LIMBA DE LEMN-ASPECT AL GLOBALIZARII

Prof. Cirjan Nicoleta Scoala c cla!ele I-"III #$%&

Pe langa foame, frig si intuneric, unul dintre produsele de succes ale epocii de
aur a fost limba de lemn. Limba, domeniu si fenomen social prin excelenta a devenit
vehiculul perfect al ideologiei comuniste.
Sintagma limba de lemn , atat de mult utilizata in anii din urma, a fost si este
asociata atat de vorbitori cat se de specialistii care au studiat fenomenul, cu un continut
semantic destul de vag, care , in cursul ultimilor anii , a evoluat ca urmare a perceperii si
revelarii treptate a unor caracteristici suplimentare.
Ultimii ani au cunoscut voga internationala a doua unitati lingvistice : dialog si
limba limba! de lemn. "oga dialogului restransa pana la un moment dat la lumea
occidentala, se intemeiaza pe o schimbare de mentalitate # moderna si democratica, care
promoveaza tratativele ca principala modalitate de rezolvare a problemei litigioase, a
conflictelor de toate felurile. $impotriva , limba de lemn reprezinta mentalitatea totalitara
si are in vedere realitati ale %uropei de %st si &siei, desi sursa sintagmei este occidentala :
in acceptia sa social' politica , cea care i'a asigurat larga raspandire internationala
(
,
formula limba de lemn a fost pusa in circulatie de )r. *hom , in (+,- prin cunoscuta
lucrare La langue du bois .
Prima abordare teoretica a fenomenului este cea propusa de .oman /a0obson in
(+12
3
care facand o comparatie cu limba!ul natural a stabilit caracteristicile limbii de
lemn :
a4 emitatorul este rareori specificat , personalitatea sa nu are importanta pentru ca el
vorbeste ca reprezentant al partitudului , al guvernului , al poporului 5
b4 destinatarul este la fel de neprecizat 5
c4 referentul , mesa!ul si codul se confunda 5
d4 functia metalingvistica in limba de lem trece pe primul plan pentru ca aplicarea
codului , este in acelas timp, expresia puterii si expresia supunerii la aceasta 5
(
)r. *hom , Limba de lemn , 6umanitas , 7ucuresti (++2
3
.oman /a0obson, Essais de linguistique generale, in Les editions de minuit , Paris (+12
(
e4 functia fatica se realizeaza prin formule rituale din comunicare , care instaureaza
si pastreaza puterea5
f4 functia referentiala este absorbita de functia incitativa5 naratiunile si descrierile se
transforma irezistibil in ordine si imbolduri.
$in analiza discursului comunist, acelasi autor reliefeaza urmatoarele trei
concluzii :
stilul limbii de lemn este vag, plin de abstractii si redundante 5
stilul limbii de lemn este identic, oricine ar fi autorul si oricare ar fi tema, in limba
de lemn exista o singura adecvare : cuvintele se plaseaza potrivit unui ritual
cunoscut de toti 5
inventia, hiperbola si eufemismul se intalnesc in registrele invectivelor 8dusmani
marsavi, caini turbati4 si in blestemele superlativului 8cel mai dintai, cel mai
egal4 5
pronumele eu a disparut , iar pronumele la persoana a doua nu apare niciodata. 9n
schimb noi este inserat la fiecare rand, dar trimite la acelasi referent, unitatea
poporului , partidului sau guvernului.
& doua abordare teoretica a fenomenului limbii de lemn este cea propusa de )r.
*hom in lucrarea mai inainte mentionata .
9ntemeindu'se pe teme sovietice cu caracter social'politic mai ales, autoarea
incearca sa surprinda , pe baza unei analize profunde si minutioase , specificul acestei
variante lingvistice.
