Sunteți pe pagina 1din 116

CUPRINS

1. .............................................................................................................................................................................
CAPITOLUL 1 PODURI, PASAJE I VIADUCTE - PREVEDERI GENERALE ............................................................ 6
1.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................... 6
1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE ..................................................................................................... 6
1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR ........................................................................... 7
1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA I INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA 7
2. .............................................................................................................................................................................
CAPITOLUL 2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME ......................................................... 8
2.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................... 8
2.1.1. Domeniu de aplicare .................................................................................................................................................... 8
2.1.2. Documente de referinta ............................................................................................................................................... 8
2.1.3. Studii geologice, geotehnice i hidrogeologice ......................................................................................................... 8
2.1.4. Conditii tehnice neprevazute ....................................................................................................................................... 9
2.1.5. Conceptia de calcul ..................................................................................................................................................... 9
2.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE .................................. 9
2.2.1. Tipuri de piloti ............................................................................................................................................................. 9
2.3. PILOTII FORATI TUBATI .................................................................................................................................... 9
2.3.2. Natura, provenienta i calitatea materialelor ........................................................................................................... 9
2.3.3. Caracteristicile i modul de calcul al pilotilor ....................................................................................................... 11
2.3.4. Dispozitia in plan a pilotilor ..................................................................................................................................... 11
2.3.5. Tolerante .................................................................................................................................................................... 12
2.3.6. Utilaje si dispozitive de executie............................................................................................................................... 12
2.3.7. Lucrari pregatitoare .................................................................................................................................................. 13
2.3.8. Armarea pilotilor ....................................................................................................................................................... 13
2.4. EXECUTIA PILOTILOR ............................................................................................................................................ 14
2.4.1. Generalitati ................................................................................................................................................................ 14
2.4.2. Forarea pilotilor ........................................................................................................................................................ 14
2.4.3. Curatirea talpii forajului ........................................................................................................................................... 15
2.4.4. Armarea pilotului ....................................................................................................................................................... 15
2.4.5. Betonarea ................................................................................................................................................................... 15
2.4.6. Extragerea tubajului .................................................................................................................................................. 16
2.4.7. Injectarea la baza a pilotilor .................................................................................................................................... 16
2.4.8. Pregatirea capuluipilotului ....................................................................................................................................... 17
2.4.9. Controlul calitatii ...................................................................................................................................................... 17
3. CAPITOLUL 3INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE - RADIERE
20
3.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 20
3.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE I RADIERELOR IN
INCINTA DESCHISA,'CU SPRIJINIRI DIN DULAPI SAU PALPLANE ..................................................................................... 20
4. CAPITOLUL 4INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
22
4.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 22
4.2. CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR I PILELOR ................................................................................ 22
4.3. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE ....................................................................................................... 22
4.4. DISPOZITII FINALE ............................................................................................................................................ 23
5. CAPITOLUL 5SCHELE, E^AFODAJE I CINTRE
24
5.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 24
5.2. PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII ..................................................................................................... 24
5.3. REALIZAREA I UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII ............................................................................ 25
5.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL .................................................................................................................. 26
5.5. INDEPARTAREA COFRAJELOR SI ESAFODAJELOR ..................................................................................................... 26
5.6. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EAFODAJELE ........................................................... 26
6. CAPITOLUL 6C O F R A J E
27
6.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 27
6.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR ................................................................................ 27
6.3. TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT .................................................................................................................... 28
6.4. PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE ..................................................................................................... 28
Caiet de sarcini poduri Pag. 1/116
Incercarea lucrarilor 60

6.5. MONTAREA COFRAJELOR ............................................................................................................................... 29
6.6. SUSTINERILE COFRAJELOR ............................................................................................................................. 29
6.7. CONTROLUL I RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR .................................................. 29
7. .............................................................................................................................................................................
CAPITOLUL 7 A R M A T U R 1 ...................................................................................................................................... 30
7.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 30
7.2. DOCUMENTE DE REFERINTA ......................................................................................................................... 30
7.3. OTELURI PENTRU ARMATURI ......................................................................................................................... 30
7.4. LIVRAREA I MARCAREA OTELULUI BETON ............................................................................................... 31
7.5. TRANSPORTUL I DEPOZITAREA .................................................................................................................... 31
7.6. CONTROLUL CALITATII ................................................................................................................................... 32
7.7. FASONAREA, MONTAREA I LEGAREA ARMATURIL OR .............................................................................. 32
7.8. TOLERANTE DE EXECUTIE .............................................................................................................................. 32
7.9. ......................................................................................................................................................................
particulAritati priVind ARMAREA CU PLASE SUDATE ................................................................................................. 32
7.10. REGULI CONSTRUCTIVE ............................................................................................................................. 33
7.11. ....................................................................................................................................................................
INNADIREA ARMATURIL OR ....................................................................................................................................... 33
7.12. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON ........................................................................................................ 33
7.13. ....................................................................................................................................................................
INLOCUIREA ARMATURIL OR PREVAZUTE IN PROIECT ......................................................................................... 34
7.14. ....................................................................................................................................................................
PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR ....................................................................................................... 34
8. .............................................................................................................................................................................
CAPITOLUL 8 B E T O A N E .......................................................................................................................................... 35
8.1. ......................................................................................................................................................................
GENERALITATI ............................................................................................................................................................. 35
8.2. DOCUMENTE DE REFERINTA ........................................................................................................................ 36
8.3. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR........................................................................... 36
8.3.1. ...............................................................................................................................................................
Ciment ............................................................................................................................................................................................ 36
8.3.2. Agregate ...................................................................................................................................................................... 38
8.3.3. Apa ............................................................................................................................................................................... 40
8.3.4. Aditivi .......................................................................................................................................................................... 40
8.3.5. Adaosuri ...................................................................................................................................................................... 42
8.4. CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI ................................................................................... 42
8.4.1. Cerinte pentru rezistenta ............................................................................................................................................ 42
8.4.2. Cerinte pentru durabilitate ........................................................................................................................................ 43
8.5. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI ............................................................................... 44
8.5.1. ...............................................................................................................................................................
Conditii generale .......................................................................................................................................................................... 44
8.5.2. Proiectarea amestecului ............................................................................................................................................. 45
8.6. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI............................................................................................... 45
8.6.1. Betonul proaspat ......................................................................................................................................................... 45
8.6.2. Betonul intarit ............................................................................................................................................................. 45
8.7. PREPARAREA BETONULUI............................................................................................................................... 46
8.8. TRANSPORTUL I PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ................................................................................ 48
8.8.1. Transportul betonului ................................................................................................................................................. 48
8.8.2. Pregatirea turnarii betonului ..................................................................................................................................... 49
8.8.3. Reguli generale de betonare ...................................................................................................................................... 50
8.8.4. Compactarea betonului .............................................................................................................................................. 52
8.8.5. Rosturi de lucru .......................................................................................................................................................... 53
8.9. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE ..................................................................................................... 53
8.9.1. Generalitati ................................................................................................................................................................. 53
8.9.2. Durata tratarii ............................................................................................................................................................ 53
8.9.3. finisarea suprafetelor de beton .................................................................................................................................. 53
8.10. ....................................................................................................................................................................
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ...................................................................................................................... 55
8.11. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE I BETOANE PUSE IN OPERA,
PRIN PROCEDEE SPECIALE.......................................................................... ............................................................................... 56
8.11.1. Turnarea betonului sub apa ....................................................................................................................................... 56
8.11.2. Betonareape timp friguros ......................................................................................................................................... 57
9. .............................................................................................................................................................................
CAPITOLUL 9 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT .......................................................................................... 58
9.1. GENERALITATI .................................................................................................................................................. 58
9.2. LUCRARI PRoVlZORII ....................................................................................................................................... 59
9.3. COFRAJE ............................................................................................................................................................. 59
9.4. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ I MONOLITIZARE ........................................................................... 59
9.5. RECEPTIA LUCRARILOR .................................................................................................................................. 60
9.6. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE .................................................................................................................. 60
Caiet de sarcini poduri Pag. 2/116
GENERALITATI 62

10. CAPITOLUL 10 SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT ........................................................... 62
10.1. MATERIALE ...................................................................................................................................................... 62
10.1.1. Lucrari din beton ........................................................................................................................................................ 62
10.1.2. Certificarea ..................................................................................................................................... 63
10.2. UTILAJE ............................................................................................................................................................ 64
10.2.1. Pretensionarea .......................................................................................................................................... 64
10.2.2. Ancorajele ................................................................................................................................................................... 64
10.2.3. Presa de incercare a betonului .................................................................................................................................. 64
10.2.4. Laboratorul de santier ............................................................................................................................................... 64
10.3. METODE DE EXECUTIE ...................................................................................................................................... 64
10.3.1. Plansele de executie in poligon ................................................................................................................................. 64
10.3.2. Tipare si cofraje ......................................................................................................................................................... 65
10.3.3. Armatura de pretensionare ........................................................................................................................................ 65
10.3.4. Inadirea armaturilor de pretensionare ..................................................................................................................... 65
10.3.5. Defectiuni ale sarmelor .............................................................................................................................................. 66
10.3.6. Conditiile de tensionare ............................................................................................................................................. 66
10.3.7. Alungirea ..................................................................................................................................................................... 66
10.3.8. Elemente pretensionate .............................................................................................................................................. 66
10.3.9. Elemente post-tensionate ........................................................................................................................................... 66
10.3.10. Relaxarea toroanelor ................................................................................................................................................. 67
10.3.11. Pastrarea .................................................................................................................................................................... 67
10.3.12. Protejarea prin aburire ............................................................................................................................................. 67
10.3.13. Indepartarea tiparelor ............................................................................................................................................... 67
10.3.14. Manipularea ............................................................................................................................................................... 68
10.3.15. Finisarea suprafetelor, grinzi I. ............................................................................................................................... 68
10.3.16. Finisarea suprafetelor, grinzi T ................................................................................................................................ 68
10.3.17. Finisarea suprafetelor, Placile deplatforma ............................................................................................................ 68
10.3.18. Marcarea .................................................................................................................................................................... 69
10.3.19. Montarea .................................................................................................................................................................... 69
10.4. CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE ............................................................................................. 69
10.4.1. Tolerante ..................................................................................................................................................................... 69
10.4.2. Controlul calitatii elementelor preturnate/pretensionate ....................................................................................... 71
10.4.3. Controlul calitatii asamblarii elementelor .............................................................................................................. 71
11. CAPITOLUL 11 CONFECTII METALICE SUDATE .......................................................................................... 72
11.1. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................................... 72
11.2. MATERIALE ...................................................................................................................................................... 73
11.2.1. Materialul de baza ..................................................................................................................................................... 73
11.2.2. Materialele de adaos ................................................................................................................................................. 73
11.3. EXECUTIA ELEMENTELOR SUDATE .................................................................................................................... 73
11.3.1. Clasa de calitate a imbinarilor sudate ..................................................................................................................... 73
11.3.2. Prevederi generale .................................................................................................................................................... 74
11.3.3. Pregatirea laminatelor .............................................................................................................................................. 75
11.3.4. Prelucrarea laminatelor ........................................................................................................................................... 75
11.3.5. Asamblarea pieselor .................................................................................................................................................. 75
11.3.6. Sudarea ...................................................................................................................................................................... 76
11.3.7. Remedierea defectelor de sudare ............................................................................................................................. 76
11.3.8. Reguli i metode de verificare .................................................................................................................................. 77
12. CAPITOLUL 12 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONFECTIILOR METALICE .................... 81
12.1. PREVEDERI GENERALE ...................................................................................................................................... 81
12.2. CLASA DE AGRESIVITATE .................................................................................................................................. 81
12.3. CATEGORIA DE PROTECTIE ................................................................................................................................ 81
12.4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE ....................................................................................................................... 82
12.4.1. Conditii generale privind calitatea materialelor utilizate ....................................................................................... 82
12.4.2. Caracteristici tehnice ................................................................................................................................................. 82
12.4.3. Date tehnice ................................................................................................................................................................ 82
12.5. INSTRUCTIUNI DE APLICARE .................................................................................................................... 83
12.5.1. Pregatirea suprafetelor .............................................................................................................................................. 83
12.5.2. Curatarea i degresarea suprafetelor ...................................................................................................................... 83
12.5.3. Aplicarea straturilor protectoare .............................................................................................................................. 84
12.5.4. Conditii de aplicare a acoperirilor protectoare ....................................................................................................... 84
Caiet de sarcini poduri Pag. 3/116

12.6. REGULI I METODE DE VERIFICARE .................................................................................................................. 85
12.6.1. Verificarea inainte de aplicarea acoperirii protectoare .......................................................................................... 85
12.6.2. Verificarea in timpul aplicarii acoperirii protectoare ............................................................................................. 85
12.6.3. Verificarea dupa aplicarea acoperirii protectoare .................................................................................................. 86
12.7. DATE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR DE PROTECTIE ANTICOROZIVA .............................................................. 87
13. CAPITOLUL13 SUPRASTRUCTURI DE TIP MIXT (OTEL - BETON CU CONLUCRARE)
88
13.1. PREVEDERI GENERALE ............................................................................................................................... 88
13.2. MATERIALE .................................................................................................................................................. 88
13.3. EXECUTIA SUPRASTRUCTURILOR MIXTE ............................................................................................... 89
13.3.1. Tensionarea fi blocarea ancorajelor ......................................................................................................................... 89
13.3.2. .............................................................................................................................................................
Injectarea cablurilor ..................................................................................................................................................................... 90
13.4. DISPOZITII FINALE ...................................................................................................................................... 90
14. CAPITOLUL14 APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE
91
14.1. APARATE DE REAZEM ................................................................................................................................ 91
14.1.1. Documente de referinta .............................................................................................................................................. 91
14.2. MATERIALE ................................................................................................................................................ 91
14.3. ....................................................................................................................................................................
DISPOZITIVELE ANTISEISMICE .................................................................................................................................. 92
15. CAPITOLUL15 HIDROIZOLATII I ROSTURI DE DILATATIE
93
15.1. ....................................................................................................................................................................
HIDROIZOLATII............................................................................................................................................................. 93
15.1.1. .............................................................................................................................................................
Generalitati ................................................................................................................................................................................... 93
15.1.2. Documente de referinta .............................................................................................................................................. 93
15.1.3. Caracteristici tehnice ................................................................................................................................................. 94
15.1.4. .............................................................................................................................................................
Prescriptii ...................................................................................................................................................................................... 95
15.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE ............................................................... 97
15.2.1. .............................................................................................................................................................
Generalitati ................................................................................................................................................................................... 97
15.2.2. Caracteristici tehnice ................................................................................................................................................. 98
15.3. PRESCRIPTII ..................................................................................................................................................... 99
15.3.1. Betoane speciale ......................................................................................................................................................... 99
15.3.2. Mortare speciale ......................................................................................................................................................... 99
15.3.3. .............................................................................................................................................................
Elementele elastomerice ............................................................................................................................................................... 99
15.3.4. .............................................................................................................................................................
Elemente metalice de fixare ....................................................................................................................................................... 100
15.3.5. Dispozitive de tip liant cu agregate ......................................................................................................................... 100
15.3.6. Alte recomandari ...................................................................................................................................................... 101
16. CAPITOLUL17 CALEA PE POD
103
16.1. GENERALITATI........................................................................................................................................... 103
16.2. TROTUARE ................................................................................................................................................ 104
16.3. PARAPETE ................................................................................................................................................... 104
16.4. IMBRACAMINTEA CAII PE POD ..................................................................................................................... 105
16.4.1. Conditii tehnice ......................................................................................................................................................... 105
16.5. ....................................................................................................................................................................
PRESCRIPTII DE EXECUTIE ....................................................................................................................................... 107
16.5.1. .............................................................................................................................................................
Prescriptii de executie ................................................................................................................................................................ 107
16.5.2. .............................................................................................................................................................
Controlul calitatii lucrarilor ...................................................................................................................................................... 107
16.5.3. .............................................................................................................................................................
Receptia preliminara .................................................................................................................................................................. 108
17. CAPITOLUL 18 REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN BETON, BETON
ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT ..................................................................................................................................... 109
17.1. REPARATII CU BETOANE SPECIALE .................................................................................................................. 109
17.1.1. ......................................................................................................................................................
Prevederi generale .................................................................................................................................................................... 109
17.1.2. Lucrari pregatitoare ................................................................................................................................................. 110
17.1.3. Lucrari de reparatii .................................................................................................................................................. 110
Caiet de sarcini poduri Pag. 4/116
CAPITOLUL 20 TESTE, PROBE, INCERCARI 116
18.3. PLACI DE RACORDARE I GRINZI DE REZEMARE ................................................................................. 114
18.4. SCARI I CASIURI PE TALUZE .................................................................................................................. 115
18.5. INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE ........................................................................... 116
18.6. INCERCARI LA SUPRASTRUCTURA ........................................................................................................ 116
Caiet de sarcini poduri Pag. 5/116
1. CAPITOLUL 1 PODURI, PASAJE I VIADUCTE - PREVEDERI GENERALE
1.1. GENERALITAfI
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste condple ce trebuie indeplinite pe parcursul executiei, controlului de
calitate i receptiei lucrarilor pentru podurile, pasajele pe si peste autostrada Bucuresti-Ploiesti.
Constructorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile i determinate cerute de prezentul
Caiet de Sarcini i orice alte incercari i determinari cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Constructorul trebuie sa respecte prevederile standardelor i
normelor in vigoare.
Odata cu prezentarea graficului general de executie a lucrarilor, Constructorul va prezenta cate un grafic
detaliat de executie pentru fiecare lucrare de arta prevazuta a se executa.
Toate materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii Consultantului. inainte de
aprovizionare, Constructorul va supune aprobarii Consultantului sursele / furnizorii acestor materiale. Nici un
material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inainte de a fi aprobat de Consultant. Materialele care nu
corespund cerintelor prezentului Caiet de Sarcini sau alte materiale decat cele prevazute in proiect pot fi aprobate
de Consultant numai cu avizul Proiectantului.
Toate materialele propuse a se utiliza trebuie sa fie agrementate tehnic.
Constructorul va supune aprobarii Consultantului procedura de executie a lucrarilor, cu cel putin 14 zile
inainte de inceperea lucrarilor. Nici o lucrare nu va incepe inainte ca procedura de executie a acelei lucrari sa fie
aprobata de Consultant. In executia lucrarilor, Constructorul va urma intocmai procedura de executie, aa cum a
fost aprobata de Consultant. Procedurile de executie vor avea avizul Proiectantului, care sa ateste ca tehnologiile
aplicate respecta ipotezele de calcul.
Constructorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplinete cerintele prevazute de
prezentul Caiet de Sarcini.
Constructorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor i la rezultatele obtinute in urma
masuratorilor, testelor i sondajelor.
Executantul va transmite spre aprobare catre Consultant un Plan de controlalcalitaiii i un Plan de Inspecp'e
& Verificari.
Planul de Inspectie & Verificari va acoperi toate etapele principale de executie
Executantul va retine o inregistrare i va transmite Consultantului copii ale documentatiei de Asigurare a
Calitatii.
De asemenea va fi realizata o inregistrare fotografica completa (a tuturor fazelor de executie).
1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUfIE
Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul i-a adjudecat executia
proiectului, urmare unei licitatii i in urma incheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:
planurile generale de situatie, de amplasament i dispozple generale;
studiul geotehnic cu precizarea condplor din amplasament i a solutiilor adecvate pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj i armare, etc. pentru toate elementele componente ale
lucrarii de arta;
caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
Caiet de sarcini poduri Pag. 6/116
graficul de ealonare a executiei lucrarii;
Aceste documentatii se vor elabora de catre societati de proiectare i cercetare autorizate.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta, antreprenorul va trebui sa
dovedeasca ca are experienta i dotarea corespunzatoare pentru executia proiectului.
La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect i caietul de sarcini i va lua
toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate i evitarea oricaror neconformitati
Toate lucrarile necesare pentru mutarea i protectia instalatiilor din cale i vecinatatea acestora, precum i
lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrarii definitive se vor proiecta i executa prin
grija Antreprenorului.
De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului inconjurator in
timpul executiei.
Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poate face decat cu
aprobarea Consultantului sau/i a Proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele i prescriptiile in vigoare (o lista
minima este precizata in anexa).
1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPfIA LUCRARILOR
Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie
i receptia finala. In cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua receptiile pe faze determinante conform
programului acceptat de I.S.C.
Prezentul Caiet de Sarcini va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.
1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA I INTREfINEREA
LUCRARILOR DEARTA
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa asigure
personalului de exploatare i intretinere, urmarirea lucrarii i accese la infrastructuri, reazeme i la interiorul
suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora i documentatii (instructiuni,
etc) privind modul de urmarire i intretinere a acestor lucrari.
In afara acestor instructiuni, se va tine seama i de prevederile cuprinse in standardele, normativele i
prescri ptiile in vigoare.
Caiet de sarcini poduri Pag. 7/116
2. CAPITOLUL 2 INFRASTRUCTURI - FUNDAJII INDIRECTE DE ADANCIME
2.1. GENERALITAfI
2.1.1. DOMENIU DE APLICARE
Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri,
viaducte i pasaje.
Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a radierelor i cota de fundare.
Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii i elevatii. La realizarea acestora se vor respecta
condple tehnice prevazute in capitolul Fundatii directe.
Prezentul capitol contine condple tehnice pentru realizarea fundatiilor pe piloti forati de diametre mari;
2.1.2. DOCUMENTE DE REFERINTA
0
1
2
3
4
5
SR EN 1536/2004
GE 029 - 97 GE 029
- 97 NE 012 - 1999
CP 012/1-2007
STAS 438/1 - 89 7C
28 - 83 ST 009 -
2005
C 16 - 84
SR EN 12794-2006
SR EN ISO 14688-
2/2005
Legea nr.10/1995
1STAS 2561/3-90
Teren de fundare. Pilotiforati de diametru mare. Prescriptii de
proiectare, executie si receptie
Ghid practice privind tehnologi de executie a pilotilor pentru fundatii.
Ghid practic pentru executia pilotilor sub fundatie.
Codul de practica pentru executia lucrarilor de beton si beton armat.
Codul de practica pentru producere betonului
Bare de armatura din otel. Tipuri si cerinte pentru calitate.
Instructii tehnice pentru sudarea barelor de armatura din otel.
Specificatii tehnice referitoare la cerintele si criteriile de performanta
pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton.
Norme pentru executia lucrarilor in perioada rece.
Produse prefabricate din beton: Piloti de fundatie.
SR EN 1997/1-2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale.
Cercetari si incercari geotehnice: Identificarea si clasificarea
pamanturilor. Partea 2: Prescriptii pentru clasificare.
Legea privind calitatea constructiilor
Teren de fundare . Piloti. Prescriptii generale de proiectare
Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini
Lista nu este limitativa.
2.1.3. STUDII GEOLOGICE, GEOTEHNICE I HIDROGEOLOGICE
Datele geologice, geotehnice i hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de
catre beneficiar antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii i a cheltuielilor pentru organizarea
de antier. Trebuie precizat, ca aceste date despre teren, nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici
un caz sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.
Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe baza
sondajelor i forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a terenului, a masuratorilor efectuate
in laborator sau in situ, precum i a informatiilor privind apele de suprafata sau subterane.
Caiet de sarcini poduri Pag. 8/116
Ciment portland CEM I
2.1.4. CONDITII TEHNICE NEPREVAZUTE
In cazul cand caracterul imprevizibil al condplor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intalnite la lucrare,
impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul beneficiarului, ii poate propune acestuia
dispozp tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.
Atunci cand se intalnesc obstacole, acestea vor fi masurate pentru a fi platite. Un obstacol este definit ca
margini sau blocuri excesiv de dure sau orice alt obiect natural sau facut de om, cum este metalul, care nu poate fi
sapat prin forare, cu mijloacele si tehnicile normale. Mijloace normale sunt definite, ca fiind burghiu cu sauf ara
taietoare in piatra, care este de dimensiunea coloanei care se sapa si pe toata dimensiunea evazarii. Alte
mijloacele si tehnicile, ca derocare cu explozie in coloana, saparea a cel putin trei coloane suplimentare, mai mici,
in intriorul coloanei planificate sau excavarea manuala a coloanei sau evazarii, pot fi folosite, cu permisiunea
Inginerului. Materialul dur in care nu se poate fora, coloana prevazuta, cu mijloace si tehnici normale, se va
considera obstacol.
2.1.5. CONCEPJIA DE CALCUL
Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari i ipoteze de calcul stabilite
conform standardelor in vigoare i a prevederilor din aceste specificatii tehnice.
Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in
vigoare, tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie, beton,beton
armat, beton precomprimat, otel sau lemn) i de prevederile din prezentul capitol.
2.2. CONDIJIITEHNICEPENTRUEXECUJIA PILOTILOR FORAfIDE
DIAMETRUMARE
2.2.1. TIPURI DE PILOJI
Pilotii forati de diametru mare sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un
foraj.
2.3. PILOJIIFORAJITUBAJI.
Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care
mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau
apasare, insotit eventual de luvoaiere.
In aceeai categorie intra i coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat
sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii pamantului din
interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.
2.3.1.1. Pilotii forati sub noroi.
Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care
mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita).
2.3.2. NATURA, PROVENIENJA I CALITATEA MATERIALELOR
Toate materialele i produsele incorporate in pilotii forati trebuie sa respecte standardele in vigoare i cu
specificatiile pentru executie.
Sursele de aprovizionare a materialelor trebuie sa fie documentate i nu trebuie sa fie schimbate fara
notificari prealabile.
2.3.2.1. Ciment
Cimentul pentru pilotii forati trebuie sa fie de urmatoarele tipuri aa cum sunt definite in ENV 197-1.5.1:
Caiet de sarcini poduri Pag. 9/116
Ciment de furnal CEM III/A, III/B i III/C
Ciment portland cu zgura CEM II/A-S i II/B-S
Ciment portland cu silice CEM II/A-D
Ciment portland cu cenua CEM II/A-V i II/B-V
Cimenturile din aluminat de calciu nu trebuie sa se utilizeze.
Folosirea cimenturilor ce contin adaosuri (de tipul II) sunt de preferat deoarece au efecte benefice asupra
betonului, cum ar fi:
Imbunatatirea lucrabilitatii
Generarea redusa de caldura in timpul intaririi
Imbunatatirea durabilitatii
Tipul i marca cimentului se stabilete prin incercari de laborator, functie de clasa betonului i de
agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
2.3.2.2. Agregate
Agregatele trebuie sa respecte EN 12620 i ENV 206,4.2.
Sursele de aprovizionare cu materiale, distributia granulometrica a agregatelor i tipurile mineralogice
trebuie sa faca obiectul unui acord inainte de inceperea lucrarilor.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:
1/4 din ochiul carcasei de armatura;
1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;
32 mm.
Agregatele inghetate trebuie sa fie incalzite astfel incat nici o bucata de gheata aderenta sau de chiciura sa
nu intre in mixtura.
2.3.2.3. Beton
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 20/25 .
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de
prevederile SR 3011 - 1996 i STAS 3349/1, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:
325 kg/m
3
in cazul betonarii in uscat;
375 kg/m
3
in cazul betonarii sub apa sau sub
noroi bentonitic.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.
Continutul de particole fine d<0.125mm (incluzand i cimentul)
Agregate d>8mm >400kg/m
3

