Grupa: 8302 B
Capitolul 2
Studiul organizarii generale si a formei constructive pentru autocarul
impus prin tema
2.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali i masici ai
automobilului de proiectat, precum i a subansamblurilor acestuia
Pentru a stabili principalii parametrii dimensionali si masici se folosesc histogramele
n care se evideniaz limitele inferioare i superioare ntre care se ncadreaz majoritatea
modelelor similare. n urma acestor histograme se aleg principalele caracteristici ale
automobilului de proiectat.
Modul n care se calculeaz numrul de intervale n care se incadreaz modelele
similare, este evideniat n formula (2.1).
(2.1)
(2.2)
Se alege k=4, n urma calculelor efectuate rezultnd intervale ale parametrilor din care
se aleg principalii parametrii ai automobilului impus prin tem.
2.1.1 Predeterminarea principalilor parametri dimensionali externi
In tabelul 2.1 sunt centralizate valorile x si k ,calculate pe baza datelor din tabelul 1.1 pentru
fiecare parametru dimensional utilizand relatiile (2.1) si (2.2).
Tabel 2.1 Dimensiunea intervalelor de observare si numarul de
intervale pentru analiza parametrilor dimensionali
Nr.crt Parametru (mm) Xmax
(mm)
Xmin
(mm)
n lg(n) X
(mm)
K
1 Ampatament 6985 4570 6 0.778 674 4
2 Latimea totala 2550 2400 6 0.778 42 4
3 Inaltimea totala 3970 3000 6 0.778 271 4
4 Lungimea totala 12990 8750 6 0.778 1183 4
5 Ecartament fata 2063 1860 6 0.778 57 4
6 Ecartament
spate
1860 1755 6 0.778 30 4
7 Garda la sol 340 200 6 0.778 12 4
8 Consola fata 2920 2200 6 0.778 201 4
9 Consola spate 3325 1980 6 0.778 376 4
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Figura 2.1 Histograma(H1) lungimea total
Din histograma H1 se poate observa ca cele mai multe modele similare au lungimea
total cuprins n intervalul (11930-12990). Se alege o lungime totala a autovehiculului ce va
fi proiectat aproape de limita superioara pentru a avea un spatiu util cat mai mare.
Valoarea aleas este: La = 13000 mm.
0
1
2
3
4
5
6
8750-9810 9810-10870 10870-11930 11930-12990
Lungimea totala
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H2) pentru limea total a
automobilului.
Figura 2.2 Histograma(H2) limea total
Din histograma H2 se poate observa ca cele mai multe modele similare au limea
total cuprins n intervalul (2512.5-2550). Latimea totala va fi de 2550 de mm pentru a avea
o stabilitatea mai buna si a ajuta la proiectarea unui interior spatios.
Valoarea aleas este: la = 2550 mm.
0
1
2
3
4
5
6
2400-2437.5 2437.5-2475 2475-2512.5 2512.5-2550
Latimea totala
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H3) pentru nlimea automobilului.
Figura 2.3 Histograma(H3) nlimea
Din histograma H3 se poate observa ca cele mai multe modele similare au nlimea
cuprins n intervalul (3727.5-3970).
Valoarea aleas este: Ha = 4000 mm.
0
1
2
3
4
3000-3242.5 3242.5-3485 3485-3727.5 3727.5-3970
Inaltimea
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H4) pentru ampatamentul automobilului.
Figura 2.4 Histograma(H4) ampatament
Din histograma H4 se poate observa ca cele mai multe modele similare au
ampatamentul cuprins n intervalul (5777.5-6381.25).
Valoarea aleas este: L = 6000 mm.
0
1
2
3
4
5
4570-5173.75 5173.75-5777.5 5777.5-6381.25 6381.25-6985
Ampatamentul
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H5) pentru ecartamentul fa al automobilului
Figura 2.5 Histograma(H5) ecartament fa
Din histograma H5 se poate observa ca cele mai multe modele similare au
ecartamentul fa cuprins n intervalul (2008.5-2058).Ecartamentul fata este de 2100 mm mai
mare deoarece este specific sasiului caroseriei cu motorul amplasat in spate.
Valoarea aleas este: E1 = 2100 mm.
0
1
2
3
4
1860-1909.5 1909.5-1959 1959-2008.5 2008.5-2058
Ecartamentul fata
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H6) pentru ecartamentul spate al automobilului.
Figura 2.6 Histograma(H6) ecartament spate
Valoarea aleas este: E2 = 1860 mm.