:aracteristicile limbii de lemn stabilite de )r. *hom sunt urmatoarele :
La nivel de sintaxa observam :
a4 Substantivarea care se traduce prin reculul coordonatelor circumstatiale
sistematic inlocuite de substantive precedate de o prepozitie. 9n locul
verbului simplu apare un grup verbo'nominal . %fectul cionsta in
sustragerea de la precizia verbului si optiunea pentru echivocul
atemporalitatii.
b4 :onstructii pasive si impersonale 8s'a facut ,a fost exprimat4
3
c4 Predilectia pentru comparative 8mai profunde, mai vaste4
d4 ;odul imperativ exprimat prin sintagma trebuie sa
e4 &bsenta deicticelor adica a adverbelor de timp si de loc dar si a
pronumelor personale la persoana intai si a doua singular si plural 5 limba
de lemn utilizeaza la modul absolut acum ce are senmnificatia in epoca
noastra , iar maine inseamna un viitor imprecis ca durata
La nivelul lexicului (vocabularului) observam :
a4 ;aniheismul : lumea este impartita in lagarul imperialist 8loc comun al
tuturor relelor universale4 si lagarul socialist 8locul guvernat de binele si
adevarul absolut4 , este o sursa inepuizabila de metafore pentru constructia
discursului politic. )iecare cuvant se defineste prin contrariul sau.
b4 Saracia lexicala : o mare parte din termenii limbii de lemn intrebuintati in
discursurile politice sut preluati din registrul militar. 9ntalnim termeni
militari in campaniile agricole in legatura cu mulsul vacilor sau culesul
cartofilor 8frontui, batalii, atacuri, rezistenta, luat cu asalt,
strategii si tactici4 .
c4 ;etafora organismului : societatea este privita ca un imens organism in
care partea se subordoneazaa intregului 8vezi socialism pur , burghezie
putreda4 . $aca partea 8individul4 se rupe de intreg 8colectivitate
socialista4 moare.
d4 <rganicism si voluntarism : viitorul omenirii se rezuma la necesitatea
istorica impune o continua dezvoltare care culmineaza cu constructia
comunismului. $iscursul politic este saturat de verbe de tipul : a a!uta ,
a !uca un rol, a orienta, a facilita , a accelera, a stimula, a se
spri!ini pe, a dezvolta, a intari, a apara.
e4 .efelctare si forma : anumite cuvinte dobandesc o valoare opusa celei pe
care o au in limba! natural. $e exemplu cuvantul ura indreptata impotriva
dusmanului devine ura sacra, sfanta , eroica, iar fanatismul devine o
virtute.
2
La nivelul stilului observam ca incercarea de a aplica la limba de lemn, cerintele
enuntate de &ristotel , despre calitatile unui bun discurs oratoric a!ungem la
urmatoarele concluzii :
a4 claritatea solicita precizia de a comunica concis si limpede ideile
dorite. Stilul limbii de lemn este insa vag, prin de abstractiuni si
redungdanta, ocoleste precizia
b4 adecvarea este cerinta conform careia oratorul trebuie sa'si adapteze
discursul la auditoriu, sa tina cont de atitudinea publicului si de
impresia ce o produce vorbirea sa . $e la cerinta adecvarii , :icero a
derivat teoria celor trei stiluri adaptate urmarite de orator, privind
reactiile auditoriului 8daca doreste sa demonstreze, sa placa si sa
emotioneze4. 9n limba de lemn exista o singura cerinta de adecvare :
cuvantul se plaseazaz in conformitate cu un ritual prestabilit, cunoscut
de toti. Unele infiereaza , altele lauda , altele indeamna .
c4 inventia este necesara pentru a suprinde auditoriul cu ceva neasteptat,
caci dupa cum preciza &ristotel oamenii admira ceea ce este
indepartat . Limba de lemn nu comunica insa nimic nou si nu descrie
ceva deosebit. ;ai mult decat atat , se intampla ca oratorii sa aiba
carenta de dictie 8in cazul lui :eausescu erau observabile dificultatile
de pronuntie si greselile de limba4 .
:ercetarile ulterioare ' sau oarecum paralele in masura in care au fost elaborate
independent de textul lui )r. *hom # au incercat sa situeze limba de lemn mai precis ca
fenomen lingvistic si pragmatic
2
.&u fost puse in evidenta, dincolo de stereotipia
exprimarii, trasatura izbitoare , unele caracteristic profunde constand in alterari ale
functiei fundamentale a limbii, abolirea comunicarii si reducere la incantatie a
discursului.
