Transilvania a fost ocupat i organizat de maghiari ntre secolele X-XII ca voievodat vasal regelui Ungariei. Puterea politic aparinea strilor privilegiate (maghiarii, saii i secuii-de religie catolic) n timp ce romnii (ortodoci) erau lipsii de drepturi politice i tolerai din punct de vedere religios. n secolul al-XVI-lea-n 1541 Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otoman. ara Romneasc i Moldova au parcurs aceleai etape n procesele lor de formare: -desclecatul a avut loc la sfritul secolului al-XIII-lea pentru ara Romneasc i la mijlocul secolului al-XIV-lea pentru Moldova. ara Romneasc s-a format n urma desclecatului voievodului Negru-vod din Fgra la sud de Carpai n timp ce Moldova s-a format n urma desclecatului voievodului Bogdan din Maramure la est de Carpai. -unificarea autonomiilor locale care existau la sud i est de Carpai a dus la extinderea teritorial a noilor state -nlturarea suzeranitii Ungariei asupra Moldovei i a rii Romneti s-a realizat n urma unor conflicte ctigate de romni (Ex:1330-Btlia de la Posada). -formarea instituiilor laice (Domnia, Sfatul domnesc i Adunarea rii) i ecleziastice (Biserica).
Instituiile centrale ale statelor medivale romneti: DOMNIA i BISERICA-prezentare.
DOMNIA- reprezentat de domn (dominus=stpn al rii), era electiv (domnul era ales) i ereditar (din familia domneasc). Atribuiile domnitorului: -comandant suprem al armatei=mare voievod -numete dregtorii (boierii cu funcie n Sfatul Domnesc) -judector suprem -bate moned -ncheie pace, declar rzboi, primete ambasadorii .
BISERICA- a fost organizat ca instituie odat cu formarea Mitropoliilor Ortodoxe. -1359-ara Romneasc-n timpul domnitorului Nicolae Alexandru a fost fondat Mitropolia Ortodox despendent de Patriarhia de la Constantinopol. -1385-Moldova- n timpul domnitorului Petru Muat s-a format Mitropolia Ortodox recunoscut de Patriarhia de la Constantinopol n 1401. Mitropolitul- fcea parte din Sfatul domnesc i era lociitor al Domnului. Asista la ceremonia de ncoronare a domnilor i realiza ritualul ungerii i binecuvntrii acestora.