0
1
2
1755-1781.25 1781.25-1807.5 1807.5-1833.75 1833.75-1860
Ecartamentul spate
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H7) pentru garda la sol a automobilului.
Figura 2.7 Histograma(H7) garda la sol
Din histograma H7 se poate observa ca cele mai multe modele similare au garda la sol
cuprins n intervalul (200-235) si (305-340). Garda la sol este de 340 mm ideala pentru oras cat si
pentru teren accidentat; nu este o valoare fixa insa, ea poate varia in functie de tipul de suspensie
care echipeaza autocarul.
Valoarea aleas este: h
s
= 340 mm.
0
1
2
3
200-235 235-270 270-305 305-340
Garda la sol
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H8) pentru consola fata a automobilului.
Figura 2.8 Histograma(H8) consola fata
Consola fata este de 2700 mm pentru a putea avea loc pentru postul de comanda si pentru a
nu diminua spatial din interior.
Valoarea aleas este: C1 = 2700 mm.
0
1
2
3
2200-2380 2380-2560 2560-2740 2740-2920
Consola fata
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Conform tabelului 1.1 se creeaz histograma (H9) pentru consola spate a automobilului.
Figura 2.9 Histograma(H9) consola spate
Valoarea aleas este: C2 = 3300.
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
4.5
1980-2316.25 2316.25-2652.5 2652.5-2988.75 2988.75-3325
Consola spate
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
2.1.2. Predeterminarea principalilor parametri masici
Tabel 2.2 Dimensiunea intervalelor de observare si numarul de intervale pentru analiza
parametrilor masici
Nr.crt. Parametru Xmin
[-]
Xmax
[-]
n lg(n) x [mm] k
1 m
rap
1.145 2.120 6 0.778 0.27 4
Figura 2.10 Histograma(H10) Distributia valorilor m
rap
in functie de numarul de modele
similar alese.
Valoarea aleasa: m
rap
= 1.848
Masa proprie este definita ca produsul dintre masa raportata si ampatamentul automobilului:
[kg] (2.7)
Astfel rezulta ca masa proprie a autovehiculului este:
0
1
2
3
1.145-1.38875 1.38875-1.6325 1.6325-1.87625 1.87625-2.120
m
rap
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Se determina masa utila nominala
(2.8)
(2.9)
(2.10)
Cu relatiile (2.8), (2.9), (2.10) rezulta ca masa utila a autoturismului este:
) (2.11)
unde N reprezinta numarul de locuri, in afara celui ocupat de sofer.
4521 kg (2.12)
Masa totala este suma masei proprii si a masei utile nominale:
(2.13)
Astfel rezulta ca masa totala a autovehiculului este de 15718 kg.
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
2.1.3 Predeterminarea parametrilor dimensionali si masici pentru
principalele subansamble componente automobilului
In tabelul 2.3 sunt prezentati parametrii masici ale principalelor subansamble
componente ale autovehiculului impus prin tema de proiectare, unde rec este procentul
recomandat din masa totala al masei subansamblului, ales este procentul ales conform temei
de proiectare, iar
[%]
[%]
[kg]
1. Motor 11-13 11 1400
2.
Ambreiaj si schimbator de
viteze
3.0-4.3 3.9 1100
3.
Transmisia-arbori
planetari
0.7-1.2 1.2 200
3. Punte fata 5.8-6.6 6.0 650
4. Punte spate 11.7-12.5 11.5 700
5. Suspensie fata 2.3-3.0 2.5 540
6. Suspensie spate 4.3-4.8 4.4 640
7. Cadru 8.6-10.2 8.9 1250
8. Rotile 14.4-15.6 14.7 1300
9.
Dispozitiv tractare(pt
remorca)
0.4-0.5 0.45 50
10. Sistem de directie 0.7-1.0 0.95 100
11. Sistem de franare 0.7-1.3 1.1 120
12. Rezervor de combustibil 0.7-1.0 1.0 110
13. Sistem de evacuare 0.7-1.0 0.9 90
14. Echipament electric 1.3-1.7 1.6 165
15. Masa proprie sasiu 75.9-79.0 75.0 3000
16. Caroseria 7.5-9.0 8.0 1000
17. Compartiment bagaje 12.0-13.6 12.5 900
18. Lanturi si alte elemente 1.5 1.5 160
19. Troliu cu auxiliare 4.5-5.5 5.0 1100
20. Masa proprie autocar 100 100 11197
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Subansamblul motorului este format din motorul termic, sistemul
de racire, si echipamentele auxiliare montate pe acesta. Masa lui s-a ales
de 1400 kg, datorita gabaritului mare al motorului diesel precum si a
sistemului de racier necesar pentru acesta.
