MINISTERUL EDUCA|IEI, CERCETRII, TINERETULUI SI SPORTULUI

UNIVERSITATEA ,PETRU MAIOR, TRGU-MURES

EACULTATEA DE STIIN|E SI LITERE
UNIVERSUL PROZEI LUI PAVEL DAN
-REZUMAT-
CONDUCTOR STIIN|IFIC: DOCTORAND:
Prof. univ. dr. Iulian BOLDEA Maria Liliana BARSAN
(SABU)
TARGU-MURES
2O12
CUPRINS
ARGUMENT
I. PAVEL DAN SI LITERATURA TRANSILVNEAN
II. IPOSTAZE ALE VIE|II RURALE N OPERA LUI PAVEL DAN
III. ELEMENTE EOLCLORICE SI EANTASTICE N PROZA LUI PAVEL DAN
IV. TEHNICI SI STRATEGII NARATIVE
V. STIL SI EXPRESIVITATE
CONCLUZII
BIBLIOGRAEIE
ANEXE
Termeni cheie: univers, Iolclor, Iantastic, supersti|ii, stil, expresivitate.
Proiectul prezentei cercetri contureaz Ir preten|ia unei abordri exhaustive
personalitatea artistic a scriitorului Pavel Dan, respectiv universul prozei sale literare. Am
ncercat s evitm o recenzare gratuit a bibliograIiei de exegez, orientndu-ne, preIeren|ial,
spre acele lucrri care n lumini si umbre dau contur personalit|ii scriitorului.
O adecvare a metodologiei de cercetare ne-a determinat, pe ct posibil, s abordm o
construc|ie ideatic deschis, n care interpretarea, alturi de recursul la citat, s ne oIere
msura autenticit|ii, dar si proiectul hermeneutic care trimite mai departe pe cale
interoga|iei, respectiv ntr-o provocare n explorarea adncimilor semantice ale discursului
cercetat.
Ne-am propus ca ipoteze de lucru, n Iunc|ie de etapele de cercetare, s urmrim
modul n care Pavel Dan se Iormeaz si se aIirm ca scriitor n contextul Iavorabil de via|
cultural si literar din perioada interbelic, o analiz a ruralit|ii, a Iolclorului si a
Iantasticului din proza acestuia, precum si abordarea tehnicilor si strategiilor narative, a
stilului si expresivit|ii prozatorului ardelean cu scopul de a contura universul prozei lui
Pavel Dan, prin elemente complementare,printr-un spor de inIorma|ie, dar si de interpretare a
crea|iei sale.
Lucrarea se structureaz pe cinci capitole, n primul capitol, Pavel Dan i literatura
transilvnean, urmrind prezentarea contextului cultural si politic caracteristic perioadei
interbelice, conIigurat ntr-o sintez care aduce mpreun inIorma|iile, parte deja prelucrate n
diverse tomuri ori publica|ii, parte risipite n lucrri mai pu|in consultate ori cunoscute de
cititori.
Via|a literar n Ardealul de dup Unire nu Iace excep|ie de la acest avnt cultural,
publica|iile literare proliIernd n toat provincia, instituindu-se o tradi|ie care coaguleaz n
jurul cenaclurilor si al revistelor literare, scriitori din toate genera|iile. Teza reprezint, astIel,
o contribu|ie la cartograIierea centrelor care gzduiesc ini|iative publicistice din spa|iul
cultural si literar si la conturarea mediului intelectual Iavorabil aIirmrii scriitorului Pavel
Dan. Dup 1930, Pavel Dan si Iace apari|ia n via|a literar prin colaborarea la cteva din
revistele reprezentative ale Ardealului din acea perioad: Darul vremii, Abecedar, Pagini
literare, Gand romanesc, Blaful, chiar Gandirea, bucurndu-se de aprecierea lui Teodor
Mursanu, dar mai ales a lui Ion Chinezu.
Surprindem apoi receptarea operei lui Pavel Dan ntr-o plaj activat cu intermiten|e.
Scriitorul s-a bucurat dintru nceput de aprecierile elogioase, dar pertinente ale
contemporanilor. Remarcabile observa|ii aduc Ion Chinezu, Eugen Ionescu, care l ncadreaz
pe prozator n tradi|ia strlucit a spa|iului epic transilvnean, n Iilia|ie direct cu Slavici,
Rebreanu si Agrbiceanu, un prozator al crui realism cu nclina|ie spre Iantastic are toate
atributele modernit|ii. Se Iac de asemenea rela|ionri ntre biograIia si opera scriitorului.