Stereotipia, formula fixa si saracia lexicala, pe care se intemeiaza perceptia si
conceptualizarea de masa a limbaului de lemn se releva , la o analiza mai atenta ,
2
;aria ;anoliu ;anea , Grices Conversational Maximes and the omanian !iscourse, in /ournal of the
&merican'.oumanian &cadem= of &rts and Sciences, :alifornia (+,,
>
insuficiente in caracterizarea acestei imaginii a limbii , pentru ca cele trei caracteristici se
regasesc si in limba!ul stiintific .
Specificitatea limbii de lemn , in semnificatia restransa a termenului, deriva mai
ales din modul de utilizare a materialului lingvistic , iar modul de utilizare este
determinat de finalitatea comunicarii . &stfel incat limba de lemn, urmareste aproape fara
exceptie , sa impuna o anumita viziune asupra lumii, a societatii si a vietii oamenilor.
&ceasta finalitate transpare in cele mai diverse tipuri de texte # in discursul politic , in
bilanturi si programe , ca si in reporta! si in textul literar 5 de aici rezultand trasatura
comuna a acestor texte : intentia comunicativa unica , persuasiunea . Prezenta unei
asemenea intentii imprima textului construit in limba de lemn caracterul de discurs
ideologic
>
.
9n cadrul teoriei tematice a lui Umberto %co, discursul ideologic varianta
discursului persuasiv se caracterizeaza prin efortul de a disimula implicatiile sau
faptele care contrazic sau ar putea fi defavorabile tezei adoptate si implicit , solutiei sau
optiunii propuse
?
.
< asemenea disimulare este de natura sa alterneze si sa diminueze calitatea
informationala a textului , afectand credibilitatea mesa!ului. $e aici deriva substituirea
functiei comunicativ' informativ a discursului cu cea incantatorie, facand posibila
transformarea in numeroase ocazii a comunicarii intr'un gest ritual de protocol , golit de
sens.
Limba de lemn capata o semnificatie mai subtila , cea de instrument de modificare
a imaginii unei comunitatii asupra lumii , a acelei mass'mind
1
, trasmisa de la o generatie
la alta, o istorie modificabila, ca urmare a unui proces , complicat si spontan , de
interpretari textuale , printr'un !oc al interferentelor si predispozitiilor
-
. &supra ei
actioneaza limba de lemn , stereotipia limbii de lemn devine astfel suport si instrument al
remodelarii , construite prin si oferite de limba naturala . %fectele remodelarii afecteaza
semantica cuvintelor , mai ales a celor care privesc viata sociala si relatiile dintre
diferitele categori sociale 8este exemplul cuvintelor capitalism, burghezie, patron4
>
Umberto %co, "ratat de semiotica generala , trad. &nca @iurescu si :ezar .adu, 7ucuresti , %d Stiintifica
si enciclopedica (+,3
?
ibidem
1
7. Ahorf, "he elation of #abitual "hought and $ehaviour to Language , in Parveen &dams , ed.
Language and *hin0ing. Selected .eadings, (+-3
-
Umberto %co, op. cit.
?
care folosite adesea si in context explicit evaluative , generatoare de conotatii negative ,
fixate prin repetare asociate in sloganuri , aceste modicari a!ung sa afecteze mentalitatea
indivizilor. ;odificarea se realizeaza printr'un procedeu pe care il numim
%resemantizare . &lteori asocierea discurs ideologic # limba de lemn actioneaza in
sensul desemantizarii unor termeni 5 un asemenea proces de desemantizare este realizat,
de pilda , prin utilizarea cuvantului democratie cu referire la situatii care veneau in
contradictie cu sensul curent al cuvantului : prin democratie socialista este desemnata o
dictatura , se vorbea de democratie interna de partid in conditiile unei autoritati absolute .
