Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
CONSULTANTA AGRICOLA
TEMA PROIECTULUI :
METODE FOLOSITE IN ACTIVITATEA DE CONSULTANTA
Profesor Coordonator : Student :
Sin Gheorghe
0
CUPRINS
INTRODUCERE :

1. IMPORTANTA SI ROLUL CONSULTANTEI
AGRICOLE.
2. DESCRIEREA SUMARA A CADRULUI NATURAL
ECONOMIC , SOCIAL AL UNUI CENTRU DE
CONSULTANTA.
3. PREZENTAREA SI CONTINUTUL METODEI DE
CONSULTANTA UTILIZATA.
4. DESCRIEREA MATERIALELOR UTILIZATE IN
CONSULTANTA AGRICOLA
5. CONCLUZII
6. BIBLIOGRAFIE
1
INTRODUCERE
Consultana, ca activitate uman a existat din antichitate.
Exemlificrile sunt rare, situaie determinat de lisa unor dove!i scrise "i
de discreia care caracteri!ea!, #n general, activitatea consultanilor.
Se oate arecia #ns c o consultan seciali!at, cu caracter rofesional,
aare a$ia #n secolul al %&%'lea, ea fiind rere!entat, #n secial de activitatea
avocailor "i a ersoanelor care lucrau #n domeniul financiar.
(lterior, rin de!voltarea uternic a industriei, #n aralel cu de!voltarea
"tiinei managementului, a arut "i s'a de!voltat "i consultana, ca domeniu
distinct de activitate uman "i, #n aralel, discilin de studiu.
)a noi #n ar, #n secolul trecut, &on &onescu de la *rad a desf"urat o
susinut activitate de consultan cu secific agricol. +m de "tiin remarca$il, de
factur encicloedic #n domeniul agriculturii, cu exerien "i activitate ractic
recunoscute, at,t #n ar, c,t "i #n strintate, a fost unul din romotorii oliticii
agrare a -om,niei moderne.
. iniiat numeroase aciuni "tiinifice cu caracter demonstrativ, menite s
moderni!e!e agricultura rom,neasc, "i care au rere!entat o verita$il activitate
de consultan.
/n rima arte a secolului %%, consultana a continuat s se de!volte,
devenind rofesie. Consultanii au #nceut s fie considerai ersoane imortante,
caa$ile s dea soluii entru economisirea de tim "i resurse. .u arut
numeroase firme de consultan, ale cror domenii de activitate s'au diversificat,
acord,nd servicii #n secial marilor firme.
Cu timul, acestea au devenind tot mai erformante, ut,nd s a$orde!e
teme care vi!au erfecionarea "i raionali!area roceselor de roducie "i de
munc, valorificarea roduselor, recum "i consultan #n domeniul financiar.
/n -om,nia, #n erioada inter$elic, aceast activitate era desf"urat de
ctre Camerele .gricole, aflate #n su$ordinea 0inisterului .griculturii "i
1omeniilor, recum "i #n cadrul fermelor agricole demonstrative ale aceluia"i
2
minister. .ciunile iniiale aveau o alet diversificat: romovarea unor soiuri de
lante "i rase de animale cu caracteristici $iologice suerioare3 metode moderne
de o cultivare a lantelor "i de cre"tere a animalelor3 sisteme noi de organi!are "i
conducere a fermelor.
4oate aceste aciuni aveau ca sco cre"terea erformanei "i eficienei #n
agricultura rom,neasc.


5
CAP. I
IMPORTANA I ROLUL CONSULTANEI AGRICOLE

1. CONCEPTUL DE CONSULTAN
Ca "i alte concete care au arut mai t,r!iu #n terminologia economic
rom,neasc, noiunea de consultan, ca definiie, nu s'a cristali!at #ntr'un concet
care s #ntruneasc unanimitatea. termenul rovine din latinescul 6consultare7, de
la care a derivat, #n france!, 6consulter7, care #nseamn a #ntre$a, a cere o rere
sau un sfat, dar "i a lua avi!ul unei ersoane autori!ate sau a se sftui cu cineva.
(n rim mod de a$ordare consider consultana ca o metod de a oferi
sfaturi "i a8utoare concrete.