Toate aceste observa|ii critice se vor Ii dovedit perene, ele Iiind acceptate, preluate si
mbog|ite de genera|iile urmtoare de exege|i: Mihail Sebastian, Monica Lazr, Nicolae
Balot, Elorian Potra, Nicolae Elorescu, Ion Vlad, Constantin Cublesan, Sergiu Pavel Dan,
Aurel Podaru, Ion Buzasi, Valentin Visinescu, Cornel Regman s.a.
ntre coordonatele de interpretare se impune ca un Iir rosu perspectiva n care un
succint traseu biograIic poate Ii recursul pentru mesajul unei literaturi care nu se vrea doar
Iic|iune, ci un dialog ntre planul existen|ial si cel spiritual. Viziunea IilosoIic si pesimist,
spiritul de observa|ie, Ior|a evocatoare a atmosIerei rurale, dar si talentul de stilist remarcabil
reprezint cteva din caracteristicile acordate scriitorului realist Pavel Dan. i este remarcat
lui Pavel Dan si o cunoastere temeinic a Iolclorului, avnd ca rezultat o n|elegere a satului
ca expresie uman a Ior|elor cosmice si o ntreptrundere a planului realului cu cel al
Iantasticului ntr-o iluminare reciproc.
Calit|ile lui Pavel Dan ca analist psihologic, cunoasterea exact si minu|ioas a
proceselor sociale si a reIlexului acestora n universul luntric al personajelor suplinesc o asa
zis lips de inven|ie epic. Aria de investiga|ie a prozatorului pune n opozi|ie lumea satului,
viu relieIat si via|a orasului, chiar dac simplist intuit.
Pavel Dan, vzut n ipostaza moralistului, este dublat de aspira|ia estetic. Opera sa n
traiectul ei dialectic si dinamic oIer un orizont de asteptare, d imaginea unor trepte spre o
construc|ie mai complex, epopeic. Inclusiv Iolclorul absorbit n viziune organic, conduce
spre mit si spre viziunile etosului |rnesc.
O alt dimensiune care i se acord prezumtiv prozatorului ar Ii experien|a unei poetici
expresioniste, chiar oIerindu-se discursului su atribute ale viziunii aduse de expresionisti.
Concomitent este sesizat n scrierile sale o coloratur dramatic si inten|ia realizrii unei
Iresce a satului ardelean.
Exist la Pavel Dan o realitate dublat de straturi de semniIica|ii, induse nu doar din
mijloacele stilistice proprii ci si din cultul pentru Iorm al vremii, ntre care Iantasticul poate
Ii considerat aspect al estetismului.
Dincolo de aprecierile pozitive pe care, n general, le exprimm Ia| de exegeza
dedicat lui Pavel Dan, trebuie s men|ionm o aplica|ie a acesteia mai mult pe aspecte de
monograIie, de mesaj, de semantic si mai pu|in pe laboratorul de crea|ie, pe ,mecanismele
de Irazare si pe structura stilistic n care identiIicm, o dat n plus, singularitatea
scriitorului.
Cel de-al doilea capitol, Iposta:e ale viejii rurale in opera lui Pavel Dan, aduce o
investigare a universului prozei lui Pavel Dan, Iiind surprinse ipostazieri ale vie|ii rurale asa
cum apar ele transIigurate n discursul epic. nc n exegeza timpurie sunt identiIicate
ipostazele vie|ii rurale care se constituie n tot attea planuri-imagine, pe care proza lui Pavel
Dan si brodeaz discursul, un discurs care socheaz prin modernitate. Universul prozei lui
Pavel Dan e unul ,cosmoidal, personajele sale au concomitent o autonomie individual, dar
si o vizibil ncatenare social, ntr-un construct de tip romanesc, chiar dac articularea
pieselor a rmas, pentru scriitor, n Iaza de proiect. Toate provocrile majore ale existen|ei,
rmn pentru Pavel Dan piste pe care si conduce personajele permanent amenin|ate de
primejdia decderii morale, cercetnd si descriind particularizat probleme si aspecte tipice ale
satului ardelean: peisajele sale speciIice, atmosIera ncrncenat, pitorescul su Iolcloric si,
mai cu seam, Iondul suIletesc al oamenilor. Dup peregrinrile prin oras, Pavel Dan se
ntoarce n atmosIera satului prin intermediul prozei sale. Scriitorul, neIiind un observator
extern, el priveste totul din interior, din mijlocul realit|ilor sociale, astIel reusind s
surprind o psihologie a rela|iilor n spa|iul rural, un spa|iu cu statut de lume nchis, ostil
orasului. Pavel Dan rmne un excelent observator dublat de dimensiunea aIectiv n tot ce
priveste universul rural.
