Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect realizat de : Dumitru Anca-Emilia

Stiinte economice-Management
Anul I , Grupa 2
1


Cuprins

Introducere Taoism.....2
Legenda din spatele doctrine......3
Filosofia taoismului.....3
Formele taoismului..4
Dao este esenta omului.......4
Conceptia despre om in Taoism.........5
Temple , preoti , rituri si sarbatori......5
Bibliografie..7




2

Taoismul

Taoismul este cea de a doua mare religie tradiional a Chinei, considerat a fi una din marile
religii a lumii, fiind un sistem foarte complex, mergnd dincolo de limitele stricte a unei religii.
Denumirea i are originea de la cuvntul Tao ceia ce nseamn cale sau drum.
Cuvntul tao are mai multe nelesuri n China antic. Tao semnifica ideea de iscusin, talent
pentru ceva anume, de ndemnare, nu numai n relaie cu anticii suverani. Chinezii admirau arcaii,
caligrafii, filozofii, n general pe toi cei care se remarcau printr-o aptitudine anume. Un alt sens al
cuvntului tao este de metod, n sensul de tehnica de nvare, de aplicare a ceva etc. Un tao care poate
fi trasat nu poate fi eternul tao (adica: nu exista o metoda absoluta de a proceda n toate mprejurarile,
un cod de purtare universal valabil etc). ntr-o perspectiv i mai larg, tao este legea Cerului, adic
modul lui de manifestare. Tao-ul este o micare de du-te-vino, n care alterneaz tendinele yang i yin
Originea taoismului are rdcini istorice considerabile, care se contureaz n primele secole
dup Hristos. Evoluia acestei doctrine religioase a dus la conturarea a dou curente i anume: taoismul
filosofic i cel religios.
ntemeietorul taoismului este considerat Lao-tze sau Lao-Tan. Despre persoana acestuia este
numai cunoscut c s-a nscut n anul 604 .d. Hr. i c a funcionat la arhivele imperiale din Leh-Yang,
capitala statului Chou.
Taoismul este o tiin a alchimiei, mai ales c multe dintre scrierile care i-au stat la baz au
fost obinute n timpul expediiilor maritime n cutarea ,,Insulelor celor Fericii. Taoismul poate fi
caracterizat i ca o form chinez de yoga. Pe taoiti i-a caracterizat ntotdeauna dispreul fa de
bogie i fa de putere, caracteristici specifice la mai toate religiile lumii. Taoitii cred i susin c
viaa reprezint cel mai mare bun posedat de om. La baza taoismului mare importan au constituit
armatele religioase care luptau pentru aprarea statului, societile revoluionare i filosofia lui Lao-tze.
Artele mariale i-au gsit un loc special i au fost ncadrate n acest sistem religios i filosofic.

Legenda din spatele doctrinei



ntemeierea taoismului se leag de figura legendar a lui Lao-tze sau Lao Tan. Vechile tradiii spun
c s-a nscut n satul Chou n anul 604 .d.Hr. i c a funcionat la arhivele imperiale din Leh-Yang,
capitala statului Chou. Meditnd asupra inutilitii formelor de guvernare, el ajunge la concluzia c i
funcia pe care o deinea era fr rost. Exist informaii n tradiie c Lao Tan ,,s-a ntors la casa sa.
Aici fiind mpins de dorina de a scpa n necunoscut, de a evita orice vizitatori, printre care se afla i
3

Confucius, filosoful btrn se hotrte s fug nspre Apus. Pzitorul porii de Apus, prietenul su Yin-
hsi, l oprete, convingndu-l s-i pun n scris ideile sale filosofice. El rmne aici timp suficient
pentru a redacta ,,Cartea despre Cale i Puterea ei-Tao Te Ching, n fraze scurte, obscure i criptice,
dup care dispare ntr-o cru tras de doi boi negri. Originea taoismului se pierde n negura istoriei.
El se contureaz ca religie organizat abia n primele secole dup Hristos, influennd viaa a milioane
de oameni. Practicile i credinele care caracterizeaz taoismul religios merg n timp i se leag de
activitile amanice i de tehnicile primitive magice de vindecare a bolilor ( Alexandru Stan, idem. )
Chintesena taoismului este legat aadar de deertciunea unei viei puse n slujba puterii cu orice pre.
Aspectele materiale n-ar trebui s primeze pentru c n fond snt efemere. Aceasta este o idee comun
aproape tuturor religiilor. Pe taoiti i-au caracterizat n permanen dispreul fa de bogie i putere.
Viaa este cel mai mare bun posedat de om.

