1

Motorul Diesel









Motorul in 4 timpi ester cel care pune in miscare toate automobilele.





2

1.Introducere




Rezumat:
Motorul cu ardere interna in 4 timpi transform energia chimic a combustibilului n energie
termic (prin ardere, n interiorul camerei de ardere a motorului) si apoi n energie mecanic,
prin deplasarea unui piston. Explozia gazelor n camera de ardere aplic o presiune pistonului,
care se va deplasa mpingand tija (biela) care la randul ei invarte arborele cotit. Mecanismul
de transmitere a miscrii pistonului la arborele cotit poart numele de mecanism biel-
manivel.












3


1.1 Scurt cronologie
* 1862 - Nicolaus Otto dezvolt motorul pe baz de gaz de carbune, similar unui motor pe benzin
modern.
* 1891 - Herbert Akroyd-Stuart mbunatete motorul su pe baz de ulei si cedeaz drepturile ctre
Hornsby din Anglia pentru construcia motoarelor. Acetia au construit primul motor cu aprindere prin
compresie cu start rece.
* 1892 - Motorul Hornsby cu numrul 101 este construit i instalat ntr-o cas de ap. Acesta se afl n
muzeul camioanelor MAN din nordul Angliei.
* 1892 - Rudolf Diesel dezvolt versiunea sa de motor avnd la baz principiile motorului Carnot
alimentat cu praf de carbune. El este angajat de geniul refrigerrii Carl von Linde, apoi de productorul
de fier MAN AG din Mnchen i mai trziu de Sulzer, companie de motoare din Elveia. Diesel
mprumut idei de la fiecare i las o motenire bogat firmelor.
* 1892 - John Froelich construiete un un tractor cu motor avnd combustibil petrolul.
* 1894 - Witte, Reid, and Fairbanks ncep construcia de motoare pe baza de petrol cu o varietate de
sisteme de aprindere.
* 1896 - Hornsby construiete tractoare diesel i motoare pentru locomotive.
* 1897 - Winton produce i conduce primul automobil pe benzin din Statele Unite; mai trziu
construiete fabrici de motoare diesel.
* 1897 - Mirrlees, Watson & Yaryan construiesc primul motor diesel englez cu licen Rudolf Diesel.
Acesta este expus n Science Museum din South Kensington, Londra.







4

2. Mecanismul motor

Mecanismul motor (numit si mecanismul biela-manivela sau mecanism manivela-piston),
transforma miscarea de translatie a pistonului obtinuta prin arderea amestecului carburant,
in miscare de rotatie continua a arborelui cotit.

Partile componente ale mecanismului motor

organeie fixe:
blocul motor,
chiulasa,
cilindrii,
-organele mobile:

Grupul piston
pistonul,
segmentii
boltul pistonului,
biela,
arborele cotit,
volantul

2.1. Organe fixe ale mecanismului motor:

Blocul motor reprezinta partea mecanismului motor in care se afla pistonul, biela,
arborele cotit si partial sau integral unele sisteme auxiliare.
Pe blocul motor se fixeaza chiulasa.
Prin blocul motor prevazut cu brate sau locasuri, motorul se fixeaza pe sasiul
autovehiculului.
Blocul motor este format din blocul cilindrilor (in partea superioara) si carterul (in partea
inferioara).



Blocul motor
1-blocul cilindrilor;
2- carterul superior;
3- locasuri pentru cilindrii;
4- orificiu pentru montarea axului cu came
5

Cilindrul este organul in interiorul caruia se deplaseaza pistonul si evolueaza fluidul motor.
La motoarele policilindrice racite cu aer, cilindrul este un organ independent
La motoarele racite cu lichid cilindrul este de doua feluri: nedemontabil si
monobloc cand face corp comun cu blocul si demontabil sau independent.
Oglinda cilindrului este suprafata interioara a cilindrului pe care aluneca pistonul si
segmentii . Suprafata exterioara a cilindrului este udata de fluidul de racire (aer sau apa).


Chiulasa este organul mecanismului motor care acopera cilindrul, realizand impreuna cu
pistonul spatiul de lucru inchis al fluidului motor. Chiulasa contine: camera de ardere, locasul
bujiei sau injectorului, canalele de admisie si evacuare si locasurile supapelor, locasul pentru
lagarele axului culbutorilor sau axul de distributie.



Chiulasa
1- chiulasa; 2- orificii pentru ghidarea supapelor;
3- orificii pentru tijele impingatoare;
4- canale de legatura cu galleria de admisie

Garnitura de chiulasa asigura etanseizarea intre blocul cilindrilor si chiulasa pentru evitarea
scaparilor de gaze, apa, ulei si ea trebuie sa aiba proprietati termoplastice care sa permita
transmiterea caldurii si sa fie rezistenta la presiunea gazelor; grosimea ei este de 1,3-4 mm.
Forma o copiaza pe cea a chiulasei, fiind prevazuta cu orificiile corespunzatoare.