Agregate d<8mm >450kg/m
3

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii i daca este cazul
intarzietori de priza.
Betonul pentru piloti trebuie
Sa aiba o rezistenta mare impotriva segregarii
Sa aiba o plasticitate mare i o buna consistenta
Sa aiba o buna fluiditate
Caiet de sarcini poduri Pag. 10/116
Sa aiba capacitatea de auto-compactare
Sa fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare, inclusiv la extragerea tubajului recuperabil
Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului (H) conform SR EN 1536-2004 tabel 2 trebuie sa fie:
130mm < H < 180mm betonarea in uscat;
H> 160mm beton turnat in conditii submersate (sub apa ) prin tuburi
H> 180mm beton turnat prin tuburi in conditii submersate cu fluid stabilizator
Cerintele generale pentru amestecul componentelor necesare formarii betonului trebuie sa fie conform ENV
206.
Prelevarile de probe i incercarile betonului se vor face conf capitol 6.3.3 din ER EN 1536:2004
2.3.2.4. Fluidul de injectie
Fluidul de injectie i in general toate substantele injectabile trebuie sa fie preparate pastrate i verificate
conform standardelor nationale in vigoare.
Raportul apa/ciment poate varia in general de la 0,4 pana la 0,55 sau mai mult , daca se considera necesar.
Adaosurile pot fi folosite pentru obtinerea unor fluide pompabile i cu viteza scazuta de separare.
2.3.2.5. Armaturile
Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin
fia lor de fabricate. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel
tip lis) ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice i de sudabilitate comparabile.
2.3.3. CARACTERISTICILE I MODUL DE CALCUL AL PILOJILOR
Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total i distributia in plan, inclinarea i dispozitivele de control i
injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice i a solicitarilor rezultate sub actiunea
incarcarilor.
La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu terenul i
considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.
2.3.4. DISPOZIJIA IN PLAN A PILOJILOR
Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect i il va supune aprobarii Proiectantului
i Consultantului.
Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al
radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru
fiecare pilot dupa caz:
numarul (pozitia) de identificare;
dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor i numarul de identificare al tipului de armatura (sau
carcasa);
inclinarea i orientarea;
cota de fundare la baza;
cota platformei de lucru;
Caiet de sarcini poduri Pag. 11/116
cota de betonare a capatului superior i lungimea de amenajare a zonei de incastrare in
radier;
numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.
2.3.5. TOLERANJE
a. Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul
inferior al radierului, fata de proiect va fi: e< e
max
=0,10 x D pentru piloti cu 1,0m<D<1,5m
b. Deviatia pilotilor cu o inclinatie n>15 (0> 86
0
) i < i
max
=0,02(0,02m/m)
Deviatia inclinarii pilotilor cu o inclinatie 4 < n < 15 (76 < 0<86
0
) i < i
max
=0,04
(0,04m/m)
c. Abaterea limita la dimensiuni:
pentru diametru - 2 cm;
pentru cota bazei pilotului 20 cm;
cota capului pilotului 15 cm.
In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu
aprobarea beneficiarului i avizul proiectantului.
2.3.6. UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUJIE
Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile i dispozitivele de executie.
Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice
i hidrogeologice furnizate de studiile de teren i tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari
existente, care trebuie protejate in acest caz.
Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze:
tipul dispozitivelor prevazute pentru infigere i forare;
modul de montare a carcaselor de armatura i de imbinare a acestora;
detaliile pentru eventualele camai tubulare de protectie;
dispozitivele pentru controlul continuitatii i rezistentei betonului;
eventuale dispozitive de injectie la baza;
tehnologia de fabricare i punere in opera a betonului.
In cazul utilizarii camailor de protectie se vor preciza:
materialul din care se executa,
dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor,
lungimea, tolerante),
modul de imbinare dintre tronsoane
modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.
Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acetia patrund intr-un strat cu coeziune mare i
cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii
curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaeasca de trei ori sectiunea curenta.
Caiet de sarcini poduri Pag. 12/116
2.3.7. LUCRARI PREGATITOARE
Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia i lucrul utilajelor de executie
necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea i siguranta lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare fata de condple
speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obtine aprobarea Inginerului
i pentru natura, calitatea i condple de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor
de lucru.
2.3.8. ARMAREA PILOJILOR
Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare i
distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, aa cum rezulta din
calculul de rezistenta.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 12 mm, vor fi in numar de cel putin patru iar lumina
dintre bare va fi minimum 10 cm i maximum 40 cm. Distanta libera minima dintre barele longitudinale poate fi
redusa la 80mm cand se folosesc agregate cu diametrul d<20mm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 10 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul
barelor longitudinale.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea acestora se va face
conform prevederilor din proiect.
Fixarea barelor longitudinale pe inele i a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se
monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cate 4 bucati in sectiune i la
distante de 3 - 4 m.
Se vor prevedea bare de eclisare, acolo unde se prevede atatinadirea de bare in carcasa cat si
pentru inadirea tronsoanelor de carcasa, in coloana.
Carcasa se va suspenda, de la partea superioara, cu metode adecvate, pentru a reduce la minimum,
eventuale tasari, deformari in timpul turnarii betonului si recuperarii tubajului.Suportul de ancorare a carcasei va fi
concentric, cu carcasa, pentru a preveni impingerea sau distorsionarea barelor carcasei. Atunci cand se utilizeaza
metoda de executie a coloanei cu tubaj, minimum / din barele verticale vor fi agatate sus.
Cota superioara a carcasei de armatura va fi verificata, inainte si dupa extragerea tubajului.
Orice deplasare in sus, a betonului sau deplasare a barelor carcasei, peste tolerantele admise , va conduce
la respingerea pilotului.
Atunci cand este necesara prelungirea carcasei de armatura a coloanei, lungimea suplimentara de inadire,
armatura suplimentara va fi platita la pretul de contract
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de lafata exterioara
a barelor longitudinale va fi de minimum:
75mm la piloti forati D>0,6m
Acoperirea cu beton poate fi redusa pana la 40mm de la fata externa a unui tubaj permanent sau a
camauielii, daca acestea se folosesc.
Caiet de sarcini poduri Pag. 13/116

2.4. EXECUJIA PILOJILOR
2.4.1. GENERALITAJI
In cazul executiei pilotilor forati trebuie sa se ia masuri pentru prevenirea intrarii necontrolate de apa i /
sau de pamant in groapa de foraj.
Forajele pilotilor trebuie sa fie excavate pana ating
stratul portant specificat, sau
Cota de fundare
Acolo unde condple de teren sunt diferite de cele luate in calcul in proiect trebuie sa se ia masuri adecvate in
acord cu proiectantul.
Forajele terminate trebuie lasate deschise numai pe o perioada de timp necesara pentru a curata i /sau
deznisipa, pentru diferite verificari si instalarea armaturii.
Acolo unde executia pilotilor nu este posibil sa se finalizeze pana la sfarsitul zilei de munca, o adancime
echivalenta cu cel putin dublul diametrului forajului dar nu sub 1.5m trebuie forata in urmatoarea zi de munca
chiar inainte de betonare.
Executia succesiva a pilotilor trebuie sa se faca in aa fel incat sa nu produca deteriorari pilotilor adiacenti.
Terenul deranjat, reziduurile sau alt material care ar putea afecta comportarea pilotului se indeparteaza din
baza forajului inainte de betonare (curatarea bazelor).
2.4.2. FORAREA PILOJILOR
2.4.2.1. Forarea in uscat
Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata i deasupra
nivelului apei subterane.
Intrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor,
trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de
timp intre terminarea forarii i betonare, sa fie cat mai scurt i in nici un caz sa nu depaeasca 24 ore, iar peretii
gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.
2.4.2.2. Forarea sub apa cu tubaj recuperabil
Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de natura stratului
strabatut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate.
Tubajele trebuie sa permita instalarea sigura i recuperarea lor ulterioara in timpul sau dupa terminarea
procesului de betonare.
In acest scop:
tubajele trebuie sa fie proiectate pentru a rezista presiunii exterioare i fortelor de instalare i
recuperare
trebuie sa fie lipsite de proeminente interioare majore sau de cruste de beton
imbinarile tubajelor trebuie sa permita transferul fortelor longitudinale i a momentelor de torsiune fara
joc semnificativ
In cazul forarii sub apa, in nisipuri i pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare i
a efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamantului de
la baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur i reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a
altor fundatii aflate in apropiere, se vor lua urmatoarele masuri suplimentare:
Caiet de sarcini poduri Pag. 14/116
Betonarea gaurii forate in uscat, netubat
se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare);
se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;
baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajului
(tubare in avans);
nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului
hidrostatic;
ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe fundul forajului.
diferenta de nivel dintre avansarea tubajului i a excavatiei sau suprapresiunea interioara trebuie
marita daca intervine posibilitatea aparitiei instabilitatii la baza excavatiei.
2.4.3. CURAJIREA TALPII FORAJULUI
Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura i de betonare, indiferent de procedeul de
forare utilizat.
In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inaintea inceperii betonarii.
In nisipuri sau pamanturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu
ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).
2.4.4. ARMAREA PILOTULUI
Armaturile de otel trebuie depozitate in conditii adecvate i trebuie sa fie in momentul pozitionarii i
betonarii:
Curate
Fara rugina
Fara calamina (strat de oxizi)
Carcasele de armatura trebuie suspendate sau sustinute pentru a-i pastra pozitia corecta in timpul
betonarii.
Armatura trebuie instalata cat de repede posibil dupa curatarea fotajului pilotului.
Instalarea armaturii trebuie sa respecte alinierea cu axa pilotului i sa mentina acoperirea corecta de beton
pe intreaga lungime.
In timpul turnarii betonului, nivelul armaturii trebuie pastrat pentru a asigura lungimea impusa a mustatilor
deasupra nivelului de retezare a betonului.
Nivelul superior al carcasei, dupa betonare, trebuie sa fie egal cu valoarea nominala cu o deviatie de
0,15m.
2.4.5. BETONAREA
La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului,
deoarece exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de armatura i de desprinderi de pamant
sub efectul betonului proiectat pe pereti.
Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungete cu un burlan de
dirijare coborat la baza forajului i care se ridica pe masura betonarii.
Caiet de sarcini poduri Pag. 15/116
fara a depasi o valoare egala cu diametrul sau interior. Turnarea trebuie apoi
sa se desfasoare
2.4.5.1. Betonarea in conditii submersate
Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum i betonarea sub noroi se
face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat i apa
(sau noroi). Tubul cu palnie inclusiv imbinarile trebuie sa fie impermeabil.
Diametrul interior al tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului i de
diametrul pilotului, fara a cobori sub 15 cm.
Diametrul maxim exterior al tubului cu palnie, inclusiv imbinarile trebuie sa nu fie mai mare de:
0,35 ori diametrul pilotului sau diametrul interior al tubulaturii
0,6 ori diametrul interior al carcasei de armatura a pilotilor circulari
0,8 ori latimea interioara a carcasei de armatura pentru barete
Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura
repriza, la un debit de betonare determinat, in functie de diametrul i lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de
cel putin 4 mc/h.
Inainte de inceperea turnarii trebuie introdus in tubulatura palniei un cep sau un dop dintr-un material
corespunzator pentru a preveni amestecul betonului cu orice fluid.
La prima arja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se
stabilete astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat . Poate fi folosit un beton proaspat cu un continut sporit de
ciment sau mortar pentru lubrifierea tubului cu palnie.
Pentru a ingadui betonului sa iasa din tubul cu palnie, tubulatura acestuia trebuie ridicata usor,
repede, pentru a umple intreaga baza a pilotului fara ca betonul ce eventual a segregat la inceperea turnarii sa
ramana blocat.
In timpul turnarii ulterioare, tubul cu palnie trebuie retras progresiv, odata cu cresterea nivelului betonului in
foraj.
Tubulatura trebuie sa ramana permanent imersata in betonul lucrabil, care a fost turnat anterior si nu
trebuie sa fie retrasa din beton pana la finalizarea operatiunii de betonare.
Imersarea tubului cu palnie nu trebuie sa se faca pe mai putin de 1.5m.
Dupa finalizarea betonarii, tubul cu palnie nu trebuie extras prea repede deoarece suctiunea rezultata poate
conduce la imperfectiuni ale pilotului.
2.4.6. EXTRAGEREA TUBAJULUI
Extragerea tubajului nu trebuie inceputa decat daca coloana de beton a atins o inaltime suficienta
inauntrtrul tubajului pentru a genera o contrapresiune, pentru a proteja impotriva infiltratiei apei sau pamantului la
capatul tubajului i pentru a preveni ridicarea carcasei de armatura.
Extragerea trebuie sa se faca in timp ce betonul are lucrabilitatea necesara.
In timpul extragerii trebuie mentinute inauntrul tubajului o cantitate i o presiune suficienta de beton pentru
ca spatiul inelar ramas liber dupa extragerea tubajului sa fie umplut cu beton.
2.4.7. INJECTAREA LA BAZA A PILOJILOR
In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum i pentru
punerea sub sarcina a terenului de la baza pilotului chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii
la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului i
care se coboara in gaura forata odata cu carcasa de armatura.
Decizia de injectare la baza este precizata in Proiect.
Caiet de sarcini poduri Pag. 16/116
La pilotii forati, betonati sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de
turnare, trebuie
betonului, in prezenta Inginerului. Inginerul va verifica adancimea totala a forajului si pozitia fata de
2.4.8. PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI
Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in
radier, dupa cum urmeaza:
a. La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie
de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m la piloti cu fia pana la 20 m i de cel putin 0,75 m la piloti cu
fia peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
sa fie de cel putin 1 d, dar minim 1,00 m la piloti cu fia de pana la 20 m i de cel putin 1,5 d, dar
minim 1,50 m la pilotii cu fia peste 20 m.
Operatiile de retezare a pilotului trebuie realizate numai dupa ce betonul a obtinut min 0.7Rck. Trebuie sa se
indeparteze tot betonul care este contaminat sau are calitate mai slaba decat cea ceruta i se continua pana se
observa beton curat pe toata suprafata sectiunii.
Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din SR EN 1536-2004
"Executia lucrarilor geotehnice speciale - Piloti forati" capitolul 9.
Responsabilul cu executia lucrarii trebuie sa raspunda de conformitatea respectarii standardelor si caietului
de sarcini, monitorizarea constructiei pilotilor i tinerea la zi a tuturor inregistrarilor, informarea Consultantului
i/sau Proiectantului despre orice nonconformitate.
Toti pilotii se monitorizeaza i datele relevante se inregistreaza, incluzand:
Amplasarea , tipul pilotului, dimensiuni i adancime
Procedura de excavare, utilaje i echipamente
Instalarea tubajului
Stratificatia terenului i nivelurile hidrostatice. In timpul forajului, Antreprenorul va asigura o cutie de lemn
compartimentata, pentru probele de pamant, intalnit in timpul forarii, reprezentand fiecare tip de pamant si cotele
la care acesta s-a intalnit, in foraj. Diagrama de tipuri de pamant, din probele din cutie va fi inregistrata in fisa de
forare. Antreprenor va pastra probele de pamant, pentru fiecare coloana, pana cand sunt examinate de Inginer si
verificate, in conformitate cu diagrama din fisa de forare.
Fundul forajului va fi curatit, imediat inainte de introducerea carcasei dearmatura siturnarea
proiect.
Obstacole
Utilizarea unui fluid stabilizator .
In cazul forarii sub noroi, Antreprenor va verifica permanent calitatea noroiului de foraj, pe
probe luate de la statie si direct din foraj.
Daca densitatea noroiului de foraj nu este adecvata, noroiul va fi recirculat si imbunatatit prin adaugare de
material uscat pentru atingerea parametrilor standard izati.
Nivelul apei sau al fluidului stabilizator in groapa de foraj
Realizarea incastrarii pilotului
Curatarea gropii de foraj
Tipul, dimensiunile, asamblarea i lungimea armaturilor.
Daca se prevede in proiect carcasa de armatura, aceasta va fi verificata de Inginer, inainte de a fi introdusa
in foraj.Daca se prevede confectionarea ei in situ, datorita restrictiilor de metoda, inadirea tronsoanelor de carcasa
va fi verificata de Inginer, inainte de introducerea in foraj.
2.4.9.
2.4.9.1.
CONTROLUL CALITAJII
Controlul calitatii pe timpul executiei
Caiet de sarcini poduri Pag. 17/116
Adancimea de instalare i pozitia armaturilor
Betonarea in conditii submersate sau uscat
Beton realizat pe antier sau in statie
Clasa betonului, compozitie i consistenta
Turnarea betonului, cantitatea, durata, umplerea i cota finala
Recuperarea tubajului provizoriu
Retragerea tubului cu palnie
Verificarea integritatii betonului (control US)
Injectarea corpului i/sau bazei, compozitia i proprietatile fluidului de injectie, zona injectata, durata,
debitul, presiunea i cantitatea
Starea betonului la nivelul retezarii betonului ( calitatea betonului, planeitate, existenta fisurilor, starea
armaturilor, acoperirea cu beton)
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:
La fiecare autobetoniera sau la fiecare 10 m
3
de beton pus in opera, se preleveaza probe de
beton de la locul de turnare i se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului
conform SR EN 12350-4:2002
la fiecare 20 m
3
de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3
cuburi) de beton de la locul de turnare i se determina rezistenta betonului conform SR EN12390-
6:2002; Consultantul poate cere prelevarea suplimentara a inca unui set de 3 cuburi pentru verificare.
pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte
consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste
profil) se vor lua masuri in consecinta.
2.4.9.2. Controlul calitatii dupa executie
Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:
verificarea pozitiei in plan i a inclinarii;
controlul calitatii betonului din corpul pilotului;
verificarea continuitatii corpului pilotului ( se face la toti pilotii);
incarcari de control pe piloti.
Incercarile de capacitate portanta a coloanelor (numarul si locul coloanelor de proba) este cel prevazut de
proiect sau convenit intre Inginer si Antreprenor, inainte de inceperea lucrarilor, dar nu mai putin decat
prevad reglementarile Romania.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
a. Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prelevate in timpul betonarii nu au dat rezultate
corespunzatoare clasei prescrise in proiect;
b. La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea
betonului;
Controlul se poate face prin:
dezvelirea pilotilor respectivi;
extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace adecvate);
metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
Caiet de sarcini poduri Pag. 18/116
carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale i se aplica numai la acei
piloti la care datele din fia de forare - betonare, precum i alte observatii pe parcursul executiei pun la
indoiala continuitatea;
metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4
tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul
pilotului.
Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru
injectie la baza.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 19/116

3. CAPITOLUL 3 INFRASTRUCTURI - FUNDAJII DIRECTE - RADIERE
(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, radiere)
3.1. GENERALITAJI
Prezentul capitol se refera la executia fundatiilor directe in incinta deschisa. Prevederile prezentului capitol
sunt aplicabile radierelor, precum i elementelor de fundare a culeelor, a sferturilor de con, a scarilor i casiurilor.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de
fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei".
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare
adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect i cea
reala i sa semnaleze Consultantului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.
3.2. CONDIfII TEHNICE PENTRUEXECUJIA FUN DA JIIL OR DIRECTE I
RADIERELOR ININCINTA DESCHISA, CUSPRIJINIRI DIN DULAPISAU
PALPLANE
Antreprenorul va supune aprobarii Consultantului o documentatie cu tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
dimensiunile incintei (lungime, latime, adancime) i pozitionarea acesteia in raport cu coordonatele de
trasare ale axelor infrastructurii;
solutia i detalii de sprijinire a incintei;
tehnologia de executie a sprijinirilor (inclusiv recuperarea, transportul idepozitarea
acestora);
tehnologia de turnare a betonului in concordanta cu normele actuale de betonare, inclusiv masurile
prevazute pentru asigurarea calitatii betonului i eliminarii oricaror motive de neconformitate;
masurile ce se propun privind executia de calitate a lucrarilor i condple de executie ale acesteia;
modul de urmarire a executiei de catre executant;
justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei in timpulsapaturilor (eventual prin
note de calcul);
compozitia i caracteristicile betoanelor;
procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei;
Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul
sapaturilor pana la cota propusa, tinand seama de tolerantele prevazute in norme.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa consultantul, in timp util, pentru a-i permite
acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante i daca instalatiile
necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota i terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va convoca comisia de receptie a
fazei determinante, care va face toate verificarile privitoare la pozitia i stabilitatea
Caiet de sarcini poduri
Pag. 20/116

incintei, precum i asupra naturii terenului de fundare i a cotei de fundare i va aproba inceperea betonarii
fundatiei.
Excavatiile fundatiilor trebuie sa fie cat de uscat este practicabil, inainte de turnarea betonului.
Antreprenorul trebuie sa toarne betonul intr-o operatie continua.
Betonul nu trebuie turnat in suprastructuri pana cand cofrajele infrastructurilor au fost scoase si betonul
inspectat, sa nu prezinte defecte. Nu trebuie permisa rezemarea suprastructurii, pe infrastructura, pana cand
betonul acesteia nu a obtinut o rezistenta la compresiune de 14 Mpa.
In cazul cand Antreprenorul este nevoit sa excaveze pentru fundatii la adancimi mai mari decet cele indicate
in plansele de executie, Inginerul trebuie sa re-deseneze dimensiunile structurii si armatura si sa inmaneze
Antreprenorului plansele revizuite.
Natura, provenienta i calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor
corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind
betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii, prin metoda "Contractor" astfel ca sa se asigure omogenitatea
betonului i evitarea stratificarii.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 21/116

4. CAPITOLUL 4 INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
(elevatii, stalpi, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)
4.1. GENERALITAJI
Culeele sunt elemente de infrastructure care asigura rezemarea traveelor de capat i fac racordarea cu
rampele.
Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructura, care asigura rezemarea a doua travei adiacente ale
suprastructurii.
4.2. CONDIJIILE DE EXECUJIE ALE CULEILOR I PILELOR
Executia culeelor i pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct sau
indirect.
Adancimea de fundare se stabilete pe considerente de rezistenta i stabilitate la incarcari statice i
dinamice i de asigurare contra afuierilor.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din NP 115-04 " Normativ privind
proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri" i in prezentul caiet de sarcini.
Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa
terminarea trasarii, executantul va intiinta Consultantul care urmeaza sa-i dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa
semnaleze Consultantului orice abateri de la trasarea initiala i sa propuna solutii de remediere in cazul unor
eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta i dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor antreprenorului i numai cu
aprobarea Consultantului i cu avizul Proiectantului.
Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare i tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Consultantului, iar la cererea
acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
4.3. REFACEREA LUCRARILOR CUDEFECTE
In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului i
prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dupa recunoaterea i analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, antreprenorul propune
spre aprobare Inginerului programul de reparatii care va avea avizul Proiectantului.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de nature sa afecteze calitatea structurii, siguranta i durabilitatea in
exploatare se va proceda astfel:
intocmirea releveului detaliat al defectelor;
cercetarea cauzelor, procedandu-se i la efectuarea de incercari, investigatii sau calcule
suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile i de studiile efectuate, Consultantul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 22/116

sa solicite unui expert atestat expertizarea lucrarii, aceasta continand solutia de remediere;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea i culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta i capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu mortar special;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un program de
remediere, pe care-l va analiza i aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat i durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectand
prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton i beton armat i cele
din capitolul "Repararea structurilor de rezistenta din beton, beton armat i beton precomprimat" din prezentul
caiet de sarcini.
4.4. DISPOZIJII FINALE
Suprafetele de beton aparente ale elevatiilor de infrastructura vor fi vopsite cu materiale de protectie
anticoroziva, conform prescriptiilor de la "Repararea structurilor de rezistenta din beton, beton armat i beton
precomprimat" din prezentul caiet de sarcini.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 23/116

5. CAPITOLUL 5 SCHELE, EAFODAJE I CINTRE
5.1. GENERALITAJI
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive i care, in functie
de destinatie, se clasifica in:
eafodaje i cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule i materiale de lucru;
dispozitive de protectie la lucru sub circulate, impotriva caderii de materiale, scule, etc.; Lucrarile
provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect i se aproba de catre
Consultant pe baza avizului Proiectantului lucrarii definitive.
Toate esafodajele trebuie proiectate si executate, pentru a suporta incarcarile fara tasari sau deformatii
apreciabile. Antreprenorul trebuie sa foloseasca cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de indepartare a tasarilor
din cofraje inainte si in timpul turnarii betonului.
5.2. PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure securitatea lucratorilor i lucrarilor definitive;
sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
sa adopte scheme statice simple, evitand pe cat posibil elementele solicitate la incovoiere,
care au deformatii mari;
sa fie rezistente i rigide;
sa permita montarea rapida i decofrarea lenta i sigura prin intermediul dispozitivelor de descintrare;
sa nu obtureze albia i sa asigure spatiile necesare sub pod;
deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de priza sau intarire;
sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
sa cuprinda piese scrise explicative i plane de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe antier la dispozitia Consultantului.
Planele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca i natura i caracteristicile
tuturor elementelor componente.
Din plane trebuie sa rezulte urmatoarele:
masurile luate pentru asigurarea stabilitatii i protectiei fundatiilor;
modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eafodajelor i schelelor;
reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate i a elementelor
pe care sprijina;
sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;
dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipulator i pentru toate operatiile de reglare, calare,
descintrare, decofrare, demontare;
contrasagetile i tolerantele de executie;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 24/116

modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul
contractiei i precomprimarii;
dispozitivele de control ale deformatiilor i tasarilor.
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:
specificatia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite dela terti;
instructiuni de montaj a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
5.3. REALIZAREA IUTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, elementelor de inventar i a celor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor
provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat i cand se refolosesc produse deja utilizate, pentru care trebuie sa
se garanteze ca satisfac conditiile de rezistenta i stabilitate. Intrebuintarea de elemente refolosibile este
autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe plane numarul admisibil de refolosiri.
Esafodajul poate fi sustinut de palplanse care trebuie asezate, batute si indepartate intr-o maniera
satisfacatoare pentru inginer.
Esafodajul poate fi de asemenea sustinut de grinzi agatate de infrastructura permanenta a podului , cu
aprobarea scrisa a Inginerului.
Esafodajul structurilor de separare a medianei autostrazii poate fi sustinut de grinzi de fundatie, daca
acestea sunt suficient de largi pentru a realiza suportul necesar incarcarii.
Executia esafodajelor nu trebuie sa inceapa, pana cand nu este data autorizatia de incepere, de catre
Inginer. Inginerul va verifica esafodajul terminat, pentru conformitatea sa cu plansele de executie si pentru
conditiile sale generale. Se va da atentie speciala stabilitatii laterale, sprijinirii, rigidizarilor, impanarilor,
conectiunilor si cricurilor.
Esafodajele trebuie fixate pentru a produce o structura finala la elavatia si cotele indicate in plansele de
executie. Antreprenorul trebuie sa considere si sa compenseze deformatiile pe care metoda sa executie le creaza.
Materialele pentru esafodaje pot fi atat noi cat si folosite. Toate materialele sunt subiect de inspectie de
catre Inginer, pentru a determina daca acestea sunt adecvate scopului pentru care sunt folosite.
Toate materialele, pe care Inginerul le constata ca sunt stricate, indoite sau nepotrivite din alt motiv pentru
folosire, vor fi respinse. Atunci cand un articol de material este un accesoriu al proprietarului sau este disponibil in
comert, trebuie indicat in plansele de executie, producatorul , numele proprietarului, si capacitatea nominala a
articolului.
Esafodajul si suportii esafodajului trebuie protejati impotriva impactului si efectelor de vibratii, prin plasarea
de contravantuiri sau limitand accesul utilajelor, dispozitivelor de executie.
Atunci cand palplansele esafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie indepartate.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz,
antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 25/116

5.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL
Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori, fata de
reperele acceptate de catre Consultant.
Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului i Proiectantului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
5.5. INDEPARTAREA COFRAJELOR SI ESAFODAJELOR
Se va da atenta necesara, la indepartarea cofrajelor. Uneltele de metal nu trebuie sa atinga direct betonul
proaspat.
Esafodajele sau sprijinirile care sustin structurile de beton si cofrajele, care sustin tablierul de beton pe
grinzile podului, trebuie sa ramana pe loc, pana cand incercarile pe epruvete de beton, indica obtinerea unei
rezistente la compresiune de cel putin 15 Mpa. In lipsa acestor incercari, trebuie respectate conditiile de mai jos,
privitor la timpul de mentinere pe loc a esafodajelor, exclusiv pentru perioada de timp, cand temperatura aerului
este sub 40C si betonul nu este protejat.
Timpul minim de cofrare
Dale de planseu 7 zile
Pereti 14 zile
Coloane 7 zile
Dale pentrupodete dalate 7 zile
Suporti trebuie indepartati treptat pentru a permite betonului sa-si sustina masa sa, uniform.
Suporti esafodajelor trebuie eliberati aproape de centrul deschiderii si sa progreseze inainte catre suportii de
capat.
Toate palplansele esafodajelor trebuie indepartate.
5.6. PRESCRIPJIICOMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE
Proiectul cintrelor, esafodajelor, cat i montajul acestora in amplasament, se intocmete pe raspunderea
antreprenorului general i se avizeaza de catre beneficiar i proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora i prezentarea
beneficiarului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 26/116

