Sunteți pe pagina 1din 41

AFAZIA

DEFINITIE
perturbarea comunicarii verbale (fara implicarea
celei nonverbale, gesticulatorii, mimice sau a
limbajului corporal),
afectand exprimarea sau intelegerea limbajului
vorbit sau scris,
survenind in afara oricarui deficit senzorial sau a
disfunctiei aparatului fonator.
Le mot aphasie vient du grec phasis
(parole) et signifie sans parole
Ce terme a t cr en 1864 par Armand
Trousseau.
Forme clasice ale afaziei
Afaziile numite non fluente:
Afazia de tip Broca
Afazia globala
Afazia transcortical motorie
Afazia transcorticala mixta
Afaziile numite fluente:
Cu perturbarea intelegerii:
Afazia Wernicke
Afazia transcorticala senzoriala
Afazia semantica
Fara perturbarea intelegerii:
Afazia de conductie
Afazia anomica
Afaziile subcorticale
Afaziile incrucisate
Afazia primar progresiva
Anomaliile de fluenta
Distinctia intre afaziile fluente si afaziile
nonfluente
Afaziile nonfluente sau afaziile reduse
Limbajul este redus cantitativ si calitativ
Reducerea cantitativa- diminuarea debitului
verbal si numarului mediu de cuvinte rostite
consecutiv intr-o fraza
Reducerea calitativa- scaderea sau omiterea
folosirii sintaxei (fara acord gramatical, fara
coerenta, fara raport logic intre fraze)

Anomaliile de fluenta

Pacientul nu poate construi fraze de
lungime normala
Frazele sunt fara continuitatea constructiei
sintactice si fara pastrarea ideilor prin lipsa
incitatiei verbale sau lipsa de cuvinte.
Afaziile fluente
Reducere mai ales calitativa
Debit verbal pastrat chiar exagerat
Pacientii denumiti logopenici au statut
intermediar:
Debit verbal frecvent incetinit prin
intreruperi si ezitari, frecvent lipsesc
cuvinte
DAR cu pastrarea posibilitatii de a produce
fraze de lungime normala
Afazia de tip Broca
Cale de exprimare orala:
Limbaj spontan:
Se manifesta frecvent cu o perioada de mutism initial
Non anosognosie
Eforturi mari de a construi fraze
Asociata sau nu cu dizartrie sau apraxia vorbirii, chiar
anartrie
Intonatie alterata, fara modulare emotionala
Apraxie buco-faciala frecventa
Deficit motor brahio-facial frecvent

Dupa perioada de mutism initial, in perioada
de stare se recupereaza o anumita fluenta
pusa in evidenta de:
Lipsa cuvintelor din fraze
Agramatism
Limbaj spontan tipic: fraze scurte, sarace in elemente sintactice,
frecvent fraze abandonate.
Parafazie (substituirea si deformarea cuvintelor) variabila in cantitate
si calitate, obisnuit rara, cateodata importanta, veritabil jargon
fonemic
Intelegerea poate fi buna
Repetitia perturbata la fel ca limbajul spontan
Saracia bagajului lexical, lipsa de cuvinte, parafazie
Limbajul automat mai bun si facilitarea frazelor incomplete
Lectura cu voce tare perturbata: incapacitate de intelegere a textelor
scrise, paralexie fonemica>verbala (citirea gresita, deformata a
cuvintelor), chiar imposibila.



Cale de exprimare scrisa:
Perturbata
Dissintaxie = imposibilitatea de a organiza
frazele din punct de vedere gramatical
Agramatism = reducerea numarului structurilor
sintactice, lipseste acordul gramatical, folosirea
verbelor la infinitiv, vocabular redus, frazele sunt
scurte
Paragrafie grafemica = omisiunea, adaugarea,
substituirea, deplasarea literelor in cadrul
cuvintelor
Semne neurologice asociate:

Deficit motor +/- senzitiv brahio-facial
Fara hemianopsie laterala homonima
Apraxie buco-faciala
Localizarea leziunii:
Partea postero-inferioara a lobului frontal
dominant (stang)
In caz de AVC ischemic: teritoriul ACM stangi
Dimensiunea leziunii foarte variabila:
Marele ramolisment superficial al sylvianei
Ramolismentul sylvian profund
Ramolismentul sylviam total
Ramolismentul sylvian superficial de tip
posterior in care coexista importante elemente
de tipul afaziei Werrnicke.