Filosofia taoismului


,,Spre deosebire de confucianiti, care concepeau omul ca pe o fiin raional i moral avnd
anumite obligaii naturale fa de societate i stat, taoismul filosofic consider omul ca pe o fptur a
naturii i susine c instinctele, sentimentele, imaginaia, nchipuirea trebuie lsate s se manifeste liber.
n plus, n timp ce confucianitii erau preocupai cu nvtura i realizarea unui stat civilizat i drept,
taoitii credeau c oamenii trebuie s imite natura. Dorina taoitilor era de a se rentoarce la tradiiile
primare chineze dinainte de apariia regilor i minitrilor, n sperana c vor descoperi n ele principii i
valori durabile. De fapt taoismul pune n valoare realitatea lumii n toate expresiile ei.




Formele taoismului

Existau dou forme de taoism, filozofic, numit i tao-chia (coala lui Tao), i taoismul religios
(tao-chiao) care include toate curentele mistice i alchimice. Taoismul filozofic se inspira din
conceptele dezvoltate de Lao-tzu n celebra sa carte Tao-te ching ca de pild: vidul (wu), nonaciunea
(wu-wei), i rentoarcerea (fu). Tao nsui este prezentat de Lao-tzu ca fiind ceva ce nu poate fi descris
sau numit, ca originator i susintor al tutror fiinelor i lucrurilor (cele-zece-mii-de-lucuri) din
univers. Taoismul religios se aseaman din multe privine cu religiile clasice i ofer credincoilor un
Tao sau Lao-tzu deificti, plus ritualurile (liturghiile asociate lor). colile mistice, urmresc obinerea
vieii lungi sau chiar a nemuririi prin practici corporale, tehnici de respiraie i elixiruri magice.
n opinia specialitilor, aceste dou curente - tao-chia si tao-chiao - nu pot fi separate definitiv.
Taoismul filozofic i cel religios/mistic convieuiesc i se influenteaz mutual.
4

Termenul tao-chia a fost folosit pentru prima oar n Dinastia Han (206 .d.C. - 220 d. C.). El
desemna grup de filozofi i adepii lui centrai pe speculaiile privind natura lui Tao, neles ca principiu
unic i necreat al Universului. Toi aceti adepi se opuneau deschis pedanteriei filozofiei etice a lui
Confucius i excelau n tendine nihiliste i hedoniste privind relaia omului cu sine i cu semenii.
Maetrii care au inspirat micarea filozofic snt Lao-tzu, Chuang-tzu, Lieh-tzu i Yang-tzu. Fr a
avea un canon i o liturghie specifice (aceasta miscare respinge ideea deificrii lui Tao sau Lao-tzu), se
consider c operele care constituie patrimoniul lor snt Tao-te ching, Chuang-tzu (lucrare omonima) i
I-ching.


Dao este esenta omului


,,Dao este principiul imanent al realitii, suflul universului i esena omului, este ritmul secret
al naturii, logica nsi a nencetatelor transformri
Dao este ,,Calea, principiul obiectiv i adevr ultim care trebuie s fie nelese i experimentate n
permanenta cutare interioar. Mam a tuturor lucrurilor, Dao le apr prin puterea sa i le poart
nainte n ciclul lor etern. Dar el este fr form, fr limite, fr nume. n locul unui adevr revelat,
taoismul propune ns o enigm. Cu toii cunosc dao, i totui nimeni nu l poate defini