n aceast perspectiv, problematica prozelor lui Pavel Dan, are evidente implica|ii
IilosoIice, n dialectica n care apare n conIlict o legitim aspira|ie spre Iericire opus unei
realit|i dure, nedrepte, unde individul e prbusit n suIerin|, dezumanizare si moarte. Doar
aparent Pavel Dan recurge la motivul asigurrii subzisten|ei care degenereaz la personajele
sale, n lcomie, necinste, apoi arogan| si insolen|, naratorul Iolosindu-se de pretext pentru
a radiograIia o dinamic a psihologiei acestora care si triesc dramele anonime ntr-o
lentoare implacabil si sub absurdul legilor brutale ale istoriei.
Multe din personajele scrierilor lui Pavel Dan se gsesc pe coordonate comune ele
putnd Ii n|elese n contextul general al prozei al crui nucleu de baz l constituie ciclul
Urcnestilor, un veritabil roman de Iamilie.
Pavel Dan si concepe teatral momentele, schimb succesiv decorurile si men|ine
tensiunea lecturii printr-o incertitudine si printr-un raIinat joc de perspective naratoriale, cnd
introspec|ia alterneaz cu privirea din aIar. n unele nuvele, prelund procedeul din
romanele lui Rebreanu, Pavel Dan introduce imagini n simetrie asezate n debutul, n Iinalul,
dar si n interiorul scrierii, simetrii care pot deveni proiec|ii ale anticiprii.
Paradoxul universului rural al lui Pavel Dan decurge din arhaicul aIlat n
complementaritate cu dimensiunea modern.
n cercetarea noastr, ntr-o viziune a integralit|ii, n explorarea universului epic a lui
Pavel Dan se impune dincolo de un Iundament teoretic, n virtutea ancorelor necesare, o
analiz a toposului ruralit|ii n conjunc|ia dimensiunilor de identitate si alteritate.
Schematiznd o ncatenare n existen| a Iiin|ei umane, n viziune popular distingem
un sens larg, unde alteritatea se dezvolt pe dou dimensiuni, aceea a oamenilor, a lumii
vzute n orizontal , respectiv, a lumii nevzute, a divinit|ii pe vertical; dar si un sens
restrns, n care se ncadreaz ,aproapele, sau alteritatea imediat. Aceste coordonate de
rela|ionare sunt Iie cu mediul satului, Iie cu cel al orasului.
n paginile sale narative, Pavel Dan plaseaz ac|iunile n interiorul casei si n jurul ei,
n imediata vecintate, respectiv curtea sau grdina. Spa|iile apar n imagini posomorte n
care treneaz via|a sracilor satului, imagini proiectate printr-o descriere concis, dar
autentic a interioarelor n care locuiesc |ranii. Aceste descrieri de interior |rnesc au o
Iunc|ie evident, de a caracteriza oamenii si de a prezenta Ielul lor de trai. Obiectele mediului
ambiant, prin modul lor de existen|, reprezint un mesaj adresat alterit|ii, situa|ie n care
prin reciprocitate, n obiect se investeste ceea ce ar trebui s Iie investit n rela|ia uman.
Al treilea capitol, Elemente folclorice i fantastice in pro:a lui Pavel Dan, aduce mai
nti o Iundamentare teoretic privind dimensiunea Iolclorului n literatur si n conIigura|iile
Iantasticului, urmat de o proiec|ie a etnosului n proza lui Pavel Dan pe dimensiunea spa|iului
n mentalitate popular, a timpului si valen|elor lui magice, dar si identiIicarea unor surse ale
Iantasticului n credin|e si supersti|ii.
Ca scriitor, aten|ia lui s-a ndreptat mai ales spre capitolele de liric si magie a
Iolclorului: doine, cntece de jale, bocete, supersti|ii, practici magice. A prelucrat o singur
legend din cele culese, n nuvela Iobagii, cltoria lui Dumnezeu si a SIntului Petru pe
pmnt.
O idee vehiculat n exegez este aceea care motiveaz geneza Iantasticului din teme
Iolclorice, printr-o eludare a imagina|iei scriitorului. Realist prin structur, Pavel Dan, ntr-o
sincronie cu genera|ia sa literar, include cel pu|in n cteva din scrierile sale experimentul
eposului mitico-Iantastic, care este surprins n spa|iul izolat de inIluen|a civiliza|iei.