6. CAPITOLUL 6 C O F R A J E
6.1. GENERALITAJI
Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau
betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise, cat i dispozitivele pentru
aezarea i imbinarea acestora: buloane, cleme, tiranti, distantieri, etc. care contribuie la asigurarea realizarii
formei dorite.
Cofrajele i sustinerile corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90, acestea trebuind sa fie astfel alcatuite incat
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru
elementele ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in
"Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat. Indicativ
NE 012-99 Anexa III.1".
sa asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte;
sa fie etane, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa fie stabile i rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;
sa asigure ordinea de montare i demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate,
sau componentele cofrajelor i sustinerilor;
sa permita decofrarea uoara i totala;
sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;
sa permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita inchiderea cu uurinta (indiferent de natura materialului din care este alcatuit
cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor i pentru scurgerea apelor uzate, inainte de
inceperea turnarii betonului;
sa aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;
materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;
Proiectul cofrajelor va cuprinde i tehnologia de montare i decofrare.
6.2. CONDIJII TEHNICE PENTRUEXECUJIA COFRAJELOR
In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii:
sa permita pozitionarea armaturilor din otel beton i de precomprimare;
sa permita fixarea sigura i in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de
capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);
sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare i pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa
turnarea i compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea i intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate
cu prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru
prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cand acestea sunt inscrise in proiect;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 27/116

distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea sauaspectulbetonului, sa
nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii;
cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de rugina pefetele ce vin in
contact cu betonul.
Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea acestora. Tesirea
se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii nu se prevede altfel.
6.3. TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT
Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri. Fetele cofrajelor vor fi din:
Lemn sau produse pe baza de lemn;
Tego;
Doka, Paschal, Peri, etc. tratate cu raini sau materiale similare;
Table metalice;
Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:
A) fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:
cofraje stationare;
cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje paitoare);
B) din punct de vedere al utilizarii componentelor:
cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar i se folosesc de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea sunt din lemn);
cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna pe
antier;
cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se toarna
fundatia).
Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice
lucrarilor de pamant i nu cele specifice elementelor din beton turnat in "cofraje reale".
C) fata de calitatea suprafetei de beton obtinute dupa decofrare:
cofraje pentru beton aparent;
cofraje pentru betoane brute; suprafetele obtinute fiind acoperite cutencuiala,placaje etc;
6.4. PREGATIREA LUCRARILOR DECOFRARE
Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite i reparate. Refolosirea cat i numarul de refolosiri, se
vor stabili numai cu acordul Consultantului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
curatirea cu grija, repararea i spalarea lor, inainte i dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);
tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta cetrebuie sa uureze
decofrarea, in scopul desprinderii uoare a cofrajului.
In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe
Caiet de sarcini poduri
Pag. 28/116

suprafata interioara i trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze
betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice
uor i sa-i pastreze proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.
6.5. MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea i sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea i corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea i sprijinirea definitiva a cofrajelor.
6.6. SUSTINERILE COFRAJELOR
In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea
solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare i de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite
producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat
sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperature.
6.7. CONTROLUL $IRECEPJIA LUCRARILOR DEEXECUJIEA COFRAJELOR
In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje i
sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea i modul de fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor i consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse".
Caiet de sarcini poduri
Pag. 29/116

7. CAPITOLUL 7 A R M A T U R I
7.1. GENERALITAJI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea i montarea
armaturilor utilizate la structurile de beton armat i beton precomprimat pentru poduri, precum i conditiile
tehnice ce trebuie indeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie inglobate in lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile, suprastructurile din beton armat se vor respecta i
prevederile din capitolele "Infrastructuri - fundatii directe; Infrastructuri - fundatii indirecte de adancime;
Infrastructuri - culei, pile; Suprastructuri din beton armat; Suprasructuri de tip mixt".
7.2. DOCUMENTEDEREFERINTA
1. NE 012-99, CP-012 /1-2001 Codul de Practica pentru executia betonului si betonului armat
2. STAS 438/1-89Bare de armatura de otel. Tipuri si cerinte
de calitate
3. STAS 438/2-91 Sarme de otel trase la rece pentru armatura
4. STAS 438/3-98 Plase de sarme pentru armatura
5. P 59-86 Instructii tehnice pentru proiectare si folosire a plaselor de sarma din
otel pentru betonul armat
6. C 28-83 Instructii tehnice pentru barele de armatura sudate
7. ST 009/2005 Specificatii tehnice referitoare la cerintele si criteriile deperformanta
pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton
8. C 16-84 Norme pentru executia lucrarilor pe timp friguros
9. Legea nr.10/1995 Legea privitoare la calitatea constructilor
10. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini Lista nu
este limitativa.
7.3. OfELURIPENTRUARMATURI
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat i beton precomprimat i domeniile lor de aplicare
sunt indicate in tabelul urmator i corespund prevederilor din "Codul de practica" indicativ NE 012-99.
Tipul de otel Simbol Domeniul de utilizare
Otel beton rotund neted STAS 438/1-89 OB 37
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive.
Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS
438/2-91
STNB
Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive;
armaturile de rezistenta
numai sub forma de plase sau carcase sudate.
Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98
STNB
Produse din otel pentru armarea betonului. Otel
beton cu profil periodic
PC 52
Armaturi de rezistenta pentru betoane de clasa cel
putin C 12/15 (Bc 15).
Caiet de sarcini poduri
Pag. 30/116

STAS 438/1-89 PC 60
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de
clasa cel putin C 16/20 (Bc 20)
Armaturi pretensionate . sarme netede STAS
6482/2-80 . sarme amprentate STAS 6482/3-
80 . toroane
SBP I i
SBP II
SBPA I si
SBPA II
TBP
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de
clasa cel putin C 25/30
(Bc 30)
Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a
importat otelul i trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98,
echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza
otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate
i dupa aprobarea beneficiarului.
7.4. LIVRAREA IMARCAREA OfELULUIBETON
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de
calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) i dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:
denumirea i tipul de otel; standardul utilizat;
toate informatiile pentru identificarea loturilor;
greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului i al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va
contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
7.5. TRANSPORTUL IDEPOZITAREA
Barele de armatura, plasele sudate i carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate i depozitate
astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura i/sau betonul, sau
aderenta beton - armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri i diametre, in spatii amenajate i
dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea condplor care favorizeaza
corodarea armaturii;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau
alte materiale;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 31/116
tinand seama de posibilitatile practice de montare i fixare a barelor, precum
i de aspectele

asigurarea posibilitatilor de identificare uoara a fiecarui sortiment i diametru.
7.6. CONTROLUL CALITAJII
Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din "Codul de practica"
NE 012 - 99 si anexa 7.1 dinCodul de practica NE 013-02.
7.7. FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR
Fasonarea barelor, confectionarea i montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului.
Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
tehnologice de betonare i compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi
supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita i manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);
ruperi ale sudurilor in carcase i plase sudate;
contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot produce procese de
coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate i drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaeasca abaterile prevazute in
standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere i
fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depai 1 mm/m).
Barele taiate i fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in aa fel incat sa se evite confundarea lor
i sa se asigure pastrarea formei i curateniei lor, pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare
de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea i legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din "Codul
de practica" indicativ - NE 012-99 si cap10 din Codul de practica NE 013-02.
7.8. TOLERANfE DE EXECUJIE
In Anexa II.2. a "Codului de practica"- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea i montarea
armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.
7.9. PARTICULARITATl PRIVIND ARMAREA CU PLASESUDATE
Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cate ori este posibil la
armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea i utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu substante care ar
putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleai tipuri i notate corespunzator.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 32/116

Incarcarea, descarcarea i transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile i
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinate specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor
efectua conform STAS 438/3-1998.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaeasca abaterile
prevazute in standardele de produs.
7.10. REGULI CONSTRUCTIVE
Distantele minime intre armaturi precum i diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat
monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 i
NE 012-99.
7.11. iNNADIREA ARMATURILOR
Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului i prevederilor STAS 10111/2-87 i
NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functie de
diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudura;
manoane metalo - termice;
manoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obinuita (sudare electrica prin puncte,
sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise,
sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanon de cupru - sudare in mediu
de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton
(C 28 - 1983 i C 150 - 1999), in care sunt indicate i lungimile minime necesare ale cordonului de sudura i
conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe
cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera i la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor
sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (manoane metalo - termice prin presare sau alte
procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.
7.12. STRA TUL DEACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii i o
conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de
acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria
elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 33/116

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va stabili
conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate
chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa II.3. a "Codului de practica" NE 012-99, se
prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona
litoralului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.
7.13. iNLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE iNPROIECT
In cazul in care nu se dispune de sortimentele i diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la
inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum i diametrele minime adoptate, trebuie
sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 i NE 012-99.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.
7.14. PROTECJIA ANTICOROZIVA A ARMA TURILOR
In cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii i pana la
data incorporarii ei complete intr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele
respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de catre antreprenor.
Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton precomprimat, care urmeaza sa fie
inglobate in beton pentru continuarea lucrarilor i care nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai
mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia anticoroziva va fi prima operatie care se va executa la
inceperea activitatii.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiai element este
redusa cu cel mult 5 %. In caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili solutia ce se impune, eventual
suplimentarea barelor.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta in curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) i aplicarea
materialelor specifice de protectie. Modul de curatire i de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu
instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi insotite de instructiuni de utilizare i de agrementul tehnic i vor fi aprobate
de Beneficiar cu avizul Proiectantului.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 34/116

8. CAPITOLUL 8 B E T O A N E
8.1. GENERALITAJI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea i executia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat i beton precomprimat pentru poduri de osea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat i beton precomprimat,
prevederile din prezentul capitol se vor completa i cu prevederile specifice cuprinse in capitolele "Infrastructuri -
fundatii directe; Infrastructuri - fundatii indirecte de adancime; Infrastructuri - culei, pile; Suprastructuri din beton
armat; Suprasructuri de tip mixt".
De asemenea se vor avea in vedere i reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.3, I.4, I.5 din "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat
de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 , prevederile din STAS10111/2-87 si"Codului de practica pentru
producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007.
Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este
rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 0 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150
mm, la varsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi
pastrate conform STAS 1275/88.
Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf "STAS 10111/2-87", se prezinta in continuare un tabel
de echivalenta:
Clasa betonului
conform NE 012/99
Clasa Betonului conf
STAS 10111/287
C 8/10 Bc 10
C 12/15 Bc 15
C 16/20 Bc 20
C20/25 Bc 25
C 25/30 Bc 30
C 30/37 -
C 35/45 Bc 35
C 40/50 Bc 50
C 45/55 -
C 50/60 Bc 60
Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul i gradul in care lucrarea este expusa la
unii factori agresivi ai mediului i va respecta "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ
CP 012/1-2007
Daca dupa analizarea condplor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in
acord cu urmatorii parametri:
gradul de impermeabilitate;
tipul de ciment;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 35/116
CEM I Ciment Portland

cont;inutul minim de ciment;
raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea i executarea unor poduri din beton armat i beton precomprimat, cu caracter deosebit, se
recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate i catedre de specialitate din invat;amantul superior care
poate avea ca obiect:
aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
elaborarea de caiete de sarcini speciale;
stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii i asistentei tehnice la executie.
8.2. DOCUMENTE DE REFERINTA
1. NE 012 2007 Codul de practica pentru executarea betonului si lucrarilor de beton armat
2. CP 012/1-2007 Codul de practica pentru producerea betonului
3. C56-85 Normativ pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
4. C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si
beton armat
5. C16-84 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
6. SR EN 1504-1-2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1.
Definitie.
7.SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 10.
Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor.
8. SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2.
Sisteme de protectie de suprafata pentru beton.
9. Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii
10. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de sarcini
Lista nu este limitativa.
8.3. MA TERIALE UTILIZA TE LA PREPARAREA BETOANELOR
8.3.1. CIMENT
Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2002, sunt grupate in cinci tipuri principale de ciment dupa cum
urmeaza:.
CEM II Ciment Portland compozit
CEM III Ciment de furnal
Caiet de sarcini poduri
Pag. 36/116
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa i calitativa
a acestuia,

CEM IV Ciment puzzolanic
CEM V Ciment compozit
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum i domeniul i conditiile de utilizare sunt
precizate in Anexa M din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 si NE 013-02.
8.3.1.1. Livrare i transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale
ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de
cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala i impuritati in timpul depozitarii i transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi
insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
tipul de ciment i fabrica producatoare;
data sosirii in depozit;
numarul certificatului de calitate eliberat de producator i datele inscrise in acesta;
garantia respectarii condplor de pastrare;
numarul buletinului de analiza a calitatiicimentului
efectuata de un laborator autorizat i
datele continute in acesta, inclusiv precizarea condplor de utilizare, in toate cazurile in care termenul de
garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor i
utilizator.
Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu
prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de
ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) i a utilizatorului. De asemenea, prelevarea
probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului i a unui delegat a carui impartialitate sa fie
recunoscuta atat de producator cat i de utilizator.
Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu ,etc. este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana
pentru fiecare tip de ciment. Luarea de probe se face in general dupa sau in timpul furnizarii, dar nu mai tarziu de
24 de ore dupa livrare.
8.3.1.2. Depozitarea
conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practica NE 012-99,inclusiv prin constatarea
existentei i examinarea documentelor de certificare a calitatii i verificarea capacitatii libere de depozitare in
silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale,
marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in
incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate
in fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor i a livrarilor. Sacii vor fi aezati in stive pe scanduri, dispuse cu
interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei i la o distanta de 50 cm de la peretii
exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulate. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci
suprapui.
Nu se va depai termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 37/116
Controlul calitatii cimentului

Cimentul a carui perioada de garantie a fost depasita, trebuie verificat, privitor la calitate si daca este gasit
sub clasa sa, trebuie indepartat din zona, intr-un depozit separat si identificat .Acest ciment poate fi folosit pentru
lucrari care necesita o clasa de ciment mai mica , doar cu aprobarea Inginerului.
Controlul calitatii cimentului se face:
la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de
baza de livrare conform tabel 22 din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP
012/1-2007
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din "Codul de
practica" - NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/97, SREN 196-
6/94, SREN 196-7/95, SREN 196-8/2004.
8.3.2. AGREGATE
Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton i " Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat" indicativ NE 012-99; sau dupa caz, SR 662-
2002 si SR 667-2000.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea
levigabila este de max. 2%.
Se va folosi pietri de rau, sorturile 7 - 16 i 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietri este de
0,5%.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietri 7 - 16 i 16 - 31, se va inscrie in zona
foarte buna a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate i sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 i 2500 kg/m3, se
folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala i/sau concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabilete astfel incat sa se
incadreze functie de dozajul de ciment i consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI L din
""Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 iar pentru realizarea elementelor
prefabricate si NE 013-02.
8.3.2.I. Producerea i livrarea agregatelor
Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate i
certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o
comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat in Constructii.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de
asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa
cuprinda i aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat i sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul
prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte. eful statiei va fi atestat de I.S.C. prin inspectiile teritoriale.
Reatestarea statiei se va face dupa aceeai procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 38/116

autorizatiile necesare exploatarii balastierei i documentele care sa dovedeasca natura zacamantului;
documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate,
proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fiele
posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate i avand compartimente separate i marcate pentru
numarul necesar de sorturi rezultate;
utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia Nationala de
atestare a mainilor i echipamentelor de constructii);
personal care va avea cunotintele i experienta necesare pentru acest gen de activitati, ce
se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;
laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
preedinte - conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia
un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim
de colaborare;
membri;
specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;
specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;
eful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau
un contract de colaborare.
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de
functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie,
nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la
actiunile privind atestarea balastierei i va avea cunotpele necesare verificarii tehnice a utilajelor i aparaturii
utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea condplor avute in
vedere la atestare i functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a
inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va
lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in
maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare.
In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente:
deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deservete statia;
nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;
alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 39/116
Transportul i depozitarea

OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari:
dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de
atestare de catre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea
amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in
prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante i rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru
evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in Tabel 22 din "Codul de practica pentru producerea betonului
" indicativ CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.
8.3.3. APA
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca condple tehnice prevazute in SR EN 1008-2003
8.3.4. ADITIVI
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:
imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri,
inaltime mare de turnare;
punerea in opera a betoanelor prin pompare;
imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii
agresive;
imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
realizarea betoanelor de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;
creterea rezistentei i a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 40/116

Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.
Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt diferentiati dupa efectul lor asupra betonului, sun dati mai jos:
Reducatori de apa
Reducatori de apa, inalta rezistenta
Intarzietori
Accelerarori de priza si pentru rezistente initiale mari
Antrenori de aer
Protectori impotriva inghetului
Impermeabilizatori
Inhibatori de coroziune
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator:
Nr.
crt
Categoria de betoane Aditiv recomandat Observatii
1
Betoane supuse la inghet - dezghet repetat
antrenor de aer

2 Betoane cu permeabilitate redusa
Reducator de apa - plastifiant Dupa caz:
- intens reducator -
superplastifiant
3
Betoane expuse in conditii de agresivitate
intensa i foarte intensa
idem
Dupa caz:
-intens reducator
superplastifiant -inhibitor de
coroziune
4
Betoane de rezistenta avand clasa cuprinsa
intre C 12-15 i C 30/37 inclusiv
plastifiant sau superplastifiant Tasarea betonului: T3-
T3/T4 sau T4/T5-T5
5
Betoane executate monolit avand clasa >C
35/45
superplastifiant - intens
reducator de apa

6 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 superplastifiant

7
Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii speciale (fara
vibrare)
(Plastifiant) Superplastifiant +
intarzietor de priza

8 Betoane turnate pe timp calduros
Intarzietor de priza +
Superplastifiant (Plastifiant)

9 Betoane turnate pe timp friguros
Anti-inghet + accelerator de
priza

10
Betoane cu rezistente mari la termene scurte
Acceleratori de intarire

In cazurile in care dei nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie
sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului i includerea acestora in
documentatia de executie.
Atunci cand este necesar, Antreprenorul va propune folosirea aditivilor specifici, mentionand tipul, dozajul,
numele comercial si specificatiile suplimentare necesare sau prevederile speciale pentru folosirea acestora.
Produsul trebuie aprobat de Inginer, inainte de folosirea acestuia in amestecul de beton. Antreprenorul sau
producatorul betonului va tine cont de recomandarile din Codul de Practica CP 012/1-2007.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 41/116

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate i comportare
impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare i avizul unui institut de
specialitate.
Condple tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obinuite) prepararea, transportul,
punerea in lucrare i tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat i vor fi
mentionate in fia tehnologica de betonare.
8.3.5. ADAOSURI
Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta
uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati
speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea, gradul de
impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.
Exista doua tipuri de adaosuri:
inerte, inlocuitor partial al parp fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip
0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii i compactitatii
betonului.
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura
granulata de furnal, cenua, praful de silice, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de
adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente
tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Condple de utilizare, condple tehnice
pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare i tratarea betonului se stabilesc de la
caz la caz, functie de tipul i proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa
provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuelor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar
eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul i depozitarea adaosurilor trebuie facuta in aa fel incat proprietatile fizico - chimice ale
acestora sa nu sufere modificari.
8.4. CERINJEPRIVIND CARACTERISTICILEBETONULUI
Compozitia unui beton va fi aleasa in aa fel incat cerintele privind rezistenta i durabilitatea acestuia sa fie
asigurate.
8.4.1. CERINJE PENTRU REZISTENJA
Relatia intre raportul A/C i rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de
ciment, tip de agregate i pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea
efectiva a raportului A/C.
Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:
Clasa de rezistenta a
betonului
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30
f.ck.cil. N/mm2
8 12 16 20
25
f.ck.cub. N/mm2
10
15
20
25 30

Clasa de rezistenta a C30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C50/60
Caiet de sarcini poduri
Pag. 42/116

betonului

f.ck.cil. N/mm2 30 35 40 45 50
f.ck.cub. N/mm2 37 45 50 55
60
- f
ckcil
. este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cilindrice 150/300mm si
exprimata in Newtoni pe mm patrat.
- f
ckcub
este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cubice cu latura de
150mm si exprimata in Newtoni pe mm patrat.
8.4.2. CERINJE PENTRU DURABILITATE
Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete din
amplasamentul podului i care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:
selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna
armaturii;
alegerea compozitiei astfel incat betonul:
sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.
sa poata fi turnat i compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii.
sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate).
sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.
amestecarea, transportul, punerea in opera i compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat
materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege i betonul sa
realizeze o structura compacta;
tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului i protejarea
corespunzatoare a armaturii.
Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum i pastrarea
caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul
rand de permeabilitatea betonului.
In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este
incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP
012/1-2007
Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt:
Adancimea limita de patrundere a apei (mm) Presiunea apei (bari)
o

o

T

1

200

Grad de impermeabilitate

p4
0
P 4
0

4
p8
0
p2
0

8
p
10
1 12 P
20
1 12
12
Caiet de sarcini poduri
Pag. 43/116

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.
Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri
de inghet-dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt:
Gradul de gelivitate al
betonului Numar de cicluri de inghet - dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Bordurile trebuie sa reziste la 300 de cicluri de inghet-dezghet si trebuie sa fie protejate contra clorurilor.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane
obinuite in condp normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.
8.5. CERINJEDEBAZA PRIVIND COMPOZIJIA BETONULUI
8.5.1. CONDIJII GENERALE
Alegerea componentilor i stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza
unor amestecuri preliminare stabilite i verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare
se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabilete compozitia betonului
astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege i sa se compacteze uor. Betonul intarit trebuie sa
corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat i in mod special sa aiba rezistenta la compresiune
ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor
pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o
buna protectie a armaturii.
Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
a) Clasa de rezistenta;
b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;
c) Consistenta betonului proaspat;
d) Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul i dozajul minim de
ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condple de expunere etc, in
concordanta cu prevederile "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/ 1-2007si NE 013-
02.
Statia de betoane i utilizatorul
Statia de betoane i utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor
comenzi in care se va inscrie tipul de beton i detalii privindcompozitia betonului conform
celor de mai sus, programul i ritmul de livrare precumipartea de structura incare se va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabilete i/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei
betonului trebuie sa se faca:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;
la schimbarea tipului de ciment i/sauagregate;
la schimbarea tipului de aditiv;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 44/116

la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.
8.5.2. PROIECTAREA AMESTECULUI
Cerinte privind consistenta betonului
Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite i
de a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode:
Incercare de tasare, conform SR EN 12350-2;
Incercare Vebe, conform SR EN 12350-3;
Determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;
Incarcarea ca masa de raspandire, conform SR EN 12350-5;
Cerinte privind granulozitatea agregatelor
Se vor respecta prevederile Anexei "L" din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP
012/1-2007
Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment i a raportului A/C
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din "Codul de practica"- NE
012-99.
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.
Cerinte privind alegerea aditivilor i adaosurilor
Aditivii i adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea
betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor TABEL 2a din "Codul de practica pentru producerea
betonului " indicativ CP 012/1-2007 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu
reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.
In ANEXELE I.4 i I.5 din "Codul de practica"- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea
compozitiei betoanelor.
8.6. NIVELE DE PERFORMANJA ALE BETONULUI
8.6.1. BETONUL PROASPAT
Consistenta
Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in "Codul de
practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007si NE 013-02.
Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS 2414/91
8.6.2. BETONUL fNTARIT
Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2,
determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 45/116

Valorile acesteia sunt conform tabelului 7 din "Codui de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-
2007.
Evolutia rezistentei betonului
In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale
de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri,
epruvetele vor fi pastrate in conditn similare cu cele la care este expusa structura i vor fi incercate la intervale de
timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari
pe carote extrase din elementele structurii.
Rezistenta la penetrarea apei
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99.
Rezistenta la inghet - dezghet
Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99.
Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
betoane uoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000 kg/m
3
. Sunt
produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.
betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata
(105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m
3
.

betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare de2500
kg/m
3
.
8.7. PREPARAREA BETONULUI
Personalul implicat in activitatea de producere i control a betonului, va avea cunotintele i experienta
necesare i va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 iar
pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca sau sa identifice statia care va furniza beton, cu 14 zile
inainte de folosire si sa fie respunzator pe deplin, pentru calibrarile acesteia.
Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele statii dererminate de Inginer a fi
conforme cu cerintele legale si profesionale de calitate din Romania.
Antreprenorul trebuie sa aibe un laborator de santier dotat. In cazul, cand betonul este obtinut de la un
furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibe un laborator de incercari dotat, la locul unde este produs betonul.
Antreprenorul trebuie sa-i furnizeze Inginerului, programul saptamanal de turnare a betonului, cara va fi
actualizat dupa cum este necesar. Inginerul poate observa oricare sau toate procedurile si trebuie sa aibe acces la
toate datele inregistrate in timpul producerii si turnarii betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata
supraveghetorului lucrarii si notata in jurnalul Inginerului.
Statia de betoane este o unitate care produce i livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii
(sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului, in
conformitate cu metodologia i procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 i a
Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune, conform
prevederilor "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 capitol 9.6.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 46/116
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui amestec
omogen.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de mentinere a betonului in
buncarul

agregate 3%
ciment i apa 2%
adaosuri 3%
aditivi 5%
Amestecarea i incarcarea in mijlocul de transport
Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul
utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distribute omogena a materialelor componente i o lucrabilitate
constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu
granulatia cea mai mare.
Durata amestecarii depinde de tipul i compozitia betonului, de condple de mediu i de tipul
instalatiei.
Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:
utilizarea de aditivi sau adaosuri;
perioade de timp friguros;
utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;
betoane cu lucrabilitate redusa (tasare
mai mica de 50 mm).
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C i 30C.
tampon, va fi de maximum 20 minute.
La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, este
obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietri i apoi imediat
golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie sa
aiba informatii de la producator in ceea ce privete compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea i
tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei i durabilitatii
betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de livrare, sau la livrare.Producatorul va
furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului urmatoareleinformatii de baza:
denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;
denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate abetonului, seria
inregistrarii certificatului i conform punctului 9.2.2.,actul doveditor al atestariistatiei din
"Codul de practica"- NE 012-99;
data i ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (i daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat
primul contact intre ciment i apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m
3
).
Caiet de sarcini poduri
Pag. 47/116

Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:
Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a);
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa, precum i dozajul cimentului;
tipul de agregate i granula maxima;
tipurile de aditivi i adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului
6.1.1.2. din "Codul de practica"- NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu
privire la rezistenta i consistenta betonului, dozare i alte date relevante privind compozitia betonului.
Pentru amestecul prescris:
detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment i tipurile de aditivi sau adaosuri;
clasa de consistenta.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data i ora sosirii betonului la punctul de lucru,
confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare i temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de
calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in
termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.
8.8. TRANSPORTUL IPUNEREA IN OPERA A BETONULUI
8.8.1. TRANSPORTUL BETONULUI
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului.
Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fara agitatoare. Durata maxima
posibila de transport depinde in special de compozitia betonului i condple atmosferice. Durata de transport se
considera din momentul incarcarii mijlocului de transport i sfaritul descarcarii acestuia i nu poate depai
valorile orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza
aditivi intarzietori.
Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.
Temperatura amestecului de
beton (C)
Durata maxima de transport (minute)
cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa > 42,5
10 < t < 30 50 35
t < 10 70 50
In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 -
30)C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare
precum:stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii
Caiet de sarcini poduri
Pag. 48/116

adecvate de preparare, transport, punere in opera i tratare a betonului i folosirea unor aditivi intarzietori
eficienti, etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea i reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport
depaete o ora, precum i la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor,
acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa i se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli
complet de apa.
8.8.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In
perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la
temperatura de +10C...+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama si de
recomandarile formulate in cap. 15 "Tratarea betoanelor " din NE 01299.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza i acceptarea acesteia de catre investitor;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele componente (agregate,
ciment, aditivi, adaosuri, etc) i sunt in stare de functionare utilajele i dotarile necesare, in
conformitate cu prevederile procedurii de executie;
sunt stabilite i instruite formatiile de lucru, in ceea ce privete tehnologia de executie i masurile
privind securitatea muncii i PSI;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje i armaturi (dupa caz);in cazul in care de la
montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o
inspectare a starii armaturii de catre o comiste alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si
reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz,
daca se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura - dupa curatire - un trebuie sa
prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda
apoi la o noua receptie calitativa.
suprafetele de beton turnat anterior i intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi
curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate i trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
cele doua betoane;
sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport i punere in opera a betonului;
sunt stabilite, dupa caz i pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane i mijloace de transport de rezerva, sursa
suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost
de lucru, etc.);
nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna, etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat
acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;
sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera i efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 49/116

este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc condple tehnice
stabilite i sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii condplor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre
consultant.
Antreprenorul trebuie sad ea Inginerului o notificare cu cel putin 24 zile , inainte de a incepe turnarea
betonului, pentru fiecare element al structurii.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii,
accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate i neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local i
compactarea betonului.
8.8.3. REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod i procedurii de
executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depairea duratei maxime de transport i modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
1. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat -
vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte i imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in
denivelari va fi inlaturata.
2. Din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
3. Daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta
admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m - in cazul
elementelor cu latime de maximum 1,00 - i 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata
(placi, fundatii, etc.).
5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul
inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.
6. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime i turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior.
7. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totui se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
9. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii i nici aezarea pe
armaturi a vibratorului.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 50/116