9n aceste conditii, dupa cincizeci de ani , cuvantul a a!uns sa fie asociat cu un continut
vag si contradictoriu , ceea ce in perioada posttotalitara a permis asimilarea democratiei
cu lipsa de ordine si autoritate.
$aca clarificarea conceptuala se realizeaza anevoios iar asumarea lingvistica ,
prin adoptarea formulei limba de lemn, este tardiva perceptia fenomenului ca atare s'a
produs, izolat , mult mai devreme .
< marturie surprinzator de lucida a recunoasterii limbii de lemn , datoram lui
Lucian 7laga care in Luntrea lui Caron , roman publicat in (++B , dar scris intre (+?B'
(+1B spunea )aptele nu ma ingri!orau , ele in sine, ... le interpretam insa ca indicii certe
ale unei atmosfere ce se vicia de la o zi la alta si ca simptome tot atat de sigure ale unui
concept de invazie a prostului gust. Si de la o zi la alta scadea vizibil si nivelul produciei
poetice . ;ai mult, chiar gazetaria se facea , tot mai staruit , dupa modelele de larga
circulatie in rasarit . )razele deveneau obositor de explicite , propozitiile se articulau
miriapodic crescand in lungime , epitetul homeric intra in uzul cotidian . &rmata sovietica
era totdeauna eroica , iar Stalin totdeauna genial .
.evelatii ale agresarii prin limba de lemn se intalnesc si in alte lucrari literare ,
dintre care unele au fost publicate in perioada premergatoare lui (+,+ . *extele se
constituie in marturii de perceptie pe viu , ale unui fenomen complex ce afecta intreaga
societate. Procesul desemantizaarii , ilustrat prin utilizarea cuvantului libertate, este
demontat de analiza subtila a lui ;iron .adu Paraschivescu in %&abula de 'oul ( )n
(*+,-. : < situatie de nesuportat 9ncepe sa se instaureze :ei pe care ii socoteam multi
incep sa deschida gura Situatia devine din ce in ce mai grava Libertatea incepe sa fie
1
luata in serios :and noi am inteles prin libertate :eea ce trebuia sa inteleaga orice
necuvantatoare &dica un cuvant de zile mari $e parada , de pavoazare .
$espre perceptia apasatoare a stereotipiei si sentimentul anularii credibilitatii
discursului vorbeste urmatorul pasa! din %/roiecte de trecut. 8(+,34 de &na 7landiana :
"orbea despre strangerea fortelor , despre neprecupetirea efortului , despre concentrarea
tuturor resurselor , despre salvgardarea realizarilor , afara ploua in continuare... si desi
ma aflam pentru prima oara acolo ... totul mi se parea cunoscut , privit, auzit si zadarnic.
&gresarea prin cliseu , dar si reactia de impotrivire fata de manipulare sunt
exprimate de ;arin Sorescu in %Eu0 neabatutul.
,
: Cu vreau sa mai intampin nimic Cu
mai citesc Cu mai sarbatoresc ... Cu vibrez la magistrale , nu infierez Cu aplaud , nu
scandez Cu ma iau la intrecere ;a lasa graficul recoltelor bogate ... Cu actionez
neabatut 9ntuiesc bine ca vreti sa mergeti si mai departe Cu contati pe mine D *elurile
sunt prea marete %u sunt mic , uitat , nebagat in seama.
9n vremurile noastre ar fi comod sa intelegem limba de lemn ca pe un mecanism
pus in aplicare, prin urmare posibil a fi intalnit doar in regimurile totalitare, si in special
in comunism. :um noi nu ne mai aflam intr'un regim totalitar iar comunismul pare
definitiv depasit, s'ar parea ca aceasta sintagma sa nu ne mai vizeze decat indirect.
Cumai ca situatiile critice cauzate de practicarea limbii de lemn nu inceteaza sa apara.