Gndit pe vertical, lumea apare, n concep|ia popular, ca o suprapunere a raiului, n
ordinea cosmic, si a iadului n punctul cel mai de jos, n aIundul pmntului. Credin|a n
cellalt trm, Iie el sus sau jos, spa|ializeaz ideea de bine, sau cea de ru, inclusiv ca
rezonan| n via|a interioar. Pe acest principiu, Iunc|ioneaz si constiin|a personajelor din
nuvelistica lui Pavel Dan, cu unele amendamente ns, cci, casa, locul bun, protector poate
deveni, uneori, sub imperiul unei realit|i exterioare Iie el Iantasticul, sau Iactorul agresiv
de natur social un loc ru. Depozitarul acestei viziuni este Iolclorul, acesta concomitent
Iiind att instrument de cunoastere, ct si cod de interpretare.
Dimensiunea spa|ial n crea|ia lui Pavel Dan reprezint un ordonator al scenariului
scrierilor sale, nu doar n ceea ce priveste linia epic, ci si n aceea a cadrelor / planurilor n
care apar personajele concepute ntr-un proIil apropiat de cel al genului dramatic. Spa|iul-
cadru poate deveni oricnd spa|iu-metaIor / spa|iu-simbol care justiIic o codiIicare pentru
autor si o decodiIicare pentru cititor, aceste spa|ii descrise, uneori, n rezonan|e lirice putnd
s reprezinte un aport complementar n proiec|ia tririlor interioare ale personajelor.
Timpul e considerat ca o succesiune de acte, Iiecare act ritualic constituind un act
singular, de sine stttor, semniIicativ n raport cu o credin| de natur mitic, iar n universul
rural, el poart marca tuturor elementelor etnosului, elemente pe care Pavel Dan le-a
exploatat din plin n prozele sale.
Omul si-a creat astIel o lume nou, o lume ideal, o lume a miturilor si magiei, unde
chiar cuvntul, n descntece, Iarmece, capt valen|e magice.
Urmtorul capitol, Tehnici i strategii narative, aduce o analiza textual aplicat pe
ideea descoperirii mecanismelor intime ale construc|iei discursului, dar si a unei ,Iiziologii
de Iunc|ionare a acestuia pentru inducerea unui cmp magic al cuvntului.
Aceste aspecte sunt prezentate prin apelul la premisele teoretice ale naratologiei unde
stabilim instan|ele textului narativ literar, dar si tipurile de nara|iune, n accep|ia unor
importan|i reprezentan|i ai teoriei literaturii. Prin aplicarea, n proza lui Pavel Dan, a unei
grile de interpretare dup tipologia narativ a lui Jaap Lintvelt se stabilesc raporturi ale
nara|iunii de tip heterodiegetic, respectiv homodiegetic n planurile: perceptiv-psihic, cu
stabilirea perspectivei narative si a modului narativ; temporal, semniIicnd momentul,
ordinea si durata nara|iunii; spa|ial, cu identiIicarea pozi|iei si a mobilit|ii spa|iale; verbal,
prin stabilirea statutului naratorului si persoanei gramaticale, selectarea timpurilor trecutului
si valoarea lor stilistic, sesizarea gradului de inser|ie a discursului actorilor, respectiv a
tipurilor Iunc|ionale de discurs.
Regsim la Pavel Dan, pe de o parte un narator care nu Iigureaz n diegez ca actor
sau personaj si povesteste la persoana a III-a ca n Ursita, Uliana, Urcan btranul,
Inmormantarea lui Urcan btranul, Priveghiul; vorbim n acest caz de nara|iune de tip
heterodiegetic auctorial, vocea naratorului suprapunndu-se cu cea a autorului. De cealalt
parte regsim naratorul implicat n povestire, prin urmare se relateaz la persoana I cum
aIlm n Neca:uri, Fragmente, Jedenii din copilrie etc. nara|iune de tip homodiegetic
auctorial. Un caz particular l constituie nuvela Copil schimbat n care apar ambele tipuri de
nara|iune, att cea heterodiegetic, ct si cea homodiegetic. nregistrm la Pavel Dan
tendin|a ctre rezumat, abordnd un mod narativ complex prin mbinarea discursului su cu
cel al personajelor. n acest caz, rezumatul discursului actorilor reprezint o tendin| de
organizare a inIorma|iilor cu maxim concizie.
n proza lui Pavel Dan se identiIic o dubl natur a discursului, o perspectiv
obiectiv n maniera metodei epice a lui Rebreanu si alta subiectiv izvort din
transIigurarea experien|ei existen|iale. Aceast senza|ie dual ne oIer imaginea unei lumi
ambigue, conIuze, care dau si nota de mister.
