Zmeurul( Rubus Idaeus)

Capitulul I: Caracterizarea morfologica si tehnologica a zmeurului

Denumirea Stiintifica: Rubus idaeus.
Denumiri populare zmeur, malina, rug de munte, framboisier, raspberry, Himbeere, frambola,
lampone

Importanta culturii. Zmeurul se cultiva pentru fructele sale deosebite de apreciere atat pentru
consum in stare proastpata cat si pentru industrializare sub forma de dulceata, compot , gem,
sirop , suc, inghetata etc. Aceasta valoare ridicata este data de continutul complex al fructelor
4,5-10,6 % zaharuri, 1,1-2,3% acizi organic , 0,5-2,8% pectin,1,2% protein, saruri de K, P, Ca,
Mg,Na, Zn, Cu , Fe etc., vitamina B1,B2,D,P,C25mg/100g.
Fructele si frunzele tinere se folosesc in industria farmaceutica.
Plantia de zmeur intra repede pe rod si permite recuperarea investitiilor in scurt timp.
ZMEURA (Valoare nutritionala-52 kcal/100 g) Zmeura este adevarata colectie de vitamine si
minerale, zmeura este un remediu exceptional pentru pancreas, sistemul respirator si tubul
digestiv. Frunzele zmeurei sunt un bun antihemoragic si un reglator hormonal redutab
Zmeura are efect tonic, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, febrifug si antianginos. Este
indicata in cazuri de asterni, anemii, afectiuni renale si hepatice (litiaza biliara), reumatism, guta,
temperamente bilioase (iriile), constipatie, dispepsii de putrefactie, gastrita
hiperacida, ulcer gastro-duodenal, colita, ciroze, stari febrile, hipertensiune arteriala,
ateroscleroza, amigdalita etc. Datorita faptului ca zaharurile din zmeura sunt re\'prezentate in
principal prin levuloza, acest fruct este admis diabeticilor.
Gelatina din suc de zmeura se recomanda in gastrite, ulcere, hepatita cronica, ciroze, litiaza
biliara, rectocolita hemoragica, afectiuni cardiace, hipertensiune, ateroscleroza, colita etc. Se
poate folosi si de diabetici, dar indulcita cu zaharina. Se prepara din 250 g fructe proaspete, 20 g
zahar, o foaie si jumatate de gelatina si 75 ml apa. Se extrage sucul din fructe, iar resturile se
fierb cu 50 ml apa si se strecoara. in jumatate din lichidul fierbinte rtzultat se dizolva gelatina
muiata in apa rece. Se amesteca bine gelatina cu sucul de fructe, apoi se rastoarna intr-o forma
umezita si se pune la rece (Mocanii St-, B a d u c a n u D., 1989).

Siropul de zmeura, diluat entual cri apa, este foarte-racoritor in stari febrile infeetioase, in
caz de rujeola (pojar), scarlatina, inflamatii urinare, febre bilioase, nefrite etc. ; cap. Prepararea
unor bauturi din fructe\".

Spuma de zmeura cu gris, se foloseste in aceleasi boli ca si gelatina din suc de zmeura.
La prepararea ei se folosesc : 150 g fructe, 20 g gris, 15 g zahar si 250 ml apa. Se stoarce sucul
din fructe, iar pulpa stoarsa se fierbe in apa si apoi se strecoara. in lichidul rezultat se adauga
treptat grisul si zaharul, eontinuind fierberea circa 4 minute. Se sisteaza fierberea si se amesteca
1

inca 5 minute la rece, apoi se adauga sucul de fructe.