$oar ni s'a propus imediat dupa revolutia din decembrie E,+ sa intram intr'o noua etapa a
Fdezvoltarii tarii noastre, cea a Fcomunismului cu fata umana. Sau ni s'a sugerat ca
daca incercam sa ne intelegem trecutul recent, ceea ce ne'ar permite sa vedem de ce au
atata priza la public fostii activisti de partid, adica neocomunistii, nu ne mai putem adapta
la prezentul Fdemocratic, orbiti fiind in incercarea de a rezolva niste probleme ce sunt
de!a depasite # doar trecutul comunist a disparut odata cu revolutia, nuG 9ar exemplele
folosirii limbii de lemn in continuare pot fi multiplicate. &tunci limba de lemn nu este
numai de domeniul trecutului, unul mort si ingropat, ci al unui trecut care inca ne bantuie.
Spre exemplificarea celor relatate vom analiza doua discursuri politice inainte de
(+,+ al lui Cicolae :eausescu
+
si dupa (+,+ al lui 9on 9liescu
(B
.
,
9n volum /oezii alese de cenzura, (++(
+
http:HHH.=outube.comHatchGvImU:J'BCJf/U (-.B(.B+
(B
http:HHH.=outube.comHatchGvInUKBaL<7?LU (-.B(.B+
-
Discursul politic ceausist are urmatoarele caracteristici,la nivel morfologic si
sintactic : predomina substantivele8cele mai utilizate sunt popor,partid, socialism,activita'
te,dezvoltare,patrie, rol4, tendinta de a forma cuvinte prin conversiune8din punct de
vedere semantic ,rezultatul substantivarii este o falsa concretete a discursului4,frecventa
utilizarii pronumelui personal nostru8o forma tipica de manifestare a spiritului dictatorial4
preferinta pentru gerunziu8facand,construind,dezvoltand4 semnifica intentia de miscare
interioara a frazei 5de aici rezultand un fals concret,utilizarea frecventa a verbelor imper'
sonale ,in special a trebui ce conduce la falsa implicare a oratorului,predilectia pentru
modul imperativ presupune un grad sporit de participare la actiune, frecventa mare a su'
perlativului relativ al ad!ectivului conduce la o falsa concretete8cele mai noi,cel mai inalt4
aglomerarea de complemente si atribute duce la o lungime exagerata a frazei si nu in
ultimul rand ,maniheismul socialism capitalism,trecutprezent,proletariimperialisti.
La nivel stilistic,discursul politic ceausist se caracterizeaza prin vocabular sarac
8:eausescu folosea un vocabular de circa zece ori mai redus decat al unui vorbitor care
utilizeaza bine limba naturala4,logoree8frazele sunt lungi,stufoase ,arborescente4,lipsa
de substanta ,de continut8discursul contine putine aluzii la actualitate,putine descrieri si
foarte putina informatie4.
Pret de o !umatate de secol, limba oficiala a .omaniei a fost limba de lemn. FCu
vom precupeti niciun efort pentru indeplinirea obiectivelor trasateM5 Fstrans uniti in !urul
conducerii de partid si de statM5 Fcondamnam energic lipsa de abnegatie manifestata in
lupta pentru propasirea tariiM. < intreaga armata de prim'secretari ori oameni ai muncii
asuda in tentativa deconcertanta de a nu spune nimic. $e a fenta ideea nefolosita ori
cuvantul simplu.
La drept vorbind, era mai sigur asa. Pentru un tractorist semi'analfabet devenit sef
de cadre, limba de lemn reprezenta singura sansa de a'si camufla ignoranta: doua'trei
prostii despre indeplinirea obiectivelor, un slogan, o critica constructiva... si gata, sedinta
se incheia onorabil si oratorul scapa neprins... 9ntelectualul, pe de alta parte, se cobora in
limba de lemn pentru a'i mena!a pe ignoranti : nu stiai niciodata cand poti da peste un
,
activist care n'are habar de tabla inmultirii si care considera orice inventie lexicala o
ofensa .
9n plus, limba!ul avea marea calitate de a recompune realitatea. :liseele
patrundeau in sange si deveneau lentile prin care percepeai ce se intampla in !ur. 9n loc sa
vezi saracia, de pilda, vedeai insuficienta mobilizare a colectivului si, pe alocuri,
sabota!e. 9n loc sa vezi incompetenta, ti se parea ca asisti la ascutirea luptei de clasa.