Se arecia! rocesul de consultan ca 6form de a acorda a8utor, cu
rivire la coninutul, desf"urarea "i structura unei activiti, aciune #n cadrul
creia consultantul nu rsunde de executarea acelei activiti, ci ei a8ut e cei
interesai7.
(n al doilea mod de a$ordare resuune consultana ca 6un serviciu
rofesional seciali!at, reali!at de ctre ersoane secial instruite "i calificate #ntr'
un anumit domeniu, care a8ut, la solicitare, ersoane sau organi!aii, #ntr'un mod
o$iectiv "i indeendent, s'"i identifice "i s'"i anali!e!e ro$lemele cu care se
confrunt, recomand,nd soluii "i a8ut,nd c,nd li se cere, imlementarea
acestora7.
Pentru agricultur, consultana se oate caracteri!a ca un serviciu
rofesional de consiliere "i, la cerere, de imlicare, reali!at gratuit sau e $a!a
unui onorariu, de ctre seciali"ti sau organi!aii, av,nd ca sco sri8inirea
managerilor exloataiilor agricole sau a altor ersoane interesate #n reali!area
unor o$iective sau #n re!olvarea unor ro$leme din sfera agriculturii.
9
2. PRINCIPIILE CONSULTANEI AGRICOLE
Consultana, ca ramur a "tiinei managementului #"i desf"oar activitatea e
$a!a unor rinciii $ine definite:
' cometena rofesional "i #nalta seciali!are #n activitatea de consultan.
Prin coninutul "i secificul activitii sale, consultantul tre$uie s dein o
#nalt cometen "i s fie un $un rofesionist.
.ceste caliti se do$,ndesc rin instruire "i rin stagii de ractic sau instruire
seciali!at.
consultantul tre$uie s disun de indeenden total #n activitatea sa.
Consultana constituie o activitate indeendent. .ceasta resuune ca
ersoana care #ndeline"te asemenea misiuni s nu ai$ nici un fel de legturi de
deenden fa de $eneficiar.
Ea tre$uie s ai$ condiii s #"i forme!e oinii rorii "i s le exrime #n
mod deschis, fr ca acest asect s'i influene!e interesele rorii.
consultana tre$uie s fie, #n esen, o activitate de consiliere, de
recomandare, astfel #nc,t rounerile sau soluiile avansate s nu ai$ un
caracter imerativ entru $eneficiari3
caracterul de confidenialitate rivind coninutul activitii, al informaiilor
la care are acces "i soluiilor sau rounerilor avansate, constituie unul din
rinciiile imortante e care consultantul tre$uie s le resecte. 1in aceste
considerente, consultanii au datoria s nu divulge vreo informaie desre
client "i nici s foloseasc aceste informaii entru a o$ine $eneficii sau
avanta8e3
consultantul, #n activitatea sa tre$uie s romove!e noul, recum "i
reali!rile "tiinifice imortante din domeniul #n care'"i desf"oar
activitatea. /n momentul c,nd recomand diferite soluii tehnologice,
consultanii tre$uie s fie la curent cu re!ultatele cercetrii rivind efectele
acestora "i dac ele au fost #ncercate #n condiii similare locului #n care
urmea! a fi alicate. Consultanii au o$ligaia moral de a se informa
:
ermanent #n legtur cu re!ultatele cercetrii #n domeniul #n care sunt
seciali!ai.
3. FUNCIILE CONSULTANEI AGRICOLE
Consultana agricol #ndeline"te atru funcii, care au #n secial caracter
metodologic:
transferul de informaii din instituiile de #nvm,nt suerior "i cercetare
sre gruele de $eneficiari "i transferul de necesiti #n re!olvarea
ro$lemelor de la $eneficiari ctre instituiile menionate3
studierea "i oulari!area erformanelor fermelor agricole care au fost
#nfiinate ca model entru mici roductori agricoli, managementul acestor
ferme tre$uie adatat la osi$ilitile fermelor mici3
crearea de structuri organi!atorice consolidate, menite s stimule!e "i s
de!volte, #n saiu rural, sisteme de roducie agricol3
mo$ili!area agricultorilor rin discuii "i a8utor concret, #n vederea motivrii
"i caacitii acestora entru aciuni rorii, care s cree!e remisele
accetrii "i rs,ndirii inovaiilor #n saiul rural.