Infuzia dinjrunze de Zmeur (o lingurita de frunze la 200 ml apa in clocot), continand tanin, are
efect astringent (antidiareic) si dezinfectant ; se foloseste in diareie si dizenterie. intrucat, scade
aciditatea gastrica este indicata in gastrita hiperacida, piroze (arsuri la stomac) si ulcer duodenal.
Se mai recomanda in nefrite, cardiopatie ischemica s.a. Se beau doua cani pe zi.
Originea si arealul de cultura
Cercetarile au demostrat ca majoritatea speciilor de zmeur s-au format in estul Asei, de unde s-au
raspandit in toata zona temperate, in special in emisfera nordica.
In tara noastra aceasta cultura este raspandita in special in zonele inalte, bogate in precepitati.
Exista in present in tara noastra peste 1000 ha plantatiei de zmeur din care cca112 se intalnesc in
gospodariile individuale din judetul Arges, Valcea, Harghita, Covasna , Cluj, Suceava , Mures.
Particularitati biologice
Zmeurul este un semiarbust.
Partea subterana este reprezentata de un rizon( tulpina subterana) din care pornesc radacini
adventive, fibroase, situate in stratul de sol de 20-30 cm. Pe toata lungimea radacinelor se
diferentiaza inca din luna iunie muguri adventivi, care vor da nastere drajonilor in anul urmator.
Acestia au rolul de a inlocui tulpinile care au fructificat, reanoind annual organelle aeriene ale
plantei.
Drajonii isi formeaza sistem radicular propriu devenind independent de planta mama.
Partea aeriana este formata din mai multe tulpini de 1,1-1,5m, cilindrice de aceiasi grosime, cu
o durata de viata de 2 ani, in primul an cresc,iar in anul al II-lea rodesc, apoi se usuca. Unele
soiuri(Indian Summer, The Latham ) au tulpinele erecte, destul de rezistente si nu necesita sistem
de sustinere.
Infloriscentele sunt alcatuite din 4-15 flori hemofrodite. Polenizarea este entomofila. Zmeurul
infloreste la 50-60 de zile de la umflarea mugurului de rod, incepand, din varful lastarului si
progreseaza basipetal, avand o durata de 3-4 saptamani.
In cultura se intalnesc soiuri neremorante( care dao o singura recolta pe an )si soiuri remintate (
cu doua recolte pe an ). Aceastea din urma suntfoarte putine si nu dau rezultate in zonele inalte
deoarece a doua recolta nu ajunge la maturitate.

1
http://www.mediculmeu.com/dieta-nutritie/fructe/valoarea-alimentara-si-terapeutica-a-fructelor/zmeura.php
Ciclul annual. Zmeurul infloreste de regula in cursul lunii mai (in functie de zona), scapand de
regula de ingheturile tarzii de primavera.
Pontentialul productive. Durata de exploatare economica a unei plantatii este de 10-12 ani cu o
productie medie de 6-10 t/ha.

Cerintele zmeurului fata de factorii ecologici
Lumina influenteaza pozitiv calitatea fructelor. De aceea zmeurul se va plant ape vesantii cu
expozitie favorabila. De asemenea, directia randurilor se va orienta in asa fel incat sa valorifice
la maxim lumina.
Temperatura poate fi un factor limitative pentru cultura zmeurului. Acesta nu suporta
temperaturi excesiv de scazute (-20 C) in perioada de repaus, dar nici extreme de ridicate in
perioada de vegetatie. Cultura reuseste bine in zonele cu ierni balnde si very in care temperature
medie nu depaseste 16-17 C.
Umiditatea reprezinta unul din factorii principali de care depinde reusita culturii zmeurului. Se
recomanda a se cultiva in zone cu 700-1000 mm precipitatii anuale, bine reprezentate in perioada
de vegetatie( iunie august). In caz contrar, este absolut obligatorie irigarea.
Excesul de apa (baltirea) este, de asemenea, daunatoare putand provoca asfixarea radacinilor.
Solul cel mai recomanmdat pnetru cultura zmeurului este cel nisipo-lutos, bogat in humus, cu
buna capacitate de retinere a apaei si bine aerisit, cu pH= 5,6-6,5, cu subsol premiabil si cu o
grosime de cel putin 50 cm, bogat in azot si proteine . Este sensibil la deficitul in Fe si Mn.
Curentii de aer, iarna pot mari pagubele prin ighet, vara maresc seceta atmosfera etc. Totusi
lipsa totala a acestora favorizeaza aparitiabbolilor si mareste percolul ingheturilor tarzii de
primavara.
Sortimente de zmeur cultivat in Romania
Dupa cum s-a mai precizat, in tara noastra cela mai raspandite soiuri de zmeur sunt cele cu o
singura recolta pe an. Pricipalele soiuri cultivate :
Pricipalele soiuri de zmeur cultivate in Romania
Soiul Epoca de
semanat
Fructul(marimea,
culoare,aroma)
Rezistenta
ger boli
Cayuga VI/3 Mijlociu,rosuintens,
aromat
buna buna
Indian Summer VI/3 Mijlociu, rosu,
slab,aromat
buna buna
June VI/3 Mijlociu, rosu,
aromat
buna buna
Rubin bulgaresc VII/2 Mare,rosu, slab
aromat
buna medie
Malling exploit VII/1 Mare, rosu, mediu
aromat
buna buna
Englezesc VII/2 Mare, rosu, mediu
aromat
buna slaba
Malling
Promise
VII/2 Mare, rosu, mediu
aromat
medie medie
September VII/3 Mare, rosu,slab
aromat
medie medie
The Latham VII/3 Mic-mijlociu, rosu,
aromat
buna buna
Taylor VIII/1 Mijlociu, rosu
aprins, aromat
medie buna