*raiai intr'o alta realitate, multilateral dezvoltata, unde lucrurile stateau, in linii mari,
mult mai bine.
$upa o astfel de pervertire a comunicarii publice, era greu de crezut ca vom
asista, dupa (+,+, la un dezghet verbal rapid in politica romaneasca. &gitatiunea oratorica
cepeunista a fost doar un episod care, prin excesele sale, a relegitimat noua limba de lemn
a lui 9on 9liescu. $upa atatia ani de intepenire a frazei, electoratul nu era pregatit pentru
exprimari firesti.
Lexicul fedesenit a marcat perioada 1992-1996, fiind unul de tranzitie. :eva mai
aerisit si firesc decat cel comunist, el a ramas, in esenta, o limba de lemn care sugruma
comunicarea si altera realitatea. & fost epoca lui FconstructivM, FreconciliereM, Foameni de
bineM, dispozitia critica si auto'critica a comunistilor de ieri deplasandu'se acum inspre
Fevidentierea aspectelor pozitiveM. 9n ciuda acestui fapt ' si a obsesiei sale gorbacioviste
pentru nuante bla!ine ' tot lui 9on 9liescu ii datoram revigorarea discursului politic FviuM.
9storicul F;ai animaluleDM a tradat nevoia politicianului roman de a evada de sub
carapacea cuvintelor goale, dand frau liber indignarii. F;ai animaluleDM a fost o
mitocanie salutara, eliberand comunicarea politica romaneasca de sub !ugul
FpozitivismuluiM inert, utilizat chiar de 9on 9liescu.
9n anarhia care succede orice eliberare s'au instaurat doua tipologii discursive.
Prima, care a dus libertatea verbala pana la ultimele consecinte, a fost consacrata, asa
cum anticipam, de :orneliu "adim *udor. "adim s'a hranit din uriasa pofta de desfrau
lingvistic acumulata in ?B de ani de limba de lemn. & in!urat Fpe fataM, a barfit Fpe sleauM,
a racnit Fpe buneM, pretul platit firesc fiind eterna opozitie. Pe de alta parte, puterea a
revenit discursului FprofesionistM, FaplicatM, FoccidentalM, propus Fin sampleM de *eodor
Stolo!an si stabilizat ulterior de %mil :onstantinescu, "ictor :iorbea, :alin Popescu
+
*ariceanu sau &drian Castase, cel din urma fiind cel mai reprezentativ FpracticantM al
sau.
*riumful net al stilisticii FprofesionisteM 8Castase4 in dauna celei FanarhisteM
8"adim4 a marcat profund si pe termen lung discursul politic autohton. 9ncepand cu anul
3BBB, cand a reusit sa blocheze ascensiunea vadimismului 89on 9liescu l'a invins politic
pe "adim, dar &drian Castase a reusit adevarata victorie ' cea stilistica4 politicienii Fde
randM au inceput sa invete lectia noii !inta'e. F7inele publicM, FcomunitateaM,
Fanga!amentele europeneM, Faliatii nord'atlanticiM, Fclauza de salvgardareM, Futilizarea
eficienta a fondurilor europeneM au devenit noii stalpi ai comunicarii politice. *rei piloni
orienteaza noul discurs: (. FcetateanulM 8candva colectivul Foameni ai munciiM4, utilizat in
toate con!ugarile posibile: Fsiguranta cetateanuluiM, Frespectul fata de cetateanM,
Fbunastarea cetateanuluiM, Fdreptul cetateanului la...M 5 3. FcomunitateaM 8fost FpatriaM,
fost FnatiuneaM, astazi mai bine delimitat4 ' utilizat mai ales in probleme edilitare si
gospodaresti.