Afazia transcorticala motorie
Afazie dinamica
Vorbirea spontana este imposibila sau
foarte dificila
Vorbirea repetata este buna
Intelegerea este buna
Scrisul spontan este imposibil dar cel
copiat si dictat sunt bune
Citirea cu voce tare putin perturbata
Afazia transcorticala motorie
Limbajul spontan:
Perioada de mutism initial (mutism akinetic)
Efort de vorbire considerabil
Fraze scurte, sarace in elemente sintactice ca in
afazia Broca dar mai specific: fraze abandonate
Parafazie rara= tuburare maladiva de vorbire
caracterizata prin substituirea si deformarea
cuvintelor
Dizartrie absenta
Semne neurologice:
Deficit motor variabil: deficit crural +++
Putine miscari spontane
Lentoare in initierea miscarilor
Apraxie ideomotorie importanta membre
stangi > membre drepte

Localizarea leziunilor:
Leziune in teritoriul ACA stangi: aria
motorie suplimentara sau subcortical
leziunea intrerupand fibrele care vin din
aria motorie suplimentara
Aria premotorie

Afazia globala
Toate modalitatile de limbaj sunt afectate
Deficit motor: forme severe de afazie
Broca
Deficit senzorial: forme severe de afazie
Wernicke
Articulatia cuvintelor pastrata dar limitata
la un numar mic de cuvinte sau stereotipii
Severitate oral scris variabila
Multi pacienti incapabili sa scoata un sunet
Localizarea leziunii:
Leziune
extinsa a
regiunii peri-
sylviene
stangi
Asocierea de
numeroase
leziuni
circumscrise.
Leziuni
subcorticale
implicand
substanta
alba.
Afazia transcorticala mixta
Sindrom izolat al ariilor limbajului
Asociaza caracteristicile afaziei
transcorticale motorii cu cele ala afaziei
transcorticale senzoriale
Secundare leziunilor din teritoriile
jonctionale crutand regiunea peri-sylviana

Afaziile fluente
Afazii cu afectarea intelegerii:
Afazia Wernicke
Afaziile transcorticale senzoriale
Afazii fara afectarea intelegerii:
Afazia de conducere
Afazia anomica
Afazii fluente cu afectarea
intelegerii:
Afazia Wernicke:
Forma prototip a afaziilor fluente
Semiologie:
Vorbirea spontana e pastrata
Debit normal chiar logoree
Fara dizartrie
Parafazii= tuburare maladiva de vorbire caracterizata prin
substituirea si deformarea cuvintelor
Jargonafazia cu neologisme= articularea asociata a 2 sau mai
multor cuvinte realizand cuvinte noi
Vorbirea repetata e deficitara
Tulburari mari de intelegere
Amnezie verbala
La debut:
Debit major
Anosognosie importanta
Sintaxa prezervata
Repetitie alterata
Intelegerea limbajului oral alterata cu sau fara surditate
verbala
Lipsa de cuvine
Neologisme
Citirea cu voce tare mai buna
Limbajul scris: grafism pastrat chiar graforee, intelegerea
limbajului scris mai buna, mai ales daca exista surditate
verbala, depinde de nivelul cultural

Evolutie:
Cand apare ameliorare: reducerea debitului
verbal, incoerenta, ameliorarea intelegerii
2 evolutii clasice: afazie de conducere sau
alexie-agrafie (dupa topografia leziunii): daca
leziunea se afla in valea sylviana avem afazie
Wernicke initiala, daca leziunea este hetrogena
fara necroza totala, evolueaza pre o afazie de
conducere
Localizarea leziunii:

Regiunea posterioara a
circumvolutiunii
temporale superioare
stangi
Surditate verbala:
Probleme in capacitatea de identificare si recunoastere a sunetelor
specifice limbajului vorbit
Intelegerea orala afectata
Scrierea sub dictare alterata
Repetitia imposibila
Discurs spontan bine enuntat
Pacientul este incapabil sa-si recunoasca propriile cuvinte
Exprimare si intelegere a limbajului scris normale
Se comporta ca o persoana surda
Discriminarea sunetelor nonlingvistice normala
Localizarea leziunii: leziunea girusului Heschl sau corpul geniculat
intern, este necesara asocierea intreruperii fibrelor transcaloase
care unesc cele 2 regiuni temporale.
Afazia transcorticala senzoriala
Afazie fluenta
Intelegere alterata
Repetitie pastrata dar bolnavul nu intelege
cuvintele din frazele pe care le-a repetat corect
Alexie-agrafie de regula severa
La debut: limbaj fluent, parafazie semantica,
anomie
Limbajul scris spontan afectat
Scrisul dictat este corect dar fara
comprehensiunea a ceea ce a scris

TCS se insoteste de o alterare a sistemului
semantic
Semantica (din limba greac: , semantiks = semnificaie, neles) este o
ramur a lingvisticii care studiaz sensul cuvintelor i propoziiunilor, avnd ca scop
s clarifice n ce msur sensul i semnificaia noiunilor complexe pot fi derivate din
simbolurile cele mai simple ale limbajului, sprijinindu-se pe regulile sintaxei, fr a se
identifica ns cu aceasta. ntre semantic i sintax exist acelai raport ca ntre
fond i form.
Defect al activarii semantice: sistemul necesita conexiuni talamice
Semne asociate:
Pierderea sensibilitatii controlaterale
Agnozie vizuala pentru obiecte
Leziunile sunt foarte disparate:
Jonctiunea parieto-temporo-occipitala in
spatele ariei Wernicke
Leziunile se prelungesc in regiunea infero-
temporo-occipitala
Talamus antero-lateral
Afazii fluente fara afectarea
intelegerii:
Afazia de conducere (afazia de insula)
Cateodata apare in evolutia tardiva a afaziei Wernicke
Limbajul spontan e fluent dar logopenic
Numeroase pauze, lipsesc cuvinte
Fara dizartrie
Intelegerea verbala pastrata fara efect de durata
Repetitia sensibil alterata
Tulburari de denumire a obiectelor
Parafazii literare= articularea trunchiata a cuvantului bine ales
Paralexii= citirea deformata a cuvintelor
Paragrafii= deformarea sau substituirea cuvintelor scrise
Lectura alterata contrastand cu intelegerea scrisului pastrata


Semne neurologice asociate:
Apraxie
Quadranopsie inferioara
Localizarea leziunilor:
AVC al ramurilor terminale ale ACM
Parietal inferior
Afazia anomica
Afazia amnezica, afazia semantica
Afazie fluenta cu pauze si perifraze
datorate lipsei cuvintelor
Afazia optica si afazia tactila ar fi forme
particulare de afazie amnestica, bolnavul
neputand denumi obiectul vazut sau
obiectul pipait
AVC temporal inferior
Afazia subcorticala
Leziuni responsabile implicate:
Talamus
Nucleul caudat
Putamen si palidum
Substanta alba periventriculara si
subcorticala
Nucleii bazali
Afazie talamica
Anomie lexicala
Bogatie de parafazie semantica
Bizareri verbale
Foarte tipic: asocierea frecventa de alte
probleme cognitive ca: amnezie, pierderea
motivatiei, probleme de atentie, sindrom
confuzional prelungit
Afazii incrucisate
Secundare unei leziuni localizate in emisferul
ipsilateral mainii dominante
La dreptaci: 4% prezinta leziune silviana dreapta
Reprezentare cerebrala atipica
Semiologie in oglinda
La stangaci: 70% prezinta afazie dupa leziuni
silviene stangi
15% dintre stangaci prezinta afazie indiferent
daca leziunea e situata in dreapta sau in stanga
Emisferul stang este dominant pentru limbaj la
majoritatea dreptacilor si stangacilor
Afazii progresiv primare
Sunt secundare unei atrofii corticale focale atingand total
sau o parte a regiunii silviene stangi
Primele semne apar inainte de 65 ani
Nonfluenta
Frecvent nu apar tulburari in comportament sau in
autonomie in viata cotidiana
Pacientii sunt constienti de deficit
SPECT arata hipometabolism focal al acestei regiuni
Leziunile neuropatologice descoperite sunt nespecifice