Pe Iondul unei perspective obiective, prozatorul detaliaz si acele ,interioare de
constiin|, atunci cnd si prezint protagonistii care posed toate trsturile si nsusirile
colectivit|ii din care Iac parte, ca reprezentan|i tipici, indivizi cu un proIil propriu, bine
conturat.
Pavel Dan realizeaz o simbioz ntre timpul universului narat si timpul discursului, o
sintez deci ntre Iabul, adic ordinea evenimentelor povestirii si subiect, ca ordine a
discursului. Pe aceast schem temporal, autorul creeaz structuri ce conduc spre inversiuni
si intruziuni n istorie, prin ntoarceri n timp asupra vie|ii personajelor, dar si proiec|ii n
viitor, prin anticipa|ii sau interven|ii auctoriale. Personajele scrierilor lui Pavel Dan percep
timpul pe o ax a asteptrii, a rememorrilor, pe un traseu al acumulrilor dramatice n care
eliberarea ca ntr-o Iatalitate pare imposibil, spa|iul textual, dnd impresia unui ,pseudo-
timp, cci naratorul este acela care determin organizarea temporal prin ordine si durat.
Pavel Dan se Ioloseste n scrierile sale, ca ntr-o montare scenic, de cadrul spa|ial
schimbat aproape la Iiecare episod narativ pentru a stimula succesiunea derulrii
evenimentelor si a strni interesul cititorului. Toposul, ca loc de derulare a evenimentelor,
este ales de ctre narator, avnd n vedere inIluen|a pe care trebuie s o creeze asupra
personajelor. Spa|iul este astIel ordonat n Iunc|ie de viziunea controlat a naratorului asupra
unui univers epic integral.
Pentru Pavel Dan, cmpia pare echivalent neantului, lumea ntinzndu-se de la
rsritul pn la apusul soarelui, drumul care o strbate devenind o entitate aparte, un
eveniment care zdruncin dimensiunea spa|iului diurn, imprimndu-i o dialectic misterioas.
Prozatorul dovedeste o miestrie artistic evident n trecerea gradat de la descrierea
spa|iilor interioare la proiec|iile celor exterioare si invers.
n planul verbal, naratorul constituie centrul de orientare a cititorului, punctul su de
vedere Iiind hotrtor n n|elegerea povestirii. Prezentul verbelor poart ncrctura aIectiv
a evenimentelor, tensiunea momentului, iar pentru redarea ntmplrilor deja petrecute,
naratorul recurge la un interesant ,basorelieI verbal, realizat din Iorme ale timpului trecut.
Realismul nuvelelor lui Pavel Dan se Iundamenteaz si pe realul modurilor n care se
gsesc Iunc|iile de baz ale structurii de adncime, indicativul Iiind modul ce caracterizeaz
preponderent Iorma con|inutului operei.
IdentiIicm n proza lui Pavel Dan o inser|ie a discursului actorilor, att n varianta
celui exterior narativizat, ct si a celui interior narativizat, ca maniIestare a gndurilor
interioare ale personajelor. Discursul naratorului si cel al actorilor este unul dens, care
relateaz o curgere vertiginoas a evenimentelor. Naratorul de|ine totusi suprema|ia, el Iiind
ntotdeauna prezent n nara|iune, controlnd discursul, chiar si pe cel al personajelor.
Un aport de noutate n convingerea noastr cel pu|in n virtutea studierii unui
imens material documentar , este studiul aplicat din capitolul V, Stil i expresivitate, cci
asa cum speciIicam o exegez axat pe acest compartiment este nc srac. Er s ne
asumm o metodologie integral structuralist, am orientat cercetarea noastr spre analiza
straturilor de semniIica|ii.