Conceptia despre om in Taoism



La baza antropologiei
taoiste sta conceptul de yin yang. Yin este principiul
feminin, ale carui atribute sunt intunericul si inactivitatea.
Yang este principiul masculin al tariei, al duritatii si
activitatii. Yin este asociat cu pamintul, iar yang cu cerul.
Cele doua principii reprezinta fortele creatoare ale intregului
univers.
In taoismul clasic, starea de nemurire era acceptata,
insa, numai in contextul familiei si legata de cultul
stramosilor. La moarte, nobilii deveneau pentru o perioada
scurtashen, adica isi mentineau individualitatea, pentru ca
apoi sa fie si ei inclusi in masa amorfa a kuei-lor.
5



Sub influenta budismului mahayana, taoismul a imprumutat ideea unei retributii dupa moarte,
aceasta avand loc intr-o serie aproape nesfarsita de raiuri si iaduri. Aceasta tendinta pastreaza, insa, in
esenta idei specific chineze. Dupa moarte, viata omului este considerata ca fiind in permanenta
primejdie din partea spiritelor rele care pot fi controlate prin acte sau ritualuri magice. Insa nici
universul si nici om nu primeste o semmnificatie precisa in contextul gindirii taoiste.

Temple , preoti , rituri si sarbatori


Zeii

Panteonul daoist cuprinde printre divinitatile sale principale pe Lao-tzi si pe Iu-huan-san-
ti("divinul, veneratul, supremul stapan"). Sunt apoi un numar nesfarsit de zei, reprezentand diferite
elemente ale naturii sau ocupatii ale oamenilor, precum si nenumarate spirite si genii de tot felul.
Printre acestea, cele mai venerate sunt spiritele personificate in cei opt "literati", care au trait realmente.

Temple




Cultul daoist are temple, dar acestea sunt folosite
rar, in restul timpului avand si alte intrebuintari.
Sacerdotiul daoist are ca intemeietor pe Djan Tao-lin,
nascut in anul 34 d. Hr. Acesta este considerat ca marele
patriarh al daoismului, ai carui descendenti directi sunt
capeteniile religioase ale daoismului.

Preotii

Preotii daoisti traiesc de obicei pe la casele lor, nedeosebindu-se in felul lor de viata de ceilalti
oameni, sau in comunitati, la fel cu preotii budisti, ducand in acest caz viata de celibatari. Dintre
indatoririle preotilor daoisti amintim pe aceea de a nu consuma anumite feluri de carne, mai ales de
bivol, deoarece se pretinde ca Lao-tzi a mers in Vest calare pe un bivol. Preluand unele practici
6

populare samaniste, preotii daoisti au ajuns ghicitorii si vrajitorii, pretinzand, de exemplu, ca o bautura
pe care o pregateau ei, un fel de elixir, ar fi prelungit viata si ar fi daruit nemurirea.

Iadul daoist este inchipuit ca o inchisoare asezata in centrul pamantului si impartita in zece
parti. Fiecare dintre cele zece parti are cate un tribunal, care hotaraste pedepse speciale, potrivit
pacatelor comise. Intalnim o mare varietate de pedepse ciudate, ca acelea create de imaginatia
daoistilor chinezi. In schimb, recompensa virtutii consta in nemurire sau intr-o viata foarte lunga. In
general, daoismul popular se prezinta ca o alterare profunda si ca o degradare a filosofiei lui Lao-tzi.
Dealtfel, daoismul nici nu poarta numele batranului filosof de odinioara, asa cum confucianismul
poarta numele lui Confucius si nici nu a pastrat mare lucru din filosofia lui Lao-tzi.
7

Bibliografie

1.http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/taoism/conceptia-
despre-in-taoism-71917.html
2. http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/taoism/temple-preoti-
rituri-sarbatori-71919.html
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Taoism
4.http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/taoism/conceptia-
despre-in-taoism-71917.html
5.http://www.monitorfg.ro/index.php?option=com_content&view=art
icle&id=338:taoismul-credina-nemuririi&catid=52:reportaje&Itemid=73

S-ar putea să vă placă și