4. CONINUTUL CONSULTANEI AGRICOLE
Pentru agricultur activitile de consultan au ca o$iective trei direcii rinciale:
activiti de oulari!are a unor nouti din domeniul agriculturii, recum "i
asisten tehnic de secialitate, destinate roductorilor agricoli,
seciali"tilor "i altor ageni economici.
reali!area fluxului informaional rin editarea, multilicarea "i distri$uirea
de reviste, cri, $ro"uri, liante, filme "i alte materiale audiovi!uale
rivind: ' managementul exloataiilor agricole3
legislaia #n agricultur "i industria alimentar3
rogno!e cu caracter economic 3
tehnologiile de cultur a lantelor "i de cre"tere a animalelor3
utili!area tractoarelor, ma"inilor "i instalaiilor agricole3
valorificarea raional "i eficient a roduselor agricole3
;
ela$orarea de roiecte model entru exloataiile agricole.
&niierea de cursuri de instruire "i erfecionare destinate roductorilor agricoli
sau altor categorii rofesionale din domeniul agriculturii sau tangent acesteia
<seciali"ti agricoli sau ageni economici din sfera arovi!ionrii "i valorificrii
roduselor agricole etc.=
1in coninutul activitii de consultan se desrind c,teva elemente secifice:
!. atri$uia esenial a consultantului este de a deista necesitatea schim$rii
"i de a identifica modalitile entru reali!area ei3
". e timul misiunii de consultan, $eneficiarul rm,ne rsun!tor entru
roria activitate, at,t #n ce rive"te imlementarea soluiei avansate de
consultant, c,t "i al controlului efectului acesteia. /n unele situaii, rin #nelegere
reala$il, aceast resonsa$ilitate este asumat arial sau total de ctre
consultant3
#. consultantul #"i #ndeline"te misiunea #n condiii de indeenden, fr a fi
su$ordonat, organi!aional, $eneficiarului3
$. #nelegerea corect a rolurilor e care le #ndeline"te fiecare arte
<consultant'$eneficiar= asigur, #n mare msur, eficiena misiunii de consultan.
/n general, roductorii agricoli recurg la serviciile de consultan dac simt
necesitatea unui a8utor #n re!olvarea diferitelor ro$leme cu care sunt confruntai.
.ctivitatea consultantului #ncee, #n cele mai multe ca!uri, de la o situaie
considerat a fi nesatisfctoare sau osi$il de a fi #m$untit.
/n mod ractic, #n ca!ul managerilor exloataiilor agricole sau a
roductorilor agricoli, #n calitate de rorietari, motivele oteniale care'i
determin s aele!e la consultani agricoli sunt urmtoarele:
A% O"&'()*)! +(,* #+(,-.'(&) /!+ .)0('#' /1)#'!2) :
Exist situaii dificile cu care roductorul agricol este confruntat "i care
imlic metode "i tehnici seciale, e care acesta nu le cunoa"te "i #n care
consultantul este exert.
>
1e exemlu: diagnosticarea "i com$aterea unor $oli sau duntori3
#ntocmirea unui studiu de fe!a$ilitate sau a unui lan de afaceri entru o$inerea
unor credite etc.
?atul c unii manageri sau roductori agricoli nu disun de o serie de
cuno"tine, chiar dac au o exerien #ndelungat #n activitatea roductiv, nu
constituie un fat neo$i"nuit "i nu rere!int nearat un semn de incometen
rofesional, #ntruc,t, datorit ritmului raid al schim$rilor care se etrec #n
mediul economic, tehnologic sau social #n care exloataiile agricole #"i desf"oar
activitatea "i cruia roductorii agricoli nu #i ot, #ntotdeauna face fa.
*% A1)2!*)! 2! !/'/.)(&3 /1)#'!2'4!.3 '(.)(/3, #+ #!*!#.)* .)51,*!* :
(nii manageri agricoli disun de cometena "i exeriena necesar entru
re!olvarea unor ro$leme ma8ore, dar, datorit lisei de tim, sunt o$ligai s
aele!e la servicii de consultan. Exemlu: ela$orarea unor lanuri strategice de
de!voltare3 aciuni de retehnologi!are, etc.
