Curs 4.

Alimentatia bolnavului.Contact


A. Calcularea ratiei alimentare

B. Intocmirea foii de alimentatie zilnica

C. Regimurile dietetice

D. Alimentarea pacientului: - alimentarea activa

-alimentarea pasiva

-alimentarea artificiala



In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational
(I. Gontea)





Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului
caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat
pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial,
constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat.



Alimentatia rationala=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa
varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor
functiilor organismului in conditii normale:

- glucide(hidrati de carbon)

- proteine

- lipide

- vitamine

- apa si saruri minerale


Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:


- inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau cele
necesare refacerii peirderilor prin consum la adult

- asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la
copii si celorlalte functii

- favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave

- prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor

- consolidarea rezultatelor terapeutice


Calcularea ratiei alimentare

Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h

Ratia alimentara se calculeaza in functie de :

- varsta,

- sex,

- greutate corporala,

- munca prestata,

- stare de sanatate sau boala

Conditii :

- ratia alimentara trebuie sa corespunda cantitativ si calitativ

- sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului

- se masoara in calorii

- ratia minima medie pentru organusmul in repaus este 1600calorii

- calculul se face in functie de sex,greutate,activitate

Necesar caloric/24h

In functie de activitate:

- in repaus absolut-25 calorii/kg corp

- in activitate minima-35-40cal/kg corp

- in activitate medie-40-45 cal/kg corp In activitate

- activitate intensa-45-60cal/kg corp

In functie de varsta:

- plus 20-30%pentru copii

- minus 10-15%pentru varstnici

Numarul de calorii/kgcorp in stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare +30%.

La un bolnav cu stare febrile necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de
temperature:25xG+13%(pentru T=38grade)

In arsuri se creste nr. de calori cu 40-100% in functie de gradul arsurii.

Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25cal/kg corp(de exemplu un bolnav cu greutatea de
60kg necesita 1500cal/24h.



Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

1g glucide=4,1calorii

1g proteine=4,1 calorii

1g lipide=9,3 calorii

Continutul ratiei echilibrate:

400g glucide-6g/kgcorp

70g lipide-1g/kg corp

70g proteine-1g/kgcorp

Echilibrul intre principiile nutritive

50-55% hidrati de carbon

10-15% proteine

30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala

40% proteine de origine animala

60%proteine de origine vegetala

35%lipide de origine animala

65%lipide de origine vegetala

Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg
corp/24h);70g proteine in 24h(1g/kg corp/24h)



Intocmirea foii de alimentatie zilnica

Foaia de alimentatie zilnica = document in care se centralizeaza regimurile alimentare zilnice
prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.

Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.

Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie la
blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.

Foaia de alimentatie se intocmeste in fiecare zi.


Clinica CHIRURGIE



FOAIE DE MASA



Ziua..luna..anul
Regim Nr.portii Observatii referitoare la hrana
din ziua precedenta
Hidric

Hidrozaharat

Semilichid

Renal

Cardiovascular

Diabet

Mixt

1000calorii

Total
10

10

3

5

5

5

20

2

60

Medic Asistenta sefa .

Regimurile dietetice

Alimentatia dietetica=contrubuie la tratarea pacientului prin alimentele ingerate.

Regimurile dietetice sunt variate,in functie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun.

Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :

- hipocalorice

- hipercalorice


Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.


Regimurile dietetice urmaresc:

a) punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:

- regim de crutare a intestinului gros in dizenterie

- regim de crutare a mucoasei bucale stomatita

- regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric

- regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza

- regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;


b) echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

- in colita de fermentatie regim bogat in proteine;

- in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;

- in insuficienta cardiaca restrictie de lichide


c) compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:

- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;


d) satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

- in boli infectioase regim bogat in vitamine;

- afectiuni osoase regim bogat in calciu;

- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;


e) indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
(mucus, puroi) se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;


Regimurile alimentare

Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta

Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si
degresate din carne,apa fiarta si racita


Hidro-zaharat Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala
acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor
infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de
compot,zeama de orez


Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza
hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard

Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume, pireuri de legume,fructe
coapte,fainoase, sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente


Lactat Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa
hemoragie digestiva superioara;
Alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana


Lacto-fainos

vegetarian
Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

Alimente permise:branza de vaci,oua moi, cas ,lapte,piureuri de legume
,smantana,frisca,fainoase


Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic

Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba
prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-
30g/zi


Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala

Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude
coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de
vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare


Cardio-
vascular
Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in
a doua saptamana de boala;
Alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe
crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g


Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

- alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;

- necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei



Hipocaloric Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala

Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne
alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente



Modurile de alimentatie a bolnavului



n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

a)activ pacientul mnnc singur n sala de mese sau n salon

b)pasiv pacientului i se introduc alimentele n gur

c)artificial alimentele sunt introduse n organism n condiii nefiziologice.


a) Alimentarea activ se poate face

- n sala de mese,

- n salon;

- la mas sau la pat.


n sala de mese aerisit, curenia trebuie s fie desvrit; poriile aranjate estetic sunt aezate
pe mese mici (4 persoane). Se invit pacientii la masa ( se invit s se spele pe mini). Felurile de
mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. Nu se ating alimentele cu mna.