Soiuri neremontate ( cu o recolta pe an )
Cayuga soi american, obtinut prin incrucisarea soiurilor de Iunie si Cutkbert, selectat in anul
1911 si introdus in cultura 1922 .
In Romania se cultiva din 1956. Creste foarte viguros si drajoneaza puternic, suporta foarte bine
iernele geroase si caldurile de vara. Fructele se coc timpuriu(10 iunie), au culorea rosie caramizie
sau carmin si forma sferica (ovosferica). Plantele tinere dau fructe mari (4g), fata de plantatiile in
plina rodire (3g). Pulpa este gustoasa, placut acidulate si foarte aromata, de foarte buna calitate.
Fructul este ferm, iar drupeolele adera bine intre ele. Soiul este rustic, se preteaza atat pentru
exploatatii comerciale cat si pentru gradinele familial.Se infesteaza usor cu virusul mozaicului.
Indian Summer a fost obtinut in SUA in anul 1929. Are coacere foarte timpurie (odata cu
Cayuga), esalonata (30-35 de zile). Fructele sunt mijlocii, sferice, rosii, acidulate-dulci, de
calitate buna. Planta are tulpini erecte, viguroase, de culoare violacee intense, character de soi
prin care se deosebeste de celelalte siouri. Frunzele sunt mici, tri sau pentafoliate, glabre. Foliola
mediana are lobi mari. Plantele pornesc in vegetatie timpuriu. Soiul are o mare capacitate pe care
si-o mentine pana la varsta de 9 ani. Sunt foarte rezistenta la ger si boli.
Malling exploit soi creat in Anglia, introdus in comert in anul 1973 si in Romania n anul 1957,
formeaza tulpini foarte viguroase cu tendinte de ramificare si creste pana la 2,5 m. Este sensibil
la ingheturi din perioada de repaus, de asemenea la vant si la temperature mari in timpul verii.
Este un soi foarte productive , cu fructe mari, conic alungite sau tronconice, de culoare rosu
deschis, intens aromate, superioare, cu pulpa ferma. Se valorifica pentru consumul in stare
proaspata si pentru congelare.
Soiuri remontate ( cu 2 sau 3 recolte pe an )
Romy a fost obtinut in Elvetia, din soiurile The Lathom x Lloyd George si comercializat in anul
1956. In Romania a fost importat in anul 1958.Fructele din prima recolta se coc timpuriu.
Fructele sunt potrivit de mari (2,5-3 g) conic- trunchiate sau sferice, de culoare rosie violacee sau
purpurie, acoperite cu Purina, aromate si gustoase.
Pathfinder este originar din SUA, fructele din prima recolta incep sa se coaca extratimpuriu,
mijlocii (2,5-3g), ovoide, rosii aprins, cu drupeole bine unite, moderat suculente, potrivit de
aromate. Planta de vigoare mica, are tulpini cu sarmenti desi, dispusi pe toata lungimea. Este
rezistent ka ger si productive, cu drajoare medie. Fructifix continuu din iunie pana la sfarsitul
lunii septembrie. Infloreste timpuriu.