Procentul masei schimbatorului de viteze si a ambreiajului s-a
ales de 3.9% din masa proprie a autoturismului, acesta fiind automat similar
modelelor alese pentru comparare, avand un gabarit mare necesar pentru a
rezista puterii si cuplului transmis de motor, astfel acesta cantareste 1100 kg.
Puntea fata este formata din sistemul de franare, rotile din fata, precum si din
elementele care fac legatura cu caroseria autocarului. Masa acesteia s-a ales de 650 kg,
datorita dimensiunilor si a materialelor folosite pentru a asigura o rezistenta suficient de mare,
autocarul fiind proiectat sa fie utilizat si pe teren accidentat.
Puntea spate este similara puntii fata, fiind formata din sistemul de franare, rotile puntii
spate, transmisia principala si diferential, arborii planetari si elementele de legatura cu
caroseria. Masa acesteia s-a ales de 700 kg deoarece ea este supusa unor solicitari mari,
sistemul de franare fiind momtat pe punte.
Suspensia fata este formata din 2 amortizoare si 2 arcuri elicoidale, precum si
elementele de legatura ale acestora. Masa suspensiei fata este de 540 kg pentru a
putea sustine autovehiculul, pentru a transporta pasagerii in conditii de comfort
maxim si a putea obtine performante maxime pe orice tip de teren.
Suspensia spate este similara celei fata, insa incarcarea aceasta este putin mai
mare,datorita amplasarii motorului in spate.
Ansamblul sistemului de directie este format din volan,
coloana de directie, sistemul de servo-directie si elementele de
legatura cu puntea fata.
S-a apreciat masa la 100kg datorita complexitatii constructiei si a
sistemelor care asigura un raspuns cat mai bun al acestuia.
Sistemul de evacuare este format din instalatia care pleaca de la
motor pana in partea din spate a autoturismului unde conecteaza
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
atenuatorul de zgomot. Acesta mai cuprinde si filtrul de particule. Masa sistemului este de 90
kg datorata lungimii acestuia.
Echipamentul electric si bateriile de acumulatori cuprind totalitatea cablurilor care
fac legatura intre echipamentele electrice ale autovehiculului si bacteriile de
acumulatori, cantarind 165 kg.
Transmisia cuprinde arborii planetari care fac legatura intre cutia de viteze si reductor
si roti precum si reductorul distribuitor. Datorita cuplului mare pe care il transmit masa
acesteia este mare.
Rezervorul de combustibil este amplasat in partea din spate a autoturismului
si cantareste 110 kg, datorita marimii necesare pentru stocarea unei cantitati
mari de combustibil.
Echipamentele auxiliare care apar pe autovehicul reprezinta toate sistemele
care asigura comfortul pasagerilor (ex: sistemul de sonorizare,echipamentul
video si de climatizare), precum si sculele prezente. Acestea impreuna cu roata de rezerva
amplasata in spatele rezervorului duc la o masa de 1100 kg.
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
2.2 Predeterminarea formei si a dimensiunilor spatiului util
Dimensiunile interioare ale autocarului au ca obiectiv prezentarea urmatoarelor
caracteristici dimensionale:
1) Organizarea si dimensiunile postului de conducere
2) Amplasarea banchetelor si/sau scaunelor pentru pasagaeri si dimensiunile acestora
3) Dimesiunile volumului util (portbagaj, furgon, bena, habitaclu, salon, etc)
4) Dimensiunile impuse de constructia si organizarea automobilului
Organizarea si dimensiunile postului de conducere, amplasarea banchetelor si/sau
scaunelor pentru pasageri si dimensiunile acestora se stabilesc cu ajutorul manechinului
bidimensional.
Manechinul bidimensional se executa la scara din folie de dural sau plastic acrilic si
reprezinta conturul fizic al unui adult de sex masculin; consta din tors si segmentele picioarelor
asamblate cu articulatii prevazute cu scari pentru masurarea unghiurilor.
Sunt folosite trei manechine diferentiate prin lungimile segmentelor piciorului l
s
pentru
gamba si l
t
pentru coapsa deoarece s-au constatat ca dimensiunile torsului variaza
nesemnificativ. Cele trei manechine sunt simbolizate prin procentajele 10, 50, 90 procente.
