173-180. Pergamon Press, 1977. Printed in
Great Britain
Clements M.P., Hendry D.F.
2002 - An Overview of Economic Forecasting. In D.F. Hendry and N.R. Ericsson (eds.), Understanding Economic Forecasts.
Cambridge, MA.: MIT Press
Clements K.W.
1996 - Economic Aspects Of Gold Mining In WA. Australian Gold Conference, Kalgoorlie, March 1996
Cline J.S., Hofstra A. H., Muntean J. L., Tosdal R. M., Hickey K. A.
2005 - Carlin-Type Gold Deposits in Nevada: Critical Geologic Characteristics and Viable Models - Economic Geology 100th
Anniversary Volume pp. 451484
Coldwell J.R.
2000 Economic Prefeasibility Studies of Mining in the Ahtna, Inc. Selections in the Wrangell-St. Elias National Park and
Preserve, Alaska. U.S. Department of the Interior, Bureau of Land Management, BLM-Alaska Open File Report 77
Conroy M.C.
2005 - Acid Mine Drainage Remediation. U.S. Stockholm Junior Water Prize Finalist 2005
Constantinescu E.
1971 Some observations concerning the skarns and copper deposits at Sasca Montana (Banat). Analele Universitatii Bucuresti,
seria Geologie, tom XX, p. 65-74 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press, 1999
Cooke D.R., Pongratz J.
2002 - Giant Ore Deposits: Caracteristics, genesis and exploration. CODES Special Publication 4. Centre for Ore Deposit
Research, University of Tasmaia, Australia.
Corbett G.
2002 - Epithermal gold for explorationists. AIG Journal Applied geoscientific practice and research in Australia, Paper 2002-01,
February 2002
Corbett G.J., Laech T.M.
1997 - Southwest Pacific Rim. Gold-Copper Systems: Structure. Alteration and Mineralisation. Short course manual.
Cornette D.J., Miller L.A.
1998 Due diligence For Mineral Property Acquisition: A Technical Primer. National Mining Association, 1998 Mining Layers
Conference
Coombes J., Thomas G., Glacken I., Snowden V.
2000 - Conditional Simulation Which Method For Mining?. WJ Kleingeld and DG Krige (eds), Geostats 2000 Cape Town,
Copyright 2000. Document Transformation Technologies. Printed in South Africa.
Cowan E.J., Beatson R.K., Bright D.V., Gillman A.J., Oshust P.A., Titley M.
2003 - Practical Implicit Geological Modeling. 5
th
International Mining Geology Conference, Bendingo Victoria, 19 November
2003, The Australian Institute of Mining and Metallurgy, Publication series No 8/2003
Cox I., Emsley I.
1998 Utilisation Of Borrowed Gold By The Mining Industry Development And Future Prospects. World Gold Council, Research
Study No. 18, April 1998
Cox D.P., Singer D.A. (Editors)
1986 - Mineral Deposit Models . USGS Bulletin 1693, 1986
Craig J. O.
2001 - Ore Flow Optimization Mine to Mill. http://www.hatchbeddows.com/
Cranstone D.A.
1995 - Canadian Mineral Exploration and Discovery Analysis. Canadian Minerals Yearbook, 1995
2002 - Mining And Mineral Exploration Canada; A History of Exploration and Outlook for the Future in Canada. Minister of
Public Works and Government Services Canada, Catalogue no. M37-51/2002E, ISBN 0-662-32680-6
Cranswick R., Mc Clements J.
2001- World Mining Overview. Prospectors & Developers Association of Canada, March 2001
Crawford D.G.
2001 - Pushback Widths in Mining. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 17, April 2001
2001 - Phase Planning for Open Pit Mines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,ISSUE NO. 19, June 2001
2003 - Mine Optimization and Operations Research. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 41, April 2003
2003 - Reconciliation of Reserves. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 49, December 2003
2004 - Reconciliation of Reserves - Part 2. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 50, January 2004
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 111


2004 - Dilution and Ore Recovery. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 60 November 2004
Damodaran A.
2000 Estimating Risk free Rates. Stern School of Business, New York
2001 Valuation. http://www.stern.nyu.edu/~adamodar
2003 - Value and Risk: Beyond Betas. Stern School of Business, November 2003
Davis G.A.
2002 - Economic Methods of Valuing Mineral Assets. ASA/CICBV 5th Joint Business Valuation Conference, Orlando, Florida,
October 24-26, 2002
Deraisme J., De Fouquet C.
1996 - The geostatistical approach for reserves. Mining Magazine - May 1996
De Vos W., Batista M. J., Demetriades A., Duris M., Lexa J., Lis J., Marsina K., OConnor P.J.
2005 - Metallogenic Mineral Provinces and World Class Ore Deposits in Europe; Geochemical Atlas of Europe; A contribution to
IUGS/IAGC Global Geochemical Baselines
Dillon P.
2004 - Reporting Standards and Guidelines. Report to CIM Council August 22, 2004
Dimitrakopoulos R., Farrelly C. T., Godoy M.
2002 - Moving forward from traditional optimization: grade uncertainty and risk effects in open-pit design. Trans. Inst. Min. Metall.
(Sect. A: Min. technol.), 111, JanuaryApril 2002
Dionne G., Garand M.
2001 - Risk Management Determinants Affecting Firms' Values in the Gold Mining Industry: New Empirical Results. HEC
Montreal
Dobretsov N.L., Kanygin A.V., Kontorovich A.E.
2002 - Economics, ecology, and sustainable development of mineral resources in Siberia. 31st International Geological Congress
Ed by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Doggett M.D.
2002 - Global Mineral Exploration and Production the Impact of Technology. 31st International Geological Congress Edited by
U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Dominy S.C., Annels A.E., Nopp M.
2002 - Errors and Uncertainty in Ore Reserve Estimates Operator Beware. Underground Operators Conference Townsville,
Qld, 29 - 31 July 2002
Dominy S.C., Johansen G.F., Cuffley B.W., Platten I.M. & Annels A.E.
2001- Estimation and Reporting of Mineral Resources for Coarse Gold-bearing Veins. Explor. Mining Geol., Vol. 9, No. 1, pp. 13
42, 2000. Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum.
Dragota V., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M.
2003 Management financiar. Ed. Economica, Bucuresti
Drew L.J.
2002 - A Tectonic Model for the Spatial Occurrence of Porphyry Copper and Polymetallic Vein Deposits - Applications to Central
Europe. U.S. Department of the InteriorU.S. Geological Survey, Scientific Investigations Report 2005527
Driesner D.
1996 - Exploration Survey. Nevada Department of Business & Industry's Division of Minerals
Dub B.,Mercier-Langevin P., Hannington M., Lafrance B., Gosselin G., Gosselin P.
2007 - The LaRonde Penna World-Class Au-Rich Volcanogenic Massive Sulfide Deposit, Abitibi, Qubec: Mineralogy and
Geochemistry of Alteration and Implications for Genesis and Exploration; Economic Geology, v. 102, pp. 633666
Du Bray E.A.
1995 - Preliminary compilation of descriptive geoenvironmental mineral deposit models. U.S. Geological Survey Open-File Report
95-831
Dub B, Gosselin P.
2007 - Greenstone-Hosted Quartz-Carbonate Vein Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types,
District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 49-74
Dub B, Gosselin P., Mercier-Langevin P., Hannington M., Galley A.
2007 - Gold-Rich Volcanogenic Massive Sulphide Deposits; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types,
District Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 75-94
Duke J., Hanna P.
2000 - Geological Interpretation for Resource Estimation. "The Resource Database Towards 2000" Seminar
2000 - Computer-based Resource Estimation In Accordance With The 1999 J ORC Code. ECS International Pty Ltd
Dunis C.L., Jalilov J.
2001 - Neural Network Regression and Alternative Forecasting Techniques for Predicting Financial Variables. Liverpool Business
School & Centre for International Banking
Duval J. S.
2002 - EMINERS -An Economic Mineral Resource Simulator. USGS, Open-File Report 02-380
Edelstein O., Soroiu M., Radut M., Dragu Valentina, Ustvan D., Cioroianu Vera
1976 Unele puncte de vedere privind cronologia proceselor geologice si metalogenetice in M. Oas-Ignis-Varatic, in baza unor
datari K-Ar. St. tehn. econ., seria A, nr. 11.
Eggert R.G.
2001 - Mining and Economic Sustainability: National Economies and Local Communities. International Institute for Environment
and Development (IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)
Ellis T.R.
1995 - Valuation methodologies for mines and mineral tenements. American Institute Of Minerals Appraisers Newsletter,
December 1995 Vol. 1, No. 5
112 Sorin Tma-Bdescu


2000 The U.S. Mineral Property Valuation Patchwork of Regulations and Standards. "Valuation 1 Session" Mining Millennium
2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada
2000 - Appraisals of a Gold Property: A Case Study of Reserve Additions. Journal of the ASFMRA, pp. 44-53
2001 - US Views on Valuation Methodology. VALMIN 01, Sydney, Australia, 25-26 October 2001; Published in VALMIN 01
Mineral Asset Valuation Issues 2001, The Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Melbourne, Australia, 2001, PS No
5/01, pp. 1-23
2002 - Mineral Property Valuation Standards - A U.S. Perspective Marching with the International Valuation and International
Financial Reporting Standards. South African Institute of Mining and Metallurgys Valuation Code Colloquium, The Valuation of
Mineral Projects and Properties: an African Perspective, Randburg, 19-20 March 2002
2004 - Ethical Dilemmas Posed During a Mineral Project Appraisal. The Professional Geologist, February 2000, AIPG, Denver,
pages 7-11, Don Yardley Lecture, Mackay School of Mines, Department of Geological Sciences, University of Nevada, Reno,
February 16, 2001
2004 - Philosophy and Application of the International Valuation Standards for Minerals and Petroleum. The Professional
Geologist, AIPG, Vol. 41, No. 1, Jan.-Feb. 2004, pp 14-19; SME 2004 Annual Meeting, Denver, Colorado, 23-25 February 2004,
SME Paper 04-133.
2005 - Violations of Market Value Standards Market Value Standards with the Income Approach with the Income Approach.
Valuation Session, SME 2005 Annual Meeting, Salt Lake City, Utah, 28 February - 2 March 2005.
2005 - Resource Codification, Valuation Standards and Sustainable Development. UNECEs Ad Hoc Group of Experts on
Harmonization of Reserves and Resources Terminology, Second session, Geneva, 9-11 November 2005
Ellis T. R., Abbott Jr. D. M., Sandri H. J.
1999 - Trends in the regulation of mineral deposit valuation. SME Annual Meeting, March 1-3, 1999, Denver, Colorado, Preprint
99-29
Emmons, W.,H.
1937 - Gold deposits of the world. McGraw-Hill Book Company, Inc., New York and London
Engelhardt P. R.
1984 - Long-term degradation of cyanide in an inactive leach heap. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson.
Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University, pp. 539-547
Ericsson M.
2004 - Mine Project Survey 2004; A comprehensive review of global and regional trends in mining investment. Raw Materials
Group
Fayad M., Wu Sh.
2002 - Merging Multiple Conventional Models in One Stable Model. Communications Of The ACM. September 2002/Vol. 45, No. 9
Felisa J.
2000 - Sensitivity Analysis for Ruin Probabilities Canonical Risk Model. Journal of the Operational Research Society, Special
Issue Progress on Simulation Research
Fellows M. & Hunt B.
1998 - The Outlook for Production in the Context of Low Gold Prices; The Australian Gold Conference, March 1998
Fellows M., Hunt B.
1999 - The Long Term Outlook for Mine Supply. Goldman Sachs Gold & Central Banks Conference, May 1999.
2000 - The Outlook for Producer Profitability. Gold Fields Mineral Services Seminar, September 2000
2002 - Future Gold Production. LBMA Precious Metals Conference, San Francisco, June 2002
Fernandez P.
2002 - Valuing Companies by Cash Flow Discounting. Research Paper No. 51., January 2002, IESE, University of Navara
Flanigan B., Freeman C. Newberry R., McCoy D., Hart C.
2000 - Exploration models for mid and Late Cretaceous intrusion-related gold deposits in Alaska and the Yukon Territory, Canada.
Geological Society of Nevada Symposium Proceedings, May 15-18, 2000, p. 591-614.
Flick P.
2002 - Global Biodiversity Hotspots and Resource Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S.
Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Flore V.
2001 - The point of no return: were there, now what?. PDAC, March 2001
Fodor D.
2005 Pagini din istoria mineritului; Ed. Infomin, Deva
Ford K., Keating P., Thomas M.D.
2005 - Overview of Geophysical Signatures Associated with Canadian Ore Deposits; Natural Resources Canada, 21p
Franceschi D., Kahn J.R.
2001 - Improving Environmental Compliance In Mine Closure: The Case For A System Of Performance Bonds. Mine Closure:
Iberoamerican Experiences, Villas Bas & Maria Laura Barreto, Editors pp.207-218
Franklin, J.M.
1997 - Lithogeochemical and Mineralogical Methods for Base Metal and Gold Exploration; In Proceedings of Exploration 97:
Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 191208
Franklin J.M., Gibson H. L., Jonasson I. R., Galley A. G.
2005 - Volcanogenic Massive Sulfide Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 523-560
Frimmel H. E., Groves D. I., Kirk J., Ruiz J., Chesley J.,. Minter W. E. L
2005 - The Formation and Preservation of the Witwatersrand Goldfields, the World's Largest Gold Province; Economic Geology
100th Anniversary Volume; pp. 769-798
Fullagar P.K., Fallon G.N.
1997 - Geophysics in Metalliferous Mines for Ore Body Delineation and Rock Mass Characterisation. Proceedings of Exploration
97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 573584
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 113