Se observ dac pacientul a consumat alimentele; n caz contrar se afl motivul i se iau msuri.

n salon la mas: se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului
(tvi,scuiptori, plosc). Se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;
servirea mesei se face ca n sala de mese.

n salon, la pat: se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. Se aeaz pacientul
n poziie confortabil, este invitat s se spele pe mini, asistenta servindu-i materialele necesare i
protejnd lenjeria de pat cu muama. Se adapteaz masa special la pat i se servete masa la fel ca n
salon la mas.

b) Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri,
trebuie s fie ajutai.

Scop

Vor fi hrnii bolnavii:


- imobilizai

- paralizai

- epuizai , adinamici

- n stare grav

- cu uoare tulburri de deglutiie

Pregtire

Materiale:

- tav

- farfurii

- pahar cu ap sau can cu cioc

- ervetel

- can de sup

- tacmuri

Pacientul:
- se aaz n poziie semieznd cu ajutorul rezemtoarelor de pat sau n decubit dorsal cu capul
uor ridicat i aplecat nainte pentru a uura deglutiia

- i se protejeaz lenjeria cu un prosop curat

- se protejeaz cu un prosop n jurul gtului

- se adapteaz msua la pat i i se aaz mncarea astfel nct s vad ce i se introduce n gur


Servirea mesei:

- asistenta se aeaz n dreapta pacientului i i ridic uor capul cu perna

- verific temperatura alimentelor(pacienii n stare grav nu simt temperatura, nici gustul
alimentelor), gustnd cu o alt lingur

- i servete supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

- supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste puterile de deglutiie ale
pacientului

- este ters la gur, i se aranjeaz patul

- se ndeprteaz eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea
escarelor

- schimb lenjeria dac s-a murdrit

- acoper pacientul i aerisete salonul

- strnge vesela i o transport la oficiu

- se ncurajeaz pacientul n timpul alimentaiei, asigurndu-l de contribuia alimentelor n
procesul vindecrii


- se stimuleaz deglutiia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura

- se ofer pacientului cantiti nu prea mari-deoarece , neputnd s le nghit, ar putea s le aspire


De evitat:

- servirea alimentelor prea fierbini sau prea reci

- atingerea alimentelor care au fost n gura pacientului

c) Alimentarea artificial nseamn introducerea alimentelor n organismul pacientului prin
mijloace artificiale.

Se realiz. prin urmtoarele procedee:

- sond gastric sau intestinal

- gastrostom

- clism

- parenteral


Scop:

- hrnirea pacienilor incontieni

- cu tulburri de deglutiie

- cu intoleran sau hemoragii digestive

- operai pe tubul digestiv i glandele anexe

- cu stricturi esofagiene sau ale cardiei ( stricturile esofagiene reprezinta ingustari ale humenului
esofagian)

- n stare grav; negativism alimentar




Alimentarea prin sond gastrica


Materiale:

- de protecie: alez, prosoape

- sterile : sond gastric sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic

- nesterile : plnie, tvi renal

- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare calorica

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)

Execuie

- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric

- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml,
nclzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda

- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi
aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav

- se extrage sonda cu atenie

DE TIUT :

La pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult timp pe
aceast cale , sonda se introduce endonazal

Sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind
traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

Raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat
utiliznd vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

- deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond n cazul
n care cale esofagian este ntrerupt

- n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia
artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n
organism prin gastrostom

- n stom(comunicare realizata artificial (chirurgical) intre un segment al tubului digestiv si
tegument.) , este fixat o sond de cauciuc prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu
ajutorul unei seringi sau prin plnie respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai
amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin sond gastric

- alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al
pacienilor , nclzite la temperatura corpului

- cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml

- dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora

- tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe
lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile

- de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansamentb absorbant


Alimentarea prin clism

- se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp

- deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice,
substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

- alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol
hidratant

- vezi pregtirea i efectuarea clismei

- n locul irigatorului se folosete un termos


Alimentarea parenteral


Materile necesare:

- dezinfectante - alcool iodat

- materiale pentru puncia venoas

- de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;

- pt. dezinfecia tegumentului tip I (cu tamponul mbibat n alcool se badijoneaz tegumentul timp de
30 de sec.)

- instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea
ambalajului, valabilitatea sterilizrii, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense,mnui
chirurgicale, tampoane

- alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile,
tvi renal

- perfuzor = trus de perfuzie (ambalat de unic ntrebuinare)

- pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux

- robinete cu dou sau mai multe ci

- branul(cateter i.v.)

- flutura

- benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului


Se face cu substane care:

- au valoare caloric ridicat

- pot fi utilizate direct de esuturi

- nu au proprieti antigenice

- nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor

Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% ,
soluie dextran , hidrolizate proteice

Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care
pot fi dizolvate principiile nutritive.

Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice.

Alimentarea parenteral se face ca i hidratarea.

Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la
50ml/h la 500ml/h.