9ntr'o lume a globalizarii, este foarte important ca exprimarea noastra sa fie cat
mai eficienta. Limba!ul nostru denota gri1a pe care o avem fata de noi insine. Cu putem
folosi mereu cele mai potrivite exprimari . $ar putem evita, aglomerarea de formulari
improprii, putem manifesta apreciere fata de gandurile si ideile noastre, a!utandu'le sa
a!unga la ceilalti intr'o forma concisa, usor de inteles si de retinut.
Limba!ul denota, insa, si gri1a fata de cei din 1ur. %nglezirea si cliseizarea sunt
doua fatete ale aceleiasi limbi de lemn ' aceea cu care platim pentru lipsa de intelegere
fata de cei care ne asculta sau ne citesc. Si atunci cand folosim doua limbi simultan si
cand vorbim fara a spune nimic, ne supunem interlocutorii la chinul de a intelege ce vrem
de fapt sa le comunicam. 9i obligam la acest efort pentru ca noi nu suntem in stare sa
facem efortul de a ne exprima corect si coerent.
BIBLIOGRA(IE
(B
%co Umberto, "ratat de semiotica generala , trad. &nca @iurescu si :ezar .adu,
7ucuresti , %d Stiintifica si enciclopedica (+,3
/a0obson .oman, Essais de linguistique generale, in Les editions de minuit , Paris (+12
;anoliu ;anea ;aria, Grices Conversational Maximes and the omanian !iscourse, in
/ournal of the &merican'.oumanian &cadem= of &rts and Sciences, :alifornia (+,,
.omalo @utu "aleria , )specte ale evolutiei limbii romane , 6umanitas , 7ucuresti 3BB?
Sorescu ;arin /oezii alese de cenzura, (++(
*hom )r. , Limba de lemn , 6umanitas , 7ucuresti (++2
Ahorf 7., "he elation of #abitual "hought and $ehaviour to Language , in Parveen
&dams , ed. Language and *hin0ing. Selected .eadings, (+-3
http:HHH.=outube.comHatchGvImU:J'BCJf/U (-.B(.B+
http:HHH.=outube.comHatchGvInUKBaL<7?LU (-.B(.B+
&C%N&
((
Cicolae :eausescu ' :uvantare la adunarea populatiei din :apitala in Piata Palatului
.epublicii, 3( decembrie (+,+
$ragi tovarasi si prieteni, :etateni ai :apitalei .omaniei socialiste,
$oresc in primul rand sa va adresez dumneavoastra, participantilor la aceasta mare
adunare populara, tuturor locuitorilor municipiului 7ucuresti, un salut calduros,
revolutionar, impreuna cu cele mai bune urari de succes in toate domeniile de activitate.
$oresc, de asemenea, sa adresez multumiri initiatorilor si organizatorilor acestei mari
manifestari populare din 7ucuresti, considerand aceasta ca o expresie a hotararii
intregului nostru popor de a actiona cu toata puterea, in stransa unitate, in !urul partidului,
pentru apararea independentei, integritatii si suveranitatii .omaniei. &ceasta constituie
una din problemele fundamentale ale intregii noastre natiuni.
9nainte de toate, doresc sa va informez pe dumneavoastra despre o importanta hotarare
adoptata in aceasta zi de :omitetul Politic %xecutiv al :omitetului :entral al partidului
privind nivelul de trai al oamenilor muncii. &m hotarat in aceasta dimineata ca, incepand
de la l ianuarie, sa ma!oram in cursul anului viitor retributia minima de la 3.BBB la 3.3BB
lei. $e aceasta ma!orare importanta vor beneficia peste (.?BB.BBB de oameni ai muncii.
*ot de la l ianuarie vom ma!ora alocatiile pentru copii, intre 2B'?B de lei. 9n raport cu
numarul de copii si de retributia oamenilor muncii ' ceea ce constituie un a!utor puternic,
pentru circa >.>BB.BBB de copii ai patriei noastre.
$e asemenea, se vor introduce indemnizatii de nastere, de l.BBB de lei, pentru toate
femeile, cu incepere de la primul copil, iar, in continuare, pentru femeile care nasc doi
sau mai multi copii indemnizatia la nastere va fi de 3.BBB de lei pentru fiecare copil ' ceea
ce constituie, de asemenea, un puternic stimulent, de a!utor pentru mamele, pentru
femeile patriei noastre.