Garnitura de chiulasa






6

Colectoarele de admisie si evacuare sunt fixate pe chiulasa. Colectorul de admisie conduce
aerul sau ametecul carburant la supapele de admisie prin canalele din chiulasa asigurand o
repartitie uniforma in cilindrii si omogenitate pentru amestecul carburant. Pentru
preincalzire colectorul de admisie are o regiune de contact cu colectorul de evacuare
formand pata calda.



Colectorul de admisie



2.2 Organe mobile ale mecanismului motor:

Organele mobile ale mecanismului motor
1- piston;
2- segmenti;
3- boltul pistonului;
4- biela;
5- semicuzineti lagar biela;
6- arbore cotit;
7- semicuzineti lagar palier;
8- volant;
9- amortizor oscilatii;
10- segment ungere;
11- inel de siguranta;
12- bucsa biela;
13- inel reglaj joc axial arbore cotit;
14- surub capac biela;
7

15- pana fixare pinion pe arbore cotit;
16- pinion distributie;
17- fulie;
18- bucsa pentru sprijin arbore ambreiaj;
19- coroana volant


Grupul piston asigura evolutia fluidului motor in cilindru si indeplineste urmatoarele functii:
-transmite bielei forta de presiune a gazelor;
-transmite cilindrului reactiunea normala produsa de biela (ghideaza piciorul bielei in
cilindru);
-etanseaza cilindrul in ambele sensuri, impiedicand scaparea gazelor in exterior si
patrunderea uleiului in interior;
-evacueaza o parte din caldura dezvoltata prin arderea combustibilului.
Primele doua functiuni sunt preluate de piston impreuna cu boltul, care este un organ de
articulatie; urmatoarele doua functiuni sunt preluate de piston impreuna segmentii.

Pistonul mai indeplineste un numar de functiuni suplimentare si anume:
-contine partial sau integral camera de ardere;
-creaza o miscare dirijata a gazelor in cilindru;
-este un organ de pompare la motoarele in patru timpi;
-este un organ distributie si in unele cazuri de pompa pentru baleiaj la motoarele in doi
timpi,

Pistonul se compune din urmatoarele parti:


-capul - partea superioara a pistonului care preia presiunea gazelor;
-regiunea port-segmenti - partea pistonului prevazuta cu
canale in care se introduc segmentii;
8

-mantaua - partea care ghideaza pistonul in cilindru si transmite forta normala;
-umerii mantalei - partea in care se fixeaza boltul, de aici si numele de locasurile boltului


Boltul sau axul pistonului este organul care stabileste legatura dintre piston si
biela (organul de articulatie) si transmite forta de presiune de la piston la biela. Boltul este
de forma unui cilindru cav.

Segmentii au ca functie principala etansarea cilindrului. Segmentii care impiedica scaparea
gazelor din cilindru spre carter se numesc segmenti de compresie. Segmentii care impiedica
trecerea uleiului din carter spre camera de ardere se numesc segmenti de ungere. Segmentul
este forma unui inel taiat, iar distanta dintre capete se numeste rost.



Ansamblul biela-piston
1- expandor;
2- segmenti de ungere;
3, 4- segmenti de compresie;
5- bolt;
6- inel de siguranta;
7- semicuzineti;
8- piston;
9- ansamblu bielei;
10- corp;
11- capac;
12- bucsa;
13- surub;
14- piulita;
15- contrapiulita;
16- set segmenti


9


Fiecare piston se echipeaza cu doi sau mai multi segmenti de compresie si cu unul sau doi
segmenti, de ungere.
Segmentii de compresie indeplinesc o functie suplimentara: evacueaza o mare parte din
caldura primita de piston, catre cilindru. Segmentii de ungere indeplinesc de asemenea o
functie suplimentara: dozeaza si distribuie uniform uleiul pe oglinda cilindrului. Deoarece
segmentul de ungere rade uleiul in exces la o distributie neuniforma pe suprafata cilindrului
se mai numeste si segment raclor.
Biela este organul mecanismului motor care transmite forta de presiune a gazelor de la
piston la arborele cotit si serveste la transformarea miscarii alternative de translatie a
pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Biela este compusa din trei parti:

-partea articulata cu boltul - denumita piciorul bielei;
-partea articulata cu manetonul arborelui cotit - denumita capul bielei;
-partea centrala - denumita corpul bielei.

Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de rotatie si
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forta de presiune a gazelor. Arborele
cotit antreneaza in miscare unele sisteme auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi egal cu numarul cilindrilor la motoarele
in linie si cu jumatatea numarului de cilindri la motoarele in V, precum si din doua sau mai
multe fusuri de reazem numite fusuri palier.
Fiecare cot este alcatuit din doua brate si un fus numit fus maneton sau simplu maneton, care
se articuleaza cu capul bielei, in unele cazuri la extremitatile bratelor se prevad masele
pentru echilibrare.