Galcenco V., Veres E., Velciov Gh.
1992 Lor alluvionnaire de cours moyen des rivers Mures, Strei and Crisul Alb (Roumanie); Rom. J. Mineral. 76/2. pp. 105-110
Galli A., Armstrong M., Jehl B.
1999 - Comparing Three Methods for Evaluating Oil Projects: Option Pricing, Decision Trees, and Monte Carlo Simulations.
Society of Petroleum Engineers Inc.
Galloway P.
2004 - Project risk & returns. CRU Conference 14 15 June 2004, New York
Garnett R. H. T., Bassett N. C.
2005 - Placer Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 813-844
Gay G.D., Nam J., Turac M.
2001 - On the Optimal Mix of Corporate Hedging Instruments: Linear versus Non-linear Derivatives. College of Business, Georgia
State University, Atlanta
Gesellschaft C.D,
1999 - Report on The International Round Table on Mining and the Environment, Berlin 22-26 November 1999. United Nations,
Natural Resources Management Unit, Division Protection of the Environment and Natural Resources
Ghitulescu T.,P.
1934 - Distribution de la mineralization dans les gisements dage tertiaire de Transylvanie. Bul. Soc. Rom. Geol. II, 56-97
Ghitulescu T.P., Socolescu M.
1941 - tude gologique et miniere des Monts Mtaliferes. An. Inst. Geol. Roum., XXI, 181-463, Bucuresti
Ghosh D., Levin E.J., Macmillan P., Wright R.E.
2002 - Gold as an Inflation Hedge?. CEPR and IZA, January 2002
Gilmour P.
1977 - Mineralized intrusive breccias as guides to concealed porphyry copper systems; Economic Geology, Vol. 72, pp. 290 303
Glacken I.M.
1996 - Change Of Support And Use Of Economic Parameters For Block Selection. Department of Geological and Environmental
Sciences, Stanford University, Stanford, USA
Glacken I., Blackney P.
1998 - A Practitioners Implementation Of Indicator Kriging. The Geostatistical Association of Australasia, Beyond Ordinary
Kriging Seminar October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 26-39
Glacken I.M., Snowden D.V.
2001 - Mineral Resource Estimation. Mineral Resource and Ore Reserve Estimation The AusIMM Guide to Good Practice (Ed: A
C Edwards), pp189-198.
Gleisner M.
2005 - Quantification of mineral weathering rates in sulfidic mine tailings under water-saturated conditions A dissertation for the
degree of Doctor of Philosophy in Biogeochemistry, Department of Geology and Geochemistry, Stockholm University, Sweden
Goldberg, I.S., Abramson, G.J., Haslam, C.O., Los, V.L.
1997 - Mobile Forms of Elements: Their Use in Geochemical Mapping and Exploration; In Proceedings of Exploration 97:
Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 365370
Goldfarb R.J., Baker T., Dub B., Groves D.I., Hart C. J. R., Gosselin P.
2005 - Distribution, Character, and Genesis of Gold Deposits in Metamorphic Terranes; Economic Geology 100th Anniversary
Volume, pp. 407-450
Gonalves M.M.M., Leite S.G.F., SantAnna Jr. G. L.
2005 - The bioactivation procedure for increasing the sulphate-reducing bacteria in a UASB reactor. Brazilian Journal of Chemical
Engineering, Vol. 22, No. 04, pp. 565 - 571, October - December, 2005
Gong J., Cheng P., Liu R., Li D., Liu S.
2002 - Study On 3d Modeling And Visualization In Geological Exploration Engineering. IAPRS, Volume XXXIV, Part 2,
Commission II, XIan, Aug.20-23,2002
Gonzalez S.
2000 - Neural Networks for Macroeconomic Forecasting: A Complementary Approach to Linear Regression Models. Working
Paper 2000-07, Department of Finance, Canada
Goria S., Armstrong M., Galli A.
2001 - Quantifying The Impact Of Additional Drilling On An Openpit Gold Project. IAMG Conference, held in Cancun, Mexico, 6-
12 Sept 2001
Gossage B.
1998 - The Application Of Indicator Kriging In The Modelling Of Geological Data. The Geostatistical Association of Australasia,
Beyond Ordinary Kriging Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 40
Gosselin, P., Dub, B.
2005 - Gold Deposits of the World: Distribution, Geological Parameters and Gold Content: Geological Survey of Canada, Open
File 4895
Gouveia J., Rose P., Gingerich J.
2003 - The Prospector Myth - Coming To Terms With Risk Management In Mineral
Exploration. Prospectors and Developers Association Of Canada (PDAC) - March 9-12, 2003
Gower D. & Mercer B.
2000 - The Future of Exploration and Mining in Canada. GeoCanada 2000, University of Calgary
Grabbe J. O.
1998 - The Gold Market. Laissez Fair City Times Vol 2, No 26.
Graham J.R & Harvey C.R.
2002 - How do CFOs make capital budgeting and capital structure decisions?. The Journal of Applied Corporate Finance Vol. 15,
No. 1, 2002
114 Sorin Tma-Bdescu


Greene G.
2002 - Industry Codes of Practice and other Voluntary Initiatives: Their Application to the Mining and Metals Sector. Mining
Minerals and Sustainable Development Project
Green, T.
1985 The New World of Gold. The Inside Story of the Mines, the Markets, the Politics, the Inventors. George Weidenfeld &
Nicholson Ltd., London, Great Britain, 272 p.
Groves D. I., Goldfarb R. J. Robert F., Hart C. J.R.
2003 - Gold Deposits in Metamorphic Belts: Overview of Current Understanding, Outstanding Problems, Future Research and
Exploration Significance. Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 129
Guarnera B.J.
1997 - Technical Flaws In Bankable Documents. Assaying & Reporting Standards Conference, 10-11 November 1997 The
Oriental, Singapore
Gurau A., Ciobanu D., Leontescu F.
1987 Caractere fundamentale ale mineralizatiilor remobilizate in sisturile cristaline precambriene din Carpatii Meridionali; St.
Cerc.Geol.Geofiz.Geogr.,Geologie,v.32,p.69-78
Gusek J.J., Wildeman T.R.
2002 - Passive Treatment of Aluminum-Bearing Acid Rock Drainage. 23rd Annual West Virginia Surface Mine Drainage Task
Force Symposium, Morgantown, WV April 16-17, 2002.
Gwartney J., Lawson R., Gartzke E.
2005 - Economic Freedom of the World; 2005 Annual Report. Florida State University
Hack D.R.
2001 - Comparison of Commercial Mine Planning Packages Available to the Aggregate Industry. Halstead GeoNumerics, Inc.,
Portland, Oregon USA
Haiduc, I.
1940 - Istoria aurului din Romania. Imprimeriile Adeverul S.A., Bucuresti, 390 p.
Halbe D., Smolik T.J.
2002 - Process Operating Costs with Applications in Mine Planning and Risk Analysis. Society for Mining, Metallurgy, and
Exploration (SME) Mineral Processing 2002 Symposium, Mineral Processing Plant Design, Practice and Control Proceedings
vol.1 (pages 326-345)
Hammarstrom, J.M.
2000 Environmental geochemistry of skarn and polymetallic carbonate-replacement deposit models. Open File Report 2002-195.
U.S. Geological Survey. Pg. 115-142.
Hammarstrom J.M., Smith K.S.
2002 - Geochemical and mineralogic characterization of solids and their effects on waters in metal-mining environments. U.S.
Geological Survey, Open-File Report 02-195B
Hammerbeck E., Veselinovic-Williams M.
2002 - Status of metallogenic mapping in the world today. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological
Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Harris, J.R., Grunsky, E.C., Wilkinson, L.
1997 - Developments in the Effective Use and Interpretation of Lithogeochemistry in Regional Exploration Programs: Application
of GIS Technology; In Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration
edited by A.G. Gubins, 1997, p. 285292
Hart C.
2007 - Reduced Intrusion-Related Gold Systems; Mineral Deposits of Canada, A Synthesis of Major Deposit-Types, District
Metallogeny, the Evolution of Geological Provinces, and Exploration Methods, Edited by Wayne D. Goodfellow, pp. 95-112
Hathaway J.
2000 - The Folly of Hedging. Tocqueville Asset Management L.P.
Hartopanu I., Dinica I., Bindea G., Hartopanu P., Arsenescu V., Vajdea E., Udrescu C., Cristea C., Pintea I.
1991 Studiul comparativ, petrografic, structural si metalogenetic al mineralizatiilor de sulfuri si auro-argentifere din muntii
Mehedinti (J idostita si Capatana). Raport. Arhiva I.G.G.
Heath C.J., Campbell I.H.
2004 - A New Geochemical Technique for Gold Exploration: Alkali Element Mobility Associated with Gold Mineralization in the
West Australian Goldfields; Economic Geology, Vol. 99, pp. 313324
Hedenquist, J.W.
2000 - Exploration for Epithermal Gold Deposits. SEG Reviews; Vol. 13, 2000, p. 245-277
2006 Characteristics of Exploration for Epithermal Deposits: Background, and Relation to the Porphyry Environment. Workshop
0601, Sofia, Bulgaria. January, 12-13
th
2006.
Henstridge J.
1998 - Non-Linear Modelling Of Geological Continuity. The Geostatistical Association of Australasia, Beyond Ordinary Kriging
Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 41-49
Hill D., Mueller U., Bloom L.
1998 - Comparison Of Median And Full Indicator Kriging In The Analysis Of A Gold Mineralisation. The Geostatistical
Association of Australasia, Beyond Ordinary Kriging Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p. 50-62
Hoanta N.
1998 - Capitalul firmei. Ed. Tribuna Economica, Bucuresti
Hochmuth M.
2005 - Current approaches of controlling acid mine drainage (AMD). TU Bergakademie Freiberg
Hogan L., Harman J., Maritz A., Thorpe S., Simms A., Berry P., Copeland A.
2002 - Mineral Exploration in Australia: Trends, Economic Impacts and Policy Issues. ABARE eReport 02.1,
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 115


Hooke M.H.
2005 - The Australian Minerals Industry: Change, Responsibility, Prospects and Constraints. Presentation to the Institute of
Chartered Accountants Business Breakfast, 21 September 2005
Horea D.P., Biber G.E.
2000 Indicatorii de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investitii specifici metodologiei BIRD. Revista Minelor nr.
7/2000, pag. 9-12
Hoskin W.M.A.
2001 - Environment and Mining in the 21st Century. www.mineralresourcesforum.org
Hourn M., Rohner P., Bartsch P., K. Ngoviky P.
2005 - Benefits of Using the Albion Process for a North Queensland Project, and a Case Study of Capital and Operating Cost
Benefits Versus Bacterial Oxidation and Pressure Oxidation. Randol Perth 2005 Conference
Howe R.H.L.
1984 - The presence of cyanides in nature. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December 1984,
Published by Geotechnical Engineering Program, Colorado State University, pp. 331-339
Hronsky J.
2003 - The Targeting Process in The Targeting Process in Mineral Exploration: Generic Principles. AIG Exploration Strategies
Symposium, 19 March 2003
Huleatt M.B., Jaques A.L.
2005 - Australian gold exploration 19762003. Resources Policy 30 (2005) 2937
Humphreys M.
1998 - Local Recoverable Estimation: A Case Study In Uniform Conditioning On The Wandoo Project For Boddington Gold Mine.
The Geostatistical Association of Australasia, Beyond Ordinary Kriging Seminar, October 30th, 1998, Perth, W. Australia, p.
63-75
Ianovici, V., Giusca, D., Ghitulescu, T.P., Borcos, M., Lupu, M., Bleahu, M., Savu, H.
1969 - Evolutia geologica a Muntilor Metaliferi. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 741p.
Ianovici, V., Borcos, M, Bleahu, M., Patrulius, D., Lupu, M., Dumitrescu, R.., Savu, H.
1976 - Geologia Muntilor Apuseni. Ed. Academiei Romane, Bucuresti; 631p.
Ilinca Gh., Topa D.
2007 - Optical and X-ray diffraction analysis of three samples of hydrothermally altered rocks. Arhiva Eurasian Minerals Inc., S.C.
Dacia Minerale S.R.L.
Ivanov Y.
2004 - A Large Producers Viewpoint. The LBMA Bullion Market Forum, Moscow June 2004, pp. 47-51
ntorsureanu, I.
1992 Observatii asupra skarnelor si mineralizatiilor din zona Sopot (Banatul de Sud). Romanian Journal of Mineral Deposits.
Vol. 75. Institutul de Geologie si Geofizica Bucuresti.
ntorsureanu, I., Negut, Gh., Pomarleanu, V.
1981 Contributii la cunoasterea mineralizatiei porphyry copper de la Lapusnicul Mare, Banat. D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol.
LXVIII. Pg. 39
Jaques A.L., Huleatt M.B.
2002 - Australian Mineral Exploration: Analysis And Implications. Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Bulletin No.1
Jan/Feb 2002, 45-52
Jewbali A., Mousset-Jones P.
2001 - A survey of sampling and Resource/reserve estimation practices in the Surface Gold Mining industry. Department of Mining
Engineering, Mackay School of Mines, Reno, NV
Johnson B.
2003 - Importance of microbiology in the development of sustainable technologies for mineral processing and wastewater
treatment. School of Biological Sciences, University of Wales, Bangor, LL57 2UW. U.K
Johnson E.E., Benett H.J.
1983 An economic Evaluation of an Ore Body. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross
Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67
Johnson C.R., McCarthy M.R.
2001 - Essential elements and risks in Bankable feasibility studies for mining transactions. Parsons Behle & Latimer, Salt Lake
City, Utah
Johnston J., Murray G., Ritchie I., Terrey G., Lambert I., Needham S., Jones D.;
1997 - Best Practice Environmental Management in Mining Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. Environment
Australia
Jude R.
1971 Asupra unor vulcanite sticloase din nord-vestul eruptivului Oasului. St. cerc. geol., geofiz., geogr., Geologie, t. 16, nr. 2.
1977 Geologia si petrologia vulcanitelor neogene din nord-vestul zonei eruptive a Muntilor Oas (reg. Tarna Mare-Turt). St. tehn.
econ., seria nr. 11.
1986 Metalogeneza asociata vulcanismului neogen din nord-vestul Muntilor Oas. Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti.
2000 - Gold Mineralisation with Tellurides Related to the Neogene Volcanic Edificia of Caraci-Magura Tebei (Metaliferi
Mountains, Romania). Revue Roumaine de Geologie, Tome 44, Tire a part, 2000. Ed. Academiei Romane
Jude R., Tabacu-Borcea Maria, Ionescu O.
1973 - Studiul geologic si petrografic al rocilor eruptive din zona vulcanului Caraciu (Muntii Metaliferi). Anuarul Inst. Geol., XL,
pag. 8-69.
Kesler S.E.
2002 - Mineral supply and demand into the 21st century. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey
Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
116 Sorin Tma-Bdescu