Valorificarea zmeurei de cultura
Prin aspectul fructelor mari, intens colorate, ferme, cu drupeole mari, bine unite intre ele, pulpa
consistent, dulce, armonios acidulate si foarte intens parfumata are o foarte buna desfacere fiind
si dificitara pe piata, nu se importa avand un pretridicat si in strainatate. Plantatiile comerciale
din jurul oraselor mari pot aproviziona piata cu fructe proaspete din doua in doua ore, in acest
caz prospetimea fructelor fiind esentiala.
Combaterea bolilor si daunatorilor
Bolile care provaca cele mai mari pierderi sunt:
-patarea bruna a lastarilor( Didynella applanta), antrac noza (Elsinoe nelleca) si putregaiul
cenusiual fructelor (Botrytis cinerea). Combaterea acestor boli se realizeazaprin masuri de igiena
culturala si tratamente fitosanitare.
Daunatori cai mai periculosi sunt: gargarita mugurilor de zmeur ( Anthonomus rubi-idaei ),
gandacul mic al florilor de zmeur( Byturus tomentosus), acarienii etc. Combaterea acestora se
face la avertizarea cu erbicide specifice existente in comert.
Alte boli intalnite frecvent la zmeur sunt:
Rugina zmeurului: boala se recunoaste dupa pustulele galbenerosiatice la inceput, iar mai tarziu
nerge, care apar pe fata interioara a frunzelor. Frunzele tacate puternic se usuca premature. Boala
se combate adunand frunzele atacate si arzandu-le. Daca frunzele s-au strans in momentul, acesta
lucrarea trebuie facuta obligatoriu toamna, cand se si distrug.
Uscarea lastarilor de zmeur: ciuperca ataca lastarii pe care apar prin lunile iulie-august pete
albastrui, care cu timpul se maresc din ce in ce mai mult. Ca urmare a atacului, varfurilot se
usuca, frunzele cad premature, iar pe scioarta lastarilor apar rani adanci in urma caror incepe
expofilieri. Combaterea consta in taierea si arderea tulpinilor atacate, stropirea cu zeama
bordeleaza1.5% si sterilizarea solului cu acetat de calciu.
Putregaiul cenusiu: pe marginea frunzelor sip e fructe apare un strat de putregai cenusiu, paslos,
format din conidiofori asezati compact. Frunzele atacate se vestejesc, putrezesc si isi pierd din
gust si culoare. Boala este trensimisa de la un fruct la altul. Pentru a opri raspandirea bolii se vor
distruge fructele atacate.
Alti daunatori periculosi pentru zmeur sunt:
Vermii zmeurului insectele adulte apar primavara in lunile aprilie-mai, cand ataca florile de
cires, prun. Mai tarziu trec pe zmeur, rod frunzele tinere si gauresc bobocii florali. Florile atacate
avorteaza. Pe la jumatatea lunii mai, femelele depun in fiecare floare cate un ou. Lavra iesita din
ou distruge fructul lerneaza ca pupa sau ca insect adulta la 5-10 cm adincime in pamant.
Molia zmeurului Omizele ataca mugurii in perioada de umflare,inainte de deschidere, cand
patrund in ei si le mananca tot continutul ramanand doar solzii. Omizele care apar se hranesc o
vreme cu receptaculul florii apoi se retrag in cioturile batrane de zmeur, unde ierneaza. Ca mijloc
de combatere se executa taiatul ramurilor batrane, primavara pana la umflarea mugurilor, apoi se
stropesc plantele cu insecticide de contact: suflat de anabazina(0,15%) plus sapun(0,4%) sau var
(1%)
Gargarita zmeurului Primavara timpuriu, adultii ies din locurile de iernare si ataca partile
tinere ale zmeurului. Combaterea se afce la fel ca la vierme.
http://pepinierelehida.ro/php/articole-zmeur/cultura-zmeurului/
