V.

Metafore terapeutice si hipnoza clinica

Un profesor universitar a vizitat un faimos maestru Zen. In timp ce maestrul servea linistit
ceaiul, profesorul vorbea despre Zen. Maestrul a turnat pana la marginea cestii si apoi a continuat sa
toarne. Profesorul a privit cum se revarsa ceaiul pana cand nu s-a mai putut abtine. " E plin. N-o sa
mai incapa" a izbucnit profesorul. "Esti precum aceasta ceasca" a replicat maestrul, " um as putea
sa iti arat Zen pana nu iti golesti ceasca ta".
!ermenul "metafora" vine din cuvantul grecesc metap#erein, care inseamna " a transporta sau
transfera" $meta % peste, intre, dupa & p#erein % a cara sau a purta"'. In greaca, o "metafora" este
ceva care misca lucruri intre locuri diferite. Un car de e(emplu ar fi literalmente o metafora in
)recia. *plicate nivelelor mai profunde ale e(perientei ceea ce este transferat sau purtat de catre
metafora sunt relatii, plasarea atentiei, trairi, credinte, ganduri, valori limitative, presupozitii
eronate, etc....
onform dictionarului +ebster o metafora este " o figura de stil prin care un cuvant sau o
e(presie denotand un tip de obiect sau actiune este folosit in locul altuia pentru a sugera o
asemanare sau analogie intre ele" si presupune " transferul relatiei dintre un set de obiecte si celalalt
set in scopul unei e(plicatii succinte" .
In cartea inovativa "Metafore prin care traim" lingvistul )eorge ,a-off si filozoful Mar-
.o#nson spun/ "Esenta metaforei este intelegerea si e(perientierea unui lucru in termenii altuia" si
"Intelegem e(perienta metaforic atunci cand folosim un gestalt dintr-un domeniu al e(perientei
pentru a structura e(perienta din alt domeniu".
0imbolul este unitatea cea mai mica a unei metafore si consta intr-un singur obiect, imagine,
sau cuvant reprezentand esenta calitatii sau a atributului pe care il inlocuieste. In cele ce urmeaza
avem definitia lui .ung pentru simbol/ " Un cuvant sau o imagine este simbolica atunci cand
presupune ceva mai mult decat sensul sau imediat si evident. *re un aspect "inconstient" mai larg
care nu este definit precis sau e(plicat complet. 0i nici nu putem spera sa il definim sau e(plica. Pe
masura ce mintea e(plora simbolul e condusa catre idei care se afla dincolo de limita ratiunii".
Urmatoarele citate despre metafora ilustreaza importanta acesteia/
1in "Metafore pentru modele/ utilizarea analogiei in neuropsi#ologie", 2arl Pribram, in
Metafore in istoria psi#ologiei, editata de 1avid E. ,ear3 $4556' ambridge Universit3 Press 7page
859/
":amenii de stiinta ce studiaza creierul au utilizat repetat si rodnic
metafore, analogii si modele in incercarea lor de a intelege datele proprii. !ema acestui eseu este ca
numai prin utilizarea adecvata a rationamentului analogic pot fi fi depasite limitele intelegerii
curente. Mai mult, metaforele ma;ore folosite in stiintele creierului in acest secol au fost furnizate
de inventii care la randul lor au fost produse de creiere. *stfel, utilizarea adecvata a rationamentului
analogic pune in miscare un proces de autoreflectie prin care, metaforic vorbind, creierele a;ung sa
se cunoasca pe ele insele.
1in " !recerea de la metafora la analogie in stiinta vestica" 1edre )entner and Mic#ael
.eziors-i, in Metafora si gandire, editata de *ndre< :rton3 $455=, 0econd Edition' ambridge
Universit3 Press 7page >>8 and >8?9/
" *nalogia si metafora sunt indispensabile gandirii stiintifice. 0e observa in descoperiri, ca in
analogia sistemului solar pentru atom a lui @ut#erford , sau utilizarea de catre Aarada3 a liniilor de
fier magnetizat pentru a rationa despre campurile electrice. Ele sunt de asemenea utilizate in
invatare/ incepatorilor li se spune sa gandeasca electricitatea ca si curgerea apei prin tevi sau
procesele c#imice ca o minge rostogolindu-se de pe un deal. u toata aceasta utilitate a analogiei, ea
nu este predata formal nicaieri. :bisnuim sa o consideram ca o abilitate umana naturala, si
utilizarea ei in stiinta ca o prelungire directa a utilizarii ei in gandirea de zi cu zi. 1e e(emplu,
+illiam .ames credea ca istoric privind, oamenii au rationat prin analogie cu mult inainte de a
invata sa rationeze prin caractere abstracte. !oate acestea indica spre o intuitie atragatoare/ ca
facultatea pentru gandirea analogica este o parte innascuta a cognitiei umane".