Khire M.V., Benson C.H., Bosscher P.J.
1999 - Field data from a capillary barrier and model predictions with UNSAT-H. Journal Of Geotechnical And Geoenvironmental
Engineering / June 1999, pp.518-527
Khosrowshahi S., Gaze R., Shaw B.
1998 - A Proposed Approach To Change Of Support Correction For Multiple Indicator Kriging, Based On P-Field Simulation. The
Geostatistical Association of Australasia, Beyond Ordinary Kriging Seminar, October 30th, 1998, Perth, Western Australia, p.
121-131
Kirk L.J.
2000 - Owner versus contract mining. Global Mining Services, Perth, Western Australia, Australia, MPES 2000
Klapwijk P.
2003 - Medium- to Long-Term Outlook for Gold and Silver. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 145-148
Klemm L.M., Pettke T., Heinrich C.A., Campos E.
2007 - Hydrothermal evolution of the El Teniente Deposit, Chile: Porphyry Cu-Mo Ore Deposit from Low-Salinity Magmatic
Fluids. Economic Geology, Vol. 102, p. 1021-1046
Kouzmanov, K., Ivascanu P., OConnor, G.
2005 - Porphyry Cu-Au and epithermal Au-Ag deposits in the Southern Apuseni Mts.,Romania. Ore Geology reviews, Elsevier,
2005.
Kovacs M., Edelstein O., Gabor Maria, Bonhomme M., Pecskay Z.
1997 Neogene magmatism and metallogeny in the Oas-Gutai-Tibles Mts.; A new approach based on radiometric datings. Rom. J.
Mineral Deposits, 78, p.35-45
Krige D.G.
1983 - The impact of Taxation Systems on Mine Economics. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed.
Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67
Kuestermeyer A.
2002 - Minimum Requirements for Feasibility Studies. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 34, September
2002
Kuestermeyer Alva, McKnight R.
2001 - Cash Flow Models - Dos and Donts. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 16, March 2001
Kuipers J.R.
2000 - Hardrock Reclamation Bonding Practices in the Western United States. Center for Science in Public Participation for the
National Wildlife Federation
Kuipers J.R., Zuzulock S.
2003 - Financial Assurance for Hardrock Mine Cleanup. Western Mining Activist Network, 4
th
Bi-Annual Meeting, October 3-5,
2003 Vancouver BC Canada
Kutsurelis J.E.
1998 - Forecasting Financial Markets Using Neural Networks: An Analysis Of Methods And Accuracy- Thesis. Naval
Postgraduate School, Monterey, California
Lacy W. C.
1983 - Mineral Exploration. In: Willard C. Lacey, Editor, Benchmark Papers in Geology Vol 70, Hutchinson Ross Publishing
Company, Stroudsberg, PA (1983).
1992 - Mineral Prospecting and Exploration; Section 4 in Handbook of Mining Engineering, 2d. ed.: Society for Mining,
Metallurgy, and Exploration, H. L. Hartman, ed.
1998 - An Introduction to Geology and Hard Rock Mining: Rocky Mountain Mineral Law Foundation: Technical Series, no. 1, 145 p.
Lambert R.
2005 - A Basic Primer on Mine Design. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 69 August 2005
Lapakko K.
2002 - Metal Mine Rock and Waste Characterization Tools: An Overview. US, International Institute for Environment and
Development, World Business Council for Sustainable Development
Large R.R., Gemmell B.J., Paulick H., Huston D.L.
2001 - The Alteration Box Plot: A Simple Approach to Understanding the Relationship between Alteration Mineralogy and
Lithogeochemistry Associated with Volcanic-Hosted Massive Sulfide Deposits; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 957971
Large R.R., Mcphie J., Gemmell B.J., Herrmann W., Davidson G.J.
2001 - The Spectrum of Ore Deposit Types, Volcanic Environments, Alteration Halos, and Related Exploration Vectors in
Submarine Volcanic Successions: Some Examples from Australia; Economic Geology, Vol. 96, 2001, pp. 913938
Laurence D.
2002 - Classification of risk factors associated with mine closure School of Mining Engineering, UNSW, Sydney Australia
Lavalle A.
2001 - Native title and recent Australian mineral exploration trends. Journal Of Australian Political Economy No 47, 2001, pp.27-
49
Law J. D. M. , Phillips G. N.
2005 - Hydrothermal Replacement Model for Witwatersrand Gold; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp. 799-812
Lawrence M.J.
2000 - Overview of Valuation. CIM/PDAC (Canada) Conventions 2000
Lawrence R.D.
2001 - Valuation of Mineral Properties Without Mineral Resources: A Review Of Market-Based Approaches. Special Session on
Valuation of Mineral Properties, Mining Millennium 2000 - March 8, 2000, Toronto, Canada
Lazar I.
1978 - Cateva date privind exploatarea aurului pe domeniul Hunedoarei in prima jumatate a secolului al XVI-lea; Sargetia XIII, p.
307-315
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 117


Laznicka P.
1985 - Empirical metallogeny. Depostional Enviroments, Lithologic Associations and Metallic Ores. Vol 1. Part A and part B,
Elsevier. pp 1758.
Lefebure, D.V. and Hy, T.
1996: Selected British Columbia Mineral Deposit Profiles, Volume II - More Metallic Deposits; B.C. Ministry of Employment and
Investment, Open File 1996-13, 172 pages.
Lehne R.W.
2003 - Treatment And Microscopy Of Gold And Base Metal Ores Short Course. Geneva University, Department of Mineralogy
Leyland J.
2005 - A Touch of Gold: Gold minings importance to lower-income countries. World Gold Council 2005
Light M.
1996 - The Theory of Exploration under Uncertainty. Term Report for ECON8535, Economics of Natural Resources, December 12,
1996
Lilford E.
2003 - Mineral Property Valuations Compliance. Investec Ltd.
Lipin B.R.
2002 - The Mineral Databases of the U. S. Geological Survey. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological
Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Logsdon M.J., Hagelstein K, Mudder T.I.
1999 - The management of cyanide in gold extraction. International Council on Metals and the Environment (ICME), Canada,
First Printing, April 1999.
Long K.R., DeYoung J.H., Ludington S.D.
1998 - Database of Significant Deposits of Gold, Silver, Copper, Lead, and Zinc In the United States; USGS, Open-File Report 98-
206A
Long K.R., Singer D.A.
2001 - A Simplified Economic Filter for Open-Pit Mining and Heap-Leach Recovery of Copper in the United States. USGS Open-
File Report 01-218
Longley R.J., Katsikaros N., Hillman C.
2002 - A New Age Gold Plant Flowshhet for the Treatment of High Grade Ores. AusIMM- Metallurgical Plant Design and
Operating Strategies Conference April 2002
Lopatnikov A.
2006 - Managing Value of a Mining Business. Adam Smith Institute Precious Metals Conference,Moscow February 13, 2006
Lord D., Etheridge M., Willson M., Hall G., Uttley P.
2001 - Measuring Exploration Success: An alternate to the discovery-cost-perounce
method of quantifying exploration effectiveness. Society of Economic Geologists Newsletter Number 45, April 2001
Ludington S., Folger H., BKotlyar B., Mossotti V.G., Coombs M.J., Hildenbrand T.G.
2006 - Regional Surficial Geochemistry of the Northern Great Basin ; Economic Geology, v. 101, pp. 3357
Lupulescu M.
1984 Mineralizatiile polimetalice din partea de est a Muntilor Fagaras. Aspecte mineralogice si structurale. St. cerc. geol. geofiz.
geogr., GEOLOGIE, v. 29, p. 69-79.
1987- A genetic model of the ores from the North-Eastern Fagaras Mountains. Rev. Roum. Geol. Geophys., Geogr., GEOLOGIE, v.
31, p. 61-62
1991 Microstructures of base metal ores from the North-Eastern area of the Supragetic units (South Carpathians) and their genetic
signifiance. In Source, Transport and Deposition of Metals, Pagel & Laroy (eds.), Balkema, Rotterdam, p. 469-472.
Luque S.S.
2000 - Geographic information systems for mineral resources. United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD),
Mackenzie B.W.
1991 Economics of gold deposits. In Gold Metallogeny And Exploration, Ed. R.P.Foster, Blackie and Son Ltd, UK, pp.399-426
Mandron A.
2000 Project Valuation: Problem Areas, Theory And Practice. The Current State Of Business Disciplines Vol. 3 Pp. 997-1017;
Edited By Shri Bhagwan Dahiya, 2000 Spellbound Publications Pvt-Ltd, Rohtak, India
Marcoux E., Grancea L., Lupulescu M. Milesi J. P.
2002 - Lead isotope signatures of epithermal and porphyry type ore deposits from Romanian Charpatian Mts. In Min.Dep 37, 173-
184.
Marias F.
2005 Metalogeneza districtului minier Baia Mare, model bazat pe sistemul hidrotermal Cavnic (Maramures); Evaluari
comparative cu alte sisteme epitermale din Lume; Ed. Cornelius, Baia Mare
Marr-Johnson M.
2004 - Russian resource classification in the FSU an essay. Palladex plc
Maureen G. Sherlock, Dennis P. Cox, and Donald F. Huber
1996 - Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevadas metal-bearing mineral resources. (D. A.
Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.
Mayer G.
2002 - Towards a golden future; Rich vein tapped by gold fund manager. UBS Global AM EMEA November 2002
Mldrascu I, Popescu Gh. C.
1981 - Controlul fizic si structural al formarii zacamintelor hidrotermale din partea estica a districtului metalogenetic Baia Mare.
Stud. Cerc. Geol. Geofiz si Geogr., Ser. Geol., 26/2. 241-248, 1, Bucuresti.
Mrza I.
1982 - Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 1) Elemente de metalogenie magmatica. Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.
118 Sorin Tma-Bdescu


1985 - Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 2) Metalogenia ortomagmatica si pegmatitica. Editura Dacia, Cluj Napoca,
331 p.
1982 - Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 3) Petrometalogenia skarnului (pirometasomatoza) si greisenului
(pneumatoliza). Editura Dacia, Cluj Napoca, 250 p.
1999 - Geneza zacamintelor de origine magmatica (vol 4) Metalogenia hidrotermala, Presa Universitara Clujana, 485p.
McCreary G.A.
2002 - Gold Matters. Kinross Gold Corporation
McGlynn J.
2002 - Environmental Management Guidelines for Industry; Guidelines to the Mining, Rehabilitation and Environmental
Management Process. Department of Mineral Resources New South Wales
McKelvey G.E., Leveille R.A.
2002 - Global Mineral Exploration - Industry Perspective and Availability of Information. 31st International Geological Congress
Edited by U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-423
McKnight R.T.
2000 - Valuing Mineral Opportunities as Options. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000,
Toronto, Canada
McKnight R. T.
2003 - Mineral Exploration. Economic Development Branch, BC Ministry of Sustainable Resource Management, Vancouver
Meadows, D. H., Meadows, D. L., Randers, J., Behrens III, W. W.
1972 - The limits to growth: New York: Signet.
Mehrdad N. M.
1999 - Financial Provisions For Mine Closure, Mining Environmental Management, May 1999 edition
Meinert, L. D.
2007 Exploration for Skarn Deposits; Short Court Notes, Digging Deeper, 9th Biennial SGA Meeting, Dublin, August 2007
Meinert L.D., Dipple G.M., Nicolescu S.
2005 - World Skarn Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume; pp. 299-336
Menard H. V.
1974 - Geology, Resources and Society. W.H. Freeman and Company, San Francisco, 621p.
Meyer C.
1997 - Bir Umm Fawakhir: Insights into Ancient Egyptian Mining. http://nefertiti.iwebland.com
Miller G., Phil D.
2005 - Financial Assurance for Mine Closure and Reclamation. International Council on Mining and Metals, Canada
Mills L.
2004 - A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Groups Extractive Industries Policies (Part 1). Pincock
Perspectives,,ISSUE NO. 59 October 2004
2005 - A Synopsis of the Independent Review of the World Bank Groups Extractive Industries Policies (Part 2). Pincock
Perspectives, ISSUE NO. 62, January 2005
Milu, V., Leroy, J.L., Piantone, P.
2003 - The Bolcana CuAu ore deposit (Metaliferi Mountains, Romania): first data on the alteration and related mineralisation.
Comptes Rendus Geosciences 335, 671 680.
Milu, V., Milesi, J-P., Leroy, J.L.
2004 - Rosia Poieni copper deposit, Apuseni Mountains, Romania: advanced argillic overprint of a porphyry system. Mineralium
Deposita 39, 173 188.
Miskiewicz J., Ausloos M.
2004 - A logistic map approach to economic cycles; The best adapted companies. arXiv:cond-mat/0401147 v1 9 Jan 2004
Mitchell P.
2003 - Implementing Sustainable Development in Mining: From Talk to Action. Chamber of Mines of South Africa Conference
November 2003
Mitchell B., MacLellan K.
2002 - Exploration and Development. Trends in Asia. Metals Economics Group. MMAJ Forum: Mineral Potential in
Asia.Vancouver, January 2002
Moel A., Tufano P.
2000 - When are real options exercised? - An empirical study of mine closings. Harvard Business School and NBER Boston, USA
2002 - When Are Real Options Exercised? An Empirical Study of Mine Closings. The Revue of Financial Studies, Spring 2002,
Vol. 15, No. 1, pp. 35-64
Morgan P.G.
2002 - Mineral title managementthe key to attracting foreign mining investment in developing countries? Trans. Instn Min.
Metall. (Sect. B: Appl. earth sci.), 111/Proc. Australas. Inst. Min. Metall., 307, SeptemberDecember 2002
Morin, K.A., Hutt. N.M.
1997 - A comparison AMD predictions with historical records. .R.W. McLean and L.C. Bell., eds., Proceedings of the Workshop on
Acid Mine Drainage, 15-18 July, Darwin, Northern Territory, Australia, Australian Centre for Minesite Rehabilitation Research, p.
33-44.
Moriarty N.
2001 - Portfolio risk reduction: Optimising selection of resource projects by application of financial industry techniques.
Exploration Geophysics (2001) 32, 352 - 356
Morley C., Snowden V., Day D.
1999 - Financial Impact Of Resource/Reserve Uncertainty. South African Institute of Mining and Metallurgy, Colloquium:
Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, March 1999

CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 119


Mudd G.M.
2004 - Sustainable Mining : An Evaluation of Changing Ore Grades and Waste Volumes. International Conference on
Sustainability Engineering & Science, Auckland, New Zealand - 6-9 July 2004
Mudder T. I.
2003 - Cyanide spills prevention and response
Mudder, T.I., Botz, M.
2000 - A global perspective of cyanide. A background paper of the UNEP/ICME
Murakami, H.
2005 How to Study skarn type Deposits. Short term expert seminar. Remote Sensing Center, MTA
Murenbeeld M.
2001 - The Outlook for the Price of Gold. PDAC, March 11, 2001
2002 - Gold - A Brighter Outlook. PDAC, March 10, 2002
2002 - In Defense of Gold Hedging the Case of Barrick. Gold Monitor September 11, 2002
2003 - Gold - Where To Next?. PDAC, March 12, 2003
2003 - The Gold Price: Some Short-Term and Long-Term Considerations. Denver Gold Forum, September 22, 2003
Mutihac, V.
1990 Structura geologica a teritoriului Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.
Mwalyosi R.B.B.
2004 - Impact Assessment and the Mining Industry: Perspectives from Tanzania
IAIA04, Vancouver, Canada, April, 2004
Nairn R.W., Mercer M.N.
2000 - Alkalinity generation and metals retention in a successive alkalinity producing system. Mine Water and the Environment
(2000) 19: 124-133 Springer Verlag 2000
Naito K.
2002 - Mining Reform and Its Relationship to Exploration Investment Worldwide - Results of a Global Survey. Forum on the
Mineral Potential of Asia, 21 January, 2002, Vancouver, Canada
Napier R.
2003 - Mining Exploration Trends over The Past Decade. GFMS Precious Metals Seminar, 2003
Nazari M.M.
1999 - Financial Provisioning for Mine Closure: Developing a policy and regulatory framework in the Transition Economies.
Mining Environmental Mnagament , Vol. 7, Nr. 3, p 14-15 (May 1999)
Nell L., Burks S.
1999 - The Bateman Approach Towards Achieving Economic and Financial Requirements for Feasibility Studies. SAIMM
Colloquium : Bankable Feasibility Studies and Project Financing for Mining Projects, 18 March 1999
Neubauer F., Lips A., Kouzmanov K. , Lexa J., Ivascanu P.
2005 - Subduction, slab detachament and mineralization: The Neogene in the Apuseni Mountains and Carpathians. Ore Geology
Reviews, 27. pp13-44.
Newman P., White R., Cadden A.
2001 - Paste The Future of Tailings Disposal?. Golder Associates (UK) Ltd.
Nokleberg W.J.
2002 - Metallogenesis and tectonics as an integral part of The mineral resource assessment process. 31st International Geological
Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Nooten G.A.
2002 Sustainable development and non-renewable resources A multilateral perspective; 31st International Geological
Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Norman D.K., Raforth R.L.
1998 - Innovations and Trends in Reclamation of Metal-Mine Tailings in Washington. Washington Geology, vol. 26, no. 2/3,
September 1998, pp. -42
Norris M.
2002 - International Opportunities where our exploration strategy is taking us. Exploration Mining Conference, Brisbane, Oct 30-
Nov1, 2002
O Connor G.V., Nash C. R., Szentesy C.
2004 - The structural setting of the Rosia Montana gold deposit, Alba, Romania. Fourth national Symposium on economic geology
Gold in Metaliferi Mts, 3rd-5th Sept. 2004, Alba Iulia, Romania, Romanian Journal of Mineral Deposits, vol. 81, pp 51-57.
OHara T.A.
1980 Quick Guides to the Evaluation of Orebodies. Canadian Mining and Metall. Bull., 73(814), 87-99
OHara T.A., Subolesky C.
1999 Costs and cost estimation (Microsoft Excel Spreadsheets). University of British Columbia (MMPE)
OKane M., Ayres B., Christensen D., Meiers G.
2002 - CANMET CETEM Manual on Cover System Design for Reactive Mine Waste. Natural Resources Canada, Centro de
Tecnologia Mineral (Brazil), OKane Consultants Inc., Report No. 689-01, June 2002
Olle J.M., Kneller W.A.
1983 Profitability Index (I) and Other Methods of Mineral Property Evaluation. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p.
41-47, Ed. Hutchinson Ross Publishing Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67
Oram R.A.
2001 - Practical aspects of mineral resources and ore reserves measurement and accounting. Trans. Inst. Min. Metall. (Sect. A:
Min. technol.), 110, JanuaryApril 2001. The Institution of Mining and Metallurgy 2001.
Orellana M.A.
2002 - Is Industry Ready for a Sustainable Development Code for Mining?. World Mining Ministries Forum Toronto, 14 March
120 Sorin Tma-Bdescu


Otto J.M.
2000 - Mining Taxation in Developing Countries. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November
2000
2000 - Mineral policy, legislation and regulation. Untied Nation Conference on Trade and Development (UNCTAD), November
2001 - Fiscal Decentralization and Mining Taxation; The World Bank Group Mining Department, March 2001
2002 - Creating A Positive Investment Climate. Proceedings of the 2nd WMMF Toronto Canada 13-15 March 2002
Otto J.M., Cordes J.
2002 - The Regulation of Mineral Enterprises: A Global Perspective on Economics, Law and Policy. Institute for Global Resources
Policy and Management, Colorado School of Mines
Otto J.M., Andrews C., Cawood F., Doggett M., Guj P., Stermole F., Stermole J., Tilton J.
2006 - Mining Royalties-A Global Study of Their Impact on Investors, Government, and Civil Society; The International Bank for
Reconstruction and Development / The World Bank; Copyright Clearance Center Inc., Danvers, USA, ISBN-10: 0-8213-6502-9,
eISBN: 0-8213-6503-7, DOI: 10.1596/978-0-8213-6502-1
Oberndorfer T.
2000 - Use of Deposit Modeling in Computer-Aided Mine Planning. Department of Mining Engineering, Austria
Pakalnis R., Poulin R., Vongpaisal S.
1995 - Quantifying Dilution for Underground Mine Operations. University of British Columbia, Vancouver, B.C.
Pannell D.
2004 - Global Copper Outlook A Miners View. CRUs 3rd World Copper Conference Santiago, Chile April 20-22,
2005 - Challenges to Meeting Global Metals Demand. Melbourne Mining Club, October 6, 2005
Parkkinen, J.
1996 - From mineral occurrence to ore deposit : seminarium on project evaluation 18-19 April 1996. Espoo: Geological Survey of
Finland. 190 p.
1998. Towards international standards in mineral exploration and resource estimates. Vuoriteollisuus, 56 (2), 40-43.
Parry J.R.
2001 - Exploration Strategies; Simple Observations, Significant Implications. SMEG AIG Symposium : Sydney
2001 - The Future Of Mineral The Future Of Mineral Exploration In Australia. CPA Resources Convention, Perth : 16 August 2001
Parsons A.
1999 - International Environmental Conventions Important To National Mining Legislation. United Nations Environment
Programme Berlin II Roundtable on Mining and the Environment on 23 November 1999
Parsons B.
1998 - Comparative Mining Tax Regimes; A Summary of objectives, types and best practices. PricewaterhouseCoopers
Paterson N.R.
2000 - Geophysical Developments and Mine Discoveries in the 20th Century. GeoCan, 2000
Patterson S.
1996 - Revised draft report on analysis of cost estimates for closure and post-closure care. U.S. Environmental Protection Agency
Peltz S., Stefanescu M., Balla Z., Gheorghiu A.
1981 - Date noi privind structura geologica a regiunii Zebrac-Mermezeu (Stanceni, Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol.
Geofiz. Vol. LXVI/5 (1979), pag. 75-90
Peltz S., Stanciu C., Balla Z., Gheorghiu A., Nitulescu I., Pomarleanu V., Udrescu C.
1982 - Date noi privind mineralizatia hidrotermala de la Stanceni (Muntii Calimani de sud); D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol. LXVII/2
(1979-1980), pag. 113-158.
Peter R., Nicholls J., Kunchev K., Tudor A., Negulici M., Tanase I., Apetri C.I.
2001 - Apuseni Licences 1091&1092. Exploration Data Aquired During Year 2000 Field Programme. Geodinamics and Ore
Deposit Evolution of the Alpine-Balkan-Carpathian-Dinaride Province. ABCD-GEODE Workshop, Vata Bai, Romania, 8-12 June,.
Petrulian N.
1973 - Zacaminte de minerale utile. Ed. Tehnica, Bucuresti. 503 p.
Plumlee G.S., Morton R.A., Boyle T.P., Medlin J.H., Centeno J.A.
2000 - An Overview of Mining-Related Environmental and Human Health Issues,
Marinduque Island, Philippines: Observations from a J oint U.S. Geological
Survey Armed Forces Institute of Pathology Reconnaissance Field Evaluation,
May 12-19, 2000. U. S. Geological Survey Open-File Report 00-397
Plumlee G.S., Smith K.S., Ficklin W.H.
1994 - Geoenviromental models of mineral deposits, and geology-based mineral-environmental assesments of public lands. U.S.
Geological Survey, Open-File Report 94-203
Pomarleanu, V., Intorsureanu, I.
1979 Asupra posibilitatii utilizarii incluziunilor fluide ca indici in prospectarea zacamintelor porphyry copper (Mineralizatia de la
Lapusnicul Mare, Banat). D.S. Inst. Geol. Geofiz. Vol LXVI. pag. 117-125
Poos R. S.
2000 - Open Pit Mine Design - What is Floating Cone Analysis?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 7, June
2003 - The Importance of Topographic Data. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives ISSUE NO. 40 March
2004 - Feasibility Study Does Not Mean Feasible. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 57 August 2004
Popescu Gh. C.
1980 - Metalogenie aplicata si prognoza geologica, partea I-a. Tip. Univ. Bucuresti. 135 p
1986 - Metalogenie aplicata si prognoza geologica. partea a II-a. Tip. Univ. Bucuresti 316 p
1999 - The philosophy of ore exploration; Analele Univ. Bucuresti, An XLVIII-199, Abstracts Volume Supplement at Mineralogy,
Petrology, Metallogeny and Geochemistry; Internat. Symposium, Bucharest, 15-17 oct. 1999, pp. 15-25
2002 - Relatia dintre geologie si minerit/Geology and mining relationship. Expunere prezentata pe 22 mai 2001 la Universitatea
din Petrosani cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa .1Th SEGR Series, Edit. Universitas, Petrosani, pp 45.
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 121