10. In zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste
masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului.
11. Se va urmari comportarea i mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor i sustinerilor acestora, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
12. Circulatia muncitorilor i a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat.
13. Betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executie.
14. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaeasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - i respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
15. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din "Codul de practica"- NE
012-99.
16. Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor i mijloacelor de transport local al betonului, pe
planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa
numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de exemplu 24
ore daca temperatura este de peste 20C i se folosete ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
17. Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent proiectului.
18. Armatura si cofrajele pentru o structura trebuie amplasate inainte de turnarea betonului.
19. Betonul nu trebuie turnat in structuri, care reazema pe sol, pana cand pilotii batuti pe o raza de 8 m nu
au fost terminati. Daca turnarea betonului trebuie facuta in aceasta zona, inainte de terminareabaterii
pilotului, acest beton trebuie turnat cu cel putin 3 zile inainte de permiterea continuarii baterii pilotilor.
20. Toata resturile, rumegusul sau alte materiale trebuie indepartate din cofraje inainte de turnarea
betonului.
21. Betonul nu trebuie turnat cand conditiile atmosferice pot deteriora betonul sau impiedica executia
corespunzatoare.
22. Oparatiile de preparare si turnare a betonului vor fi intrerupte, atunci cand temperatura atmosferica
ajunge la 40C si nu trebuie reluata pana cand temperatura nu depaseste 20 C.
23. Betonul nu trebuie turnat pe materiale inghetate. Cand betonul este turnat si temperatura aerului este
in scadere fata de 20 C, betonul trebuie protejat.
24. Intervalul maxim permis pentru turnarea sarjelor de beton in cofraje trebuie sa fie 30 minute.
25. Succesiunea de turnare a betonului trebuie sa fie asa cum este indicat in plansele de executie.
26. Orice sectiune a betonului care prezinta defectiuni trebuie reparata sau inlocuita, asa cum este dispus
de Inginer, pe chaltuiala Antreprenorului.
27. Trebuie evitate segregarile de material si deplasarile de armaturi.
28. Betonul din grinzi trebuie turnat uniform, pe intreaga lungime a grinzii, in straturi orizontale.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 51/116

29. Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate.
30. Pozitionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuie sa fie astfel incat sa nu apara segregari.
31. Cand sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare sau trebuie sa fie compuse
din sectiuni mici, pentru a permite dirijarea betonului.
32. Dupa turnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat lateral mai mult de 2 m.
33. Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc sau din alte materiale care
nu reactioneaza cu betonul.
34. Jgheaburile trebuie tinute curate si fara cruste de beton.
35. Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reactioneaza cu betonul nu trebuiefolosite pentru
jgheaburi.
36. Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafata de deasupra a betonului adiacenta cu
cofrajul trebuie nivelata cu o mistrie.
37. Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se intampla la suprafata inclinata de sus a
aripilor de pod, se va prevedea o insertare, pentru a impiedica formarea de astfel de pene, astfel incat
grosimea betonului care se toarna, sa nu fie mai mica de 150 mm.
38. Imediat dupa turnarea unui strat de beton, toate caderile de mortar imprastiate pe armatura sau pe
suprafata cofrajelor trebuie indepartate.
39. Se va feri betonul proaspat turnat de resturile de mortar uscat si praf.
40. Se va da atentie deosebita, pentru a nu avaria sau deteriora legareaarmaturii, langa
suprafata betonului, in timpul curatarii armaturii de otel.
41. Turnarile succesive de beton pot fi facute dupa ce turnarea precedenta este completa si rezistenta la
compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa, rezistenta determinata pe epruvete luate din
santier.
8.8.4. COMPACTAREA BETONULUI
Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie i se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta
betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau ipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor)
in urmatoarele cazuri:
introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturii i nu se poate aplica eficient vibrarea externa.
intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana
la pozitia corespunzatoare a unui rost.
se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea i degradarea
armaturilor i/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din "Codul de practica"- NE
012-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 52/116

8.8.5. ROSTURI DE LUCRU
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel incat betonarea
sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de executie i se
vor respecta prevederile "Codului de practica"- NE 012-99 si NE 013-02.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta, care este
prezentata in documentatia de executie tinand cont de prevederile" Codul de practica"- NE 01299.
8.9. TRATAREA BETONULUIDUPA TURNARE
8.9.1. GENERALITATI
In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata i protejata o
anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii i
conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea i protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta, pentru
ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare i vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;
temperaturii scazute sau inghetului;
eventualelor ocuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton - armatura
(dupa intarirea betonului).
Principalele metode de tratare/protectie sunt:
mentinerea in cofraje;
acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;
stropirea cu pelicule de protectie.
8.9.2. DURATA TRATARII
Durata tratarii depinde de:
sensibilitatea betonului la tratare;
temperatura betonului;
conditiile atmosferice in timpul i dupa tratare;
conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.
Se va tine cont de prevederile "Codului de practica"- NE 012-99.
8.9.3. FINISAREA SUPRAFETELOR DE BETON
Antreprenorul trebuie sa finiseze toate suprafetele de beton, exceptand platformele podului, in conformitate
cu cerintele acestor specificatii.
Toate suprafetele de beton formate trebuie sa fie mai intai finisate obisnuit.
Suprafetele care necesita o finisare prin slefuire sunt indicate in plansele de executie.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 53/116

O suprafata finisata "prin curatire cu pasta de ciment" va fi considerata o altarnativa acceptabila fata de o
finisare prin slefuire. Betonul turnat impotriva cofrajelor metalice sau netede, cofraje grele, ca si zidariile, metalul,
sau fibrele de sticla, pot avea o finisare a suprafetei "prin curatire cu pasta de ciment".
Suprafetele de beton care nu sunt finisate prin slefuire trebuie finisate cu drisca.
8.9.3.1. Finisarea obisnuita a suprafatelor
Imediat dupa indepartarea cofrajelor, toate proeminentele fine si iregulare trebuie indepartate de pe toate
suprafetele.
Cavitatile produse de legaturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile rupte si alte defecte
trebuie curatate in intregime, saturate cu apa si apoi plombate si rectificate. Mortarul trebuie facut din ciment si
agregate fine amestecate in aceeasi proportie ca si in betonul de clasa celui finisat.
Mortarul folosit la rectificari nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora.
Peticele de mortar trebuie protejate asa cum este prescris in aceasta Subsectiune.
Toate rosturile de constructie si de dilatare din lucrarea completa trebuie curatate cu atentie de mortar si
beton.
Umplurura de rosturi trebuie sa se vada pe intreaga lungime a rosturilor, cu margini curate si exacte.
8.9.3.2. Finisarea prin slefuire
Cofrajele trebuie sa stea in amplasament cel putin 12 ore, nepunand la socoteala timpul cand temperatura
este sub 5
o
C, inainte de a fi indepartate pentru a permite o finisare a suprafetei prin slefuire.
Daca cofrajele sunt indepartate inainte ca intarirea sa fie completa, pentru aplicarea finisarii suprafetei prin
slefuire, betonul trebuie tinut umed pe timpul expunerii.
Cand slefuirea este terminata, suprafata trebuie acoperita si pastrata umeda, pana la terminarea perioadei
de 72 de ore.
Suprafata betonului ce urmeaza a fi finisata trebuie saturata cu apa.
Locurile cu armatura ramasa descoperita si defectele trebuie apoi tencuite si lasate sa se intareasca.
Suprafata trebuie slefuita cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica calitate de mortar in
fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin amestecate in aceleasi proportii, folosite in cae
se finiseaza.
Slefuirea trebuie sa continue, pana cand toate urmele de cofraje, proeminente si iregularitati au fost
indepartate, toate golurile sunt umplute si a fost obtinuta o suprafata uniforma.
Pasta produsa de aceasta slefuire trebuie lasata pe loc.
Finisarea finala trebuie obtinuta prin slefuirea cu o piatra de carborund si apa. Aceasta slefuire trebuie
continuata pana cand intreaga suprafata are o textura neteda si o culoare uniforma.
Dupa ce finisarea finala este incheiata si dupa ce suprafata s-a uscat, trebuie efectuata o slefuire cu o panza
groasa de sac pentru a indeparta pudra ramasa si suprafata trebuie lasata libera de pete, pasta, pudra si semne
objectionabile.
8.9.3.3. Finisarea prin curatire cu pasta de ciment
Suprafata care urmeaza a fi finisata trebuie periata cu perii de sarma, pentru a
indeparta laptele de ciment si sedimentele si pentru a sparge gaurile bulelor de ciment.
Denivelarile de la rosturile de cofrare trebuie netezite.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 54/116

Suprafata trebuie umezita si acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 parti nisip fin cu suficienta
apa pentru a produce o pasta consistenta subtire.
Imediat dupa aplicarea pastei, suprafata trebuie curatita cu un material de pluta sau alt material potrivit.
Pasta trebuie sa umple complet toate gaurile si alte iregularitati din suprafata.
Cand pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din gauri, surplusul se va indeparta cu o panza
de sac.
Cand pasta este complet uscata, suprafata trebuie slefuita viguros cu o panza de sac uscata pentru a
indeparta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa ramana nici o pelicula de pasta uscata.
Curatarea pastei de pe suprafata betonului trebuie facuta cand temperatura este de cel putin 5
o
C si este in
crestere. Toata curatarea de pe suprafata trebuie terminata in aceeasi zi, in care a inceput.
Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adaugat atat cat este necesar pentru a produce
culoarea dorita.
8.9.3.4. Finisarea cu drisca
Suprafetele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie suficient beton in exces,
mentinut in fata dispozitivului de finisare, asa incat agregatele sa fie fortat sa apara in suprafata.
Suprafata trebuie in intregime lucrata cu o drisca de lemn, pentru a produce o suprafata neteda si fin
rugoasa.
Marginile, colturile si rosturile trebuie finisate cu atentie, cu unelte adecvate.
8.10. CONTROLUL CALITAJIILUCRARILOR
Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton i
beton armat. Controlul cuprinde actunile i deciziile esentiale, ca i verificarile ce trebuie facute in conformitate cu
reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
Control interior (executat de catre producator si /sau executant);
Control exterior (executat de catre un organismindependent);
Control de conformitate ( executat de organisme independente autorizate pentru efectuarea
activitatii de certificare a calitatii produselor folosite)
Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei. Aceasta include:
controlul prepararii betonului;
controlul punerii in opera a betonului;
verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat I pe betonul intarit.
Determinate i metodologia de efectuare a acestora precum i criteriile de conformitate, sunt conform
,,codului de practica", indicativ NE 012-99.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca si sa trimita spre aprobare Inginerului Planul de control al calitatii
pentru lucrarile de beton, cu o luna inainte de inceperea lucrarilor de betonare din santier. Planul trebuie sa se
refere la toate determinate si incercarile are se vor face pe beton si pe
Caiet de sarcini poduri
Pag. 55/116

componentele acestuia, specificand punctele cheie, unde constructia nu poate evolua fara aprobarea Inginerului.
Pe langa sistemul de control mentionat mai sus trebuie data atentie controalelor vizuale care pot atrage
atentia, din timp, despre comportari anormale ale betonului pe perioada prepararii, transportului sau turnarii.
Daca compozitia betonuluii este excesiv de umeda, cauzand segregari sau alte conditii neacceptabile,
betonul trebuie respins. Determinarea tasarii trebuie facuta la locul de turnare, in prezenta Inginerului, pentru a
determina consistenta.
Betonul care a dezvoltat o intarire initiala inainte de compactare si finisare, trebuie respins. Daca sunt
intalnite greseli la preparare, operatiunea de dozare trebuie oprita pana cand probleme este rezolvata. Trebuie
acordata permisiune pentru folosirea cimentului si agregatelor deja amestecate in betoniere mobile sau statii
centrale de preparare, autobetoniere. Fiecare lot trebuie amestecat sau agitat, pentru cel putin 3 minute, in plus,
dupa ce s-a observat priza falsa, iar betonul trebuie sa fie de o consistenta satisfacatoare.
8.11. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETAJISPECIALE I
BETOANE PUSE IN OPERA, PRIN PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite, se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;
betoane cu rezistenta mare la inghet - dezghet i laagenti chimici de dezghetare;
betoane rezistente la atacul chimic;
betoane cu rezistenta mare la uzura.
De asemenea o serie intreaga de elemente ale podurilor, se executa prin procedee speciale i
anume:
turnarea betonului sub apa;
betoane turnate prin pompare;
betoane turnate in cofraje glisante;
betoane ciclopiene.
Pentru aceste betoane cu proprietati speciale i procedee speciale, se vor respecta prevederile capitolelor 8
i 16 din "Codul de practica" NE 012-99.
8.11.1. TURNAREA BETONULUI SUB APA
Inginerul trebuie sa aprobe tot betonul turnat sub apa.
Betonul turnat sub apa trebuie sa fie de aceeasi clasa si compozitie ca si cel folosit in celelelte structuri
exceptand continutul de ciment care trebuie sa creasca cu 10 procente.
Betonul trebuie turnat, astfel incat sa formeze o masa compacta. Nu trebuie deranjat dupa ce a fost turnat.
Daca apa mai este mentinuta la locul de turnare, cofrajele trebuie sa fie inchise etans.
Palnia de turnare a betonului trebuie sa constea dintr-un tub etans avand un diametru de nu mai putin de
250 mm. Aceasta trebuie construita in sectiuni avand inadiri flexibile si etanse.
Palniile nu trebuie sa fie din aluminiu sau aliaj de aluminiu care ar putea reactiona cu betonul.
Palniile trebuie sustinute pentru a permite miscarea libera a partii de descarcare deasupra suprafetei de
lucru. Acestea trebuie sa permita coborarea rapida, cand este necesara intarzierea sau oprirea suvoiului de beton.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 56/116

Capatul de descarcare trebuie sa fie inchis la inceputul lucrarii pentru a preveni patrunderea apei in tub si
trebuie sa fie tot timpul izolat. Tuburile palniilor trebuie tinute pline tot timpul.
Cand o sarja este descarcata in palnie, curgerea betonului trebuie indusa de ridicarea usoara a capatului de
descarcare si in plus, tinindu-l in betonul care se toarna.
Curgerea trebuie sa fie continua pana cand lucrarea este terminata.
Betonul trebuie turnat continu de la inceput la sfarsit. Suprafata betonului trebuie tinuta aproape orizontal
tot timpul pe cat este cu putinta.
Odata ce betonul a fost turnat, apa de stationare trebuie indepartata, betonul inspectat si toate resturile sau
alte materiale nesatisfacatoare trebuie indepartate de la suprafata.
8.11.2. BETONAREA PE TIMP FRIGUROS
Urmatoarele cerinte trebuie sa guverneze turnarea betonului cand temperatura mediului este mai mica de
50C.
Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de 100C imediat dupa ce a fost turnat.
Antreprenorul trebuie sa asigure echipamente de incalzire si/sau sa inchida sau sa protejeze structura intr-o
asa maniera, incat betonul si aerul inconjurator sa fie mentinut la o temperatura intre 10 oC si 40oC pentru
primele 72 de ore, dupa ce betonul a fost turnat, si la o temperatura cuprinsa intre 5oC si 40 oC pentru
urmatoarele 48 de ore. Temperatura aerului care inconjoara betonul trebuie redusa treptat la temperatura
exterioara cu un ritm, nu mai rapid de 3oC/h.
Trebuie mentinuta umiditatea.
Folosirea de mijloace de incalzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevazut un scut de protectie, pe
echipamentul de incalzit, asa incat nici un metal expus sa nu fie in contact cu sursa de caldura.
Antreprenorul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a mentine temperatura betonului la cea indicata in
specificatii.
Temperatura betonului in timpul prepararii poate fi ajustata pentru a se asigura ca temperatura betonului
nu va fi mai mare de 38oC datorita caldurii produse de hidratare.
Cofrajele izolate trebuie sa ramana pe loc timp de 5 zile.
Cofrajele pot fi desfacute usor, daca este necesar, pentru a controla temperatura betonului mai coborata
decat valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajelor este necesara, trebuie obtinuta, inainte, aprobarea
Inginerului.
Cand cofrajele se indeparteaza dupa cele 5 zile specificate, scaderea temperaturii betonului nu trebuie sa fie
mai rapida de 3oC/ ora.
Antreprenorul trebuie sa prevada 4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si 300 mm lungime, prin
care se masoara temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor izolatoare. Aceste tuburi trebuie prevazute cu
opritori de cauciuc satisfacatori. Tuburile trebuie plasate in beton asa cum este dispus de Inginer si trebuie folosite
pentru a lua temperatura betonului. Dupa ce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie indepartate si gaurile
ramase trebuie tencuite.
Antreprenorul trebuie sa-si asume toate riscurile, in legatura cu turnarea betonului pe timp friguros si
permisiunea data de Inginer pentru turnarea betonului in aceasta perioada nu il absolva, in nici un fel, pe
Antreprenor de responsabilitatea pentru rezultate nesatisfacatoare. Orice beton care prezinta deteriorari din cauza
inghetului trebuie respins.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 57/116

9. CAPITOLUL 9 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
9.1. GENERALITAJI
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de
poduri i anume:
grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip cornia pentru
parapeti i placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive i utilizari de materiale noi, altele decat cele cuprinse in
prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie
de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS 10111/2-87 "Suprastructuri din beton,
beton armat i beton precomprimat - prescriptii de proiectare" i in special a capitolului 5.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile de executie a
suprastructurii i programul de asigurare a calitatii lucrarilor.
Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre antreprenor i va preciza
in special locul i condple de depozitare i de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor i ale
oricaror altor dispozitive necesare executiei.
Planele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare executiei, inclusiv
planele tehnologice cu fazele succesive de executie.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in ptanele de cofraj i armare pentru suprastructura in intregime i
pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti),
desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara i intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre
planul de armare i condple efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise i modul de trasare a
suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind
armaturile i modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale i lungimi totale).
Planurile vor contine explicit:
calitatea otelurilor ;
tolerantele de pozitionare;
pozitia innadirilor i detaliile de innadire;
dispunerea, forma i natura dispozitivelor de calare a armaturilor;
in cazul elementelor prefabricate, pozitia i natura ancorelor incorporate pentru manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii,
pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire i modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura
i a diametrelor armaturilor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 58/116

Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul
otelului, diametrul, un crochiu cu traseul i modul de dispunere, lungimi partiale i lungime totala desfaurata,
greutatea nominala i numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe plane sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat" indicativ NE 01299 i
prevederile din prezentul caiet de sarcini.
9.2. LUCRARIPROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu
ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din: eafodaje, schele i sprijiniri la elementele de suprastructura de
forma: grinzi i placi drepte;
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i
fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate i executate incat sa garanteze ca lucrarile definitive
nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in
cele admise in ANEXA III.1 ale "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton
precomprimat" indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama i de prevederile cuprinse in capitolul: "Schele, eafodaje
i cintre".
9.3. COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate
precizate in plane. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obinuite utilizate la suprafete nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi i stalpi);
cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, lise de
parapete, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine
aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile "Codului de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, precum
i de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat"-
indicativ NE 013-02, precum i de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
9.4. ELEMENTEPREFABRICATE. MONTAJIMONOLITIZARE
In cazul structurilor din grinzi i placi prefabricate, atat grinzile cat i placile prefabricate vor fi numerotate,
iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii i tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia
acesteia in lucrare.
Elementele principale de rezistenta (grinzi) executate in santier, vor fi testate conform STAS 12313/85.
Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu i
supravegheata permanent de maitri cu experienta dobandita in lucrari similare.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 59/116

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective i care
depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de
securitate.
La aezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce privete
asigurarea amplasamentului, cat i a lungimii de rezemare i a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele
vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului
stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi
bine curatate cu o perie de sarma i apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor i incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 - "Abateri
admisibile pentru elementele din beton i beton armat" din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat i beton precomprimat"- indicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea
elementelor.
Grinzile i placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza i golurile din dreptul conectorilor,
prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta tuturi pentru continuitatea
cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea i injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la
structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din "Codul de practica NE 012-99" - Partea B - beton
precomprimat si Codul de practica NE 013-02.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile
STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 i STAS 8600 - 79.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime i grosime placa) se vor incadra in
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton precomprimat"-
indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat i beton
precomprimat"- indicativ NE 013-02
9.5. RECEPJIA LUCRARILOR
9.5.1. fNCERCAREA LUCRARILOR
Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect sau prin
standardele i normativele in vigoare. Aceste incercari se executa in prezenta Consultantului i Proiectantului.
9.6. REFACEREA LUCRARILOR CUDEFECTE
In cazul cand o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect i din caietul de sarcini,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoaterea i analiza defectelor, inaintea
inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii spre aprobare.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 60/116

Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta i durabilitatea in
exploatare, Constructorul va proceda astfel:
efectuarea releveului detaliat al defectelor;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
asigurarea unei expertize tehnice efectuata de catre expert tehnic atestat, care va evalua
situatia i va da solutii de remediere;
intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.
montarea in lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal de executie;
In functie de constatarile i de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel:
sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;
sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari i refacerea lor pecheltuiala
antreprenorului;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea i culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta i capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale
aderente;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de
remediere, care va fi analizat i aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totui se aplica, aceasta
nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat i durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand
prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton i beton armat.
Tratarea fisurilor se poate face i cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar i a
instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari i va asigura degajarea tuturor
spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 61/116
GENERALITATI
MATERIALE

10. CAPITOLUL 10 SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
Scopul lucrarilor, pe care le acopera acest caiet de sarcini, va consta din executia si amplasarea elementelor
din beton precomprimat, montarea completa, in suprastructura podurilor. Aceste lucrari se refera la elemente
precomprimate, atat prin pretensionare, cat si prin post-tensionare. Documente de referinta
1 NE 012 - 99
2 NE
013/2002
3 CP
012/1-2007
4 STAS 6657/2 -
89
7
7
9
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat
Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton,
beton armat si beton precomprimat
Cod de practica pentru producerea betonului
si beton
5 STAS 6657/3 - 89
6 STAS 7721 - 90
si beton
beton
STAS
7384
STAS
7009 C
56/2002
85
79
11
12
13
12
Elemente prefabricate de beton, beton armat
precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
Elemente prefabricate de beton, beton armat
precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate.
Tipare metalice pentru elemente prefabricate din beton,
armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate
Abateri geometrice si tolerante. Terminologie
Constructii civile. Tolerante si asamblari in constructii. Terminologie.
Normativ pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente
Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor
pentru elemente de beton si beton armat
Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
Legea privind calitatea in constructii
Anexa 5: Regulament privind agrementul
tehnic pentru produse,
procedee si echipamente noi in constructii
Anexa 7: Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii
produselor utilizate in constructii
Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de sarcini
10 C 149 - 87
C 16 - 84 Legea
nr.10/1995 HGR 766
pentru aprobarea unor
regulamente privind cali
tatea in constructii
Lista nu este limitativa.
Toate materialele vor fi in conformitate cu capitolele Armaturi, Betoane, Cofraje cu urmatoarele specificatii:
Materialul Referinta
Otel beton Capitolul Armaturi
Beton pentru structuri Capitolul Betoane
Otel pentru placi de ancorare NE 012 - 99
Sarme de otel STAS 6482/4 - 80
Sarme de otel si toroane STAS 6482/1,2 - 73,80
10.1.1. LUCRARI DIN BETON
Antreprenorul va raspunde de reteta pentru beton, putand utiliza prevederile pentru alte tetete, care sunt
elaborate, in conformitate cu , cu urmatoarele conditii suplimentare:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 62/116

(a) Reteta betonului va fi supusa aprobarii Inginerului, cu 4 saptamani, inainte de a incepe orice lucrari de
beton.
(b) Clasa betonului va fi cea indicata in plansele de executie si va consta dinciment Portland,
potrivit indicatiilor din planse, agregate, aditiv antrenor de aer si apa. Betonul, de asemenea,
poate contine cenusa de termocentrala si aditivi de tipuri aprobate.
(c) Continutul minim de ciment va fi de 350 kg/m
3
.
(d) Agregatele grosiere vor fi clasificate ca agregate grele, provenind din roca compacta,
nealterata de conditiile atmosferice.
(e) Cenusa de termocentrala nu va depasi 15 % din masa cimentului.
(f) Se vor aduna datele privitoare la cel putin 15 sarje individuale, care vor fi prezentate Inginerului. Aceste
date vor cuprindeurmatoarele:
(1) Rezultatele incercarilor la 28 de zile, compresiune si intindere prin incovoiere.The 28-day
compressive and flexural strength test results.
(2) Raportul apa / ciment.
(3) Continutul de aer oclus ( situat intre 2,0 % si 6,0 % inclusiv)
(4) Continutul de ciment si de cenusa de termocentrala.
(5) Cantitatile de agregate fine, agregate grosiere si nisip si pietris.
Nu va fi efectuata nici o schimbare in nici o compozitie de reteta aprobata, in timpul executiei lucrarilor, fara
permisiunea data, in prealabil de Inginer.
Protejarea toroanelor, care se post-tensioneaza, va fi mortar de etansare, tuburi (teci) metalice semi-rigide,
cu diametru interior, cu cel putin 10 mm mai larg, decat barele, cablele, toroanele, pe care le protejeaza si vor fi
prevazute stuturi de intrare si iesire a mortarului- pastei de injectare, potivit indicatiilor din plansele de executie.
Tuburile metalice vor indeplini conditiile din NE 012 - 99, Partea II, Cap 3.
Materialul pentru injectarea toroanelor in elemente post-tensionate trebuie sa indeplineasca conditiile din NE
012 - 99, Partea II Cap 8.
Materialele pentru betonul de ciment, proportiile comonentilor, aerul antrenat, amestecarea, lucrabilitatea
prin tasare si transportul betonului trebuie safie, in conformitate cu Subsectiunea 503, cu exceptia celor precizate
in aceasta subsectiune. Betonul pentru elementele precomprimate va fi, in conformitate cu toate conditiile din Codul
de practica pentru betoane NE 012 - 99.
10.1.2. CERTIFICAREA
Sarma, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare si toate componentele pentru sistemele de
pretensionare, impreuna cu utilajele specifice si metodele de pretensionare vor fi certificate de autoritatea
Romana, pentru utilizare pe teritoriul Romaniei.
Toate sarmele, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare aprovizionate pe santier vor fi insemnate cu
numarul lotului si etichetate pentru identificare. Antreprenorul va da trei copii de pe buletinele de determinari de
certificare, de fabrica, privitor la analizele chimice si rezultatele determinarilor fizice, ale materialelor aprovizionate.
Antreprenorul, de asemenea, va da trei copii de certificare a curbei de incercare la intindere, reprezentativa pentru
intregul lot, care urmeaza sa fie utilizat.
Antreprenorul raspunde de certificarea si aprobarea tuturor sistemelor de pretensionare, inainte de
inceperea lucrarilor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 63/116