C% O"&'()*)! +(+' 1+(#. $) 6)$)*) '51!*&'!2 :
Chiar "i cei mai $uni manageri ot fi influenai de imlicarea lor ersonal
#n roria activitate, entru 6a vedea7 o ro$lem #n adevrata ei lumin, afect,nd,
astfel, fe!a$ilitatea soluiilor e care le roun. Consultantul, fiind indeendent de
client, oate oferi un unct de vedere imarial, uneori cu caracter original care
rere!int un avanta8 entru $eneficiar.
D% 7+/.'8'#!*)! +(,* $)#'4'' /!+ !#&'+(' :
.desea, o arte din managerii agricoli, #naintea demarrii unor aciuni cu
caracter strategic sau cu imlicaii economice ma8ore, aelea! la consultani, care
anali!ea! coninutul deci!iilor "i #ntocmesc raoarte ce susin, dac este ca!ul, #n
faa "efilor, acionarilor sau su$alternilor, oortunitatea acestora. 1e asemenea, #n
ca!ul unor deci!ii trecute, ot area controverse, iar managerii, entru a se
8ustifica, ot aduce ca argumente rerile sau raoartele consultanilor.
E% N)#)/'.!.)! $) ! 9(63&! $'( #,(/+2.!(&3 :
@
/n concetul modern de consultan, cea mai imortant comonent a
activitii consultanilor este aceea de a #nva e oameni s'"i re!olve ro$lemele
cu care se confrunt. 0uli manageri sau roductori agricoli recurg la consultani
nu entru a gsi o soluie la o ro$lem anume, ci entru a'"i #nsu"i cuno"tine cu
caracter secial. Exemle: utili!area calculatoarelor #n rocesul de informati!are a
managementului exloataiilor agricole3 interretarea unor re!ultate chimice3
studierea comortamentului anormal al animalelor etc.
5. PRINCIPIILE CONSULTANEI AGRICOLE :
Consultana ca ramur a "tiinei managementului, #"i desf"oar activitatea e
$a!a unor rinciii $ine definite. 1intre acestea, mai imortante sunt urmtoarele:
!. Cometena rofesional "i #nalta seciali!are #n activitatea de consultan.
Prin #ns"i coninutul "i secificul activitii sale, consultantul tre$uie s
dein o #nalt cometen "i s fie un $un rofesionist. .ceste caliti se
do$,ndesc rin instruire <de regul universitar "i ostuniversitar= "i rin stagii
de ractic sau instruire seciali!at.
". Consultantul tre$uie s disun de indeenden total #n activitatea sa
Prin #ns"i definiia sa, consultana constituie o activitate indeendent.
.ceasta resuune ca ersoana care #ndeline"te asemenea misiuni s nu ai$ nici
un fel de legturi de deenden fa de $eneficiar.
Ea tre$uie s ai$ condiii s #"i forme!e oinii rorii "i s le exrime #n
mod deschis ca acest asect s'i influene!e interesele rorii.
Pentru a'"i asigura o!iia de indeenden fa de $eneficiar, consultantul nu
tre$uie s fie influenat de oiniile olitice ale $eneficiarului, s nu ai$ interese
economice #n structurile organi!atorice ale acestuia "i s fie fa de el, deta"at
afectiv.
Consultantul tre$uie s renune la misiune, dac nu oate fi o$iectiv din
motive sentimentale.
A
#. Consultana tre$uie s fie, #n esen, o activitate de consiliere, de recomandare,
astfel #nc,t, rounerile sau soluiile avansate s nu ai$, entru $eneficiari un
caracter imerativ.
Consultanii tre$uie s ai$ statut de consilieri, ei neut,ndu'"i asuma
autoritatea ierarhic #n legtur cu deci!iile ce urmea! a fi luate.
-esonsa$ilitatea acestora se extinde asura calitii sfaturilor sau recomandrilor
e care le avansea!.
$. Confidenialitatea.
Caracterul de confidenialitate rivind coninutul activitii, a informaiilor la
care are acces "i a soluiilor sau a rounerilor avansate constituie unul din
rinciiile imortante e care consultantul tre$uie s le resecte.
1in aceste considerente, consultanii au datoria s nu divulge vreo informaie
desre clieni "i nici s foloseasc aceste informaii entru a o$ine $eneficii sau
avanta8e.
Prin conduita lor, consultanii tre$uie s'i conving e $eneficiari s ai$
#ncredere #n ei, entru a avea acces la toate sursele de informaii de care au nevoie
entru a reu"i #n misiunea lor.