2003 - De la Mineral la Provincie Metalogenetica. Ed. Focus. Petrosani 618 p.
Popescu Gh.C., Constantinescu E.
1977 Mineralogical observations on the skarns and mineralization from Oravita region.
Analele Universitatii Bucuresti, seria Geologie, tom XXVI, p. 45-58 in E. Constantinescu Scientific Works, Imperial College Press,
1999
Popescu Gh.C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.
2004 Economic geology of gold; the state of art. Fourth National Symposium on Economic Geology Gold in Metaliferi
Mountains, 3
rd
-5
th
September 2004, Alba Iulia, Romania; Romanian Journal of Mineral Deposits Vol. 81, Special Issue, pp. 7-32
Popescu Gh., Neacsu. A.
2005 - Ring zoning of the neogene gold and copper metallogeny in the Metaliferi Mts., Romania. Abstracts, Vol 37, No. 97, GSA
Annual Meeting SLC 2005, pp 516.
Popescu Gh. C., Neacsu A., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G., Marinescu M.
2004 - Economic geology of gold; the state of art; Forth National Symposium on Economic Geology Gold in Apuseni Mountains
3rd-5th September 2004, Alba Iulia, Romania Romanian Journal of Mineral Deposits, Vol.81, p. 7-32
Popescu Gh. C., Sava G., Tamas-Badescu S.
1995 - The metallogeny of northern Sebes Mts.; The Third Geological Symposium-IGS, Baia Mare, Abstract Volume, p. 7.
Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S.
1994 - Geologia si metalogenia postcolizionala, in partea de nord a muntilor Sebes. Jubilee Geoological Symposium, Babes-
Bolyai Univ.-Cluj Napoca; Abstract Volume.
1998 - Shear zones and mineralizations; Journal of Mineral Deposits, 78, Suppl. No. 1, p. 21-27
Popescu Gh. C., Tamas-Badescu S., Tamas-Badescu G.,
1994 - A general model of the metallogenesis from the shear zones of the South Carpathians, Romania. Mineralogy Department
Centenary-Bucharest University; Abstract Volume , Analele Univ, Bucuresti., supl. XLIII, p. 25-26.
Popescu Gh.C., Tamas-Badescu S., Bogatu L., Tamas-Badescu G., Neacsu A.
2007 Geologia economica a aurului; Ed. Aeternitas, Alba Iulia
Portle T. Jakubowski R.
2002 - A Guide to Preparing and Reviewing Financial Assurance for Reclamation of Nonmetallic Mining Sites in Wisconsin.
Wisconsin Department of Natural Resources, Bureau of Waste Management, PUBL-WA- 835 2002
Postle J., Haystead B., Clow G., Hora D., Valle M., Jensen M.
2000 - CIM Standards On Mineral Resources and Reserves; Definitions and Guidelines. Canadian Institute Of Mining, Metallurgy
And Petroleum. CIM Standing Committee on Reserve Definitions. Adopted by CIM Council, August 2000
Poulsen, K.H., Robert, F., Dub, B.,
2000 - Geological Classification of Canadian Gold Deposits: Geological Survey of Canada Bulletin 540, 106p.
Price J.R., Vebel M.A.
2003 Chemical weathering indices applied to weathering profiles developed on the heterogenous felsic metamorphic parent rocks;
Geochemical Geology 202 (2003), PP. 397-416
Pring G.W.
2000 - Mining, Environment and Development; 2. International law and mineral resources. United Nations Conference on Trade
and Development (UNCTAD), November 2000
Raaballe J., Grundy B.D.
2001 - Gold-Mining. Department of Management University of Aarhus & Melbourne Business School
Radev J.
2003 - Economic Analysis of Investment Projects in Mining Industry. 50 Years University of Mining and Geology St. Ivan Rilski
Sofia, Bulgaria, Annual, vol. 46, part V, Humanitarian and Economic Sciences, Sofia, 2003
Raines G.L., BonhamCarter G.F., Kemp L.
2000 - Predictive Probabilistic Modeling Using ArcView GIS. ArcUser April-June 2000
Ramazan S., Dagdelen K., Johnson T.B.
2005 - Fundamental tree algorithm in optimising production scheduling for open pit mine design. Mining Technology (Trans. Inst.
Min. Metall. A) March 2005 Vol. 114, pp.45-5
Ray, G.E.
2003 The characteristic of gold skarns. Deposit Models. B.C. Geological Survey, pg.1
Raymond L.C.
1983 Valuation of Mineral property. In Economic Evaluation of Mineral Properties, p. 19-40, Ed. Hutchinson Ross Publishing
Company, Benchmark Papers in Geology, Volume 67
Reeve T., Cross J., Fraenkel M.
2003 - The Gold Hedge Indicator. Alcheist Issue Thirty One, 2003
Reis N.L.
2001 - The economic and taxation aspects of mine closure. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bas & Maria Laura
Barreto, Editors pp.224-229
Rendu J.M.
1976 Bayesian Decision Theory Applied to Mineral Exploration and Mine Valuation. Advanced Geostatistics in the Mining
Industry, M. Guarascio, M. David and C. Huijbregts eds., D.Roedel, Dordrecht, Holland, pp. 435-445
Rens B.M.
2001 - Use of paste technology for tailings disposal: Potential environmental benefits and requirements for geochemical
characterization. IMWA Symposium 2001
Rezende M.L.
2001 - Financial assurance for mine reclamation and the closure plans. Mine Closure: Iberoamerican Experiences , Villas Bas &
Maria Laura Barreto, Editors pp.229-235

122 Sorin Tma-Bdescu


Robert, F., Poulsen, K.H., Dub, B.,
2000 - Gold Deposits and Their Geological Classification; In Proceedings of Exploration 97: Fourth Decennial International
Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 209220
Roberts C.
2001 - The valuation of advanced mining projects & operating mines: Market comparable approaches
Roberts S., Veiga M., Peiter C.
2000 - Mine-closure and Reclamation Bibliographic Database Project; Overview of Mine-closure and Reclamation in the Americas.
International Development Research Centre (IDRC, Canada), Mining Policy Research Initiative (MPRI), Centro de Tecnologia
Mineral CETEM, of Brazil., University of British Columbia, Canada, Vancouver
Robertson A.
1998 - Alternatives analysis for mine development and reclamation. Proceedings of the 22nd Annual BC Mine Reclamation
Symposium, Pentiction, BC, Canada, pp. 52-61.
Robertson A., Shaw S.
1999 - Multiple accounts analysis for tailings site selection. Sudbury '99 Conference Proceedings, Mining and the Environment II,
vol. 3, pp. 883-891.
2004 - Use Of The Multiple Accounts Analysis Process For Sustainability Optimization. SME Annual Meeting, February 23-25,
2004, Denver, Colorado
2005 - Mine Closure. Robertson GeoConsultants Inc., Copyright InfoMine Inc.
Robertson MacG. A., Broughton L.M.,
1998 - Reliability of acid rock drainage testing. Workshop on U.S. EPA Specifications for Tests to Predict Acid Generation from
Non-Coal Mining Wastes, Las Vegas, Nevada, July 30-31, 1998
Roehl K.E.
2003 - Passive In Situ Remediation Of Contaminated Groundwater: Permeable Reactive Barriers PRBS. Groundwater
Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN, Advanced Study Course; Pcs, Hungary, June 23-27, 2003,
pp. 58-80
Roman, B., Sintimbrean, A., Wollmann, V., 1982 Aurarii din Muntii Apuseni. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 106 p.
Root D.H., Menzie W.D., Scott W.A.
1992 - Computer Monte Carlo Simulation in Quantitative Resource Estimation. Nonrenewable Resources, Oxford University Press,
1992
Roscoe W.E.
2000 - Valuation of Mineral Exploration Properties Using the Cost Approach. Special Session on Valuation of Mineral Properties,
Mining Millennium 2000 - March 8, 2000, Toronto, Canada
2004 - CIMVAL standards and guidelines guidelines for valuation of mineral properties. CIM Thompson Branch Distinguished
Lecture Mid Canada Mining Corridor Conference May 31, 2004
Rosenfeld Sweeting A., Clark A.P.
2000 - Lightening the Lode; A Guide to Responsible Large-scale Mining. Conservation International
Routhier P.
1963 - Les gisements metalliferes. Geologie et principer de recherche. Tome I and Tome II. Messon et Cie, pp1282
Rozelle J.
2001 Geostatistics - What Exactly Does All This Mumbo J umbo Mean?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE
NO. 20, July 2001
Rubin N.A.
2003- The Oldest Gold in the World in a Varna Cenetery; ANISTORITON: ArtHistory Volume 7, Sepember 2003,
Section O033
Ruddock R.S., Culberson J.J.
2000 - Computer applications in mining - Business benefits. 2000 New Zealand Minerals & Mining Conference Proceedings, 29-31
October 2000
Ruiz C.F., Ericksen G.E.
1962 - Metallogenetic provinces of Chile. Economic Geology, Vol. 57, p. 91-10
Runge I.C.
1998 - Economic Evaluation and Strategic Decision-Making in the Minerals Industry. Society of Mining, Metallurgy, and
Exploration, Inc.
Russi D.
2003 - Environmental liabilities: ecological damages quantification and responsibility. Ecological debt and mining Seminar
Lima, Peru July 2003
Samis M.
2001 - Valuing a Multi-Zone Mine as a Real Asset Portfolio - A Modern Asset Pricing (Real Options) Approach. 5th Annual
International Conference on Real Options - Theory Meets Practice, Los Angeles, California, U.S., July 2001
2003 - Applying Advanced Financial Methods (Real Options) to Mine Valuation Problems. MIRARCO Engineering Seminar
Series, January 2003
Sandulescu, M.
1984 Geotectonica Romaniei. Ed. Tehnica, Bucuresti.
Schodde R.
2001 - Impact of Taxation & Country Risk on the Economics of Mining & Exploration. World Bank Group Workshop,
2003 - Long term trends in exploration and the likely impact of the investment climate. AIG Exploration Strategies Symposium
Perth : 19 March 2003
2003 - Long term trends in exploration and the likely future of the Australian Exploration Industry. AusIMM Technical Meeting,
Melbourne Branch : 6 May 2003
2003 - Impact Of Taxes On The Profitability Of Projects. China Mining Tax Workshop September 2003
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 123


2004 - Discovery Performance of the Western World Gold Industry 1985 2003. PACRIM Congress, Adelaide 21
st
September
2004
Schulz K.J., Briskey J.A.
2002 - U.S. Geological Survey National Mineral Resource Assessment An Estimate of Undiscovered Gold, Silver, Copper, Lead,
Zinc Remaining in the United States. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1
and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Scott M.
2000 - GIS, Modern Mineral Potential Modelling And Quantitative Resource Assessment: Implications For The Geological Survey
Of Queensland. AIG Journal Paper 2000-02, April 2000
Scott R.
2004 - Regulations and Requirements for Foreign Banks. LBMA Bullion Market Forum, Moscow June 2004, pp. 85-88
Seal R.R., Foley N.K.
2002 - Progress on Geoenvironmental Models for Selected Mineral Deposit Types. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-
195
Seal R.R., Foley N.K., Wanty R.B.
2002 - Introduction to Geoenvironmental Models of Mineral Deposits. U.S. Geological Survey, Open-File Report 02-195A
Seedorff E., Barton M.D., Stavast W.A., Maher D.J.
2008 - Root Zones of Porphyry Systems: Extending the Porphyry Model to Depth. Economic Geology. Vol. 103, p. 939956
Seedorff E., Dilles J.H., JProffett J.M., Einaudi M.T., Zurcher L., Stavast W.J.A., Johnson D.A., Barton M.D.
2005- Porphyry Deposits: Characteristics and Origin of Hypogene Features; Economic Geology 100th Anniversary Volume, pp.
251-298
Selvanathan E.A.
1991 - A Note on the Accuracy of Business Economists Gold Price Forecasts. Australian Journal of Management, 16, 1, June
1991, University of New South Wales
Selvanathan S.
1998 - The Effect Of The Price Of Gold On Its Production: A Time-Series Analysis. School of International Business, Faculty of
International Business and Politics, Griffith University, Australia
Sergi A. , Davis G.A.
2002 - Mine Project Valuation Using Monte Carlo Analysis. Division of Economics and Business, Colorado School of Mines, May
Shaw S.C., Robertson A.MacG, Maehl W.C., Kuipers J., Haight S.
2001 - Review of the Multiple Accounts Analysis Alternatives; Evaluation Process Completed for the Reclamation of the Zortman
and Landusky Mine Sites.. The 2001 National Association of Abandoned Mine Lands Annual Conference, August 19-22, 2001,
Athens, Ohio
Shelp M.L., Hayward G.L., Seed L.P., Shelp G.S.
2003 - Electrochemical Cover for the Prevention of Acid Mine Drainage - A Laboratory Test. The University of Guelph, Ontario
Sherlock M.G., Cox D.P., Huber D.F.
1996 - Known Mineral Deposits And Occurrences In Nevada. An analysis of Nevadas metal-bearing mineral resources. (D. A.
Singer, editor). Report no. 96-2, 1996.
Shields D.J.
2002 - The contributions of geologic information to economic, social, and environmental sustainability. 31st International
Geological Congress, Open-File Report 02-423
Shillabeer J., Gypton C.
2003 - Highlighting Project Risk Following Completion of the Feasibility Study. Mining Risk Management Conference Sydney,
NSW, 9 - 12 September 2003
Short N.M.
2004 - The Goldfield, Nevada Study, and Other Sites: in Remote Sensing Tutorial, Section 5: Geologic Applications II - Mineral &
Petroleum Exploration, http://rst.gsfc.nasa.gov/Sect5/Sect5_4.html
Sillitoe R.H.
1985 - Ore-Related Breccias in Volcanoplutonic Arcs. Economic Geology, Vol. 80, p. 1467-1514
Sillitoe R.H., Halls C., Grant J.N.
1975 - Porphyry Tin Deposits in Bolivia. Economic Geology, Vol. 70, p. 913-927
Silva A., Soares A.
2001 - Grade Tonnage Curve: How far can it be relied upon?. Annual Conference of the International Association for Mathematical
Geology, IAMG2001, Cancn, Mexico, September 6-12, 2001.
Simeonova F.P., Fishbein L.
2004 - Hydrogen cyanide and cyanides: Human health aspects. Concise International Chemical Assessment Document 61, World
Health Organization Geneva, 2004
Simmons S. F., White N. C., John D.A.
2005 - Geological Characteristics of Epithermal Precious and Base Metal Deposits; Economic Geology 100th Anniversary Volume
pp. 485-522
Simovic L., Snodgrass W.J, Murphy K.L., Schmidt J.W.
1984 - Development of a model to describe the natural degradation of cyanide in gold mill effluents. Conference On Cyanide And
The Environment, Tucson. Arizona, December 1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University
Fort Col1iIns, Colorado , pp. 415-432
Sinclair W.D
2005 - Porphyry Deposits. Consolidation and Synthesis of Mineral Deposits Knowledge. Geological Survey of Canada.
Sinclair, A.J., Blackwell, G.H.
2002 - Applied mineral inventory estimation, Cambridge, Cambridge University Press, 2002. pp. 381.