10.2. UTILAJE
10.2.1. PRETENSIONAREA
Antreprenorul va prevedea toate utilajele si dispozitivele necesare pentru executia si pretensionarea
elementelor de beton. Pretensionarea va fi efectuata cu utilaje de tensionare aprobate. Daca sunt utilizate instalatii
hidraulice, ele vor fi dotate cu manometrede presiune, de mare precizie. Toate manometrele, celulele de incarcare,
dinamometrele si alte dispozitive pentru masurarea fortelor de pretensionare vor avea precizia de masurare in
limita tolerantei de 2 %. Combinatia presa si manometru, acestea vor fi calibrate de un laborator de incercari,
avand aprobarea Inginerului. Antreprenorul va prezenta grafic certificat sau tabelul de calibrare. Forta totala,
determinata din alungirea la pretensionare va fi verificata, comparandu-se cu cea indicata de manometru, in
cadrul unei tolerante de 5 %din incarcarea totala necesara pentru atingerea alungirii proiectate. Daca se utilizeaza
alte tipuri de instalatii de pretensionare, Antreprenorul va asigura inele
de proba sau alte dispozitive calibrate de un laborator de incercari, avand aprobareaInginerului,
pentru a demonstra ca fortele de pretensionare pot fi determinate cu precizie. Calibrarea se va repeta la intervale
de maximum un an si dupa fiecare reparare si revizie generala. In timpul pretensionarii, daca se observa ca vreo
presa sau manometru de rezultate eronate sau daca presiunea si alungirea masurate, indica diferente de forte,
poate fi ceruta recalibrarea, daca Inginerul considera ca este necesar. Antreprenorul va asigura toate mijloacele de
masurare precisa a alungirii toroanelor, in limita a 1,5 mm. in manometrure. Alungite pana la terminarea
operatiunilor de pretensionare va fi in limita a 5 % din cea specificata. Nu se vor executa pretensionari la
temperaturi situate sub - 1
0
C.
10.2.2. ANCORAJELE
Ancorajele si blocajele pentru pretensionarea elementelor vor fi proiectate adecvat pentru a rezista fortelor
de pretensionare si pentru a mentine tensiunea in toate cablurile, oricarui element, pana cand betonul este turnat
si atinge rezistenta specificata pentru transfer.
10.2.3. PRESA DE INCERCARE A BETONULUI
Presa pentru determinarea pe santier a rezistentei la compresiune a betonului trebuie sa fie verificata
metrologic de autoritatea Romana pentru utilizarea pe teritoriul Romaniei presa de incercare poate fi de orice tip,
mecanic sau hidraulic, cu putere de actiune capabila de incercarea a cilindrilor tiparelor, pana la rupere si sa se
incadreze in tolerantele si corectiile specificate in certificatul tehnic eliberat de Biroul Roman de Certificare pentru
materiale, utilaje si tehnologii utilizate in activitatea de constructii. Aproximativ ultima jumatate de incarcare, va fi
aplicata, in rate de 8...21 MPa/ minut. Antreprenorul va asigura un numar suficient de tipare, pentru incercarea la
compresiune. Antreprenorul va asigura personalul necesar pentru curatirea si pregatirea tiparelor, in vederea
reutilizarii lor. Antreprenorul va asigura, asa cum cere Inginerul, unul sau mai multi tehnicieni, care sa-l asiste pe
Inginer la incercarea betonului si confectionarea epruvetelor ,in timpul turnarii betonului
10.2.4. LABORATORUL DE SANTIER
Va fi asigurat un laborator de santier autorizat. Nu se prevad plati directe pentru laborator.
10.3. METODEDEEXECUTIE
10.3.1. PLANSELE DE EXECUTIE IN POLIGON
Plansele de executie in poligon, cu tipul, dimensiunile, numarul si locul armaturilor, canalele de protectie,
metoda si fazele, tinand cont de pierderile de tensiune, detaliile de ancorare si detaliile pentru blocaje, procedeul
de ancorare, vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare. Metoda de pretensionare va fi optionala pentru
Antreprenor, prevazuta dupa o metoda specifica aprobata, iar forta de pretensionare totala si centrul de greutate
al armaturilor vor fi mentinute, potrivit indicatiilor din plansele de executie. Antreprenorul va supune aprobarii
Inginerului, Procedura de executie detaliata pentru metoda de executie, inainte de orice operatiuni de post-
tensionare.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 64/116

Plansele de executie in poligon vor intabula calculele de proiect si vor prezenta forta totala de pretensionare,
dimensiunile si spatiile pentru toata armature si rezistenta la compresiune a betonului, pentru transfer si finala
proiectata. Nu se va efectua nici un control, pana cand inspectorul de specialitate nu a primit o copie dupa plansele
de executie. Inainte de a executa plansele de atelier, Contractorul va supune, in scris, aprobarii Inginerului,
sudurile de prindere in locul legarii barelor de armatura ale elementelor precomprimate. Daca Inginerul aproba,
locul sudurilor de prindere a barelor de armare, va fi prezentat in plansele de atelier, supuse spre aprobare. Nu se
admit incalziri sau sudari, in apropierea ancorajelor, blocajelor de pretensionare a elementelor.
10.3.2. TIPARE SI COFRAJE
Tiparele si cofrajele, amplasarea si legarea barelor de armare si turnarea si vibrarea betonului, se vor
efectua, conform conditiilor aplicabile ale documentelor de referinta relevante, mentionate in acest caiet de sarcini,
cu urmatoarele prevederi suplimentare:
(a) Clamele, bolturile si orice alte dispozitive de prindere a peretilor etansi lacofraje, insertiile si
golurile trebuie facute astfel incat sa poata fi indepartate sau eliberate, inainte de aplicarea aburirii.
(b) Suportul de turnare va fi o platforma betonata, pe care cadrele si placile de intrados sa poata fi centrate,
aliniate si nivelate adecvat, in acelasi plan.
(c) Tiparele exterioare pentru elementeleprecomprimate vor fi din metal, altul decat aluminiul, etansate si
proiectate adecvat pentru executarea elementelor, in limita tolerantelor specificate.
(d) Temperatura betonului nu va depasi +32
o
C la turnare. Tiparele si armaturile vor fi raciteprin
metode acceptatbile, la o temperatura care sa nu depaseasca 32 C.
(e) Fabrica de prefabricate cu demonstrarea faptului ca are mijloace de protectie, pet imp friguros, poate, cu
aprobarea Inginerului, sa toarne elemente precomprimate la temperature atmosferice mai mici de 5 C
Nu se va turna beton la temperature ale betonului sub15 C.
(f) Betonul pentru grinzi va fi turnat in minimum doua straturi continui. Nu trebuie sa treaca mai mult de 30
minute, la turnarea a doua straturi consecutive. Grosimea primului strat pentru grinzi cu sectiune I, va fi
astfel incat, stratul superior de beton sa fie usor, deasupra partii superioare a racordului de fund.
Procedeul de turnare va fi modificat, daca fata de lungimea grinzii si conditiile de turnare, poate rezulta o
intarire a betonului initial turnat, inainte de turnarea stratului urmator, daca turnarea se continua pe
toata lungimea grinzii.
10.3.3. ARMATURA DE PRETENSIONARE
Armatura de pretensionare pentru elemente de beton cu pretensionare si tecile metalice la elementele de
beton cu post-tensionare vor fi amplasate cu precizie si asigurate, pentru a nu se deplasa in timpul turnarii
betonului. Placile de fixare ale blocajelor de pretensionare vor fi astfel incat sa nu aiba loc alunecari ulterioare ale
armaturilor. Componentele blocajelor vor fi curate si verificate dupa fiecare utilizare si unse daca este
necesar.Toate armaturile vor fi ferite de contaminare cu praf, ule, vopsea, parafina, alte materiale straine sau
corozive, care pot impiedica legatura dintre armature si beton. Nu este permisa utilizarea de armaturi pentru
pretensionare cu rasuciri, indoituri, ciupituri sau alte defecte. Un strat usor de rugina, trebuie indepartat si
armaturile pot fi utilizate daca suprafata lor nu rezulta cu deteriorari. Armaturile pretensionate vor fi protejate
impotriva temperaturilor excessive, produse de echipamente de sudura, flacarta, scantei. Nu se vor utiliza
armaturi din mai multe surse, intr-o singura operatine de pretensionare.
10.3.4. INADIREA ARMATURILOR DE PRETENSIONARE
Se admite o singura inadire de armatura pe bucata, daca inadirea se situeaza in afara elementului
pretensionat. Pentru o singura pretensionare de armatura, nu sunt restrictii pentru numarul de armature de pe
pat, care sa fie inadite. Daca se efectueaza mai multe pretensionari, fie toate armaturile vor fi inadite, fie nu mai
mult de 10% din ele. Armaturile inadite trebuie sa fie similare, privitor la caracteristicile fizice, pentru aceiasi
sursa. Armaturi tensionate anterior, pot fi reutilizate, dupa un anumit timp, cand se prevede ca ele indeplinesc
toate conditiile din acest caiet.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 65/116

10.3.5. DEFECTIUNI ALE SARMELOR
Pot fi acceptate defectiuni, ruperi ale sarmelor, nu mai mult de unadinorice fascicol, iar aria de
intrerupere de sarme nu va depasi 2% din aria totala a toroanelor. Alungirile inregistrate, in aceste
cazuri, vor fi, de asemenea, in conformitate cu cele specificate.
10.3.6. CONDITIILE DE TENSIONARE
Contractorul va avea un technician specializat in utilizarea sistemului de pretensionare, pentru a conduce
lucrarile de pretensionare.
10.3.7. ALUNGIREA
Antreprenorul raspunde de calculatia alungirilor necesare. El va supune aprobarii Inginerului, calculatia
prezentata in doua exemplare. Lungimea armaturii utilizata in calculatia alungirii va fi lungimea dealungul
traiectoriei dintre blocaje si punctual de referinta de ancorare a ei. In calculatia de alungirilor vor fi incluse si
pierderea de tensiune datorita alunecarii armaturii in ancoraj, intreruperi si deplasari ale ancorajelor.
10.3.8. ELEMENTE PRETENSIONATE
Armatura pretensionata va fi in conformitate cu STAS 6482/4 - 80. Elementele pretensionate se toarna in
baterii de cateva elemente. Intervalul de timp dintre turnarea betonului in primul si ultimul element, dintr-o serie
nu va depasi 4 zile, daca nu permite Inginerul, altfel. Daca temperature in timpul pretensionarii, este astfel incat
sa necesite corectii, pentru compensarea modificarilor de forta de tensionare, toate elementele din seri vor fi
turnate continuu. Tensiunea din armaturi va fi determinata la alungirea din momentul turnarii betonului si se va
situa, in limita a 5% din cea specificata. Forta pentru fiecare armature, va fi cea prevazuta in plansele de executie.
Pretensionarea va fi efectuata cu metode de tensionare de armature singulare sau in grup. Fiecare armature va fi
adusa la o tensiune initiala uniforma. Tensiunea initiala a fiecarei armature va fi masurata cu precizie, cu ajutorul
unui dinamometru sau alt mijloc aprobat. Tensiunea initiala va fi de 200 N sau de 2 % din cea ceruta, oricand
aceasta este mai mare. Acelasi ancoraj utilizat pentru tensionarea unei singure armature, poate fi utilizat pentru
tensionarea initiala, daca este prevazut cu un system de manometer corespunzator, pentru masurarea tensiunii
initiale.
Nu se va incepe masurarea alungirii, pana cand tensionarea initiala nu a fost terminate. Armaturile
tensionate in grup vor avea aceiasi tensiune initiala, vor fi din aceiasi sursa si avand acelasi modul de elasticitate.
Ancorajele vor fi tinute pe pozitie, in tipare prin stiftul de fixare, proiectat prin tipare. Ancorajele vor fi mentinute,
pana la ridicarea grinzii si apoi reamplasarea lor. Pot fi utilizate metode alternative, daca se prevede obtinerea
unor rezultate acceptabile. Ancorajele vor avea o forta 40 kN in betonul cu rezistenta de 21 MPa .
10.3.9. ELEMENTE POST-TENSIONATE
Elemente post-tensionate vor fi tensionate astfel incat, intinderea aplicata si alungirea toroanelor sa poata fi
masurate, permanent. Antreprenorul va asigura pentru Inginer un inregistrator certificat, pentru presiune si
elongatie. Pierderile din frecare, din teci, scurtarile elastice si setul de ancorare, vor fi incluse in calculatia pentru
alungirea prescrisa a toroanelor In caz de diferente intre citirea manometrelor si tensiunea indicata de la alungirea
fascicolului, va fi luata in consideratie determinarea tensiunii de la alungirea fascicolului. Incarcarea betonului nu
se va face, pana cand betonul nu atinge rezistenta la compresiune din planes.Toroanele vor fi intinse in etape, cat
sa se produca cele mai mici excentricitati ale incarcarii. Toroanele de post-tensionare vor fi introduce in tecile
metalice, iar dupa tensionare vor fi fixate cu pasta de ciment sub presiune, injectata intre toroanle si teci. Tecile
vor fi curatite temeinic, inainte de injectare. Canalele de injectare vor fi inchise dupa fortarea aerului sa iasa din
teci, pusa in evidenta prin curgerea constanta a pastei de ciment, de consistenta adecvata, impinsa de o pompa,
la presiunea de cel putin 345 kPa, mentinuta, pentru un timp suficient de lung, pentru a se asigura umplerea
completa a golurilor din teci. Elementele post-tensionate nu vor fi deplasate de pe suportii lor, cel putin 24 ore de
la injectare.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 66/116

10.3.10. RELAXAREA TOROANELOR
Toroanele nu vor fi relaxate, pana cand betonul nu a atins rezistenta la compresiune necesara, prevazuta in
planse. Rezistenta la compresiune va fi determinate prin incercarea de epruvete cilindrice, confectionate din
betonul turnat si pastrate in aceleasi conditii, cu ale elementelor de beton. Toroanele vor fi taiate sau relaxate intr-
o succesiune, cat excentricitatile de incarcare sa fie minore. Daca se utilizeaza aburul, pentru intarirea
elementelor, relaxarea toroanelor va fi efectuata, cat elementele mai sunt inca calzi. Tiparele, dispozitivele de
fixare si orice accesorii, care pot impiedica miscarea elementelor vor fi indepartate sau eliberat, inainte de
relaxarea toroanelor. Ordinea de relaxare pentru ancoraje si toroane va fi indicate in planse. Relaxarea va fi in
concordanta cu plansele de atelier, aprobate.
10.3.11. PASTRAREA
Elementele de beton precomprimat vor fi pastrate permanent, umede, pana la terminarea perioadei de
protectie. Pastrarea va fi realizata prin acoperire cu panza de sac, rogojini, mentinute umede. Poate fi utilizata
orice alte metoda de pastrare umeda a elementelor de beton, ale carei detalii au fost supuse aprobarii Inginerului.
Cat de repede s-a intarit betonul, suficient pentru a nu fi deteriorata suprafata sau sa rezulte deformari, elementul
va fi protejat prin aplicare de panza de sac sau rogojini pe suprafata expusa, a lor. Protejarea va continua, pana
cand betonul va atinge rezistenta la compresiune, prevazuta in plansele de executie. Betonul nu va fi expus la
temperaturi coborate, de inghetare, pana cand nu s-a intarit complet.
10.3.12. PROTEJAREA PRIN ABURIRE
Inainte de aplicarea protectiei prin aburire se va lasa o perioada de preintarire de 4 ore. Atunci cand
temperatura ambianta este mai mica de 10 C, aburirea se va aplica si in perioada de preintarire, dar numai intr-o
rata suficienta pentru a pastra aerul din jurul elementului de beton la o temperatura situataintre 10 C si 20 C.
Dupa perioada de preintarire, aburirea se va aplica la o temperature care sa nu creasca temperatura aerului
inconjurator cu mai mult de 20 C pe ora. Temperatura maxima de aburire nu va depasi 70 C, iar diferenta de
temperatura in diferite zone ale elementului nu va depasi 15 C in nici un moment. Fluctuatia de temperatura
adiacenta elementului, pe perioada de protectie, nu va varia pentru nici un loc, cu mai mult 15 C. Antreprenorul
va asigura si amplasa, potrivit dispozitiei Inginerului, minimum doua termometre portabile cu inregistrare, pentru
determinarea magnitudunei si gradului de uniformitate a temperaturii in interiorul protectiei. Sistemul de
inregistrare a temperaturilor trebuie sa fie capabil de a inregistra automat temperatura, pe intreaga perioada de
protectie. Inregistratorul de temperaturi trebuie sa arate temperatura in fiecare loc, la intervale de maximum 15
minute si sa aiba un domeniu de masurare de cca -20 ... 95 C. Sistemul de inregistrare a temperaturilor trebuie
sa fie precis, cu precizie de 3 C. Aburul se va aplica prin tuburi cu perforatii la intervale potrivite, de-a -lungul
fiecarei parti sau cu alte dispunere aprobata. Jetul de abur nu se va proiecta direct pe elemental de beton, tipare
sau epruvete de proba. Se va prevedea recirculatia efectiva a aburului in jurul tuturor partilor elementului. Aburul
trebuie sa fie dens tot timpul. Daca se observa deshidratarea betonului sau uscari ale panzei de sac amplasate
initial pe beton, se vor amplasase duze de umezire la partea superioara a elementului sau alte metode aprobate
pentru suplimentarea umezirii in timpul perioadei de aburire. Protectia prin aburire se va continua pana cand
betonul atinge rezistenta la compresiune proiectata, prevazuta in plansele de executie. Dupa terminarea perioadei
de aburire, temperature in interiorul camerei de protectie se va reduce in rate de maximum 20 C pe ora, pana se
ajunge la o temperature cu 20 C peste temperature aerului in care va fi scos elemental.
10.3.13. INDEPARTAREA TIPARELOR
Tiparele nu vor fi indepartate de pe elementele de beton precomprimat, mai devreme de 12 ore dupa
turnare. Apoi, dupa ajungerea la tensiunea de relaxare a armaturii, tiparele pot fi indepartate, fara a mai necesita
intarzieri. Daca este necesara indepartarea tiparelor, inainte ca betonul sa atinga rezistenta ceruta, care sa-i
permita elementului sa fie deplasat sau supus tensionarii, atunci numai o zona minima din protectia betonului, va
putea fi indepartata, oricand aceast lucru este necesar. Dupa indepartarea tiparelor, se va completa la loc,
protectia. Daca temperature aerului inconjurator se situeaza -1 C, nu se va indeparta nici o parte de protectie,
pana cand betonul nu atinge rezistenta
Caiet de sarcini poduri
Pag. 67/116

necesara la transfer. Tiparele epruvetelor de proba vor fi indepartate, in acelasi timp cu cele ale elementelor.
10.3.14. MANIPULAREA
Deplasarea si depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuata cu elementele in pozitie
corecta si cu puncte de sustinere situate aproximativ la aceleasi pozitii prevazute pentru pozitia finala a
elementelor in structura. Elementele nu vor fi transportate sau ridicate, pana cand betonul lor nu atinge rezistenta
la compresiune, prevazuta in plansele de executie. La depozitare, elementele vor fi sustinute in intregime pe toata
latimea lor, pe traverse de minimum 100 mm latime. In timpul transportului, capetele grinzilor I nu vor depasi
suportii din mijlocul de transport, cu o lungime mai mare decat inaltimea grinzilor. Alte grinzi nu vor depasi
suportii, cu o lungime mai mare de 1
1
/2 inaltime de grinda. In timpul depozitarii, suportii vor fi mentinuti, pentru
pastrarea pozitiei elementelor, la nivel, fara rasuciri. Proptirea elementelor in depozit, va fi efectuata numai cu
aprobarea Inginerului. Daca se admite aceasta, suportii tuturor elementelor trebuie sa se afle in aceleasi planuri
verticale si vor avea grosime adecvata pentru a preveni deteriorarea datorita dispozitivelor de ridicare.
10.3.15. FINISAREA SUPRAFETELOR, GRINZI I
Finisarea suprafetelor va incepe imediat dupa indepartarea tiparelor. Vor fi indepartate bavurile si
proeminentele iregulare. Cavitatile ramase de la taierea legaturilor tiparelor, golurile, petele si orice defecte de pe
fetele neexpuse, vor fi curatite temeinic, saturate cu apa si plombate cu un mortar aprobat. Reparatiile de
suprafata vor fi protejate corespunzator
Se va face exceptie, privitor la crapaturi de orice fel in elementele post-tensionate, care vor fi umplute dupa
terminarea tensionarilor. Inginerul va stabili, felul, tipul si extinderea crapaturilor si a defectelor de suprafata, care
pot fi tolerate. Repararea lor va fi permisa cu un mortar aprobat. Alte materiale de plombare posibile, din comert,
pot fi utilizate, numai cu aprobarea Inginerului. Partea de sus a elementelor va fi striata transversal la adancime
de cca 6 mm cu o perie de sarma, perie dura sau alte metode aprobate. O banda de 75 mm largime la fiecare
capat si la / puncte transversal talpii superioare a elementelor vor fi finisate neted, la inaltimea precisa a talpii
superioare. Nu se vor lasa prelingeri de lapte de ciment pe suprafata betonului. Dupa indepartarea dispozitivelor
de fixare, golurile vor fi astupate. Daca nu este data metoda de obturare a golurilor, in plansele de atelier, atunci o
metoda propusa, in scris, va fi aprobata de Inginer. Otelul de armare expus va fi curatat de beton, inainte de
livrarea rlementelor. Portiunile de grinzi care urmeaza sa fie inglobate in diafragme pe suporti, vor fi curatate prin
sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura legatura dintre grinda si diafragma. Se vor utilize
mijloace mecanice de indoire, fara incalzire, a toroanelor pe grinzi.
10.3.16. FINISAREA SUPRAFETELOR, GRINZI T
Finisarea suprafetelor se va efectua, in conformitate cu conditiile mentionate mai sus. Suprafata superioara
a elementelor va fi striata transversal la o adancime de cca 3 mm. Se va finisa neted suprafata, la inaltimea
precisa a talpii superioare, pe o zona de 150 mm
2
la fiecare capat si la / puncte din grinda, centrate pe fiecare
support. Prelingerile de lapte de ciment vor fi indepartate prin sablare, jet de apa sau alte metode aprobate. Dupa
indepartarea dispozitivelor de fixare, golurile vor fi astupate. Daca nu este data metoda de obturare a golurilor, in
plansele de atelier, atunci o metoda propusa, in scris, va fi aprobata de Inginer. Otelul de armare expus va fi
curatat de beton, inainte de livrarea rlementelor. Portiunile de grinzi care urmeaza sa fie inglobate in diafragme pe
suporti, vor fi curatate prin sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura legatura dintre grinda si
diafragma. Se vor utilize mijloace mecanice de indoire, fara incalzire, a toroanelor pe grinzi.
10.3.17. FINISAREA SUPRAFETELOR, PLACILE DE PLATFORMA
Suprafata superioara a placilor va fi striata pentru a facilita legatura cu betonul de suprabetonare. Striatiile
vor fi perpendiculare pe cablele de pretensionare din placi si vor fi de cca 3 mm inaltime.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 68/116

10.3.18. MARCAREA
Fiecare element de beton precomprimat trebuie sa fie marcat cu data, producatorul si numarul de
identificare. Marcajul va fi incrustat pe element sau vopsit cu vopsea nelavabila, iar locul de marcare va fi, cel
prevazut de plansele de executie sau specificat de Inginer.
10.3.19. MONTAREA
Montarea va fi in conformitate cu plansele de executie. Sageata grinzilor, masurata in comparative cu
grinda adiacenta, aflata in pozitia ei finala, nu va fi mai mare de 1 mm pe 1 m de deschidere si in nici un caz, mai
mare de 25 mm.
10.4. CONTROLUL CALITATIIPENTRURECEPTIE
10.4.1. TOLERANTE
Daca nu este prevazut diferit, in plansele de executie, tolerantele dimensionale vor fi cele indicate in
Tabelele I, II sau III.
Tabelul I - Tolerantele dimensionale. Grinzi I si alte diverse elemente precomprimate
Lungimea grinzii
1 mm pe m de lungime de grinda, darn u mai mult de 18
mm
Latime (Talpi, Inimi si Filete) 9 mm, - 6 mm
Inaltime (Talpi, Inimi si Filete) 6 mm
Inaltime (Totala) + 12 mm, - 6 mm
Linia orizontala (Deviatia de la linia dreapta
paralela cu axul elementului)
12 mm max., la lungimi de 12 m
18 mm max., la lungimi de 12 ... 18 m
25 mm max., la lungimi de 18 m sau mai mult
Reazem (Deviatia de la reazemul proiectat, in
7zile de la relaxare)
12 mm, la lungimi de 24 m 25 mm, la lungimi mai mari
de 24 m
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) 18 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) 50 mm
Pozitia toroanelor
6 mm de la centrul de greutate al grupului de toroane sau
toroane individuale
Pozitia punctelor de deflexiune pentru
toroane
150 mm, longitudinal
Pozitia dispozitivelor de ridicare 150 mm, longitudinal
Adaosuri laterale (Centru la centu sau centru
- capat)
12 mm
Insertii inele (Centru la centu sau centru -
capat)
50 mm orizontal, cu exceptia ca trebuie sa fie cel putin 75
mm de la capatul grinzii, dar in cadrul blocajului, 25 mm
vertical
Insertii de dale drenante
12 mm de la pozitia proiectata; Inginerul poate aproba
pozitii la 150 mm fata de proiect, iar la insertii multiple
pentru un singur dren, trebuie sa fie in limita a 12 mm de la
linia verticala
Capete de grinda expuse (Deviatia de la
patrat sau oblicitatea proiectata)
6 mm orizontal, 10 mm vertical pe picior de inaltime de
grinda
Placi de rezemare (Centru la centru)
1 mm pe m de lungime de grinda, dar de maximum 18 mm
Placi de rezemare (Centu pana la capat)
12 mm
Pozitia golurilor de diafragma
38 mm pentru linia de centru a grupului 12 mm in
cadrul grupului
Caiet de sarcini poduri
Pag. 69/116

Nota: Gurile de scurgere, blocurile si golurile vor fi amplasate, cat de aproape posibil de pozitia proiectata,
dupa ce armatura si toroanele au fost amplasate in pozitia adecvata.
Tabelul II - Tolerantele dimensionale. Grinzi T
Lungimea grinzii
1 mm pe m de lungime de grinda, darn u
mai mult de 12 mm
Latime (Totala) 6 mm
Inaltime (Totala) 6 mm
Grosimea Talpilor si a suportilor 3 mm
Linia orizontala (Deviatia de la linia dreapta paralela cu
axul elementului) 6mm max., la lungimi de 12 m 9,5 mm max.,
la lungimi de 12 ... 18 m 12 mm max., la
lungimi de 18 m sau mai mult
Reazem (Deviatia de la reazemul proiectat, in 7zile de la
relaxare)
12 mm, la lungimi de 24 m 25 mm, la
lungimi mai mari de 24 m
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) 18 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) 50 mm
Pozitia toroanelor
3mm de la centrul de greutate al grupului de
toroane sau toroane individuale
Proiectia toroanelor 25 mm
Toleranta Diagonala 6 mm
Pozitia punctelor de deflexiune pentru toroane 150 mm, longitudinal
Pozitia dispozitivelor de ridicare 150 mm, longitudinal
Adaosuri laterale (Centru la centu sau centru - capat)
12 mm
Insertii inele (Centru la centu sau centru - capat)
50 mm horizontal, except must be 75 mm or
more from end of beam and within
reinforcement cage of bent, 25 mm vertical
Capete de grinda expuse (Deviatia de la patrat sau
oblicitatea proiectata)
6 mm orizontal, 10 mm vertical pe picior
de inaltime de grinda
Placi de rezemare (Centru la centru)
1 mm pe m de lungime de grinda, dar de
maximum 18 mm
Placi de rezemare (Centu pana la capat) 12 mm
La distanta de la centrul suportului pana la marginea
exterioara superioara a inelului
3 mm
La distanta intre suporti, centru la centru 3 mm
La distanta intre capatul suportului si marginea exterioara
superioara a inelului
6 mm
Pozitia golurilor de diafragma
38 mm pentru linia de centru a 12 mm in
cadrul grupului
Tabelul III - Tolerantele dimensionale. Placi de platforma
Lungime 3 mm, -12 mm
Latime 6 mm
Inaltime + 3 mm
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) 6 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) 25 mm
Pozitia toroanelor
3 mm de la centrul de greutate al grupului de
toroane sau toroane individuale
Proiectia toroanelor 25 mm
Caiet de sarcini poduri
Pag. 70/116

Toleranta Diagonala 6 mm
Note: Deformatia maxima admisa a unui colt in afara planului celorlalte trei, va fi de 5 mm/m
pe distanta in metri de la cel mai apropiat colt adiacent.
Curbarea sau sageata, concava sau convexa, a oricarei parti de suprafata plana nu va depasi lungimea
curburii in mm impartita la 360, cu un maximum de 19 mm. Diferentele de curbura sau sageata intre elemente
adiacente ale aceluiasi proiect vor fi de maximum 6 mm.
Marginea rosturilor dintre placi vor fi stemuite, pentru a preveni scurgerea excesiva de pasta intre placi.
Gurile de scurgere, blocurile si golurile vor fi amplasate, cat de aproape posibil de pozitia proiectata, dupa ce
armatura si toroanele au fost amplasate in pozitia adecvata.
10.4.2. CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR PRETURNATE/
PRETENSIONATE
Toate elementele de beton preturnate/ pretensionate aprovizionate pe santier trebuie sa fie certificate
calitativ, in conformitate cu reglementarile romanesti. Elementele din zonele de depozitare vor fi inspectate si
aprobate de Inginer, inainte de a fi aduse la locul de includere in lucrare. Acele elemente care necesita reparatii
minore vor fi identificate de Inginer, cu marcarea precisa a zonelor care necesita reparatii. Elementele cu mici
defecte vor fi inregistrate intr-o minuta, incluzand datele de identificare a elementului, descrierea defectului,
marimea zonei cu defect si lucrarile de remediere, recomandate. Aceasta minuta va fi verificata, articol cu articol,
atunci cand elementele reparate sunt supuse aprobarii Inginerului. Cheltuelile pentru toate reparatiile nu vor fi
acoperite, cu plati suplimentare, din partea beneficiarului.
Elementele respinse de Inginer, fara posibilitatea de a fi reparate, ca sa fie acceptate de Inginer, vor fi
marcate cu semen distinctive, de catre Inginer, utilizand vopsea acrilica de culoare diferita de cea utilizata de
furnizor pentru marcarea de identificare a elementului. Aceste elemente refuzate vor fi indepartate in zone
separate, pentru materiale respinse, in vederea indepartarii definitive a lor din santier, cat de repede e posibil, de
catre Antreprenor. Zonele cu materiale respinse va fi imprejmuita si semnalata, conform aprobarii Inginerului.
10.4.3. CONTROLUL CALITATII ASAMBLARII ELEMENTELOR
Elementele de beton preturnate/ pretensionate vor fi asamblate la dimensiunile, formele si cotele, prevazute
in plansele de executie. Toate golurile utilizate pentru manipulare si pozitionarea elementelor vor fi umplute cu
mortar expansiv. Toate rosturile vor fi terminate, potrivit prevederilor din planse si din prezentul caiet.
Se va completa o minuta de acceptare la terminarea lucrarilor, in conformitate cu formularele aprobate, de
asigurare a calitatii, privitor la montarea elementelor, inainte de a se trece la lucrarile de turnare pe loc a
betoanelor .
Caiet de sarcini poduri
Pag. 71/116
Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel, supraterane.