8. Consultantul, #n activitatea sa, tre$uie s romove!e noul, recum "i reali!rile
"tiinifice imortante din domeniul #n care'"i desf"oar activitatea.
/n momentul c,nd recomand diferite soluii tehnologice <de exemlu, un
tratament cu su$stane chimice sau un sortiment nou de soiuri=, consultanii
tre$uie s fie la curent cu re!ultatele cercetrii rivind efectele acestora "i dac ele
au fost #ncercate #n condiii similare locului #n care urmea! a fi alicate.
1e altfel, consultanii au o$ligaia moral de a se informa ermanent #n
legtur cu re!ultatele cercetrii #n domeniul #n care sunt seciali!ai. Este de dorit
"i $enefic entru calitatea soluiilor e care le roun, ca ace"tia s #ntrerind
10
chiar cercetri rorii. /n acest sens, #nfiinarea loturilor demonstrative sau a
atelierelor "i la$oratoarelor exerimentale este util at,t entru $eneficiar c,t "i
entru consultant.
F+(#&''2) #,(/+2.!(&)' !:*'#,2)
Consultana agricol #ndeline"te atru funcii care au #n secial caracter
metodologic:
' transferul de informaii din instituiile de #nvm,nt suerior "i cercetare
sre gruele de $eneficiari "i, #n aralel, transferul de instituiile menionate3
' studierea "i oulari!area erformanelor fermelor agricole care au fost
#nfiinate ca model entru micii roductori agricoli. 0anagementul acestor ferme
tre$uie adatat la osi$ilitile fermelor mici3
' crearea de structuri organi!atorice consolidate menite s stimule!e "i s
de!volte, #n saiul rural, sistemul de roducie agricol3
' mo$ili!area agricultorilor rin discuii "i a8utor concret, #n vederea
motivrii "i caacitrii acestora entru aciuni rorii care s cree!e remisele
accetrii "i rs,ndirii inovaiilor #n saiul rural.
Becesitatea consultanei agricole, ca instituie, re!ult din lisa cuno"tinelor
"i informaiilor de secialitate, a infrastructurii insuficiente "i a factorilor de
roducie care au, #n cele mai multe ca!uri, caracter restrictiv, recum "i din
motivarea limitat entru de!voltare a roductorilor agricoli.
1in coninutul funciilor agriculturii re!ult fatul c rinciala sarcin a
consultanei agricole este de a a8uta "i sri8ini e roductori, rin aciuni $ine
lanificate "i organi!ate, acolo unde soluiile rorii sunt nesatisfctoare, iar
msurile de stimulare, rin olitica reurilor sau de #m$untire a infrastructurii
sunt insuficiente.
11
CAP. II
DESCRIEREA SUMARA A CADRULUI NATURAL
ECONOMIC SOCIAL AL UNUI CENTRU DE CONSULTANTA .
)a $a!a organi!rii serviciilor de consultan agricol din -om,nia st
C.G. ;>;D1AA@ "i -egulamentul rivind organi!area "i funcionarea .geniei
Baionale de Consultan .gricol <.BC.=.
.genia Baional de Consultan .gricol funcionea! ca instituie
u$lic, are ersonalitate 8uridic "i este finanat integral de la $ugetul de stat.
?iind #n su$ordinea 0inisterului .griculturii "i .limentaiei, este coordonat
direct de titularul acestui minister..genia Baional de Consultan .gricol
<.BC.= are #n su$ordine:
' +ficii Eudeene de Consultan .gricol <+EC.=3
' uniti de secialitate #n formarea rofesional a roductorilor agricoli,
seciali"tilor "i a altor ageni economici din agricultur3
12
' centre de erfecionare a ersonalului.)a r,ndul lor, +ficiile Eudeene de
Consultan .gricol <+EC.=au #n structura lor Centre )ocale de Consultan
.gricol "i le sunt su$ordonate Casele .gronomului, existente la nivel de 8ude.
Structura organi!atoric a serviciilor de consultan agricol la nivelul
8udeului &.S& .