124 Sorin Tma-Bdescu


Singer D.A.
1996 - Grade And Tonnage Models For The Analysis Of Nevadas Mineral Resources
Nevada Bureau of Mines and Geology. An analysis of Nevadas metal-bearing mineral resources. (D. A. Singer, editor). Report no.
96-2, 1996.
2002 - Deposit models and their application in mineral resource assessments. 31st International Geological Congress Edited by
U.S. Geological Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
2002 - Estimating amounts of undiscovered mineral resources . 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological
Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Singer D.A., Berger V.I., Moring B.C.
2002 - Porphyry Copper Deposits of The World: Database, Maps, and Preliminary Analysis. U.S. Department Of The Interior, U.S.
Geological Survey Open-File Report 02268
2002
Singer D.A., Menzie W.D., Long K.R.
1998- A simplified economic filter for open-pit gold-silver mining in the United States. U.S. Department of Interior, U.S.
Geological Survey, Open-File Report 98-207
Singer D.A, Mosier D. L., Menzie D.W.
1993 - Digital grade and tonnage data for 50 types of mineral deposits. USGS, Open-File Report, 93-280
Sintimbrean, A., Bedelean, H.
2002 Rosia Montana Alburnus Maior Cetatea de scaun a aurului romanesc. Ed. Altip, Alba Iulia, 143 p.
Skaer L.
2002 - Mining and Sustainable Development. Sorptive Minerals Institute Spring Forum May 6, 2002
Skewes, M.A., Arvalo, A., Floody, R., Zuiga, P.H., Stern, C.R.,
2002 - The giant El Teniente breccia deposit: Hypogene copper distribution and emplacement: Society of Economic Geologists
Special Publication 9, p. 299332.
2005 - The El Teniente Megabreccia Deposit, the worlds largest cooper deposit. In Porter, T.M. (ed): Super Porphyry Copper &
Gold Deposits: A Global Perspective, PGC Publishing, Adelaide 1: 83-113.
Skousen J
2001 - Overview of Passive Systems for Treating Acid Mine Drainage. West Virginia University
Slade M.E.
1998 - Managing Projects Flexibly: An Application of Real-Option Theory. Discussion Paper No.: 98-02 Department Of
Economics, The University Of British Columbia, Vancouver, Canada V6t 1z1
Smith J.
2004 - Productivity Trends in the Gold Mining Industry in Canada. Centre for the Study of Living Standards, Research Report
2004-08
Smith K.S., Campbell D.L.,. Desborough G.A., Hageman P.L, Leinz R.W., Stanton M.R., Sutley S.J., Swayze G.A., Yager
D.B.
2002 - Toolkit for the rapid screening and characterization of waste piles on abandoned mine lands. U.S. Geological Survey, Open-
File Report 02-195C
Smith L.D.
2000 - Discounted Cash Flow Analysis - Methodology and Discount Rates. "Valuation 1 Session" Mining Millennium 2000,
PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada
Smith P., Hunt B.
2000 - Prices And Production Costs: Implications for Gold Mines. Speech to LBMA Precious Metals Conference 2000, February
2000
Smith, R.E., Anand, R.R., Alley, N.F
1997 - Use and Implications of Paleoweathering Surfaces in Mineral Exploration; In Proceedings of Exploration 97: Fourth
Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 335346
Smith T.
2002 - Mine Design Optimization - Ore Passes. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 30, May
Smyth C., Poole D.
2004 - Qualitative Probabilistic Matching with Hierarchical Descriptions. American Association for Artificial Intelligence;
Snowden V.
1989 - Estimating Recoverable Reserves. Developments In Applied Geostatistics, AIG Seminar, November 1989
1993 - Comparative 3-D Resource Modelling Approaches at Macraes Deposit in New Zeeland and their Recociliation with
Production. Applications of Computers in the Mineral Industry, University of Wollongong, N.S.W., October 1993
1996 - Practical interpretation of resource classification guidelines. AusIMM 1996 Annual Conference Diversity, the Key to
Prosperity
1998 - Grade Control And Reconciliation. The Geostatistical Association of Australasia Beyond Ordinary Kriging Seminar
October 30th, 1998, Perth, Western Australia
2001 - Practical Interpretation Of Mineral Resource And Ore Reserve Classification Guidelines; Mineral Resource and Ore Reserve
Estimation. The Aus IMM Guide to Good Practice (Monograph 23) 2001
Snowden D.V., Glacken I., Noppe M.
2002 - Dealing With Demands of Technical Variability and Uncertainty Along the Mine Value Chain. Value Tracking Symposium
Brisbane, Qld, 7 - 8 October 2002
Socolescu M., Radulescu S.
1971 - Consideration sur la structure des complexes filoniens hydrothermaux de la region Baia Mare. IX th Congr. Carpat-Balc.
Geol. Assoc., III, 41-48.
Sorentino C.
2000 - Valuation methodology for VALMIN. MICA, The Codes Forum, Sydney, 2000
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 125


Spanski G.T.
2001 Inventory Of Mines And Mining-Related Facilities In Idaho And Western Montana Active From 1997 Through 2000.
USGS, Open File Report 01-129
Stamboliadis E.Th., Pantelaki O.I., Manutsoglu E.K.
2002 - Environmentally Friendly Methods For Gold Recovery. Department of Mineral Resources Engineering, Technical
University of Crete
Stanciu C.
1972 Procese de transformare hidrotermala associate mineralizatiilor dintre Racsa si Dealul Crucii (Muntii Gutai). Stud. Tehn.
Econ., Ser. I, 6, 37-63
1973 - Contributii la cunoasterea transformarilor hidrotermale ale vulcanitelor din Muntii Gurghiu; Analele Univ. Bucuresti (Geol),
XXII, 31-37
Stanley M.
1995 - Appraisal/Valuation Of Mineral Lands. GeoResource Fall/Winter 1995
Stanley M.C., DeVerle P. H.
1996 - An Overview of Mineral Resource Assessment. GeoResource - Spring/Summer 1996
Stelea I., Hartopanu I., Dobrescu A., Lupulescu A.
1991 Elaborarea hartilor nationale geologice, geofizice, hidrogeologice si metalogenetice, scara 1:50000, Foaia Saliste; Raport,
Arh. IPGG/Prospectiuni SA-Bucuresti
Stephenson P.R., Vann J.
1998 - Common Sense And Good Communication In Mineral Resource And Ore The Geostatistical Association of Australasia,
Beyond Ordinary Kriging Seminar
October 30th, 1998, Perth, Western Australia
Stevens M.G.
2000 - Resource or Reserve - the Difference. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 2, January 2000
2001 - Geologic Resource Risk in Mine Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 15, February 2001
2003 - A Comparison of Mineral Resource and Ore Reserve Regulatory Guidelines. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,
ISSUE NO. 43, June 2003
Stinnett L.A.
2000 - Mineral Property Appraisal and Valuation. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 5 April 2000
2001 - Cash Flows in the Mining Industry: What Constitutes an Acceptable Return?. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives,
ISSUE NO. 18, May 2001
Strongman J.
2005 - Mining Policy Framework. Intergovernmental Forum Geneva, November 7 - 9, 2005
ubelj A.
2004 - United Nations Framework Classification for Energy and Mineral Resources; UNFC Principles
Sullivan D.F., Sznopek J.L., Wagner L.A.
2000 - 20th century U.S. mineral prices decline in constant dollars. U.S. Department of The Interior, U.S. Geological Survey, Open
File Report 00-389, 2000
Sundblad K.
2003 - Metallogeny of Gold in the Precambrian of Northern Europe; Economic Geology, Vol. 98, 2003, pp. 12711290
Swanepoel B.
2003 - Risk Assessment in Mining. The LBMA Precious Metals Conference 2003, Lisbon, pp. 59-62
Swiecki R.
2004 - Alluvial Gold History. http://www.minelinks.com/alluvial
eclaman M., Mitrea D.
1989 - Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului
metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport preliminar Univ. Bucuresti. Arh. Catedrei de Mineralogie
eclaman M., Popescu Gh.C.
1989 - Studiul mineralogic, petrografic si microtectonic al structurii mineralizate Cioclovina, in vederea elaborarii modelului
metalogenetic si al dirijarii lucrarilor de prospectiune si explorare. Raport. Universitatea Bucuresti. Arhiva Catedrei de Mineralogie
tefan A., Istrate Gh., Udrescu Constanta
1982 - Studiul petrologic al banatitelor din regiunea Magureaua Vatei Valea Birtinului (Apusenii de Sud). D.S. Inst. Geol. Geofiz.,
LXVII / 1 (1979-1980), pag. 145-174.
tefanescu N., Manecan T., Boureanu R., Bujor C.
1991-Precizarea elementelor litologice-structurale, geochimice si de perspective economica a mineralizatiilor polimetalice associate
formatiunilor cristalofiliene din perimetrul Luncani-Cioclovina, Muntii Sebes, prin executarea de prospectiuni geologice,
geochimice si electromagnetice, scarile 1:2000 si 1:5000, judetul Hunedoara; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A. Bucuresti
tefanescu N., Arion M., Gireada V., Manecan T.
1993- Studii si prospectiuni geologice pentru minereuri polimetalice si auro-argentifere in perimetrul Subcetate-Carpinis-Saliste-
Baiesti, Muntii Sebes; Raport, Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-Bucuresti
Taylor, B.E.
2007 - Epithermal gold deposits, In Goodfellow, W.D., ed., Mineral Deposits of Canada: A Synthesis of Major Deposit-Types,
District
Tma-Bdescu S.
1994 - Petrographical, metallogenetical and structural - tectonical study of the Northern Turkana Area, Kenya. Mineral Resources
and Environmental Geology Symposium, Bucharest, Abstract Volume
1997 Metalogenia aurului ; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 115 p.
1997 Fabricul rocilor in zonele de forfecare; Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 121 p.
2004 Valorificarea aurului in conditiile economiei de piata. Referat pentru Doctorat. Arhivele Universitatii din Bucuresti, 232 p.
126 Sorin Tma-Bdescu


Tma-Bdescu S., Anastasiu N., Tama-Bdescu G.
2004 - Sedimentele Cuaternare din bazinul vii Pianu, M-ii Sebe - secvene i caracteristici hidrodinamice; GEO 2004
Sesiune Stiintifica Anuala a Societatii Geologice a Romaniei, 22 mai 2004, Iasi; Abstract volume
Tma-Bdescu S., Tma-Bdescu G.
1997 - Heterogenous deformation, metamorphism and anatexis in northwestern part of Sebes Mountains (Romania); Simpozionul
Jubiliar de Geologie, Iasi, 1997; Abstract Volume.
2004 - Simplified Economic Filters for Gold Deposits. Fourth National Symposium on Economic Geology Gold in Metaliferi
Mountains, 3-5 Sebtember 2004, Alba Iulia, Abstract Volume, Romanian Journal of Mineral Deposits 81, pp. 188-191
2004 - Simplified Economic Filters for Porphyry Copper Deposits. Dan Giusca Symposium, Abstract volume, Romanian Journal of
Petrology,79, pp. 54-57
Tma-Bdescu S., Tma-Bdescu G., Dini C.
1993 - Magmatitele acide din partea nordica a Muntilor Sebes; consideratii genetice si relatiile cu procesele metalogenetice (The
acid magmatic rocks from the Northern part of Sebes Mountains; genetic considerations and their relations with the metallogenetic
processes). Petrometallogeny Symposium, Cluj Napoca, Abstract Volume.
Theodore, T.G., Kotlyar, B. B., Singer, D., Berger, V. I., Abbott, E., Foster, A.
2003 - Applied Geochemistry, Geology, and Mineralogy of the Northernmost Carlin Trend, Nevada; Economic Geology, Vol. 98,
2003, pp. 287316
Thiel R., Smith M.E.
2003 - State of the practice review of heap leach pad design issues. Geotextiles and Geomembranes Vol: 22 Issue: 6 Pages: 555
to 568
Thomas S.W.
2000- Project Development Costs - Estimates vs. Reality. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 12, November
2002 - Business and Non-Technical Aspects of Mining Project Development. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE
NO. 29, April 2002
Thompson I.S., Michener D.
2000 - A Critique of Valuation Methods for Exploration Properties and Undeveloped Mineral Resources. "Valuation 1 Session"
Mining Millennium 2000, PDAC/CIM, 5-10 March 2000, Toronto, Canada
Topal E., Kuchta M., Newman A,
2002 - Extensions to an Efficient Optimization Model for Long-Term Production Planning at LKABs Kiruna Mine. Colorado
School of Mines, USA, September 2002
Tran A.B., Miller S., Williams D.J., Fines P., Wilson G.W.
2003 - Geochemical and Mineralogical Characterisation of Two Contrasting Waste Rock Dumps The INAP Waste Rock Dump
Characterisation Project. ICARD 2003: Proceedings from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 - 17 July
2003, North Queensland, Australia, pp. 939-948
Tschabrun D.
2005 - Mining Agreements and Royalties. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 63 February 2005
2005 - Economic Evaluation of Mining Projects. Pincock Perspectives, ISSUE NO. 71 October 2005
Tsekrekos A.E., Shackleton M.B., Wojakowski R.
2003 - Evaluating Natural Resource Investments Using the LeastSquares Monte Carlo Simulation Approach
Tshikalange H.
2000 - Impact of closure of marginal gold mines to the local socio-economies. National Union of Mineworkers, South Africa
Tufano P.
2003 - Who Manages Risk? An Empirical Examination of Risk Management Practices in the Gold Mining Industry. Journal of
Finance, 51, 1097-1137
Turner, D.D
1997 - Predictive GIS Model For Sediment-Hosted Gold Deposits, North-Central Nevada, U.S.A. In Proceedings of Exploration
97: Fourth Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 115126
Twite G.
2002 - Gold Prices, Exchange Rates, Gold Stocks and the Gold Premium. Australian Journal of Management, Vol. 27, No. 2
December 2002, The Australian Graduate School of Management
Udubasa Gh., Hann H. P.
1988 - A shear zone related Cu Au ore occurrence: Valea lui Stan, South Carpathians, D.S. Inst. Geol. Geofiz. 72-73/1, p 259-282,
Udubasa Gh., Rosu E., Seghedi I., Ivascanu P.M.
2001 - The Golden Quadrangle in the Metaliferi Mts., Romania: what does this really mean? Rom. Jour. Min. Dep., 79, suppl. 2,
24-35, ABCD-Geode Workshop, June 8-12th, Vata Bai, 2001.
Udubasa S.S.
2004 Metalogeneza aurifera asociata zonelor de forfecare din Muntii Capatanii. Teaza de doctorat; Arh. Univ. Buc.
Udubaa S.S., Constantinescu ., Udubaa Gh.
2005 - Mineralogy of the shear-zone related gold ores. I. Gold composition vs. host minerals. Proceedings of the Annual Scientific
Session and Field Trip Guide, GEO-2005, Roia Montan, 20-21 May 2005, p. 136-140.
Udubaa S.S., Constantinescu ., Popescu-Pogrion N.
2006 - Mineralogy of the shear-zone related gold ores. II. Types of gold inclusions in sulphides. Proceedings of the Annual
Scientific Session, GEO-2006, Bucharest, 26-27 May 2006
Vale E.
2001 - Mine closure: Selected highlights. Mine Closure: Iberoamerican Experiences, Villas Bas & Maria Laura Barreto, Editors
pp.219-223
Vann J., Jackson S., Bertoli O.
2003 - Quantitative Kriging Neighbourhood Analysis for the Mining Geologist A Description of the Method With Worked Case
Examples. 5th International Mining Geology Conference Bendigo, Vic, 17 - 19
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 127