Capitolul II Tehnologia de valorificare a zmeurului
2.1 Modul de recoltare
Intrucat se coc foarte esalonat, fructele zmeurului trebuie recoltate in 5010 sau mai multe reprise, la
interval de 1-3 zile. Recoltarea se face manual, direct in cosulete de plastic de 0,5 kg sau de un kg, puse in
ladite de tip olandez.
Zmeura pentru industrializare se recolteaza in galeti de plastic sau in ambalaje captusite cu folie, tar
depozitarea se face in butoaie inchise ermetic. Expedierea productei spre benificiari trebuie facuta in ziua
culesului.
Zmeura nu suporta transvazarea(mutarea) dintr-un ambalaj in altul. De aceea, recoltarea, sortarea si
ambalarea se fac concomitent, printr-o singura operatie.
Zmeura se recolteaza fara penducul , caliciu si receptacul, care raman pe planta. Ea se poate recolta si
cu penducul, in care caz este mai rezistenta la transport. In depozite cu temperatura de oC si cu o
umiditate de 80-90%, se poate pastra 3-5 zile.
Cand este folosita pentru industrializare, zmeura se recolteaza la maturitate deplina si in tot cursul zilei.
Cand se foloseste ca fruct de masa, se recolteaza mai in parga ( cu 1-2 zile inainte de coacere deplina),
cand culoarea ei devibe zmeurie, fara drupeolele sa se inmoaie sis a se inchida mult la culoare. Culesul se
face astfel: fructele se desprind de planta ontr-o usoara tragere inainte, cu ajutorul primelor trei degete ale
mainii, stranse in jurul penduculului, ceva mai sus de baza acestuia. Eventualele tulpini arcuite (aplecate)
se ridica cu o mana, pentru a se observa fructele, care se culeg cu mana cealalta. Fructele detasate se
aduna in podul palmei si apoi se pun cu grija in cosulet. Se va lucre astfel incat asociatia de drupeole sa
ramana intreaga si nepresata.
De fiecare data, trebuie culese, cu multa atentie, toate fructele coapte, verificand vine fiecare tulpina.
Atat caocerea fructelor, dupa intrare in subfaza de parang, cat si supramaturarea, au loc rapid, in decursul
de 1-2 (3) zile. Fructele neculese la momentul optim cad de pe planta sau se altereaza, namaiputand fi
valorificate. Insuficienta supraveghere a muncitorilor si lipsa de control se soldeaza cu pierderi de recolta
uneori apreciabile.
Zmeura nu are perioada de postmaturare.
Productivitatea la recoltarea manuala este de 2-3 kg pe oara. Pentru a mari acest randament, este necesar
sa se procure pentru fiecare culegator cate o centura(curea), pe care o trece dupa gat sau o leaga peste
mijloc si de care prinde cutiutele in care recolteaza. In acest caz, muncitorul foloseste la cules ambele
maini. In Olanda si alte tari se folosesc masini de recoltat zmeura.

2.2 Conditionarea produsului
Ambalajele nuu trebuie tinute la soare , deoarece fructele se altereaza foarte repede (in cateva ore). Ele
trebuie trecute imediat sub umbrare special amenajate sau la umbra unor pomi si, cand se realizeaza
cantitatea de fructe necesara pentru un transport, se duc in locuri (hale) racoroase. Sincronizarea lucrarilor
de recoltare, expediere din camp, depozitare si livrare catre benificiari, se impune cu necessitate.
Pentru export se cer fructe proaspete sau conservate prin frug, nu cu substante chimice.
Transportul zmeurei, pe distante mici catre benificiari, se fectueaza cu mijloace pe peneuri sau arcuri, iar
pe distante mari cu autobude, vagoane frigorifice sau cu avionul.