Arborele cotit:
1- fusuri de sprijin(paliere);
2- fusuri de biela(manetoane);
3- bratele manivelelor;
4- contragreutati;
5- partea de calare frontala;
6- partea de calare posterioara



10

Volantul motorului este de forma unui disc masiv si are rolul de a asigura uniformitatea
vitezei unghiulare a arborelui cotit. El acumuleaza energia dezvoltata de motor in timpul
cursei active a pistoanelor si o cedeaza in perioada celorlanti timpi ai ciclului de functionare.
Volantul ajuta la trecerea pieselor mecanismului biele-manivela prin punctele moarte si
usureaza pornirea motorului si pornirea de pe loc a autovehiculului. Pe masura ce numarul
cilindrilor creste, se obtine o uniformitate mai buna in rotirea arborelui cotit si de aceea
dimensiunile si masa volantului vor fi mai mici. Pe volant se marcheaza uneori si semnele
ajutatoare pentru punerea la punct a aprinderii si a distributiei. De asemenea, volantul este
prevazut cu o coroana dintata, montata prin presare la cald sau montata prin suruburi pentru
pornirea motorului cu ajutorul demarorului

2.3 Timpii de functionare ai motorului in 4 timpi



Un motor termic funcioneaz n anumii timpi/cicli care permit evoluia fluidului motor n cilindrii
ceea ce conduce la producerea de lucru mecanic. Motorul diesel, din punct de vedere al arderii,
se deosebete de motorul pe benzin prin:
-admisia de aer proaspt
-combustibilul injectat arde la presiune constant


11

n diagrama alturat este prezentat diagrama teoretic a motorului diesel n patru
timpi. S-a recurs la explicarea diagramei teoretice i nu a celei reale pentru a fi mai uor
de neles.



Aceasta diagram, foarte des utilizat de ctre motoriti, arat evoluia presiunii i a
volumului din cilindrul motorului, n timpul funcionrii acestuia, pentru un ciclu complet
(4 timpi).



12

Micarea pistonului are loc ntre punctul mort interior (p.m.i) i punctul mort exterior
(p.m.e).

Timpul 1 (segmentul a-b) este admisia, n care au loc urmtoarele procese:
-supapa de admisie este deschis
-supape de evacuare este nchis
-pistonul se deplaseaz de la p.m.i la p.m.e
-volumul aerului din cilindru crete
-se creeaz o depresiune n cilindru datorit aspiraiei provocate de piston (considerm c
motorul este 12egmental12c, fr supraalimentare)
Timpul 2 (12 segmental b-c) este compresia, n care au loc urmtoarele
procese:
-supapa de admisie este deschis
-supape de evacuare este nchis
-pistonul se deplaseaz de la p.m.e la p.m.i
-volumul aerului din cilindru scade
-datorit comprimrii aerului presiunea din interiorul cilindrului crete
-temperatura crete datorit presiunii

Timpul 3 (segmentul c-d-e) cuprinde trei faze distincte: iniierea
injeciei (punctul c), arderea(segmentul c-d) i destinderea (segmentul d-e). n
aceste faze au loc urmtoarele procese:
-ambele supape sunt nchise
-cnd pistonul ajunge n vecintatea p.m.i combustibilul este injectat n cilindru, unde se aprinde
datorit temperaturii ridicate a aerului comprimat, care depete temperatura de autoaprindere a
combustibilului
-urmeaz arderea amestecului aer-combustibil, iar, datorita presiunii, pistonul ncepe s se
deplaseze de la p.m.i la p.m.e (cursa activ a pistonului)
13

-la iniierea fazei de coborre a pistonului presiunea se menine constant datorit procesului de
ardere continu a amestecului aer-combustibil
-destinderea gazelor arse

Timpul 4 (segmentul e-b-a) este evacuarea i cuprinde urmtoarele faze:
-supapa de admisie este nchis;
-supapa de evacuare este deschis;
-gazele arse sunt evacuate din cilindru pe msura ce pistonul de deplaseaz de la p.m.e la p.m.i
De reinut c spre deosebire de motoarele pe benzin, care au arderea rapid, la
motoarele diesel arderea are loc lent, progresiv, pe perioada arderii presiunea n
cilindru fiind constant. Din acest punct de vedere ciclul Diesel mai este numit i ciclul
de ardere la presiune constant.
Ciclu unui motor diesel prezentat mai sus este teoretic dar ajut la nelegerea
fenomenelor fizice ce au loc n motor. n realitate, momentele de deschidere/nchidere a
supapelor sunt decalate fa de p.m.i i p.m.e, iar momentul injeciei este fcut cu
avans fa de p.m.i. Motivele pentru care se recurge la aceste procedee vor fi discutat
n articolele ce vor urma.












14

Bibliografie

Handra Luca,,Mecanisme
http://informatiitehnice.com/ingineria-motoarelor/motorul-diesel-scurt-istoric-caracteristici/