Van Zyl D.J.A.
2001 - Long-Term Liabilities, Financial Assurance And Potential Opportunities. Mackay School of Mines, University of Nevada,
Reno
Van Zyl D., Sassoon M., Digby C., Fleury A.M., Kyeyune S.
2002 - Mining for the Future (Main Report). Mining, Minerals and Sustainable Development is a project of the International
Institute for Environment and Development (IIED), 2002
Videla E.
1997 - Three-Dimensional Computer-Based Gold Prospectivity Mapping using Conventional Geographic Information systems,
Three- Dimensional Mine Visualization Software and Custom Built Spatial Analysis Tools. Second annual conference of
GeoComputation 97 & SIRC 97,University of Otago, New Zealand, 26-29 August 1997
Vieira R.
2005 - Mercury-Free Gold mining Technologies: Possibilities for Adoption in the Guianas. WWF Guianas Regional Program
Office, Technical Paper series #1, 2005, Ed. Michelet Fontaine
Vlad S.N.
1983 - Geologia zacamintelor porphyry copper. Ed. Acad. Romne, Bucureti, pp156.
2007 Blind porphyry CuAu (Mo) mineralization of Romania and its variable peripheral expresions as veins and skarns.
Proceedings of the Ninth Biennial SGA Meeting, Dublin 2007, p.197-200.
Vlad S.N., Orlandea E.
2004 - Metallogeny of the Gold Quadrilater; Style and Characteristics of Epithermal Subvolcanic Mineralized Structures, South
Apuseni Mts., Romania, Studia Geologia Babe-Bolyai Universitatis, Issue 1, p. 15-31.
Von Michaelis H
1984 - Role of Cyanide in Gold and Silver Recovery. Conference On Cyanide And The Environment, Tucson. Arizona, December
1984, Published by Geotechnical Engineering Program .Colorado State University Fort Col1iIns, Colorado 80523, pp. 51-64
Vrasmas N., Stefanescu N., Vrasmas S., Uricaru V., Giurea I.
1989 Proiect geologic de prospectiuni cu lucrari miniere si foraje de mica adancime a mineralizatiilor auro-argentifere si
polimetalice din Muntii Sebes-Cibin, perimetrul Valea Pianului-Valea Dabarca, jud. Alba si Sibiu; Arh. IPGG/Prospectiuni S.A.-
Bucuresti
Wade J.
2002 - Money goes where it is wantedand stays where it is well treated. The Mining Advisory Council, Moscow, December, 2002
Wallis T.
2001 - Selection of Software Applications in the Mining Industry. Pincock, Allen & Holt; Pincock Perspectives, ISSUE NO. 21,
August 2001
Walser G.
2002 - Mineral Resources Information and Socio-Economic Development. 31st International Geological Congress Edited by U.S.
Geological Survey Open-File Report 02-423
Wang R.
2003 - The Liberalisation of the Gold Bullion Market in China: Crouching Tiger and Hidden Dragon or Hero?. The LBMA
Indian Bullion Market Forum New Delhi, 30-31 January 2003, pp 45-49
Weaver K.R., Lagnese K.M., Hedin R.S.
2004 - Technology and design advances in passive treatment system flushing. The 2004 National Meeting of the American Society
of Mining and Reclamation and The 25th West Virginia Surface Mine Drainage Task Force, April 18 24, 2004. Published by
ASMR, 3134 Montavesta Road, Lexington, KY 40502.
Weber-Fahr M.
2001 - The Socio-Economic Challenges of the New Millennium. Mining, Sustainability and Risk: Mining, Sustainability and Risk:
World Bank Group Experiences. PDAC Toronto, March 2001
Wellmer F.W.
2002 - Global Nonfuel Mineral Resources and Sustainability. 31st International Geological Congress Edited by U.S. Geological
Survey Joseph A. Briskey1 and Klaus J. Schulz1 Open-File Report 02-423
Wellmer F.W., Neumann W.
1999 - Evaluation and acquisition of deposits; Minetime 99 documentation, Dsseldorf, pp. 277-283
Wellman P.
1998 - Gamma-ray spectrometric data: modelling to map primary lithology and later chemical mobilisation.. AGSO Research
Newsletter 28, May 1998
Wels C., Lefebvre R., Robertson A.M.
2003 - An Overview of Prediction and Control of Air Flow in Acid-Generating Waste Rock Dumps. ICARD 2003: Proceedings
from the Acid Rock Drainage Sixth International. Conference, 14 - 17 July 2003, Cairns, North Queensland, Australia, pp.639-650
Wenig M.M., OReilly K., Chambers D.
2005 - The Mining Reclamation Regime in the Northwest Territories: A Comparison with Selected Canadian and U.S.
J urisdictions. Center for Science in Public Participation, Canadian Institute of Resources Law, Canadian Arctic Resources
Committee
Westman E. C., Haycocks C., Zipper C.E.
2000 - Estimation of Southwest Virginia Coal Reserves. Powell River Project Series. Virginia State University, Publication Pp.
460-139, 2000
Whitbread M.A.
2002 - Ratio analysis of bulk geochemical data: Tracking ore-related cryptic alteration by Modelling mineral changes; In: Roach
I.C. ed. 2002. Regolith and Landscapes in Eastern Australia, pp. 133-135. CRC LEME.
White N.C., Hedenquist J.W.
1995 - Epithermal Gold Deposits: Styles, Characteristics and Exploration: SEG Newsletter, 1995, No. 23, pp. 1, 9-13

128 Sorin Tma-Bdescu


Wilford J.
1999 - Scientific visualisation and 3D modelling applications for mineral exploration and environmental management. AGSO
Research Newsletter 31, November 1999
Wilson A.B.
2003 - Databases and Simplified Geology for Mineralized Areas, Claims, Mines and Prospects in Colorado. USGS Open File
Report 03-090, 2003
Williams, P.K.
1997 - Towards a Multidisciplinary Integrated Exploration Process for Gold Discovery; In Proceedings of Exploration 97: Fourth
Decennial International Conference on Mineral Exploration edited by A.G. Gubins, 1997, p. 10151028
Williams P.J., Barton M.D., Johnson D.A., Fontbot L., De Haller A., Mark G., Oliver N. H. S., Marschik R.
2005 - Iron Oxide Copper-Gold Deposits: Geology, Space-Time Distribution, and Possible Modes of Origin; Economic Geology
100th Anniversary Volume, pp. 371-406
Williamson R.
2000 - Environmental Guidelines as Required by International Financial Institutions for Prefeasibility and Feasibility Studies.;
Pincock Perspectives, ISSUE NO. 4, March 2000
Wiltse M.A.
1988 - The Use of Geochemical Stream-Drainage Samples for Detecting Bulk-Minable Gold Deposits in Alaska. State of Alaska,
Department of Natural Resources, Division of Geological and Geophysical Surveys, Report of Investigations 88-13, 1988
Witt K.J., Schnhardt M., Saarela J., Frilander R., Csicsak J., Csvari M, Vrhegyi A., Georgescu D.P., Radulescu C.A.,
Zlagnean M., Bhm J., Debreczeni , Gombkt I., Xenidis A., Koffa E., Kourtis A., Engels J.
2004 - Sustainable Improvement in Safety of Tailings Facilities; Report: Tailings Management Facilities Risks and Reliability.
European Research and Technological Development Project, Contract Number: EVG1-CT-2002-00066
Wolkersdorfer Ch., Hasche A.
2003 - Tracer Investigations In Flooded Mines The Strassberg/Harz Multitracer Test. Groundwater Management In Mining
Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN Advanced Study Course; Pcs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 46-57
Wollmann, V.
1996 Mineritul metalifer, extragerea sarii si carierele de piatra in Dacia Romana. Ed. Klausenburg, Cluj-Napoca, 293 p.
Wollmann V. Ciugudean H.
2005 - Noi cercetri privind mineritul antic n Transilvania (I); Apulum, 42, 2005, p. 95-116.
Zheng L., Silliman S.E.
1998 - Estimating The Theoretical Semivariogram From Finite Numbers of Measurements. Kansas Geological Survey
Ziemkiewicz P.F., Skousen J.G., Simmons J.
2000 - Long-term Performance of Passive Acid Mine Drainage Treatment Systems; Mine Water and the Environment 22: 118-129.
Zou Y., Dai T.
2002 - A Study On Integrating Geology Data, Surveying Data, Minerals Data And Establishing Visualization Application Systems.
IAPRS, Volume XXXIV, Part 2, Commission II, XIan, Aug. 20-23, 2002
Zhou Y., Wang K.
2003 - Gold in the J inya Carlin-type Deposit: Characterization and Implications; Journal of Minerals & Materials Characterization
& Engineering, Vol. 2, No.2, pp 83-100, 2003
Zuzulock S.
2003 - Greens Creek Mine Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife
Federation, June 2003
2003 - Pogo project financial assurance review. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation,
May 2003
2004 - True North Financial Assurance Review.. Center for Science in Public Participation for the National Wildlife Federation, 4
March 2004
2004 - Kensington Gold Project Financial Assurance Review . Center for Science in Public Participation for the National Wildlife
Federation
Younger P.L.
2003 - Impacts of mining on physical hydrogeology. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-
TRAIN, Advanced Study Course; Pcs, Hungary, , pp.8-18
2003 - Wetland treatment of mine waters. Groundwater Management In Mining Areas; Proceedings of the 2nd IMAGE-TRAIN,
Advanced Study Course; Pcs, Hungary, June 23-27, 2003, pp. 72-100.

ALS Ltd, Australia
1994 - Evaluation Of Gold Prospects. ALS Newsletter, VOLUME 3 NUMBER 4 JUNE 1994
AnyGold Ltd.
2001 - Why Gold - Technical Analysis Figures (Elliot Wave Principle)
Australian Gold Council / Deloite Touche Tohmatsu
2003 Gold Investment Survey
Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists and Minerals, Council of Australia
1999 - Australasian Code for Reporting of Mineral Resources and Ore Reserves (The J ORC Code)
Australasian Institute of Mining and Metallurgy, Australian Institute of Geoscientists,
Australian Stock Exchange, Australian Securities & Investments Commission, Mineral Industry Consultants Association,
Minerals Council of Australia, Securities Institute of Australia
2005 - Code for the Technical Assessment and Valuation of Mineral and Petroleum Assets and Securities for Independent Expert
Reports - The VALMIN Code 2005 Edition
Australian and New Zealand Minerals and Energy Council, Minerals Council of Australia
2000 - Strategic Framework for Mine Closure
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 129