Si aici studiul nostru s-a Iocalizat pe cteva planuri: Ionetic, cu abordarea ritmului dar
si ale prezen|elor complementare ale imagisticii sonore alitera|ia si asonan|a; planul lexical
ca generator de eIecte stilistice, unde regionalismele si termenii populari, mprumuturile
lexicale si neologismele, elementele de argou si jargon conIigureaz rezonan|a substan|ei
epice; planul morIo-sintactic cu accent pe componente ca interjec|ii si onomatopee,
conversiunea ca modalitate expresiv si oralitatea; valen|ele tropice incluznd n |estura
discursului Iigurile de stil personiIicarea, compara|ia, metaIora, hiperbola, epitetul,
repeti|ia, enumera|ia si inversiunea care poten|eaz, semantic si estetic, mesajul artistic.
n planul Ionetic, dar si al ritmului interior al discursului, exist o pulsa|ie ritmic a
discursului care induce atmosIera liric, pasaje ntregi din textele scriitorului putnd Ii
asezate n Iorm poematic. Proza lui Pavel Dan se structureaz pe un ritm rezultat din
sleIuirea ndelung a Irazelor, astIel nct ele dobndesc sonorit|i si dimensiuni n nln|uiri
contrapunctice ntr-o nara|iune care, printr-o tehnic special cuprinde si sugestive pauze
descriptive.
Un rezultat al cercetrii noastre l reprezint cuprinderea n tez a unei liste de termeni
regionali, respectiv populari, prezen|i n opera lui Pavel Dan, ntr-o concep|ie care se doreste
o depsire a unui simplu glosar explicativ. Realizarea inten|iei noastre s-a Icut, n primul
rnd pe studiul textului, iar n acceptarea nuan|elor semantice ne-am rezervat libertatea de a
interveni cu propria noastr explica|ie, acolo unde am considerat c exist si alte accep|iuni
ale termenilor, mai relevante n contextul discursului. O suplimentar interven|ie a noastr se
constituie n Iaptul c aducem n completarea Iiecrei explica|ii, n justiIicarea interpretrii
semantice, si citate din opera scriitorului.
Interjec|iile si onomatopeele nu reprezint o prioritate la Pavel Dan. Ele apar sporadic,
doar atunci cnd prezen|a lor pare imperios necesar. Lipsa onomatopeelor este compensat
de utilizarea verbelor sau a substantivelor care sugereaz zgomotul. EIectele speciale de
zgomot, dinamism, cresterea tensiunii prin intermediul interjec|iilor si al verbelor derivate din
interjec|ii sau onomatopee contureaz un univers sonor de Iundal, rmnnd evident
preIerin|a autorului pentru grupul verbal n economia de elaborare a discursului epic.
ntre modalit|ile expresive la nivel lexical, pe care le gsim n proza lui Pavel Dan,
dintre cele mai semniIicative ca impact asupra expresivit|ii este conversiunea. DiIuzor al
expresivit|ii, conversiunea aduce o poten|are a expresiei artistice, o miscare a sensurilor att
n interiorul cuvintelor n individualitatea lor, ct si n cadrul enun|urilor unde cuvintele
primesc o alt valoare gramatical.
Conversiunea de|ine un poten|ial stilistic remarcabil, Iiind un instrument lingvistic
generator de expresivitate. Prin transpozi|ie lexico-gramatical, Iiecare parte de vorbire poate
prezenta si reprezenta lumea ntr-un anumit mod, avnd virtutea de a crea si recrea universul
prin imagina|ie.
Prin caracterul su proliIic si activ, prin gama larg de transIeruri ntre clasele lexico-
gramaticale, conversiunea se nscrie n categoria Iaptelor de limb valoriIicate din plin la
nivel stilistic. Este o realitate c valorile stilistice se nasc din valorile lexical-gramaticale.
Reprezentant al nara|iunii moderne, Pavel Dan abordeaz oralitatea ca una dintre
componentele stilistice ale operei sale. nIptuind oralitatea n exprimarea scris, arta literar
a lui Pavel Dan dobndeste noi resurse pentru mbog|irea universului Iic|ional al prozei sale,
dar si pentru autentiIicarea lui.
O pondere a analizelor noastre o reprezint studiul valen|elor tropice, Iigurile de stil
asigurnd substan|ei epice acel aliaj stilistic ce asigur originalitatea crea|iei lui Pavel Dan.
Analizele din Iiecare compartiment exprim nu doar valorile de ncadrare, ci si o
ncatenare a lexemului n planurile hermeneutice posibile, instituindu-se, o dat n plus, n
rezultatele cercetrii.
Ceea ce conIer individualitate / singularitate prozei lui Pavel Dan, este inclusiv un
contur al expresiei a crei substan| primeste ncrctura aIectiv prin valen|ele tropice pe
care autorul le acord discursului su epic. Modalitatea noastr de cercetare, prin recursul
perseverent la text, ne ndrept|este s credem c analizele propuse, comentariile
complementare exegezei critice, reprezint o provocare pentru noi abordri ale operei lui
Pavel Dan.