Metafora terapeutica este unul din mi;loacele cele mai elegante pentru transformare e(istente
pentru asistarea oamenilor la transformarea personala, vindecare si crestere. 0copul ma;or al
metaforei terapeutice este de a insoti e(perienta individuala si apoi de a conduce aceasta prin
spunerea unei povesti care a;uta persoana sa acceseze resursele necesare pentru sc#imbare.
In conte(t terapeutic metaforele sunt utilizate ca unelte pentru transformare facilitand noi
moduri de gandire, simtire si comportament. onstruite adecvat ele sunt foarte puternice si eficace
in facilitarea sc#imbarii pentru ca ele comunica direct cu mintea inconstienta, ocolind facultatile
critice ale mintii constiente.
Metaforele si povestile, in conte(t terapeutic pot/
0a furnizeze un mecanism c#eie pentru sc#imbarea modului propriu de reprezentare a lumii.
0a determine amintirea a ceva
0a ilustreze, demonstreze sau e(plice un punct de vedere
0a creeze realitati alternative
0a desc#ida noi posibilitati si strategii.
0a normalizeze sau sa reconte(tualizeze o pozitie particulara sau un anume continut.
0a transporte multiple nivele de informatii.
0a faciliteze noi tipare de gandire, simtire si comportamente.
0a stimuleze gandirea laterala si creativitatea.
0a recadreze sau reformuleze o problema sau situatie.
0a introduca un dubiu intr-o pozitie care sustine ca e(ista doar o singura cale.
0a ofere sau g#ideze asociatii si gandirea in anumite directii.
0a permita clientului sa-si formuleze o opinie sau sa isi gaseasca directia proprie.
0a ocoleasca defensele egoului.
0a permita clientului sa proceseze direct la nivel inconstient $sugestii indirecte'.
0a sc#imbe subiectul sau sa redirectioneze discutia.
0a sugereze solutii sau noi opinii.
0a creeze un pasa; intre constient si inconstient.
0a trimita sugestii mintii inconstiente
0a creasca raportul si comunicarea
0a faciliteze accesarea e(perientelor resursa.
0a imbunatateasca dispozitia.
Metaforele $descrieri imaginative, dar nu literale, a obiectelor, evenimentelor, proceselor, etc'
pot imbogati si accelera aparitia si impartasirea ideilor si modelelor. 1aca procesul este utilizat
adecvat reduce semnificativ riscul ca oamenii sa functioneze in baza unor asumptii sau interpretari
si a tuturor problemelor ce pot fi cauzate astfel. : poveste metaforica in conte(t terapeutic consta in
elemente care reprezinta in mod simbolic problema clientului si ofera o solutie la aceasta intr-o
maniera indirecta.
onform lui @obert 1ilts o metafora e in esenta o fantezie care plaseaza "realitatea" clientului
la un anume nivel. 0emnificatia povestii sau a metaforei sta de obicei nu in evenimentele specifice
care formeaza continutul $"structura de suprafata" a acesteia' ci mai degraba in tiparele subiacente
sau principiile pe care le transmite $"structura de profunzime"'
Baloarea unei metafore a aceea ca poate ocoli rezistenta constienta si serveste la a stimula
creatiitatea si gandirea laterala in relatie cu o problema. )andirea metaforica ofera un pasa; intre
constient si inconstient si intre procesarile emisferei stangi si a celei drepte.
Metaforele terapeutice incura;eaza oamenii sa se focalizeze pe relatiile de structura profunda
intre realitatea lor si cea a povestii. Baloarea terapeutica a metaforei sta in similaritatea structurii
sale de profunzime cu structura de profunzime a problemei $proprietatile formale' c#iar si atunci
cand aspectele de la nivelul de suprafata si detaliile $continutul' sunt foarte diferite.