11. CAPITOLUL 11 CONFECJII METALICE SUDATE
11.1. PREVEDERIGENERALE
Executia confectiilor metalice sudate se va face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, a
proiectului de executie, a^ procesului tehnologic elaborat de executant, precum i a reglementarilor tehnice in
vigoare. In cuprinsul acestui capitol se face referire la urmatoarele reglementari tehnice:
C 150 - 99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructor
civile, industriale i agricole
SR EN 10025-2/2004
STAS 1844-75 SR
1911:1998 STAS
5730/4-87
STAS 7087 - 82 STAS
9407-75
STAS 10128 - 86
STAS 10166/1 - 77
STAS 10702/1 - 83
STAS 10702/2 - 80
SR EN 10160:1999
Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
Poduri metalice de osea. Prescriptii de proiectare
Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare
Starea suprafetelor. Reguli pentru masurarea rugozitatii suprafetei cu
aparate cu palpare
Mostre de rugozitate
Poduri metalice de cale ferata i osea. Suprastructuri sudate. Prescriptii
de executie
Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.
Clasificarea mediilor agresive.
Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel, supraterane.
Pregatirea mecanica a suprafetelor.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.
Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel, supraterane.
Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii
neagresive, slab agresive i cu agresivitate medie.
Table groase de otel pentru elementele principale ale podurilor i
viaductelor
SR EN ISO 2819:1996 Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri electrochimice i chimice.
Lista metodelor de verificare a aderentei.
SR EN ISO 29692:1994 Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu
de gaz protector i sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat de
otel
Pentru sudarea conectorilor se va folosi procedeul de sudare automata cu inel ceramic. Executia conectorilor
se va face conform STAS 1844-75.
Principalele etape de executie se vor desfaura in urmatoarea succesiune:
executia in uzina a grinzilor metalice i a rigidizarilor;
executarea sistemului de protectie anticoroziva a elementelor metalice;
montarea de proba in uzina;
receptia in uzina;
transportul confectiilor metalice pe santier.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 72/116

11.2. MATERIALE
11.2.1. MATERIALUL DE BAZA
Pentru executia confectiilor metalice se prevad urmatoarele calitati de materiale:
toate elementele grinzilor metalice (cu exceptia rigidizarilor orizontale i a diagonalelor): OL
52 EP, conform STAS 12187-88;
rigidizarile orizontale i diagonale: OL 37.4k;
conectorii: OL 37.4 k;.
La alegerea tipurilor de otel se va tine seama de prevederile din tabelele nr1 i nr 2 din SR 1911-98.
Folosirea altor tipuri de otel decat cele precizate in SR 1911-98 se poate face dacaacestea
corespund condplor prevazute in standardele de produs mentionate, cu privire la:
Compozitia chimica
Caracteristicile mecanice
Comportarea la sudare, stabilite pe baza de incercari
In lipsa unei corespondente, folosirea materialelor poate fi admisa numai pe baza unui aviz emis de catre un
institut de specialitate i cu acordul beneficiarului.
Tablele din otel OL 52-EP, cu grosimi de 10-50mm, folosite la elementele principale de
rezistenta vor fi controlate US conform prevederilor din SR EN 10160/1999.
Laminatele trebuie sa fie insotite de certificated de calitate i sa fie marcate de catre uzina producatoare
conform standardelor de produs.
Executantul trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificated de calitate i cele
prevazute in standardul de produs.
11.2.2. MATERIALELE DE ADAOS
Materialele de adaos stabilite de executant prin tehnologia de executie a sudurilor vor trebui sa asigure
imbinari sudate cu calitati mecanice superioare sau cel putin egale cu cele ale materialului de baza.
Materialele de adaos trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de producator.
Electrozii se vor usca inainte de intrebuintare, pe baza indicatiilor date de producator, stabilindu-se in acest
scop tehnologii speciale (timp de cretere a temperaturii, timp de mentinere, timp de racire).
Deschiderea ambalajului electrozilor se va face numai pe masura necesitatilor, in aa fel ca la terminarea
schimbului de lucru sa nu ramana pachete desfacute, care sa permita ulterior o amestecare a electrozilor de
diferite marci.
Unitatile care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in fabricatie a materialelor de
adaos corespunzatoare unor tehnologii de sudare omologate.
11.3. EXECUJIA ELEMENTELOR SUDA TE
11.3.1. CLASA DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE
Pentru toate confectiile metalice se stabilesc urmatoarele clase de calitate a imbinarilor sudate:
- imbinarile cap la cap ale talpilor i inimilor trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei
I, categoria de executie A (clasa I A);
- imbinarile dintre talpi i inima trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei I, categoria
de executie A (clasa I A);
Caiet de sarcini poduri
Pag. 73/116

- imbinarile rigidizarii verticale trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei II, categoria
de executie B (clasa II B);
- imbinarile conectorilor trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei II, categoria de
executie A (clasa II A).
11.3.2. PREVEDERI GENERALE
Executantul trebuie sa fie dotat cu mijloacele de executie, control si cu cadre calificate, care corespund
normativului C 150-99.
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei documentatii tehnologice de
confectionare a constructiei si care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de
proiectant sau de tehnologia de executie omologata;
- operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate si a
conditiilor de calitate;
- operatiile de asamblare a pieselor, continand:
ordinea de asamblare;
prinderea provizorie;
impiedicarea deformatiilor;
parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;
preintampinarea starilor de eforturi remanente;
asigurarea tolerantelor impuse;
- operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau ale elementelor, in
scopul detensionarii (daca este cazul);
- clasa de calitate pentru fiecare imbinare sudata;
- controlul pe faze si final, cuprinzand:
modul de verificare in timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare
omologate;
planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentajele);
- incercarile pe probe din oteluri si pe imbinarile sudate;
- documentatia legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;
- indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite, cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie
complicata, benzile marcate, etc.;
- solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Procesul tehnologic stabilit trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca
cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate ale imbinarilor sudate prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica se va executa cate o serie de placi de
proba, conform STAS 9407 - 75 si normativului C 150-99.
Pentru fiecare element component, executantul va intocmi o fisa de urmarire a executiei sudurii ,
cuprinzand o schita a fiecarei piese a elementului, pe care se vor nota pozple respective si numerele poansoanelor
sudorilor. In tabelele anexate fisei se vor consemna:
- in dreptul pozitiei: marcajul tablei, numarul sarjei, marca si calitatea otelului;
- in dreptul poansonului sudorului: numele sudorului si numarul autorizatiei acestuia;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 74/116

- in dreptul fiecarui numar de poanson, in rubrica observatii, se vor nota eventualele defecte aparute in
timpul executiei sudarii i modul de remediere a defectelor respective.
Fia de urmarire a executiei sudurii va fi prezentata la receptia elementului, aceasta facand parte din
documentele de receptie.
In vederea verificarii regimurilor de sudare i a dimensiunilor cusaturilor, executantul va pune la dispozitia
delegatilor beneficiarului i ai proiectantului, la cerere, aparate de control.
Sudarea se executa in hale inchise, la minimum + 5C. Locurile de munca trebuie sa fie lipsite de curenti de
aer. Pentru executarea imbinarilor sudate pe santier, trebuie sa se ia masuri de protejare a pieselor ce se sudeaza
i a sudorilor impotriva vantului i precipitatiilor, prin corturi, baraci sau alte mijloace de protectie.
Cotele trecute in plansele de executie sunt cotele finale ale confectiilor metalice, dupa executia sudurilor.
11.3.3. PREGATIREA LAMINATELOR
Laminatele se pregatesc conform prevederilor STAS 9407 - 75 pct. 4.1
Pe baza numarului arjei i a lotului, imprimate pe laminate, ca i pe baza certificatelor de calitate emise de
producator, se va verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect i cu prevederile STAS 9407-75, SR
EN 10025-2/2004 i din prezentul caiet de sarcini.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, fisuri, incluziuni, precum i cele cu abateri dimensionale
mai mari decat cele admise prin standardele de produs nu se folosesc la executie.
Defectele de suprafata ale laminatelor, care nu influenteaza asupra capacitatii de rezistenta a pieselor, pot fi
indepartate prin polizare, daca adancimea lor nu depaete 5 % din grosimea laminatelor, dar maxim 1,0 mm, cu
conditia respectarii grosimii minime prevazute in standardul de produs.
Operatia de polizare se va executa pe directia laminarii, numai cu polizoare cu turatie mare i cu abrazivi cu
granulatie fina.
Nu este admisa remedierea prin sudare a defectelor de suprafata.
11.3.4. PRELUCRAREA LAMINATELOR
Laminatele se prelucreaza conform normativului C 150-99 pct.3.11, 3.13, 3.14, 3.15 i tabel 3 i SR EN
29692 :1994, corespunzator clasei de calitate stabilite la pct. 11.3.1 din prezentul caiet de sarcini.
La intersectia cordoanelor de sudura se vor executa decupari semicirculare, conform planelor de executie.
Muchiile acestor degajari se vor poliza cu ingrijire pentru a se evita aparitia fisurilor in materialul de baza.
11.3.5. ASAMBLAREA PIESELOR
Piesele se asambleaza conform STAS 9407 - 75 pct.4.3
Inainte de inceperea asamblarii, marginile i fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin
sudare, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30...40 mm de o parte i de alta a rostului de sudare.
Asamblarea pieselor se va executa pe dispozitive de asamblare care sa asigure precizia de asamblare in
limitele tolerantelor stabilite prin procesul tehnologic, precum i pastrarea rosturilor prescrise intre marginile
pieselor.
La capetele rosturilor de sudare se aeaza in prelungire piese tehnologice, de aceeai marca i prelucrate la
fel ca piesele care se sudeaza, executate conform STAS 9407 - 75.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 75/116

11.3.6. SUDAREA
Sudarea se va face in conformitate cu procesul tehnologic de sudare, elaborat de executant pe baza
procedeelor de sudare omologate, a prevederilor STAS 9407 - 75, a proiectului de executie si a prezentului caiet
de sarcini.
Sudarea incepe si se termina pe piesele tehnologice. In cazurile in care nu este posibila asezarea pieselor
tehnologice, craterele se completeaza cu sudura.
Dupa terminarea operatiei de sudare, piesele tehnologice trebuie indepartate prin taiere cu flacara, iar
capetele cusaturilor trebuie polizate pana la fata laminatului. O parte dintre piesele tehnologice se vor folosi pentru
extragere de epruvete, prevazandu-se cu dimensiunile prescrise de STAS 9407 - 75.
Sudarea in uzina, in alte pozp decat cea orizontala, este admisa numai daca aceasta pozitie nu poate fi
realizata datorita unor conditii speciale; se evita sudarea in pozitie verticala si peste cap.
Completarea cu sudura la radacina se va face dupa curatarea rostului de sudare prin procedeul arc-aer si se
va poliza pana la luciu metalic, astfel ca sa se elimine toate portiunile nepatrunse la radacina.
Sudurile scurte de prindere se acopera cu cusatura propriu-zisa.
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele care nu se acopera ulterior cu sudura.
Stropii de metal produsi la sudare se vor indeparta prin polizare. Nu se admit crestaturi de topire la
marginile cordoanelor de sudura.
Se interzice racirea fortata a sudurii. Zgura de pe sudura se va indeparta numai dupa racirea acesteia.
Se vor utiliza numai sudori autorizati.
Imbinarile sudate si confectiile metalice sudate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
corespunzatoare clasei de calitate, conform STAS 9407-75 pct. 4.4.15 si 4.8.
11.3.7. REMEDIEREA DEFECTELOR DE SUDARE
Remedierea defectelor de sudare se face conform STAS 9407-75 pct. 4.5.
Remedierile necesare aducerii unei imbinari sudate in clasa de calitate impusa se recomanda a se face de
acelasi sudor care a executat cusatura initiala.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni
interne minime pe ansamblul constructiei.
Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face de maximum doua ori.
Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte sau modificari
periculoase in structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu ciocanul, indreptari la rece care duc la fisurari,
indreptari la cald dincolo de anumite temperaturi.
Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:
- polizare;
- rabotare;
- incarcare cu sudura;
- taiere prin procedeul arc-aer si resudare;
- indreptari la rece in conditiile prevazute in STAS 9407 - 75 pct.4.5.2;
- indreptari la cald, la temperaturi prescrise, care nu produc transformari in compozitia
otelurilor sau stari de tensiuni remanente.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 76/116

Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul abaterilor
geometrice; pentru cusaturile cap la cap se aplica si controlul cu radiatii penetrante.
11.3.8. REGULI I METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitatii lucrarilor se face cu mijloacele si metodele prevazute in normativul C 150 - 99,
urmarindu-se incadrarea lor in clasele de calitate prevazute la pct. 10.3.1 din prezentul caiet de sarcini, conform
criteriilor stabilite mai jos.
Verificarea calitatii lucrarilor se face de executant, in toate fazele de executie, conform STAS 9407 -
75, dupa cum urmeaza:
- verificarea pregatirii laminatelor;
- verificarea prelucrarii laminatelor;
- verificarea asamblarii pieselor;
- verificarea imbinarilor sudate, a formei si dimensiunilor pieselor sudate;
- verificarea calitatii pregatirii imbinarilor care se executa pe santier si montarea de proba in
uzina.
Verificarea pregatirii laminatelor
Se verifica existenta si continutul certificatelor de calitate ale laminatelor, conform pct. 10.2.1 si
10.3.3 din prezentul caiet de sarcini.
Se verifica aspectul suprafetelor, in propose de 100% cu ochiul liber si unde este cazul, cu
lupa.
Laminatele care nu corespund cerintelor calitative impuse prin prezentul caiet de sarcini, nu se folosesc la
executie.
Verificarea prelucrarii laminatelor
Se verifica aspectul suprafetelor rezultate prin taiere, dimensiunile si forma pieselor, dimensiunile, formele si
unghiurile rosturilor de sudare. Acestea trebuie sa corespunda cerintelor pct.
10.3.4 din prezentul caiet de sarcini, in caz contrar se resping.
Remedierea defectelor, taieturilor si a rosturilor se face prin polizare sau aschiere pana la obtinerea condplor
de calitate necesare, fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru dimensiuni.
Verificarea asamblarii pieselor
Se verifica:
- aspectul pieselor ce se asambleaza;
- dimensiunile si forma subansamblelor;
- existenta pieselor tehnologice;
- calitatea prinderilor provizorii prin suduri scurte.
Se va urmari realizarea preciziei de asamblare in limitele tolerantelor stabilite prin procesul tehnologic,
precum si pastrarea rosturilor prescrise intre marginile pieselor. Neconcordantele aparute se vor remedia.
Verificarea imbinarilor sudate, a formei i dimensiunilor pieselor sudate
Verificarea imbinarilor sudate, a formei si dimensiunilor pieselor sudate se va face pe baza unui plan de
control intocmit de executant.
Verificarile se vor efectua dupa cum urmeaza:
verificarea aspectului;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 77/116

verificarea dimensiunilor geometrice;
controlul cu radiatii penetrante;
controlul ultrasonic;
controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice;
determinari pe epruvete.
Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatie de control obligatorie si eliminatorie, in toate fazele de executie,
in scopul depistarii defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face:
- dupa executarea fiecarui strat si dupa prelucrare;
- dupa executarea remedierilor;
- dupa executarea sudurilor in faza finala.
Imbinarile sudate se verifica din punct de vedere al aspectului, pe toata lungimea si suprafata lor, in
proportie de 100% cu ochiul liber si unde este cazul, cu lupa.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime adiacenta de
minimum 250 mm in stanga si dreapta cordonului de sudura, cuprinzand si verificarea existentei poansonului
sudorului.
Nu se admit urmatoarele tipuri de defecte:
- defecte de forma, conform STAS 9407 - 75 tabel 6;
- fisuri;
- cratere neumplute;
- scurgere de metal topit;
- nepatrunderi;
- zone cu arsuri;
- zone supraincalzite.
Defectele admise intre anumite limite, corespunzatoare clasei de calitate a imbinarii sudate, sunt conform
STAS 9407 - 75 pct. 4.4.15.3.2.
Defectele neadmise ale cusaturilor sudate, precum si cele admise dar care depasesc limitele prevazute, se
remediaza conform prevederilor pct. 10.3.7 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarea dimensiunilor geometrice
Dimensiunile geometrice se verifica cu instrumente obisnuite de masura, in procentajele indicate in
normativul C 150 - 99 tabel 6.
Dimensiunile geometrice trebuie sa corespunda prevederilor proiectului de executie. Abaterile admisibile
sunt conform STAS 9407 - 75, pct. 4.4.15.2 pentru abaterile la dimensiunile cusaturilor sudate, respectiv pct. 4.8
pentru abaterile la forma si dimensiunile pieselor sudate.
Imbinarile sudate si piesele care nu corespund se remediaza conform pct. 10.3.7 din prezentul caiet de
sarcini.
Controlul cu radiatii penetrante
Controlul cu radiatii penetrante se va efectua la toate imbinarile sudate cap la cap ale talpilor grinzilor, pe
toata lungimea imbinarilor (in proportie de 100%).
Metodologia de verificare va fi conform normativului C 150 - 99.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 78/116

Examinarea prin control cu radiatii penetrante se va efectua numai dupa remedierea defectelor de suprafata
constatate prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor STAS 10138-82 Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Conditii de observare a radiografiilor si STAS 9407 - 75 pct. 4.11.4.2.
Defectele neadmise, precum si cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct.
11.3.7 din prezentul caiet de sarcini.
Controlul ultrasonic
Controlul ultrasonic se va efectua conform SR EN 1714/2000 "Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor
sudate" si normativului C 150-99, la toate imbinarile sudate ale talpilor cu inima, pe toata lungimea imbinarilor (in
propose de 100%).
Examinarea prin control ultrasonic se va efectua numai dupa remedierea defectelor de suprafata constatate
prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 - 99 si STAS 9407
- 75 pct. 4.11.4.2.
Defectele neadmise, precum si cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct.
11.3.7 din prezentul caiet de sarcini.
Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice
Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua:
- la toate imbinarile talpilor inferioare si superioare cu inima;
- la toate imbinarile rigidizarilor verticale cu inima si talpile.
Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua pe toata lungimea imbinarilor (in
proportie de 100%).
Examinarea prin control cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua numai dupa
remedierea defectelor de suprafata constatate prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor SR EN 571-1/1999 "Examinari cu lichide
penetrante" iar examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor SR EN ISO 9934-1/2002 "
Examinarea cu pulberi magnetice"
Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 - 99 si STAS 9407
- 75 pct. 4.4.15.3.2.
Defectele neadmise sau cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct. 11.3.7 din
prezentul caiet de sarcini.
Determinari pe epruvete
Se vor efectua determinari pe epruvete prelevate din piesele tehnologice.
Planul de prelevare al epruvetelor va fi stabilit in cadrul planului de control intocmit de executant.
Dimensiunile si felul epruvetelor si al incercarilor la care sunt supuse vor fi conform STAS 9407
- 75 pct. 4.3.3 si tabel 3.
Se recomanda ca inainte de taierea epruvetelor sa se efectueze radiografierea cusaturii sudate,
insemnandu-se portiunile cu defecte, pentru a fi eliminate. Taierea epruvetelor se face cu mijloace mecanice.
Determinate efectuate pe epruvete se vor efectua prin examinare metalografica si incercari mecanice,
conform STAS 9407 - 75 pct. 4.11.4.3 si 4.11.4.4.
Caracteristicile determinate prin examinare metalografica sunt:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 79/116
Verificarile se efectueaza de catre executantul confectiilor metalice in prezenta consultantului sau a responsabilului desemnat pentru
urmarirea executiei, intocmind procese verbale de lucrari

forma cusaturilor in sectiune transversala;
lipsa defectelor neadmise;
constituentii structurali si granulatia, numai pentru oteluri OL 52 si similare;
corespondenta cu prevederile procesului tehnologic a numarului de straturi.
Caracteristicile mecanice obtinute din incercarile mecanice se compara cu valorile prevazute in STAS 9407 -
75 tabel 3.
In caz ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute in STAS 9407 - 75, piesa se rebuteaza.
Verificarea calitatii pregatirii imbinarilor cu suruburi, care se executa pe santier si montarea de proba in
uzina
Se verifica:
modul de alcatuire in ansamblu al podului;
dimensiunile podului in ansamblu;
contrasageata podului;
pasuirea fetelor in contact ale pieselor care se
imbina pe santiercu suruburi;
calitatea gauririi si alezarii.
Abaterile admisibile sunt conform STAS 9407-75. Abaterea admisibila la contrasageata podului este de 3
mm.
ascunse pentru fiecare faza de executie, care vor fi prezentate la receptia lucrarilor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 80/116

12. CAPITOLUL 12 PROTECJIA ANTICOROZIVA A CONFECJIILOR
METALICE
12.1. PREVEDERIGENERALE
Coroziunea este procesul de distrugere a metalului sub actiunea chimica sau electrostatica a mediului
inconjurator. Masurile care se iau pentru indepartarea efectelor coroziunii, sunt de vopsire sau revopsire a
metalului.
In cuprinsul acestui capitol se face referire la urmatoarele reglementari tehnice:
GP 111-04 Ghid de proiectare privind protectia impotrina coroziunii a constructiilor din otel
GE 053-04 Ghid de executie privind protectia impotrina coroziunii a constructiilor din otel
STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor
agresive
STAS 10166/1-77 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Pregatirea mecanica a
suprafetelor
STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare.
Conditii tehnice generale
STAS 10702/2-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare
pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie
Prevederile prezentului capitol, se aplica la toate confectiile metalice ( tronsonele uzinate ale tablierelor
metalice, elemente de legatura intre tronsoane, aparate de reazem, alte lemente metalice). Protectia anticoroziva
va fi executata in uzina, pe santier urmand a se face doar remedierea degradarilor aparute in timpul transportului,
manipulator si montajului, folosind aceleasi materiale ca cele utilizate in uzina si respectand prevederile din
prezentul Caiet de Sarcini..
Suprafetele talpilor superioare ale grinzilor, care vor fi in contact cu placa de beton, precum si conectorii se
vor proteja anticoroziv doar cu stratul de grund. Aceste suprafete vor fi pregatite pe santier, inainte de turnarea
(montarea) placii de beton, astfel incat sa se asigure aderenta metal- beton.
Prezentele prevederi vor fi puse la dispozitia uzinei producatoare odata cu proiectul detaliilor de executie.
Alegerea culorii finale a protectiei anticorozive va fi aleasa de catre Proiectant cu acordul Beneficiarului.
12.2. CLASADEAGRESIVITATE
Protectia anticoroziva a tablierelor se face in funtie de starea fizica a factorilor agresivi.
Dupa clasificarea mediilor agresive conform" Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GP 111-04 podul se incadreaza in clasa C3 medie (atmosfera urbana si industriala
cu poluare moderata).
Clasificarea mediilor agresive, in functie de actiunile exercitate asupra constructiilor, dupa STAS 10126/86 "
Protectia impotriva coroziunii a constructiilor supraterane din otel - Clasificarea mediilor agresive" incadreaza podul
in clasa de agresivitate a mediului 2m - slab agresiva, (temperatura medie: max. 50
0
C, mediu urban,
caracteristica gazelor: agresive din grupa A).
12.3. CA TEGORIA DE PROTECJIE
Avand in vedere durata de folosinta indelungata a lucrarii (80-100 ani), precum si conditiile dificile de
refacere a protectiei anticorozive in situ , se stabileste ca pentru aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie I
(durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii protectoare de 12-20 ani, conf. Tabel 2 din
STAS 10702/1-83.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 81/116

Durata de viata a acoperirii protectoare reprezinta perioada de timp dupa care acoperirea protectoare se
poate deteriora, astfel incat devine necesara refacerea ei completa, pe intreaga suprafata a elementului
constructiei.
12.4. CONDIJII TEHNICE DE CALITA TE
12.4.1. CONDIJII GENERALE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
UTILIZATE
Materialele utilizate pentru protectia anticoroziva a tablierului metalic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii generale:
Sa asigure o buna protectie contra coroziunii a elementelor metalice;
Sa fie aderente si sa aiba flexibilitatea corespunzatoare deformatiilor elementelor protejate ;
Sa prezinte o garantie de min. 10-12 ani;
Sa aiba un aspect decorativ;
Sa fie ecologice, in conformitate cu normele international ECOTECH;
Sa aiba stabilitate in timp, mentinandu-si culoarea, fara a fi afectate de actiunea razelor
ultraviolete;
Sa se aplice cu usurinta;
Sa se usuce rapid pentru revopsire;
Sa fie agrementate conform legislatiei in vigoare.
12.4.2. CARACTERISTICI TEHNICE
Pe toate confectiile metalice prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va executa o protectie anticoroziva
bazata pe un sistem de protectie complet, alcatuit din 3 straturi protectoare:
- un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50mm;
- un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100 mm;
- un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu
durabilitate mare si cu retentie indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 mm.
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de 200 mm.
12.4.3. DATE TEHNICE
a) Grundul (stratul primar).
Continut ridicat de solide: min. 65% ;
Emisie de volatile scazute: max. 300g/l;
Intarire si revopsire rapida chiar si la temperaturi joase de 5C, conform tabel nr.1 Putere mare
de acoperire.
TABEL Nr. 1

5C 15C 25C 40C
Sec la atingere 30 min 20 min 15 min 10 min
Revopsire 4h 3h 2h 1h
b) Stratul de protectie
Continut ridicat de solide: min 70 %;
Emisie de volatile scazute: max. 320 g/l;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 82/116

Intarire i revopsire rapida chiar i la temperaturi joase de 5C, conform tabel nr. 2
Putere mare de acoperire.
TABEL Nr. 2

5C 15C 25C 40C
Sec la atingere 75 min 50 min 40 min 30 min
Revopsire 5 h 3 h 2 h 1 h
c) Stratul de finisare.
Continut de solide: min 55 %;
Emisie de volatile scazute: max. 400 g/l;
Intarire rapida chiar i la temperaturi joase de 5 C, conform tabel nr. 3
TABEL Nr. 3