Privit ca un sistem, serviciul de consultana agricol la nivelul -om,niei
este alctuit din sisteme, su$sisteme si comonente, care funcionea!a ca un
intreg, dein!,nd unul fa de altul resect,nd rinciiul ierarhic. .stfel serviciu
de consultan este organi!at si funcionea! in urma hotr,rii guvernului numrul
;>;DF@A "i regulamentului .gentiei Baionale de Consultan .gricol <..B.C...=.

.genia Baional de Consultan .gricol <..B.C...= G ersoana 8uridic,
care funcionea! ca instituie u$lic, fiind finant de la $ugetul statului #n
su$ordinea 0inisterului .griculturii si .limentaiei.&n su$ordinea acesteia intr:
+ficiile 8udeene de consultan agricol3
(nitile de seciali!are "i formare rofesional a roductorilor agricoli
sau ali ageni economici3
+ficiile de erfecionare a ersonalului 3
+ficiile 8udeene de consultan agricol au in su$ordinea lor centrele locale
de consultan agricol <C.).C...=, iar acestea au in su$ordine Casa agronomului
de la nivelul 8udeului.
Pentru o exemlificare c,t mai adecvat re!entm structura organi!atoric
a serviciului de consultan agricol rom,nesc su$ forma sistematica, su$ aceasta
forma utem o$seva si #nelege mai $ine care sunt legturile dintre sistem si
su$sistemele acestuia recum si dreturile si o$ligaiile fiecruia.
15
)a nivelul 8udeului &.S& serviciul de consultan agricol este rere!entat
de +ficiul 8udeean de consultan agricol <+EC.= G unitate $ugetar cu
ersonalitate 8uridic, su$ordonat direct .geniei naionale de consultan
agricol.
Structura +ficiului 8udeean de consultan agricol <+EC.= se re!int astfel:
1. A.*'"+&''2) 8')#3*+' #,51!*.'5)(. :
/n structura organi!atoric a serviciului de consultan se disting
urmtoarele comartimente:
Serviciul tehnico'economic de consultan agricol3
Serviciul de instruire "i #nvam,nt3
Serviciul de studii de strategice si informaionale3
.tri$uiile serviciului de consultan sunt #mrite e comartimente,
acestea se re!int du cum urmea!:
2. A.*'"+&''2) /)*6'#'+2+' .)0('#,;)#,(,5'# $) #,(/+2.!(&3 !:*'#,23:
.sigur strategia activitii de extensie si consultan agricol3
?acilitea! "i furni!ea! suort tehnic entru +EC.3
19
Partici la ela$orarea rogramelor de cercetare si de!voltare
entru agricultur3
Pre!int #n mass'media informaii entru roductorii agricoli3
Efectuea! studii de marHeting "i afaceri in agricultura3
/ncura8ea! si monitori!ea! de!voltarea asociaiilor in
agricultur.
3. A.*'"+&''2) /)*6'#'+2+' $) '(/.*+'*) -' '(63&35<(.:
+rgani!ea! si coordonea! activiti de evaluare rofesional a
fermierilor si a anga8ailor din exterior #n cadrul centrelor de
erfecionare "i #n casele agronomului3
Ela$orarea unor rograme de educaie rofesional cu 0inisterul
Educatiei Baionale "i cu instituii de invm,nt suerior3
.lctuie"te si coordonea! activitatea unor comisii de atestare
rofesional3
Cola$orea! cu .cademia de Itiine .gricole si Silvice.
4. A.*'"+&''2) /)*6'#'+2+' $) /.+$'' /.*!.):'#) -' '(8,*5!&',(!2):
Ela$orea! rouneri si strategii de extensie, consultan si
educaie rofesional agricol3
.sigur documentaie si informaie tehnic, economic "i de
informare rin constituirea $ncilor de date3
Coordonea!, inventaria! si controlea! imlemantarea
strategiilor de extensie si consultan3
0onitori!ea! si evaluea! imactulexterior fermelor rivate3
.sigur circulaia informaiilor de la ferme organisme
suerioare.
5. R!1,*.+2 1*'6'($ $)/8!/+*!*)! !#.'+('' :
1.Pregatirea actiunii.