Semnificatia acestui procentaj este urmatoarea: pentru manechinul cu procentaj 90 inseamna
ca dintr-un numar de adulti, 90% dintre ei au lungimile segmentelor l
s
si l
t
mai mici sau cel
mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin, pentru
manechinul cu procentaj 50, 50% din numarul de adulti au lungimile segmentelor l
s
si l
t
mai
mici sau cel mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin,
pentru manechinul cu procentaj 10, 10% din numarul de adulti au lungimile segmentelor l
s
si l
t
mai mici sau cel mult egale cu lungimile corespunzatoare acestei tipodimensiuni de manechin.
Numarul de adulti s-a stabilit dupa criterii statistice.Dimensiunile segmentelor l
s
si l
t
sunt
prezentate in tab 2.4 :
Tabelul 2.4 Tipodimensiunea manechinului,[6]
Tipodimensiunea
manechinului [%]
10 50 90
l
s
[mm] 390 417 444
l
t
[mm] 408 432 456
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Figura 2.1. Manechinul bidimensional tip 90, [6]
Pozitia manechinului pe scaunul soferului este definita de dimensiunile a si b (pozitia
articulatiei H a soldului fata de partea verticala a panoului despartitor de compartimentul
motorului, respectiv fata de podea), de unghiul dintre axa torsului rezemat pe scaun si
verticala, de unghiurile , si care reprezinta unghiurile principalelor articulatii (sold,
genunchi si respectiv glezna) ale manechinului bidimensional. Manechinul in aceasta pozitie
este prezentat in figura urmatoare:
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Figura 2.2 Manechinul bidimensional amplasat la postul de conducere,[6]
Tabelul 2.5 Valori medii recomandate ale unghiurilor, [6]
Unghi Recomandare [ ] Ales [ ]
20-30 30
90-120 90
98-140 140
90-110 100
Partea inclinata a podelei se alege de 400mm, deoarece autovehiculul este de clasa
mare avand spatiu suficient sa acomodeze o podea mare potrivita oricarui conducator.
Inaltimea articulatiei H este de 400 mm pentru a asigura o vizibilitate cat mai buna in timpul
conducerii, dar si datorita dimensiunilor scaunului soferului, incarcat cu foarte multe
echipamente electrice.
Unghiurile principalelor articulatii sunt alese pentru a acomoda orice tip de
conducator, ele putand fi schimbate cu ajotorul sistemului de reglare al scaunului.
Distanta dintre punctul F si linia interioara a acoperisului nu trebuie sa fie mai mica de
100-135 mm. Se adauga 15-25 mm grosimea totala a acoperisului si 20-40 mm care tine cont
de curbura transversala a acoperisului si de amplasarea laterala a scaunului. Punctul F se
pozitioneaza pe o dreapta ce trece prin punctul H si este inclinata fata de verticala cu 8
o
, la o
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
distanta de 765 mm care corespunde manechinului 50 care sta pe scaunul plasat in pozitia
mediana.
Astfel distanta dintre punctual F si linia interioara a acoperisului se alege de 200 mm,
datorita tipului de autovehicul proiectat.
Figura 2.3. Pozititia manechinului fata de conturul acoperisului
Figura 2.4 Principalele dimensiuni ale scaunelor
Dimensiunile compartimentului de bagaje sunt influentate in mod direct de consola
spate si de latimea totala a autovehiculului, precum si de organizarea spatiului acestuia.
Latimea compartimentului de bagaje va fi mai mica decat latimea totala datorita
trapelor de bagaje aflate pe ambele parti ale autovehiculului.
Nume: Nae Ionut Alin
Grupa: 8302 B
Lungimea compartimentului de bagaje este direct proportional cu dimensiunea
ampatamentului,insa fiind mai mic decat acesta.
Astfel spatiul util al compartimentului de bagaje poate fi asemanat cu un paralelipiped,
ale carui dimensiuni au fost alese conform dimensiunilor autovehiculului proiectat si conform
modelelor similar,astfel: lungime 5500mm, latime 2500 mm si inaltime de 1100 mm.
Putem calcula volumul spatiului util al compartimentului de bagaje:
=15125x
.
Impartind volumul spatiului util la numarul de pasageri,rezulta un spatiu de bagaje
pentru fiecare pasager de :
28x
.
2.3 Intocmirea schitei de organizare generala
Motorul va fi plasat transversal, la fel ca la majoritatea modelelor similare, avand
ambreiajul in continuarea motorului, iar schimbatorul de viteze in continuarea ambreiajului
amplasate in spatele autovehiculului.
Rezervorul se va pozitiona in fata puntii din fata, departe de commpartimentul
motorului, din motive de siguranta. Rotile de rezerva se vor pozitiona in consola spate,
creand astfel o incarcare suplimentara pe puntea din spate.