&m hotarat sa ma!oram pensiile minime de la ,BB la +BB lei. &m hotarat, totodata, ca
pensia de urmas sa fie ma!orata cu (BB de lei. "om creste, de asemenea, a!utorul social de
la circa ?BB de lei la ,BB de lei. "om asigura, in acest fel, conditii bune, corespunzatoare
de munca si viata pentru toti cetatenii patriei noastre.
&ceste masuri demonstreaza cu putere ca ' pe masura dezvoltarii economiei ' facem totul
pentru a asigura ridicarea continua a nivelului de trai, material si spiritual al poporului,
potrivit hotararilor :ongresului partidului.
9n ce priveste evenimentele de la *imisoara, am vorbit despre ele aseara. &pare tot mai
clar ca este o actiune con!ugata a cercurilor care vor sa distruga integritatea si
suveranitatea .omaniei, sa opreasca constructia socialismului, sa puna din nou sub
stapanire straina poporul nostru. $e aceea, trebuie sa aparam cu toate fortele integritatea
si independenta .omanieiD
:red ca sunt printre dumneavoastra multi care isi reamintesc de marea manifestare din
(+1, pentru apararea independentei .omaniei. )ermitatea, unitatea poporului nostru au
asigurat independenta si constructia mai departe a socialismului in .omaniaD si acum
trebuie sa actionam in deplina unitate, cu fermitate impotriva tuturor celor care incearca
sa slabeasca forta, unitatea natiunii noastre, care actioneaza in slu!ba diferitelor servicii
de spiona! si cercuri imperialiste, pentru a imparti din nou .omania, pentru a inrobi
poporul nostruD
%ste necesar, mai mult decat oricand, sa actionam in spiritul democratiei noastre
muncitoresti, sa dezbatem cu deplina raspundere toate problemele privind dezvoltarea
societatii noastre, avand permanent in vedere ca tot ceea ce realizam in .omania trebuie
(3
sa asigure bunastarea poporului, ca socialismul il construim cu poporul si pentru popor,
ca trebuie, in orice impre!urari, sa asiguram integritatea si independenta .omanieiD
:unoasteti ce au facut si spuneau inaintasii nostri: ;urim mai bine'n lupta, cu gloria
deplina, decat sa fim sclavi iarasi pe vechiu'ne pamantDM. si trebuie sa luptam, sa traim
liberi si independentiD
Unii ar dori din nou sa se reintroduca soma!ul, sa se reduca nivelul de trai al poporului si
' cu scopul deschis formulat ' sa dezmembreze .omania, sa puna in pericol insusi viitorul
poporului si natiunii noastre independente.
$ragi tovarasi, :el mai bun raspuns pe care trebuie sa'l dam este unitatea tuturor
oamenilor muncii, a intregii natiuni, actiunea ferma de a realiza programele de dezvoltare
sociala a patriei si de ridicare continua a nivelului, de trai, material si spiritual, al
poporului. $e noi depinde ca .omania sa ramana in continuare o tara libera,
independenta, constructoare a socialismuluiD si doresc sa declar si aici ca vom face totul
pentru a apara integritatea si suveranitatea .omaniei, libertatea si viata poporului nostru,
bunastarea intregii natiuniD
Sa actionam cu intreaga raspundere si sa demonstram forta si capacitatea oamenilor
muncii din :apitala, a intregii natiuni, pentru dezvoltarea patriei noastre, pentru
bunastarea si independenta natiuniiD
"a doresc succese in intreaga activitateD Unitate si actiune ferma impotriva tuturor
acelora care vor sa distruga independenta si socialismul in .omaniaD &ceasta este
obligatia noastra, a tuturorD
<rganizati in toate intreprinderile, peste tot, grupe de ordine, grupe de aparare a
socialismului, a tot ceea ce am realizat, a independentei tarii.
(2