Barrick Gold Corporation
2006 - Global Metals and Mining Conference, Sydney - November 2003
Behre Dolbear & Company, Inc.
2005 - Ranking of Countries for Mining Investment Where Not to Invest
BNP Paribas Fortis Bank
2009 - The yellow book, November 2009
California State Board Of Equalization
1997 - Assessors Handbook; Section 560 - Assessment Of Mining Properties
Canadian Institute Of Mining, Metallurgy And Petroleum
2000 - CIM Standards On Mineral Resources And Reserves; Definitions And Guidelines. Prepared By The CIM Standing
Committee On Reserve Definitions, Adopted by CIM Council August 20, 2000
2003 - Estimation Of Mineral Resources And Mineral Reserves Best Practice Guidelines; CIM Standing Committee
On Reserve Definitions
2003 - Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version)
Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties (CIMVal),
February 2003
Center For The Development Of Enterprise
2003 - Code of Environmental Practice Mining Projects
CPM GROUP
2002 - Future Of Gold: A Roundtable
Department of Minerals and Energy, Pretoria, South Africa
1998 - A Minerals and Mining Policy for South Africa;White Paper October 1998, Department of Minerals and Energy South
Africa
2003 - Report on international practice in the determination of the quantum of financial provision for mine rehabilitation and
closure. Report No : 5863/5892/1/E
Department of Natural Resources and Environment, Minerals & Petroleum Victoria, Australia
1997 - Guidelines for the establishment of rehabilitation bonds for mining and extractive industry
Entreprises pour lEnvironnement, Observatoire sur la Responsabilite Societale des Entreprises
2003 - A guide to sustainability analysis of organisations
Environment Australia
1997 - Best Practice Environmental Management in Mining; Managing Sulphidic Mine Wastes and Acid Drainage. ISBN 0 642
19449 1
European Bank for Reconstruction and Development
1995 - Environments in transition. The environmental bulletin of the EBRD
European Bank for Reconstruction and Developments (EBRD) , Project Evaluation Deparetment
2004 - Special Study; Extractive Industry Review. PE03-256S
European Commission
2000 - White Paper on environmental liability
GoldAvenue Gold Encyclopaedia
2001 - Top 20 mines. http://info.goldavenue.com/index.html
GOLDSHEET Mining Directory
2004 - World Gold Production Gold Production History
Harworth Mining Consultancy Limited, URS Corporation, Agraro Consult SRL
2002 - Managementul mediului in sectorul minier coduri de procedura
2002 - Ghidul procedurilor de management al mediului in sectorul minier
Innovest Strategic Value Advisors, Inc.
2005 - Global Metals & Mining Sector Report; A comparative analysis of company performance on intangible investment risk
factors and value drivers
Institute Of Materials, Minerals & Mining, European Federation Of Geologists, Geological Society Of London, Institute Of
Geologists Of Ireland
2001 - Code For Reporting Of Mineral Exploration Results, Mineral Resources And Mineral Reserves (The Reporting Code)
International Commission on Large Dams (ICOLD), Committee on Tailings Dams and Waste Lagoons
2001 - Tailings dams risk of dangerous occurrences; Lessons learnt from practical experiences. Bulletin 121
International Council on Metals and the Environment, United Nations Environment Programme (UNEP), Industry and
Environment Centre
1998 - Case studies on tailings management
International Cyanide Management Institute
2002 - Cyanide Facts: Cyanide Sampling and Analytical Methods for Gold Mining
2002 - Implementation Guidance for the International Cyanide Management Code
2005 - The International Cyanide Management Code
MineMap Inc.
2002 - Mine Planning Software; Block Modelling Tutorial
Mineral Resources Forum (MRF), United Nations Environment Programme (UNEP), Australian Government
2000 - Workshop Report; International Workshop on Environmental Regulation For Accident Prevention in Mining:Tailings and
Chemicals Management, Perth, Western Australia, 26-27 October 2000
Mines and Geosciences Bureau, Quezon City, Philippine
2004 - Briefing Kit On The The Philippine Minerals Sector


130 Sorin Tma-Bdescu


Mining, Minerals and Sustainable Development (MMSD), International; Institute for Environment and Development
(IIED), World Business Council for Sustainable Development (WBCSD)
2002 - Research on Mine Closure Policy; Cochilco, Chilean Copper Commission
2002 - Mining for the Future Appendix B: Mine Closure Working Paper
Minister of Public Works and Government Services Canada
1998 - From Mineral Resources to Manufactured Products: Toward a Value-Added Mineral and Metal Strategy for Canada
Ministry of Energy and Mines, Mining and Minerals Division, British Columbia
2005 - Mine reclamation costing and spreadsheet; Version 3.5.1
Natural Resources Canada
2005 - Canadas Minerals and Metals Industry: An Economic Overview
N.M. Rothschild & Sons Ltd
2000 - International Financing Of Mining Projects. Capital Risk and Mining Projects Bankability Symposium, Santiago, 8-9
November 2000
Organisation for Economic Co-Operation and Development
2003 - Guiding Principles for Reform of Environmental Enforcement Authorities in Transition Economies of Eastern Europe,
Caucasus and Central Asia
Prospectors & Developers Association of Canada
2004 E3: Environmental Excelence in Exploration
RFC Corporate Finance Ltd.
2001 - Financing the Development of Mining Projects. Expo Mineria 2001, Caracas, Venezuela
Robertson Group Plc.
1990 The Wining of Gold. Ed. Mase Westpac Ltd, UK
Special Committee of the Canadian Institute of Mining, Metallurgy and Petroleum on Valuation of Mineral Properties
2003 - CIMVAL Standards and Guidelines; Standards and Guidelines for Valuation of Mineral Properties (Final Version) February
State Government Victoria, Department of Primary Industry
2003 - Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 1.Exploration & rehabilitation of exploration sites
2003 - Guidelines for Environmental Management in Exploration and Mining; 2. Abandonment of mineral drillholes
TSX Venture Exchange
2004 - Valuation standards and guidelines for minerals properties; Appendix 3G
United Nations
2002 - Berlin II Guidelines For Mining and Sustainable Development
United Nations Department of Economic and Social Affairs (UNDESA), United Nations Environment Programme Industry
and Environment (UNEP)
2000 - United Nations environmental guidelines for mining operations ST/TCD/20
United Nations Environment Programme (UNEP) - Division of Technology, Industry and Economics
2001 - Abandoned Mines; Problems, Issues and Policy; Challenges for Decision Makers. Summary Report. The first Pan-American
Workshop on Abandoned Mines, Santiago, Chile, 18 June 2001.
2002 - Approaches For The 21st Century How Government Regulations Interface with Voluntary Initiatives to Improve the
Environmental Performance of the Mining Sector; Summary Report Workshop Toronto, Canada, 13-15 March 2002
United Nations Environment Programme (UNEP) - Mining Department, World Bank Group, The International Finance
Corporation (IFC), Mining Minerals and Sustainable Development Project (MMSD)
2002 - Finance, Mining and Sustainability exploring sound investment decision processes
United Nations Environment Programme (UNEP), International Council on Metals and the Environment (ICME)
1998 - Proceedings of the Workshop on Risk Management and Contingency Planning in the Management of Mine Tailings, Buenos
Aires, Argentina, November 5 and 6, 1998
2000 Report; A Workshop on Industry Codes of Practice: Cyanide Management, 25-26 May 2000, Ecole des Mines, Paris, France
United Nations Environment Programme, Industry and Environment Centre; World Health Organisation, European
Centre for Environment and Health (ECEH), Rome Operational Division, Solid Waste Programme
1998 - Mine Rehabilitation for Environment and Health Protection A Training Manual
U.S. Army Corps of Engineers
2003 - Passive and Semi-Active Treatment of Acid Rock Drainage from Metal Mines - State of the Practice; Final draft report
U.S. Department of Agriculture, Forest Service
1995 - Anatomy of a mine from prospect to production. Gen. Tech. Rep. INT-GTR-35 revised. Ogden, UT: U.S. Department of
Agriculture, Forest Service, Intermountain Research Staion. 69 p.
U.S. Department of Energy, Office of Environmental Management; Federal Energy Technology Center
1998 - Standard Life-Cycle Cost-Savings Analysis Methodology for Deployment of Innovative Technologies
U.S. Department of Energy & National Mining Association
2002 - Mining Industry of the Future; Exploration and Mining Technology Roadmap
U.S. Environmental Protection Agency
1993 - Preliminary data search report for locating and estimating air toxic emissions from sources of cyanide compounds. EPA-
452/R-93-041
1994 - Technical Report; Treatment Of Cyanide Heap Leaches And Tailings
1995 - EPA Office of Compliance Sector; Notebook Project; Profile of the Metal Mining Industry. EPA/310-R-95-008
2003 - EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix C - Characterization of ore,
waste rock, and tailings
2003 - EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix E - Wastewater
management
2003 - EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix F: Solid Waste
Management
CONTRIBUII PRIVIND GEOLOGIA ECONOMIC A AURULUI N ROMNIA 131


2003 - EPA and Hardrock Mining: A Source Book for Industry in the Northwest and Alaska; Appendix I - Wetlands
U.S. Environmental Protection Agency, Office of Emergency and Remedial Response, Hazardous, Toxic, and Radioactive
Waste Center of Expertise Omaha, Nebraska, U.S. Army Corps of Engineers
2002 - A Guide to Developing and Documenting Cost Estimates During the Feasibility Study. EPA 540-R-00-002;
U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste
1994 - Technical report design and evaluation of tailings dams. EPA 530-R-94-038, NTIS PB94-201845
1997 - The Feasibility of Lining Tailings Ponds
1997 - Damage cases and environmental releases from mines and mineral processing sites
U.S. Environmental Protection Agency, Office of Solid Waste, Special Waste Branch
1994 - Technical Resource Document; Extraction and Beneficiation ff Ores and Minerals, Volume 2, Gold. EPA 530-R-94-013,
NTIS PB94-170-305
1994 - Technical report treatment of cyanide heap leaches and tailings. EPA 530-R-94-037; NTIS PB94-201837
1994 - Technical Document; Acid Mine Drainage Prediction. EPA 530-R-94-036; NTIS PB94-201829
U.S. Government Accountability Office, Committee on Homeland Security and
Governmental Affairs, U.S. Senate
2005 - Hardrock Mining; BLM Needs to Better Manage Financial Assurances to
Guarantee Coverage of Reclamation Costs
U.S. Office of Surface Mining
2000 - Methodology for Estimating the Costs of Treatment of Mine Drainage
Wild and Environmental Mining Council of British Columbia, Canada
1998 - Mining & Water Pollution Issues in BC
World Bank Group
1998 - Base Metal and Iron Ore Mining Pollution Prevention and Abatement Handbook
2003 - Overview Of The Indonesian Mining Industry. CGI-Private Sector Forum, Bali, Indonesia, January 20, 2003
World Bank, Environment Department
2002 Environmental Assessment Sourcebook;; Update; Environmental Assessment of Mining Projects
World Gold Council
2003 - Gold Production through History; http://www.gold.org
World Information Service on Energy (WISE)
2000 - Tailings Dam Safety. http://www.wise-uranium.org/indexm.html
British Columbia Geological Survey
British Columbia Mineral Deposit Profiles
http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MineralDepositProfiles/Pages/default.aspx
MINFILE Mineral Inventory
http://www.empr.gov.bc.ca/Mining/Geoscience/MINFILE/Pages/default.aspx
Operating Mines and Selected Major Exploration Projects in BC, 2009; BCMEMPR Open File 2010-1
http://www.empr.gov.bc.ca/mining/geoscience/publicationscatalogue/openfiles/2010/pages/2010-1.aspx
Council for Geoscience, Republic of South Africa
Simplified Geology and Selected Mineral Deposits of South Africa, Gold Deposits of the Witwatersrand Basin, Gauteng Province -
Active Gold Mines
http://www.geoscience.org.za/index.php?option=com_content&task=view&id=447&Itemid=413
GEODE
Largest ore deposits in Europe database (LODE)
http://eswww.rhul.ac.uk/geode/dbase.html
Geological Survey of Denmark and Greenland (GEUS)
Online Greenland Mineral Occurrence Map
http://arcims.mim.dk/website/GEUS/Greenland/GMOM_Geological_Environments/viewer.htm
Geological Survey of Finland
Gold deposits in Finland
http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/Commodities/Gold/gtk_gold_map.html
Fennoscandian Ore Deposit Database and Metallogenic Map
http://en.gtk.fi/ExplorationFinland/fodd/
Geoscience Australia
Australian Atlas of Mineral Resources, Mines, and Processing Centres
http://www.australianminesatlas.gov.au/
Minerals Maps of Australia
http://www.ga.gov.au/resources/maps/minerals/index.jsp
Mineral Research and Exploration General Directorate of Turkey
Metallogeny Map of Turkey
http://www.mta.gov.tr/english/harita/metalojeniharita.html
Natural Resources Canada
Canadian Minerals Yearbook, (1994-2002)
http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc-eng.htm
http://www.nrcan.gc.ca/smm-mms/busi-indu/cmy-amc/inf-his-eng.htm
Exploration Information Bulletin (1996-2008)
http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cme-exp-eng.htm
Mineral Deposit Databases
http://edg.rncan.gc.ca/minres/data_e.php

132 Sorin Tma-Bdescu


Mineral and Metal commodity Reviews (1994-2008)
http://www.nrcan.gc.ca/mms-smm/busi-indu/cmy-amc/arc-com-eng.htm#Gemstones
World Minerals Geoscience Database Project (1998-2003)
http://gsc.nrcan.gc.ca/wmgdb/index_e.php
Mineral Deposit Databases and Syntheses of Major Mineral Deposit Types in Canada
http://gdr.nrcan.gc.ca/minres/index_e.php
Porter GeoConsultancy
A Global Database of the Worlds Important Mineral Deposits
http://www.portergeo.com.au/database/display.asp
United State Geological Survey (USGS)
Mineral Commodity Summaries; Gold, 1996-2009; Minerals Yearbook; Gold, 1994-2007
http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/gold/index.html#mcs
Mineral Resources Data System (MRDS)
http://tin.er.usgs.gov/mrds/
Mineral Resources On-Line Spatial Data
http://mrdata.usgs.gov/
Yukon Geological Survey
Yukon Mineral Deposits Profiles compiled by A. Fonseca and G. Bradshaw; YGS Open File 2005-5:
http://www.geology.gov.yk.ca/mineral_deposit_profiles.html
Mineral Occurrences in the Yukon (2009)
http://www.geology.gov.yk.ca/databases_gis.html

Barick Gold Corporation
http://www.barrick.com/
Carpathian Gold Inc.
http://www.carpathiangold.com/
Kinross Gold
http://www.kinross.com/index.aspx
Metals Economic Group
http://www.metalseconomics.com/
Dundee Precious Metals Inc.
www.dundeeprecious.com
Newmont Mining Corporation
http://www.newmont.com/en/index.asp
Eurogold Limited
http://www.eurogold.com.au/
Placer Dome Inc.
http://www.placerdome.com
Gabriel Resources Ltd.
http://www.gabrielresources.com/
Rosia Montana Gold Corporation
www.rosiamontanagoldcorp.com
Gold Fields
http://www.goldfields.co.za/
SPG Media PLC
http://www.mining-technology.com/
European Goldfields Ltd.
http://www.egoldfields.com/
The Gold Institute
http://goldinstitute.net/
Fraser Institute
http://www.fraserinstitute.org/
World Gold Council
http://www.gold.org
Info Mine
http://www.infomine.com/welcome.asp