Aaptul ca povestile si metaforele sunt neliterale face posibil ca ele sa furnizeze moduri de
gandire diferite de cele care au creat problema. Una dintre caracteristicile principale ale metaforelor
terapeutice e aceea ca sunt desc#ise la final, permitand astfel ascultatorului sa recurga la propriile
resurse pentru a desprinde o solutie.
a si alte forme de comunicare o mare parte a influentei metaforei terapeutice vine din
mesa;ele metaverbale care insotesc prezentarea orala. Infle(iunea vocii, gesturile si e(presia faciala
sunt folosite pentru a transmite o mare parte din mesa;ul metaforei. uvinte sau e(presii c#eie pot fi
marcate prin sc#imbari ale tonului vocii sau tempoului. Mesa;e continute, marca;e analogice,
lingvistice si non- lingvistice pot fi de asemenea folosite in conte(tul unei metafore pentru a spori
impactul rezultatului.
E(ista doua componente ma;ore in crearea unei metafore terapeutice/ simbolismul si
izomorfismul.
4. 0imbolismul presupune subtituirea unui inde( referential cu un altul. Metafora e definita ca
" o figura de stil in care se vorbeste despre un lucru ca si cum ar fi un altul". In cazul metaforelor
terapeutice se vorbeste despre client si circumstantele sale "ca si cand" ar fi persona;e intr-o
povestire. Un simbol este un persona;, situatie sau obiect care inlocuieste un aspect al realitatii
clientului.
C. Izomorfismul presupune stabilirea de similitudini intre comportamentele, relatiile si
situatiile indivizilor $anume clientul si persona;ului simbolic'. In general simbolurile identifica
aspectele structurale ale metaforelor, in timp ce izomorfismul e legat de componentele
relationale si sintactice.
Utilizarea analogiilor si a metaforelor este comuna si importanta in #ipnoterapie ca si in
invatarea in general. Ele presupun relationarea a ceva ce este nou la ceva de;a cunoscut astfel incat
noul sa poata fi inteles prin analogie cu ce este cunoscut. Metaforele sunt larg folosite in
#ipnoterapie pentru a transmite sugestii mintii subconstiente in timp ce ocoleste sau ocupa
facultatile critice. In mod tipic o e(presie sau o poveste care are mai mult de un inteles si cel putin
unul din sensuri contine o sugestie #ipnotica. : metafora #ipnotica e ca un al !roian.
Munca doctorului Eric-son a inspirat utilizarea metaforelor in conte(t terapeutic. Milton
Eric-son a facut mai mult decat orice alta persoana in acest secol pentru a sc#imba modul in care
este practicata #ipnoterapia. Multe din metodele lui Eric-son de comunicare cu
inconstientul folosind metafore si structuri sofisticate sunt recunoscute acum ca dezirabile si
esentiale pentru sc#imbare efectiva.
Psi#iatru neortodo(, medic de familie agreabil, psi#oterapeut strategic ingenios si
#ipnoterapeut maestru, influenta lui Milton Eric-son a revolutionat psi#oterapia vestica. In mare
parte datorita lui Eric-son #ipnoza a fost scuturata de superstitie si acum este recunoscuta ca una
dintre modalitatile de sc#imbare cele mai puternice.
Eric-son a pus accent pe comunicarea indirecta asa numita inconstienta, pe utilizarea
anecdotelor si a metaforelor pentru sc#imbarea cadrului de referinta e(periential, e(presii
lingvistice ascunse $marcate la nivel inconstient', e(perienta de transa in sine ca metafora
generalizata pentru da o noua forma constientei si ceea ce poate fi numit meta-nivel al regresiei, in
care sunt vizate nu continuturile e(perientei trecute $cum ar fi dezvaluirea materialului traumatic
reprimat de e(emplu'... ci structura unor anumite e(periente de crestere tipice copilariei $sau altor
varste'D ceea ce Ernest @ossi a numit "0eturi de e(periente timpurii", in scopul utilizarii acestor
structuri ca metafore refolosibile pentru redefinirea e(perientei $problematice' curente a unei
persoane. Eipnoza conversationala, cea naturalista ca si interactiunea strategica, metaforele, temele
precum si calitatile lui personale si creative au fost uneltele sale ma;ore.
Elementele ma;ore a constructiei unei metafore terapeutice, dupa @obert 1ilts, includ/
4.!ransferul atentiei de la individ la persona;ul din pooveste.