5C 15C 25C 40C
Sec la atingere 75 min 50 min 40 min 30 min
Intarire
completa
5 h 3 h 2 h 1 h
12.5. INSTRUCTIUNI DE APLICARE
In vederea obtinerii performantelor maxime ale produselor utilizate, este necesara respectarea cu strictete a
tuturor instructiunilor de aplicare, condplor, precautiilor i eventualelor limitari.
La aplicarea straturilor de protectie anticoroziva, se vor respecta atat prevederile prezentului caiet de sarcini
cat i prescriptiile specifice ale produselor utilizate, care vor trebui procurate odata cu livrarea acestora. Se vor
respecta urmatoarele reglementari tehnice : "Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GE 053-04 si "Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GE 054-04.
Pentru realizarea protectiei anticorozive se pot utiliza materiale (i tehnologii corespunzatoare acestora),
produse de diverse firme cu conditia (conform legii nr. 10/1995 i HG 392/1994) prezentarii unui aviz tehnic de
agrementare emis de o unitate de cercetare mandatata in acest scop de MLPAT.
In perioada de garantie, firma care garanteaza protectia anticoroziva trebuie sa asigure din efort propriu
repararea i remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura prin degradarile stratului de
protectie. Deasemenea furnizorul materialului de protectie anticoroziva, are obligatia de a supraveghea i
receptiona toate lucrarile de pregatire a suprafetelor i de aplicare a stratului de protectie, conform condplor
impuse de fia tehnica a vopselelor.
12.5.1. PREGATIREA SUPRAFETELOR
Pregatirea suprafetei in vederea acoperirii cu vopsele protectoare, are o influenta primordiala in
determinarea capacitatii de protectie a sistemului de acoperire.
Pregatirea suprafetelor pieselor elementelor de constructii noi, se face in uzine.
Gradul de curatire care trebuie realizat pe suprafetele elementelor acestui pod conform STAS 10166/1-77
"Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane - Pregatirea mecanica a suprafetelor" este de
minim 2.
12.5.2. CURATAREA I DEGRESAREA SUPRAFETELOR
Uleiurile, grasimile, murdaria i alte produse de contaminare, trebuie indepartate inaintea vopsirii.
Depozitele mari de uleiuri, grasimi, murdarie, etc trebuie indepartate printr-o metoda
Caiet de sarcini poduri
Pag. 83/116

verificata de curatire, avand grija ca depozitul sa fie indepartat si nu imprastiat pe suprafata. Grasimile si uleiurile
se indeparteaza cel mai bine, cu agent de spalare emulsionat, dupa care se face spalarea abundenta cu apa sau cu
vapori.
Cand este necesara utilizarea solventilor (white spirit, percloretilena, toluen), pentru indepartarea grasimilor
sau uleiurilor, atunci utilizarea detergentilor sau agentilor de spalare emulsionata, trebuie sa urmeze aceasta
operatie, dupa care se va efectua o spalare abundenta cu apa potabila si uscarea perfecta a suprafetelor.
Degresarea prin spalare manuala cu solventi, nu este recomandata, deoarece conduce la imprastierea unei
pelicule de grasime pe suprafata, pelicula ce poate afecta acoperirea.
Se va acorda o atentie speciala marginilor si colturilor.
Suprafetele degresate nu mai trebuie sa fie atinse cu mainile libere, intrucat transpiratia contine saruri.
12.5.3. APLICAREA STRATURILOR PROTECTOARE
"Ghidul de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" indicativ GE 054-04
stabileste sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 .
Sistemul de acoperire va fi:
- un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 mm;
- un strat principal de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100 mm;
- un strat de finisare acrilo-poliuretanic cu grosimea de 50 mm.
Dupa aplicarea grundului, acolo unde se impune, se va face chituirea suprafetelor pe care ar putea stagna
apa. Aplicarea stratului de grund se face prin pulverizare air-less, pulverizare cu aer, pensulare.
Sudurile, colturile si muchiile ascutite se vor vopsi prin pensulare, iar suprafetele mari prin pulverizare air-
less sau cu aer.
Pentru o buna acoperire a zonelor de colt sau de muchii se recomanda tamponarea cu pensula sau
repetarea operatiei de grunduire, in special la cordoanele de sudura in colt.
Aplicarea stratului primar (grund), se executa pe toata suprafata elementului metalic.
Aplicarea stratului principal de protectie, se executa dupa uscarea grundului, prin aceleasi procedee ca si in
cazul aplicarii stratului de grund (pensulare, pulverizare cu aer sau air-less).
Aplicarea stratului de finisare se realizeaza, dupa uscarea definitiva a stratului anterior, prin aceleasi
procedee (pensulare si pulverizare) si numai pe suprafata vopsita cu stratul principal de protectie.
12.5.4. CONDIJII DE APLICARE A ACOPERIRILOR PROTECTOARE
Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, se face in urmatoarele conditii de mediu ambiant:
- Concentratia cat mai redusa a gazelor agresive;
- Temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5C si 35C, daca nu se specifica alte valori de
catre producatorul de materiale de protectie;
- Temperatura suportului, trebuie sa fie cu cel putin 3C peste punctul de roua, pentru a preveni
condensarea umiditatii, care ar produce defecte ca: adeziunea slaba, pori, basici, luciu redus;
- Umiditatea relativa a aerului sub 70%, daca nu se specifica altfel, de catre producatorul de
materiale.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 84/116
REGULI I METODE DE VERIFICARE

Primul strat al sistemului de acoperire (grundul), se aplica dupa cel mult 4 ore de la pregatirea suprafetei
elementelor metalice.
Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie i respectiv de aplicare a straturilor componente ale
sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie sa corespunda cu prescri ptiile stabilite de producatorul acestor
materiale.
Inainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, toate rosturile, interspatiile, denivelarile, etc,
trebuie astupate prin chituire, pentru a se obtine o suprafata neteda in aceste zone.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire^ prin vopsire, se aplica numai pe suprafete uscate, curate,
lipsite de praf sau orice alte impuritap In acest sens se vor lua masuri de acoperire cu corturi, sau de eliminare a
oricaror cauze ce ar conduce la nerespectarea acestei conditii.
Fiecare strat al acoperirii, trebuie sa fie continuu i uniform ca grosime, lipsit de incretituri, baici, exfolieri,
fisuri, scurgeri, neregularitati, etc. Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului,
iar nuanta culorii sa difere de la strat la strat, pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate.
Numarul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafetele pieselor din otel, trebuie sa realizeze
grosimea totala minima prevazuta in proiect, inclusiv la colturi i muchii.
Verificarea executarii protectiei, se face conform STAS 10702/1-83 punctul 4, dupa cum urmeaza:
- verificarea inainte de aplicarea acoperirii
- verificarea in timpul aplicarii acoperirii protectoare;
- verificarea dupa aplicarea acoperirii protectoare.
12.6.1. V
ERIFICAREA INAINTE DE APLICAREA ACOPERIRII
PROTECTOARE
Dupa curatarea preliminara a pieselor din otel aflate in stare noua, suprafatele se verifica prin inspectie
vizuala, conform STAS 10166/1-77. Daca se constata pete de ulei, grasimi, murdarie i alte produse de
contaminare, acestea se indeparteaza conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
12.6.2. V
ERIFICAREA IN TIMPUL APLICARII ACOPERIRII
PROTECTOARE
Calitatea materialelor de protectie
Pentru fiecare material se va verifica inainte de punerea in opera:
- existenta i continutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate;
- nedepairea termenului de valabilitate a materialului ;
- existenta instructiunilor specifice de folosire (depozitare, aplicare, diluare, etc).
Materialele care prezinta dubii asupra calitatii sau cu termene de valabilitate expirate se folosesc numai cu
avizul unui laborator de specialitate.
Conditiile de mediu ambiant
Se va verifica permanent indeplinirea condplor de mediu ambiant ( concentratia redusa a gazelor agresive,
temperatura aerului i a piesei de protejat, umiditatea relativa a aerului), cu instrumente de masura adecvate.
Masurarile se vor efectua, cel putin la inceperea lucrului i ori de cate ori se constata o modificare sesizabila a
condplor de mediu.
Se verifica cu ochiul liber aspectul suprafetelor inainte de aplicarea fiecarui strat. Daca nu sunt respectate
conditiile zonele deteriorate se refac dupa o curatire prealabila.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 85/116

Inaintea aplicarii fiecarui strat de acoperire se va verifica cu ochiul liber daca:
a) toate rosturile, interspatiile, denivelarile, etc sunt astupate prin chituire pentru a se obtine o
suprafata neteda;
b) suprafetele sunt curate, uscate, lipsite de praf sau alte impuritati;
c) stratul anterior aplicat este continuu, uniform ca grosime, lipsit de incretituri, basici, exfolieri,
fisuri, scurgeri, neregularitati, etc.
Culoarea fiecarui strat, trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului.
Daca nu sunt respectate prevederile de la literele a si b, se executa chituirea respectiva si se curata
suprafata.
Daca nu sunt respectate prevederile de la litera c, se refac zonele cu defecte si se aplica un nou strat, daca
stratul aplicat nu este continuu sau de culoare uniforma (acest strat nu se considera ca strat suplimentar).
Tehnologia de preparare a materialelor si de aplicare a straturilor
Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor componente,
trebuie sa corespunda cu prescriptiile stabilite de producatorii acestor materiale. Se va respecta cu strictete, timpul
minim necesar uscarii materialului depus inainte de aplicarea urmatorului strat.
12.6.3. VERIFICAREA DUPA APLICAREA ACOPERIRII PROTECTOARE
12.6.3.1. Verificarea grosimii
Grosimea fiecarui strat se va verifica cu mijloace de masurare nedistructiva, adecvate. In caz ca grosimile
sunt mai mici decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va aplica un nou strat. Grosimile mai mari decat
cele prescrise, nu constituie motiv de respingere.
Masurarea grosimii, se va face cel putin la 10 m
2
de suprafata, precum si la inceperea lucrarilor si ori de cate
ori se schimba conditiile de lucru.
12.6.3.2. Aspectul final al acoperirii protectoare
Se examineaza vizual, intreaga suprafata protejata pentru a constata ca este continua, fara rosturi deschise,
neteda, lipsita de incretituri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati, etc. Culoarea protectiei trebuie sa fie uniforma
pe toata suprafata tablierului.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, acoperirea se reface in zonele respective.
12.6.3.3. Grosimea totala
Grosimea totala minima a acoperirii, se verifica cu mijloace de masurare nedistructiva, adecvate. Masurarea
grosimii, se face cel putin la 10 m
2
de suprafata.
In caz ca grosimea, este mai mica decat cea prevazuta in prezentul caiet de sarcini, se va aplica un nou
strat. Grosimile mai mari decat cele prescrise, nu constituie motiv de respingere.
12.6.3.4. Aderenta
Verificarea aderentei, se face prin metoda trasarii grilei, conform SR EN ISO 2819, avand distantele intre
liniile trasate de 3 mm pe o suprafata de 15x15 mm. Verificarea se face cel putin o data la 50 m
2
. Daca acoperirea
situata intre doua trasari, se detaseaza de pe metalul de baza, acoperirea se considera necorespunzatoare si se
reface pe zonele aferente.
x x
Verificarile se efectueaza de catre executantul acoperirii protectoare in prezenta consultantului sau a
responsabilului desemnat pentru urmarirea executiei, intocmindu-se procese verbale care vor fi prezentate la
receptia lucrarilor si anume:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 86/116
DA TE PRIVIND RECEPJIA LUCRARILOR DE PROTECJIE

- procese verbale de lucrari ascunse in legatura cu verificarile inainte de sablare si in timpul aplicarii
acoperirii protectoare;
- procese verbale de receptie calitativa in legatura cu verificarile dupa aplicarea acoperirii
protectoare;
Dupa efectuarea verificarilor prin metode distructive, acoperirea se va reface, primul strat aplicandu-se in
max. 4 ore.
ANTICOROZIVA
Verificarea i receptia lucrarilor de protectie anticoroziva, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
- Pe parcursul executiei lucrarilor, dupa terminarea sablarii i respectiv aplicarea fiecarui strat de
protectie;
- La terminarea lucrarilor de protectie anticoroziva. Cu aceasta ocazie, se verifica procesele verbale
intocmite pe etape de executie, analizand modul de remediere a defectelor semnalate i
se face inspectia vizuala a protectiei. In caz de dubiu, se poate dispune efectuarea unor verificari
suplimentare, inclusiv prin indepartarea succesiva a straturilor, pentru a determina numarul lor, conform
StAS 10702/1- 83 ;
- Receptia finala la expirarea perioadei de garantie.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 87/116

13. CAPITOLUL 13 SUPRASTRUCTURI DE TIP MIXT (OJEL - BETON CU
CONLUCRARE)
13.1. PREVEDERIGENERALE
Prezentul capitol contine prevederi tehnice generale pentru executia in uzina si pe santier a suprastructurilor
rutiere de tip mixt.
Podurile metalice cu conlucrare (mixte) se realizeaza din grinzi metalice care conlucreaza cu placa
superioara din beton armat sau beton precomprimat, prin prevederea unor dispozitive speciale ce impiedica
lunecarea dintre placa si grinzi.
La proiectarea, executia si receptia suprastructurilor rutiere de tip mixt, se vor respecta prevederile din
prezentul caiet de sarcini:
a. Pentru tablierul metalic: capitolele "Confectii metalice sudate" si "Protectia anticoroziva a
confectiilor metalice"
b. Pentru platelajul din beton: capitolele "Suprastructuri din beton armat, Betoane, Armaturi,
Cofraje" precum si Codul de practica NE 012 - 99 capitolele 8, 9, 10 si 11 si NE 013-2002.
13.2. MATERIALE
Otelurile folosite pentru armaturile platelajului din beton armat sau beton precomprimat, precum si
caracteristicile mecanice ale acestora, vor corespunde prevederilor din tabelul 10, STAS 1844 - 75. De asemenea,
se va tine seama si de prevederile capitolelor Armaturi.
Betoanele folosite pentru platelajele de beton armat sau beton precomprimat, precum si caracteristicile lor
mecanice, trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul nr. 11 STAS 1844 - 75. Daca prin proiectare, se
stabileste obligativitatea realizarii unei anume rezistente la un interval mai mic de 28 zile, in proiect si caietul de
sarcini cu prescriptii speciale, se vor preciza rezistentele impuse la aceasta data.
Avand in vedere ca in suprastructurile de tip mixt, eficienta placii de beton in conlucrare cu grinda metalica,
este cu atat mai mare cu cat betonul este de o clasa mai mare, se recomanda ca atat la platelajele de tip monolit,
cat si mai ales la cele din elemente prefabricate, sa se foloseasca betoane din clasele C30/37, C35/45.
Dispozitivele pentru asigurarea conlucrarii trebuie sa asigure transmiterea fortelor de lunecare, ce apar intre
placa si grinzile metalice, pentru toate gruparile de actiune si in toate fazele de executie.
Dispozitivele de conlucrare, denumite tehnic si "conectori", se fixeaza in general prin sudura de talpa
superioara a grinzii metalice. Calitatea sudurii trebuie sa fie aceeasi ca si la sudura grinzilor principale.
Talpa superioara a grinzilor se va calcula si la solicitarile locale, introduse prin dispozitivele de conlucrare.
Dispozitivele de conlucrare (conectorii) se executa din otel si se pot realiza in urmatoarele moduri:
conectori rigizi din otel patrat, cornier, otel T, otel U sau profile compuse sudate din oteluri similare cu
cele din grinzile principale;
ancoraje din otel beton, cu ciocuri, bucle sau spire;
conectori cu ancoraje prin combinarea celor doua tipuri de mai sus;
tije cilindrice verticale, sudate la baza, printr-un procedeu automat, de talpa grinzii metalice si prevazute
la partea superioara cu o ingrosare sau o bucla.
La alegerea dispozitivelor de conlucrare, se vor prefera tipurile mici si numeroase (fata de cele puternice si
rare), in special la platelajele monolite.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 88/116
EXECUJIA SUPRASTRUCTURILOR MIXTE

La executia suprastructurilor mixte se disting urmatoarele faze:
A. Pentru structura metalica:
uzinarea elementelor componente;
premontaj in uzina;
protectia anticoroziva a subansamblelor;
transportul elementelor componente la santier;
asamblarea i montajul structurii metalice;
completarea i finisarea protectiei anticorozive;
receptia tablierului metalic montat in amplasament.
B. Pentru platelajul din beton:
- Varianta cu platelaj monolit:
executie eafodaj;
cofrare, armare i betonare placa;
intarire beton i decofrare;
demontare eafodaj;
13.3.1. TENSIONAREA I BLOCAREA ANCORAJELOR
Forta de blocare va fi cea prevazuta in proiect.
Conceptia de calcul i procedeul de precomprimare se vor preciza prin contract.
Antreprenorul va supune beneficiarului pentru acceptare urmatoarele:
provenienta i caracteristicile materialelor;
referinte asupra calitatii materialelor de pus in opera;
programul de precomprimare;
desemnarea unui responsabil insarcinat cu executia precomprimarii;
provenienta i calitatile profesionale ale cadrelor ce vor efectua precomprimarea i practica in acest
domeniu.
Programul de precomprimare va face parte din programul general de executie a lucrarilor. Acesta comporta
un memoriu amanuntit a operatiunilor i mijloacelor de asigurare a securitatii muncii.
Programul de precomprimare va preciza urmatoarele:
mijloacele i instructiunile de folosire a materialului utilizat in operatiunile succesive;
modul de punere in opera a armaturilor de precomprimare;
nota privind masurile de protectie a armaturilor de precomprimare;
consemnarile privind fiecare etapa de precomprimare i anume:
Inainte de punerea sub tensiune a cablurilor:
masurile de protectie provizorie a armaturilor i ancorajelor;
eventualele masuri de verificare a rezistentei in beton, in particular in vecinatatea
ancorajelor;
In timpul punerii sub tensiune:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 89/116
DISPOZIJIIFINALE

ordinea de punere sub tensiune;
tabel cu relatiile dintre fortele de tragere i alungirile cablelor cat i pentru coeficientul de frecare
calculat i cel efectiv;
metoda de masurare a eforturilor i alungirilor;
dispozitiile asupra masurilor ce trebuie luate in caz de accident, de alungire anormala sau rupere de
sarme, de reinnoire a protectiei provizorii i anume la locaurile ancorajelor;
masurile de protectie definitive i programul injectiei;
modul de verificare a canalelor ramase libere.
Rezultatele precomprimarii vor fi inscrise, pentru fiecare cablu, intr-o fia de pretensionare de tipul celei din
Anexa 12 a "Codului de practica" NE 012-99, Partea B.
13.3.2. INJECTAREA CABLURILOR
Injectarea cablurilor trebuie sa se faca pe baza unui program intocmit de antreprenor, care va cuprinde:
caracteristicile mortarului de injectare i durata de intarire;
conditiile de a folosi materialul de injectare cat i destinatia materialului ramas disponibil in caz de
accident;
ordinea detaliata a operatiunilor de curatire cu aer sau spalare a canalelor cablelor;
ordinea detaliata a operatiunilor de injectare i incercarile corespunzatoare;
volumele de material de injectare pentru un cablu, pentru o familie de cable;
masurile ce trebuie respectate in caz de accident sau in conditii climaterice defavorabile.
La injectare se va tine cont de prevederile "Codului de practica"- NE 012-99" Partea B,
sectiunea 8, cu respectarea datelor din Anexele 13 i 14 privind amestecul de injectare i fia de
injectare.
Documentatia tehnica a suprastructurii mixte cu conlucrare va fi analizata i verificata de executant inainte
de a proceda la executie. In cazul in care se vor constata neconcordante, omisiuni sau alcatuiri constructive a
caror realizare este dificila, uzina va semnala acest lucru Proiectantului, in vederea luarii masurilor ce se impun.
Conectorii pentru asigurarea conlucrarii dintre placa superioara din beton armat i tablierul metalic se vor
suda definitiv in uzina, conform detaliilor de executie.
Conectorii i fetele talpilor superioare ale tablierului metalic in contact cu betonul din placa din beton armat
vor fi vopsite cu materiale anticorozive speciale (altele decat cele cu care se vopsesc suprafetele metalice
aparente), care permit aderenta betonului de aceste elemente. Aceste materiale sunt cele care se folosesc la
vopsirea contra coroziunii, armaturilor din beton armat, in cazul repararii acestor elemente.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 90/116

14. CAPITOLUL 14 APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE
14.1. APARATEDEREAZEM
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile si culei, pe de o parte - si tablier, pe de alta
parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructura la infrastructure si care permit deformatiile inerente din
temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului.
14.1.1. DOCUMENTE DE REFERINTA
1 Recomandarile producatorului
2 STAS 10167-83 Poduri de sosea si cale ferata. Aparate de reazem elastomerice
armate
3 CD 63-2000 Norme departamentale pentru proiectare si folosirea aparatelor de
reazem elastomerice pentrupoduri de sosea si cale ferata.
4 Legea 10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii
5 Toate standardele si niormele in vigoare mentionate mai departe acest caiet de sarcini.
Lista nu este limitativa.
14.2. MATERIALE
Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:
metalice;
din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice;
combinate (metal, elastomeri si teflon) "tip oala".
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate
minime prevazute in STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface conditiile
prevazute in STAS 10167 - 83.
Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip in parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de
asigurare a deplasarii tablierului de suprastructura.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate
propune si alte tipuri de aparate de reazem decat cele prevazute in documentatie. Adoptarea altor tipuri de
aparate de reazem se face numai cu aprobarea proiectantului si a Consultantului.
Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi insotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic
emis de M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor
de reazeme din elastomeri si / combinate se efectueaza la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este
necesara repozitionarea lor. Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Project. Operatia
de repozitionare a aparatului de reazeme se va ^efectua obligatoriu inainte de montarea dispozitivelor pentru
acoperirea rosturilor de dilatatie. In cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va
suporta si costul eventualelor adaptari necesare.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 91/116

14.3. DISPOZITIVELE ANTISEISMICE
Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de
reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele
antiseismice pot fi inglobate in aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate in afara
aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire i locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din
proiect. In cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea consultantului i proiectantului iar
costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi suportate de catre antreprenor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 92/116
CAPITOLUL 15 HIDROIZOLAJII I ROSTURI DE DILATAJIE

14.4. HIDROIZOLAJII
14.4.1. generalitAji
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru
lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:
sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului care
este hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie;
stratul de amorsare a hidroizolatiei;
stratul de lipire;
stratul de baza (hidroizolatia propriu-zisa);
stratul de protectie a hidroizolatiei;
Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii.
Hidroizolatiile propriu-zise pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutie de bitum Tehnologia de
aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum;
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice;
prin aplicarea de membrane autoaderente;
prin lipire cu flacara a membranelor;
prin spoire;
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de "sapa
hidroizolatoare" utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul
hidroizolator de baza si stratul de protectie.
14.4.2. DOCUMENTE DE REFERINTA
1 Manualul de aplicare publicat de catre producatorul membranei
2 Normativ AND 577/2002 Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri
3 Legea nr.10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii
4 Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de sarcini. Lista
nu este limitativa.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 93/116

14.4.3. CARACTERISTICI TEHNICE
apa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a
podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza apa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu
repararea sau inlocuirea acesteia i remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de
rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.
Materialele incluse in elementele apei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile i sa fie pasive chimic .
apa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata i la poduri in exploatare, la care lucrarile sa se execute pe
o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfaoare circulatia normala, asigurandu-se continuizarea apei,
cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
apa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport i aternere a
straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
apa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice conform SR
137-95:
forta de rupere:
alungirea la rupere:
rezistenta la perforare statica
clasa de rezistenta L 4 neperforata:
adezivitatea la tractiune (aderenta la suport):
flexibilitate la rece pe un dorn 0 30 mm:
permeabilitate la apa 72h, la 100 mm
coloana de apa:
temperatura minima la care membrana este
stabila:
temperatura asfaltului turnat in
imbracaminte, la care membrana
trebuie sa reziste, fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice:
rezistenta la sfaiere: longitudinala
transversala
domeniul de temperatura de exploatare
curenta este:
intervalul de temperatura a mediului in care
se aplica apa hidroizolatoare:
> 800 N/5 cm
min. 40%
min 250 N pe bila 0 10 mm
min. 0,5 N/mm2 fara fisuri la -
10C
120C
180C
> 200N
> 200N
-20C ^ 70C +5 ^ +30C
Stratul superior al apei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului
imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea apei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995.
0
Caiet de sarcini poduri
Pag. 94/116

14.4.4. PRESCRIPJII
14.4.4.1. Stratulsuport
Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de
panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;
vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;
sa respecte pantele conform proiectului;
sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei
executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de
turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;
suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 - 2 mm (masurate
cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de 5 mm
la
o verificare;
sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;
sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm), sa asigure
racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.
Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:
se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la obtinerea unei
suprafete curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza
cerintele necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul de
umiditate precris in instructiunile specifice);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice
fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta.
Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor.
14.4.4.2. Stratul de amorsaj
Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.
Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele
solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu
mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara aglomerari sau baltiri de material,
astfel incat sa se asigure patrunderea in porii suportului si colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe
suprafetele capabile a fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie
amorsata in totalitate, fara a exista suprafete neamorsate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 95/116

Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport, continua, fara
basici, exfolieri sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin decopertare zonala si reamorsare.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.
14.4.4.3. Stratul hidroizolator
Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana
utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei producatoare.
Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota
minima, cu asigurarea racordarii vertical-orizontale.
Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min.10 cm.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se
admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special
racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului
de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de
250C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico -
mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C,
dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul
hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.
14.4.4.4. Stratul de protectie
Stratul de protectie poate fi:
mastic bituminos cu grosimea de 2 cm;
membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare;
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de
lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal de receptie a sapei
hidroizolatoare;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari
nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o
inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe
baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea
intregii lucrari de hidroizolatii.
14.4.4.5. Controlul calitatii lucrarilor de executie
Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori "in situ" . In situ se verifica aderenta stratului
hidroizolator de stratul support. Masuratorile vor fi effectuate de catre institutii abilitate, prin procedee
agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei de stratul support se face cel putin o
incercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti
receptia de baza.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 96/116

Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resultatele obtinute nu corespund valorilor din caietul de
sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei.
Standarde romaneti
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza in conformitate cu
urmatoarele standarde:
- SR EN ISO 62:2004 "Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa."
- SR EN 12092:2002 "Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea
vascozitatii."
- SR EN ISO 527-1 SI 2:2002 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune." " Rezistenta
si alungirea la rupere."
- STAS 9199 - 73"Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize
si incercari."
- SR 137 - 95"Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de
verificare."
- SR-ISO 2409-93 "Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj."
- Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri."
SREN ISO 527/1-00 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I principii
generale Rezistenta si alungirea la rupere"
14.5. DISPOZITIVEDEACOPERIREA ROSTURILOR DE DILA TAJIE
14.5.1. GENERALITATI
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:
deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, in rosturile lasate in acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.
In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:
elemente elastomerice care asigura deplasarea;
elemente metalice suport, fixate pe structuri;
betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;
mortare speciale de etanseizare;
benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.
Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand
rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a
partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de
executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat "dispozitiv", utilizat in continuare,
include toate elementele componente si anume:
betonul in care sunt fixate elementele metalice;
elementele metalice de prindere;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 97/116
forta verticala 11,2 tf

elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din cauciuc;
mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.
14.5.2. CARACTERISTICI TEHNICE
Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul
elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau
inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute
in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea in opera a
dispozitivului;
asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a
dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice, in domeniul de temperaturi -
35C ^ +80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea prescrisa;
elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la agentii corozivi;
sa fie etans;
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluand actiunile verticale si orizontale. Pentru 1
ml. de rost, aceste actiuni sunt:
- forta orizontala 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
Duritate, grade Shore A: 60 5
Rezistenta la rupere prin intindere: 12 N/mm2.
Rezistenta la rupere prin compresiune: 75 N/mm2.
Tasarea sub sarcina verticala maxima: max. 15 %
Alungirea minima la rupere: 350 %
Rezistenta la ulei: foarte buna
Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
duritate grade Shore A: max. 5
pierdere de rezistenta la rupere: max. 15 %
alungirea la rupere: max. 15 %
nefragibilitate la temperaturi scazute: foarte buna
temperatura minima: - 35C
rezistenta la imbatranire accelerata:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 98/116

pierdere din rezistenta la rupere:
scaderea alungirii la rupere:
max.
15%
max.
30%
max. 10
sa nu prezinte fisuri
cresterea duritatii, grade Shore A:
Rezistenta la ozon dupa 100 ore:
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.
14.6. PRESCRIPJII
14.6.1. BETOANE SPECIALE
La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin
armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel
putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la
realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2002.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la
varsta de max. 10 zile.
In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane
trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se vor lua
masuri pentru asigurarea aderentei dintre betonul vechi si cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu
aditivi epoxidici.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator pe fata care
vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.
14.6.2. MORTARE SPECIALE
Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea
laterala a elementului elastomer, se utilizeaza mortare speciale, pe baza de rasini
sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj sunt celeprescrise pentrutipul corespunzator de
dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.
14.6.3. ELEMENTELE ELASTOMERICE
Elementele elastomerice pot fi:
panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se
efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 99/116

14.6.4. ELEMENTE METALICE DE FIXARE
Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si
de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la
pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului
de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta
la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:
geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
asfaltul sa nu prezinte denivelari;
sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din asfalt
turnat.
14.6.5. DISPOZITIVE DE TIP LIANT CU AGREGATE
La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 - 30 mm, se recomanda
solutiile simple, mai putin costisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative jde liant realizat din bitum modificat
cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de
50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atat la
temperaturi negative (-25C) cat si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare
in conditii foarte bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei
rostului pana la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa
spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 - 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara
denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele
elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.
In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din
liantul bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel galvanizat, care se
fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si
agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 100/116

asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;
instructiuni tehnice de executie si de exploatare;
montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35^
+80C:
asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;
tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi si la solicitarile verticale;
sa fie etans;
Caracteristicile fizice ale elementelor componente:
Materialul de baza:
Bitum elastomer
Densitate la 18C: 1.15 0.05
Punctul de inmuiere: min. 85C
Temperatura de turnare: 180C 20
Penetrare la 25C: 40-90 0,1mm
Densitatea la 25C: 1-1,3g/cm3
Flexibilitate la 0C,-20C: fara fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.
14.6.6. ALTE RECOMANDARI
Se vor efectua:
receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau
de prindere a elementului elastomeric;
receptia finala.
La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de
apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele
standarde:
- SR ISO 7619:2001 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade
de duritate
Shore A"
- SR ISO 37-1997 "Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea
caracteristicilor de
efort - deformatii la tractiune."
- SR ISO 7619:01 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii
- SR ISO 1817 - 93 "Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor."
- SR ISO 188:01 "Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata"
- SR ISO 812:01 "Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefrag ibil itate"
- SR ISO 188:2001 "Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata."
- SR ISO 815+A 1/95 " Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii
remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute."
Caiet de sarcini poduri
Pag. 101/116

- SREN 10002-1/2002 " Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de incercare (la
temperatura ambianta)."
- SR 13170 - 1993 "Materiale metalice.Incercarea la incovoiere
prin soc.Epruvete speciale
si metode de evaluare."
- SR EN 10045-1-1993 " Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete
Charpy. Partea 1. Metode de incercare."
Caiet de sarcini poduri
Pag. 102/116
CAPITOLUL 17 CALEA PE POD

14.7. GENERALITAJI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de
tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor i pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer i bitum
neparafinos, pentru drumuri i vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-2009.
STAS 175 - 87 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice
generale de calitate."
STAS 11348 - 87 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de
calitate."
SR 174/1 -2002 "Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate."
SR 174/2 -97 "Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare i
punere in opera a mixturilor asfaltice i receptia imbracamintilor executate."
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decat pe baza unor studii i cercetari
efectuate de institute de specialitate i numai cu acordul consultantului i proiectantului.
Tipurile de mixtura conform Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe
pod indic. AND 546-2009 sunt cele din tabel.
Nr.
crt.
Tipul mixturii asfaltice Simbol Zona de aplicare Strat
Clasa
tehnica
drum
1
Beton asfaltic cilindrat pentru poduri
BAP16 carosabil Inferior I-V
2
Beton asfaltic cu bitum modificat
pentru poduri
BAP16m carosabil
Superior si
/sau
Inferior
I-V

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre
MASF 16 MASF
12.5 MASF 8
carosabil
Superior si
/sau
Inferior
I-V

Mixtura asfaltica cu bitum modificat
stabilizata cu fibre MASF 16m MASF
12.5m MASF 8m
carosabil
Superior si
/sau
Inferior
I-V
3 Asfalt turant dur ADT16
Carosabil la poduri
cu placa beton
Ambele
straturi
I-V
4 Asfalt turnat ATD 8 Trotuare - I-V
5 Mortar asfaltic turnat MAT 8
strat de protectie a
hidroizolatiei

I-V

Beton asfaltic BA 8
strat de protectie a
hidroizolatiei
Trotuare

I-V
Caiet de sarcini poduri
Pag. 103/116

14.8. TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte si sunt denivelate fata de
nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul lucrarii, respectand prevederile
STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor.
Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10.
Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) , se vor monta tevi din PVC
sub suprastructura, in afara sectiunii de beton, pozitia lor fiind stabilita prin proiect. Trotuarul va fi prevazut, la
marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional, iar catre exterior cu parapet pietonal.
Trotuarele podurilor vor fi prevazute cu rampe la capete, pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor.
Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton .
Calitatea betonului si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face conform
proiect, cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45, realizat cu ciment SR I 42.5, avand un grad de
impermeabilitate de minim P
12
10
si care sa reziste la cel putin 300 cicluri de inghet- dezghet corespunzator clasei
de expunere XD3,XF4 conform prevederilor "Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din
beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-2002".
Suprafata expusa a bordurilor se va proteja impotriva agentilor corozivi.
14.9. PARAPETE
Dupa scop, parapetele pot fi pietonale, directionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate
cu proiectul si cu respectarea prevederilor STAS 1948 - 2/1995, SR-EN 1317/1,2-2000 si a Normativului pentru sisteme
de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi, IndicativAND 592/2013. Podurile si pasajele pe autostrada
vor fi prevazute cu parapete directional de tip H4b.
Glisierele parapetelor directionale si mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Zn).
Celelalte componente din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de
beneficiar. Acoperirea protectoare se aplica de unitatea care uzineaza parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare
pe santier care se protejeaza "in situ".
Caracteristicile acoperirilor protectoareP
Avand in vedere durata de folosinta precum si clasa de agresivitate a mediului, se stabileste ca pentru
aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie I (durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii
protectoare de 8-15 ani, conf. STAS 10702/1-83 Protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel
supraterane - Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale .
Sistemul de protectie anticoroziva preconizat se compune din 3 straturi dupa cum urmeaza:
un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 ^m;
un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 ^m;
un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate
mare si cu pastrarea indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 ^m;
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de min 150 ^m.
Protectia anticoroziva se aplica dupa sablarea suprafetelor la gradul 2 de curatire, conform STAS 10166/1 -
77. Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protectie.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 104/116
asfalt turnat: grosime minima 2 cm

14.10. IMBRACAMINTEA CAIIPEPOD
Calea pe poduri i pasaje se va realiza cu imbracaminti bituminoase executate la cald conform normativ
AND 546 - 2002.
Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie executat
conform STAS 5088 - 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 i/sau conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Adoptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie a hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare in parte,
cu aprobarea proiectantului i a beneficiarului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se va adopta in special in cazul
platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta.
Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 11348-
87i prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada mai -
octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa fiede minim + 10C; pentru
imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura
trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt turnat dur, se executa in
tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C.
14.10.1. CONDIJII TEHNICE
Elemente geometrice
Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat i mortar asfaltic turnat) conf.
STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
- asfalt turnat dur: 7 cm (3+4 cm)
- mortar asfaltic turnat: grosime 2 cm
Grosimea totala a imbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm i se executa din doua straturi
(3+4).
Profilul transversal i longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reala a
imbracamintii bituminoase este indicata in documentatia tehnica.
Abateri limita
Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de -10 %.
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru imbracaminti turnate mecanizat
i de 5 mm/m pentru imbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm in cazul executiei
mecanizate i de 5 mm in cazul aternerii manuale.
Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat i mortar asfaltic) sunt
precizate in tabelul 3 din STAS 11387 - 87 i vor indeplini conditiile de calitate prevazute in standardele respective
de materiale i anume:
- STAS 539 - 79 pentru filer;
- SR 662 - 2002 pentru nisip natural i SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile 0-3 i criblura
sorturile 3-8 i 8-16;
- Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda i
D 80/100 pentru zona climatica rece.
Alte materiale:
Caiet de sarcini poduri
Pag. 105/116

- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea suprafetelor
la podurile cu placa de beton armat;
- chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale apei hidrofuge i a imbracamintii
bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia i caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur i ale asfaltului turnat, vor respecta
prevederile din STAS 175 - 87 (conform tabel).
Compozitia i caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP i BamP, vor respecta
prevederile din Normativul ind. AND 546-2002
Compozitia i caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din
STAS 11348-87.
Caracteristici fizico-mecanice
Mixturi asfaltice
Asfalt turnat dur Asfalt turnat
A. Incercare pe cuburi:
- Densitatea aparenta, kg/m3 2400 2400
- Absorbtia de apa % vol.
0 - 1 0 - 1
- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, vol.max.
1 1
- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min 3.5 3.0
- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min 1.7 1.5
- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare
la apa la temperatura de 22C. % max.
10 10
- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30
minute cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500 mm2,
mm.
1 - 7 1 - 15
B. Incercare pe cilindri Marshall:
- Stabilitate (S) la 60C, N, min. 5500 4000
- Indice de curgere, fluaj (I), min. 1.5 - 4.5 1.5 - 4.5
- Raport S/I, N. mm, min. 1500
1000
Conditiile pentru compozitia i caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din
tabelele care urmeaza:
Nr.crt. Specificatii Conditii de admisibilitate
1 Compozitia agregatelor naturale i filer


trece prin ciurul 16 mm % 90 - 100
trece prin ciurul 8 mm %
60 - 80

trece prin ciurul 3,15 mm % 45 - 60
trece prin ciurul 0,63mm % 25 - 40
trece prin ciurul 0,20 mm % 14 - 25
trece prin ciurul 0,09 mm %
10 - 12
2
Continutul de bitum % din masa mixturii 6 - 7
Nr.
crt.
Caracteristici Beton asfaltic cilindrat tip BAP
Tipul bitumului
D 60/80 D 80/100
A. Caracteristici pe probe Marshall
1
Densitatea aparenta kg/m3, min. 2350 2350
Caiet de sarcini poduri
Pag. 106/116
PRESCRIPTII DE EXECUTIE

2 Absorbtia de apa, % vol.max. 1.0 1.0
3 Stabilitatea ( S) la 60C, min. 7.5 7.0
4 Indice de curgere (I) la 60C, min. 1.5 - 4.5 1.5 - 4.5
B. Caracteristici pe probe intacte- carote
1 Densitatea aparenta kg/mc, min. 2250 2250
2
Absorbtia de apa, % vol., max. 2.0 2.0
3 Grad de compactare, % min. 97 97
Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 - 87i SR
174/5-1997.
14.10.2. PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Cotele stratului suport verificate trebuie sa corespunda proiectului.
Pregatirea stratului suport se va executa in functie de tipul acestuia i anume:
- In cazul cand imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura planeitatea
acesteia, in conformitate cu proiectul de executie i se admite sau respinge continuarea lucrarilor, aceasta fiind
faza determinants. Suprafata astfel tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu
rupere rapida;
- In cazul cand imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curata i
se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, atunci cand turnarea imbracamintii se
efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;
- In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere
corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat i se va asigura aderenta. Este indicat ca in
stratul care se aplica pe hidroizolatie sa se introduca un colorant astfel incat, la eventualele frezari ale
imbracamintii, sa nu se distruga hidroizolatia.
Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului suport.
Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3....0,4 kg/m2.
Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii
complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata i curata.
Prepararea, transportul i punerea in opera a mixturilor asfaltice de tip ATD se efectueaza conform STAS
175 - 87 i Normativului ind. AND 546-2002 iar a celor de tip BAP conform SR 1741/02, SR 174-2/97 si
Normativului AND 546-2002.
14.10.3. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din
standardele respective de materiale.
Verificarea mixturilor asfaltice i a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din SR EN
12697-23:2004 i SR EN 12697-6:2004 STAS 11387 - 90, cap. 4 si Normativului AND 5462002.
Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS
1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform SR 174/2 pct. 3.4 i
3.5.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 107/116

14.10.4. RECEPJIA PRELIMINARA
se face la cel putin o luna de la darea in circulate.
Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate i
documentatiei de control intocmite in timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia receptiei
preliminare i se predau beneficiarului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum i propunerile facute de
comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator i la
termenele stabilite.
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face
verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate i se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor
aparute in perioada de garantie.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 108/116
CAPITOLUL 18 REPARAREA STRUCTURILOR DE

REZISTENTA DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON
PRECOMPRIMAT
Remedierea degradarilor i defectelor de executie, constatate la elementele din beton armat, se face in
functie de tipul acestora i anume:
daca degradarile afecteaza capacitatea portanta a unor elemente importante ale structurii de
rezistenta, se va efectua o expertiza tehnica prin care se vor stabili solutiile de remediere, pe
baza caruia se va elabora proiect de remediere, care va sta la baza executiei acestei lucrari;
daca degradarile nu afecteaza capacitatea de rezistenta, atunci pentru remediere se vor
respecta prevederile din acest capitol.
17.1. REPARAfII CU BETOANE SPECIALE
17.1.1. PREVEDERI GENERALE
Reparatiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se efectueaza in scopul eliminarii degradarilor i
restabilirii capacitatii portante initiale ale elementelor, fara modificarea dimensiunilor.
Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant cu acordul Proiecatntului, inainte de aprovizionare.
Nici un material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inaine de a fi aprobate de catre Consultant.
Toate materialele propuse a se utiliza trebuie sa fie agrementate tehnic.
Caracteristicile ffzico-mecanice minime pentru temperatura de 20
0
C sunt:
Rezistenta la compresiune min 30N/mm
2
la 3 zile
min 60N/mm
2
la 28 zile
Modulul de elasticitate min 60KN/mm
2
la 28 zile
Rezistenta la aderenta min 60N/mm
2
la28 zile
Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor i nivelelor de
performanta prevazute in agrementele tehnice ale fiecarui produs.
Betoanele speciale contin elementele componente clasice (agregate, ciment, apa) idiferiti
aditivi, care le confera o serie de calitati necesare scopului urmarit, cum ar fi:
adezivitate fata de betonul intarit;
lucrabilitate foarte buna;
rezistente sporite;
contractie redusa;
intarire rapida (rezistente initiale mari).
Betoanele speciale sunt livrate in saci, care contin toate componentele, exceptand apa, care se adauga
inaintea utilizarii materialului, in cantitatea indicata pe sacul cu continutul respectiv.
Materialele pentru betoane speciale sunt realizate de firme international renumite, pe baza unor cercetari de
laborator indelungate i competente. In tara noastra, suntcunoscute i
agrementate materiale pentru betoane speciale.
Dupa modul de punere in opera a betonului preparat, se disting doua tipuri de materiale pentru betoane
speciale:
materiale pentru betoane plastic-vartoase;
materiale pentru betoane superlucrabile, denumite i betoane fluide.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 109/116

Betoanele plastic vartoase se utilizeaza la repararea elementelor din beton armat cu degradari amplasate in
zone accesibile (stalpi, pereti, zone laterale de grinzi, intradosul grinzilor i placilor, etc). Aceste betoane se aplica
pe zona degradata, dar pregatita pentru aplicare, in mod similar cu aplicarea mortarelor obinuite (cu mistrie i
scule de nivelat), fara a se utiliza cofraje.
Betoanele superlucrabile (fluide) se utilizeaza pentru repararea elementelor din beton armat cu degradari,
amplasate in zone mai putin accesibile sau chiar inaccesibile (intradosul grinzilor, intradosul placilor, nodurile
elementelor constructive, etc.). Betonul se toarna incofraje etane, nu necesita
vibrare, dar poate migra in toate golurile ce urmeaza a fi umplute cu beton, gratie lucrabilitatii
deosebite a acestui material.
Tehnologia de reparare cu betoane speciale cuprinde urmatoarele operatii principale:
Lucrari pregatitoare:
Diagnosticarea defectelor;
Marcarea zonelor degradate;
Inlaturarea betonului degradat;
Lucrari de reparatii:
Curatarea armaturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora i eventual suplimentarea cu
armaturi noi;
Tratarea suprafetelor de beton ce trebuie reparate;
Tratarea armaturilor;
Aplicarea betonului special de reparare.
Lucrari de protectie anticoroziva.
17.1.2. LUCRARI PREGATITOARE
Diagnosticarea defectelor se realizeaza prin observare directa i prin ciocanirea suprafetelor betonului sau
cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de beton carbonatat, a armaturilor corodate, a grosimii
stratului de acoperire, etc.
Marcarea zonelor degradate se face cu creta colorata prin delimitarea zonei i haurarea suprafetei
delimitate.
Inlaturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat mecanice, electrice, de taiat,
gaunt. Aceste dispozitive vor avea puterea i actiunea corespunzatoare dislocarii betonului degradat, fara a
produce deranjamente structurii in ansamblu.
Antreprenorul va evita folosirea unor pieckhammere de mare putere, ce ar produce vibratii i eventual
degradari majore asupra structurii. Dislocarile de betoane vor fi numai locale i vor antrena numai betonul
degradat pana la betonul sanatos, sau pe grosimea prevazuta in proiectul de detalii.
Betonul nu va fi inlaturat pana cand Executantul nu va obtine acordul Consultantului cu privire la zonele pa
care acesta va fi inlaturat i nu va fi prezentat acestuia propunerile cu privire la etapele de lucru i de sprijiniri
temporare necesare.
17.1.3. LUCRARI DE REPARATII
Curatarea armaturilor se va face prin sablare sau cu perii de sarma.
Este admisa i curatarea chimica, daca procesul tehnologic i materialele corespunzatoare sunt
agrementate in tara. In cazul in care se considera ca sectiunea armaturii de rezistenta s-a redus cu peste 5%, se
vor prevedea armaturi suplimentare, care se vor imbina cu cele existente pe o lungime minima de petrecere
conform prevederilor STAS 10111/2-87.
Tratarea suprafetelor de beton se va face prin curatare cu aer comprimat i eventual prin umezire sau cu un
strat de amorsare, inainte de aplicarea betonului special, conform instructiunilor de utilizare specifice ale
materialului respectiv ce va fi utilizat.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 110/116

Armaturilor dezgolite dupa curatare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea speciala ce asigura protectia
anticoroziva a armaturilor i o mai buna aderenta a betonului fata de armaturi. Substanta de protectie se procura
odata cu materialele pentru betoane speciale, se prepara conform instructiunilor specifice i se aplica prin
pensulare.
Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform instructiunilor specifice. Prin
aceasta operatie, se refac dimensiunile initiale ale elementului reparat, iar prin intarire se restabilete intreaga
capacitate portanta.
17.2. PROTECTIA ANTICOROZIVA A SUPRAFETELOR DE BETON
Protectia anticoroziva a suprafetelor de beton se aplica cu scopul realizarii unei mai bune rezistente a
elementelor din beton armat impotriva degradarii prin actiunea apei i a sarurilor din atmosfera, sporindu-le astfel
durabilitatea in timp.
Pentru elementele din beton armat, care au fost remediate prin utilizarea betoanelor speciale de reparatii,
protectia anticoroziva a suprafetelor este necesara^ atat pentru realizarea protectiei betonului cat i pentru
uniformizarea culorii suprafetelor lor. In acest caz protectia elementelor reparate se face pe toate suprafetele de
beton aparente (atat in zonele reparate cat i in zonele nereparate). Protectia anticoroziva poate avea i un rol
decorativ atunci cand se folosesc produse colorate.
Protectia anticoroziva are in vedere 2 operatii i anume:
finisarea suprafetei care are scopul de a inchide porii I de a uniformiza suprafata;
aplicarea protectiei anticorozive care are i rol estetic;
Proprietatile minime ale protectiei anticorozive a suprafetelor de beton sunt:
Stabilitate la variable climatice;
sistemul aplicat sa fie elastic i sa aiba capacitatea de a inchide fisuri cu deschiderea de max. 0.3 mm;
sa impiedice patrunderea apei i a agentilor daunatori (de exemplu CO2, SO2) i sa franeze
carbonatarea;
permeabilitate la difuzia vaporilor de apa;
aderenta buna la stratul suport;
modulul de elasticitate, coeficientul de dilatare termica i de permeabilitate la vapori de apa,
comparabile cu cele ale betonului de calitate superioara (C35/45).
Dintre caracteristicile tehnice minime precizam:
temperatura de aplicare min. 5C;
rezistenta la compresiune - dupa 24 ore: > 20 N/mm2
- dupa 28 zile: > 50 N/mm2
rezistenta la tractiune > 1,8 N/mm2
aderenta > 2 N/mm2
alungirea la rupere > 100 %
rezistenta la difuzia vaporilor de apa > 0,5 m
rezistenta la difuzia CO
2
> 80 m
Materialele de protectie anticoroziva pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub forma de
spray.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 111/116

17.3. REPARATII PRIN INJECJII
17.3.1. GENERALITATI
Pentru remedierea fisurilor (injectare) la elementele din beton armat, se vor respecta prevederile din
"Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton i beton armat,
indicativ C 149 - 87". Procedeele de injectare sunt diferentiate dupa criteriile urmatoare:
Marimea deschiderii fisurilor;
Natura materialului utilizat pentru injectare.
In functie de materialul utilizat pentru injectare se deosebesc urmatoarele 2 (doua) procedee:
pe baza de ciment - care se aplica pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 2 mm, inclusiv;
pe baza de raini epoxidice - care se aplica pentru injectarea fisurilor cu deschideri mai mari de 0,5
mm, inclusiv.
Remedierea fisurilor prin injectare se desfaoara in 3 (trei) faze i anume:
lucrari pregatitoare;
injectarea propriu-zisa;
verificarea aplicarii corecte a procedeului de injectare.
17.3.2. CONDITII DE APLICARE
Amestecuri pe baza de ciment
Se aplica la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +10C, inclusiv.
Amestecuri pe baza de amestecuri epoxidice
Conditiile de aplicare sunt urmatoarele:
temperatura mediului ambiant i a elementului va fi de min. +15C iar umiditatea relativa a
aerului va fi de max. 60 %;
suprafetele betonului sa fie uscate;
fisurile sa fie stabilizate;
temperatura materialelor sa fie cuprinsa intre +15C i +30C
17.3.3. MATERIALE
Pentru injectarile pe baza de ciment se va utiliza, de preferinta, acelai ciment utilizat in elementul ce
trebuie injectat. In general se pot utiliza urmatoarele cimenturi:
II/A - S 32,5 R
I 42,5/ I 42,5 R
I 52,5/ I 52,5 R
H II/A - S 32,5
La alegerea tipului de ciment se va tine seama de domeniile de utilizare a cimentului i de caracteristicile
elementului ce urmeaza a fi injectat (importanta elementului, clasa betonului etc). Pentru injectarile pe baza de
amestecuri epoxidice se utilizeaza componentele urmatoare:
raina epoxidica: Dinox F; Dinox C; Dinox 011L
intaritori: TETA sau DETA;
Caiet de sarcini poduri
Pag. 112/116

ciment sau filer de cuart.
Componentele i procentele de amestec sunt precizate in instructiunile C 149 - 87 pentru fiecare procedeu in
parte.
Antreprenorul poate propune i alte materiale i procedee de injectare agrementate de M.L.P.T.L. In acest
caz este necesara aprobarea proiectantului i a beneficiarului.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 113/116

15. CAPITOLUL 19 RACORDAREA CU TERASAMENTELE
15.1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea, compactarea,
nivelarea i finisarea umpluturilor din spatele culeelor, protectia sferturilor de con, executarea, transportul,
montarea placilor de racordare i a grinzilor de rezemare, executarea scarilor i a casiurilor pe taluz, controlul
calitatii i conditiile de receptie.
Racordarea culeelor cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin.
15.2. EXECUTIA UMPLUTURILOR
La executia umpluturilor la sferturile de con i din spatele culelor se vor respecta prevederile din caietele de
sarcini de drum , din standardele i normativele in vigoare si din prezentul caiet de sarcini.
In spatele culeelor i pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul se va prevedea
acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat .
La executia terasamentelor in zona de tranzitie se recomanda urmatoarele:
In cazul culeelor masive i inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei i elevatiei culeei nu
este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte
utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de
compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice,
etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in "Normativ
privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri" C 182-87.
Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, se va
asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executandu-se totodata i treptele de infratire.
Daca umplutura din zona de tranzitie (excluzand umplutura care se compacteaza cu mijloace specifice
spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa in straturi
succesive, delimitandu-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de tranzitie.
Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces
sunt:
la inaltimea platformei:
0.05 m fata de ax;
0.10 m la latimea totala;
la cotele proiectului;
0.02 m fata de cotele de nivel ale proiectului.
15.3. PLACI DE RACORDARE I GRINZI DE REZEMARE
Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de tranzitie
pod-rampa de acces.
Placile de racordare i grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din beton de
clasa C 25/30.
Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces)
sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).
In cazul placilor de racordare amplasate lanivelul caii, executate monolit, se vor respecta
conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide, conform prevederilor SR 183-1:1995
Caiet de sarcini poduri
Pag. 114/116

Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim 95%,
stabilit conform STAS 2914-84.
Trebuie evitata ramanerea de goluri sub dalele de racordare. Orice gol sau cavitate trebuie umpluta de
catre Antreprenor, prin etansare cu un amestec sol-ciment, pompat sub presiune. Etansarea trebuie sa constea
intr-un pamant nisipos, aprobat de catre Inginer, amestecat cu patru parti pamant la o parte ciment, raportat la
volum, cu suficienta apa doar pentru a produce un amestec care curge dintr-o gaura in alta, in timp ce este
pompat. In timpul operatiilor de pompare trebuie data atentie evitarii ridicarii dalelor de racordare.
Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa "E" de incarcare. Placa
de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in cazul placii de racordare turnata monolit) i ca ansamblu
de faii simplu rezemate rigid la un capat i elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.
Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de
acces i tipul culeei, conform tabelului de mai jos
Tip culee
Hr (m)
< 3
^ r

i C
O
4 - 5
1

L
O
6 - 7 7 - 8 > 8
Masiva P3 P4 P5 P6* P6
Inecata P3 P4 P5 P6* P6
Rezemata pe terasament
P5 P6* P6
NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit.
Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta realizat in straturi succesive, bine
compactate, odata cu terasamentul zonei de tranzitie.
15.4. SCARII CASIURIPE TALUZE
La capetele podului se vor amplasa de o parte i de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapida a
apelor meteorice de pe suprastructura i scari pentru accesul pe digurile existente.
Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 30/37 prefabricate monolitizate pe
santier. Forma i dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.
Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C 30/37.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala i sa corespunda ca forma, dimensiuni i mod de finisare,
prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul i nivela cu bula de
aer. Abaterile limita admisibile sunt:
la orizontalitatea treptelor 2 mm
la inaltimea treptelor 1 mm
Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte i intacte, sa nu prezinte ondulatii sau tirbituri. De asemenea,
treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor Stirbituri produse in timpul
executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.
Atat casiul cat i scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime i vor avea fiecare o
fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea terasamentului, se vor preciza in
proiect.
Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul ^ 38 mm sau otel rotund OB
37^ 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea efectuandu- se cu firul cu plumb. La
mana curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze
la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare. Stalpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta,
sau din beton.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 115/116
CAPITOLUL 20 TESTE, PROBE, INCERCARI

15.5. INCERCARI LA PILOJIFORAJI DE DIAMETRUMARE
Conform prevederilor din STAS 2561/3-90, confirmarea capacitatii portanta a pilotilor, se poate face prin
incercarea statica a pilotului cu trepte de incarcare mentinute in timp. Pilotii care se incearca pot sau nu intra in
lucrarea definitiva, i sunt executati cu aceeai tehnologie utilizata la pilotii din lucrare.
Numarul pilotilor ce se incearca static pe un amplasament sunt conform tabelului de mai jos .
Numarul pilotilor conform proiectului Sub 100 100....500
o

o

o

1

1

1

1

o

i
_
n

1001.2000
Numarul pilotilor de proba incercati
2
3 5
6
La lucrari cu un numar redus de piloti pe un amplasament, 20 sau mai mic, se admite ca
incercarile statice sa se realizeze pe pilot care sa ramana in lucrare.
Incercarea se va executa pe baza unui proiect de incercare. Pentru elaborarea proiectului de
incercare, Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de baza.
Incercarea se face conform "Normativului privind incercarea in teren a pilotilor de proba i a pilotilor din
fundatii" - indicativ NP 045-2000.
Pentru realizarea acestor incarcari atat pilotii de proba cat i cei invecinati se vor amenaja la partea
superioara i se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi i deformatii. Toate aceste detalii se vor include in
proiectul de incercare.
Echiparea i incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari.
La executia pilotilor de proba se vor respecta prevederile din SR EN 1536-2004 i din prezentul Caiet de
Sarcini precum i detaliile constructive din proiectul de incercare.
Rezultatele incercarilor se vor compara cu rezultatele din calcul i vor fi cuprinse intr-o documentatie de
sinteza ce se va ataa la cartea constructiei.
Incercarile pilotilor de proba se vor face inainte de a executa fundatiile infrastructurii, pentru ca in caz de
necesitate proiectantul sa poata face corecturile necesare.
15.6. INCERCARI LA SUPRASTRUCTURA
Incercarea suprastructurilor cu actiuni de proba se face conform STAS 12504-86 "Incercarea
suprastructurilor cu actiuni de proba".
Pentru a verifica concordanta dintre ipotezele de calcul i comportarea reala, tinand seama de caracterul
deosebit al suprastructurilor adoptate se executa incarcari de proba la terminarea lucrarii, masuratori de eforturi i
deformatii pe faze de executie la toate suprastructurile de poduri mixte cu conlucrare, precum i la viaductele i
pasajele pe i peste autostrada.
Lucrarile de incercare se vor executa pe baza unui proiect de incercare. Pentru elaborarea proiectului de
incercare Contractorul se va adresa Proiectantului lucrarii de baza prin intermediul Consultantului, iar masuratorile
de eforturi i deformatii, precum i prelucrarea datelor se vor face de unitati specializate in astfel de lucrari, in
colaborare cu Proiectantul, prin intermediul Consultantului.
Pentru structurile care nu sunt supuse incercarii cu convoaie de proba, se va intocmi un releveu cu
pozitionarea punctelor de masurare pentru nivelment si se va efectua o masuratoare de "zero" la finalizarea
lucrarilor (fara convoi de proba), care va fi atasata la Cartea Constructiei.
Rezultatele masuratorilor de eforturi i deformatii pe faze de executie i la incarcarile cu convoaie de proba
vor face obiectul unei documentatii finale, de sinteza, ce se va ataa la cartea constructiei.
Caiet de sarcini poduri
Pag. 116/116