C.Pastrarea structurii problemei prin stabilirea unui izomorfism in ce priveste comportamentel,
evenimentele si persona;ele din poveste care sunt analoge cu cele din situatia individului.
=.*ccesarea resurselor persoanei in conte(tul povestii.
>.Ainalizarea povestii intr-un mod in care printr-o secventa de de evenimente persona;ele
rezolva conflictul si abtin rezultatul dorit. Eric-son a spus o multime de povesti multor clienti. *sa
acum afirma despre tratamentul oferit unei tinere anore(ice, " !ratamentul meu pentru Farbie a fost
sa ii spun povestiri scurte, metafore, povesti cu suspans, povesti care intriga, povesti care plictisesc.
I-am spus tot felul de povesti, povestioare" $Zeig, 45?6'. El a ilustrat e(periente pe care dorea ca
clientii lui sa si le aminteasca in timp ce atentia le era captata de aspectele dramatice ale liniei de
actiune din povestea despre altcineva. lientii aveau libertatea sa-si creeze intelesul personal din
stimulul oferit si c#iar sa aiba invataturi care ar fi fost prea dureroase ca sa fie tolerate de mintea
constienta. Pana la urma, era "doar o poveste". *stfel o metafora poate fi considerata un cadru
modificat prin care clientul are posibilitatea sa aiba e(periente noi. Milton E.Eric-son relateaza
cum a folosit un izomorfism cand lucra cu un cuplu care avea dificultati maritale legate de
comportamentul lor se(ual. Eric-son le-a vorbit despre obiceiurile lor alimentare. El a realizat ca
obiceiurile lor alimentare erau similare cu comportamentele lor se(uale care cauzau dificultati.
0otul era tipul "carne - cu- cartofi" si sarea direct la felul principal in timp ce sotiei ii placea sa
zaboveasca la aperitive si delicatese. Pentru terapie Eric-son a planificat pentru ei o masa "de la
supa la desert" in care amandoi sa fie satisfacuti. uplul nu a avut bineinteles nici o idee despre
semnificatia evenimentului dar au fost placuti surprinsi sa afle ca viata lor se(uala s-a imbunatatit
considerabil ulterior.
Aiecare din scopurile terapeutice ilustrate prin metafore vor fi interpretate diferit de fiecare
client care le filtreaza in mod unic prin perceptiile si e(perientele sale din istoria sa personala unica.
!otusi, povestile sunt construite si transmise $prin accentuarea sau detalierea unor e(periente
particulare cu sugestii indirecte si legaturi' in baza unor obiective terapeutice specifice. *ceste
povesti stimuleaza clientii sa realizeze o considerabila gandire focalizata care faciliteaza regasirea
e(perientelor resursa care in mod obisnuit nu sunt accesibile sau nu sunt puse in legatura cu
conte(tul unei anume probleme. Milton E. Eri-son a fost numit cel mai influent #ipnoterapeut al
timpurilor noastre. 0trans legate de terapie erau si povestile lui de invatare. @ecurgand la soc,
surpriza, confuzie - cu folosirea generoasa a intrebarilor si umorului ;ucaus - el "planta" sugestii in
mod indirect si pozitiv in metaforele terapeutice. * citi numeroasele studii de caz din carti ca
"!erapie neobisnuita" si subtilele abordari metaforice in povestirile lui din "Bocea mea va merge cu
tine" e ca si cum ai intra intr-o alta dimensiune. 1e cand a fost publicata in 45?C, "Bocea mea va
merge cu tine" a fost una dintre cele mai populare si mai accesibile introduceri in abordarea
#ipnotica si psi#oterapeutica inovativa a lui Milton Eric-son.
Munca lui Eric-son a fundamentat si inspirat terapii inovative precum programarea neuro-
lingvistica a lui Fandler si )rinder, terapia focalizata pe solutii a lui 0teve de 0#azer, abordarea
interactionalista a lui Ealle3, +atzla<ic-, Aisc# et al la M@I, terapia scurta si a rafinat utilizarea
metaforei,a parado(ului, a confuziei, temelor terapeutice, recadrarea si altele. * fost odata un filozof
renumit care s-a dedicat pentru multi ani studiului Zen. In ziua in care in sfarsit a atins iluminarea, a
dus toate cartile in curte, si le-a dat foc.