1:
1iscuta cu gruuri vi!ate de roducatori agricolli cu scoul da a afla nevoile
acestora si a se utea face inteles3
&dentificarea si definirea ro$lemei de reali!at3
1efinirea cau!elor carre au dus la ela$orarea acestei teme si cau!ele care ar
imedica desfasurarea normala a actiunii mentionate3
Sta$ilirea factorilor care duc la re!olvarea ro$lemei3
Sta$ilera datei la care se va organi!a actiunea de consultanta3
&ntocmirea materialelor informative <$rosuri, liante, fotografii, afise, invitatii,
lanse tehnice, schite,etc.=
&nvitarea factorilor de deci!ie imlicati in aaritia si re!olvarea ro$lemei
< administratia locala, rere!entanti ai invatamantului suerior.=
6. E8'#')(.! !#.'6'.!.'' $)/8!/+*!.) $) #,(/+2.!(.
.recierea actiunii de consultanta agricala reali!ata in cadrul se ot efectua in
doua timuri diferite , si anume:
Evaluare e arcursul desfasurarii actiunii , cand se urmareste corectarea
unor etae care nu au resectat anumite cerinte sau datorita actiunii unor
factori ertur$atori3
Evaluare la finalul actiunii cu scoul sta$ilirii succesului sau
insuccesului actiunii de consultanta.
&nsuccesul nu este ermanent ceva negativ, deci insuccesul ne aduce o informatie
valoroasa referitoare la realitatea din teren si a$aterile de la situatia lanificata .
Ca orice roces si activitate de evaluarea are functiile sale:
Susinerea consultantului3
Controlul rogramului3
&nformarea articiantilor la rograme de de!voltare3
Consolidarea factorilor olitici.
Evaluarea, masurarea sau comensurarea ca orice activitate intrerinsa este
deendenta de indicatorii statistico'matematici.
1;
Criterii si indicatori de evaluare:
I. Gruul tinta:
.$ordarea gruului tinta G rocentul e care il detine gruul tinta in
comunitatea totala.
G
tintaJ
K
totala
a t
P
G
int
L100 K
100 L
1::0
1:>
K 10.15J
Cresterea roductivitatii G &ndentificarea roductiei o$tinute raortata la
surafata si munca deusa.
P
M
K
>1 . 19
= D < 10 L = < 1>0
= < 2:000
L
= =
zi ore ha
kg
L S
Q
1e!voltarea initiativei G rocentul de men$ri care articia la actiunile
serviciului de consultanta.
P
men$ri
K
25 , 25 100 L
1::0
5;0
100 L = =
totala
P
ti Participan
J
&ntroducerea si estimarea inovatiilor G rata de adatare a inovatiilor:
determinarea rocentului din oulatie care a folosit solutiile recomandate de
consultanta.
-
ai
K
100 L
1::0
1;0
100 L
.
=
total
inovatia fol
P
P
K 10.52J
-eferitor la acest indicator se oate face si o rere!entare grafica care are e
a$cisa timul si e ordonata rata de adatare a inovatiilor:
1>
14.7
31.8
42.4
77.6
94.1 94.7
0.0
20.0
40.0
60.0
80.0
100.0
0 50 100 150 200
Timp(minute)
R
a
t
a

d
e

a
d
o
p
t
a
r
e

a

i
n
o
v
a
t
i
i
l
o
r
(
%
)

CAP.III
PREZENTAREA CONTINUTULUI METODEI DE
CONSULTANTA AGRICOLA UTILIZATA
1. CONSULTANA =N GRUP .
.vanta8ele acestei metode consta #n :
'lrgirea aciunii asura unei mase mari de $eneficiari, chiar dac dotarea
tehnic sau cu ersonal este limitat3
'timul necesar consultanei, calculat e fiecare $eneficiar #n arte este mai scurt
#n comaraie cu consultana articular3
' metoda ermite o mai $un articiare a gruului de $eneficiari #n rocesul de
consultan3
'controlul asura consultantului are loc "i rin intermediul fermierilor sau
$eneficiarilor3
'ot fi utili!ate rocesele de dinamic a gruului, asect care accelerea!
transmiterea informaiilor "i luarea deci!iilor de ctre fermieri.
Consultana #n gru imune consultantului cerine ridicate #n ceea ce
rive"te atitudinile lui metodice "i organi!atorice:
' este dificil s organi!e!i "i s faci funcional un gru de mici roductori
agricoli3
' metoda imune o $un lanificare la alegerea "i incitarea articianilor,
recum "i definitivarea rogramului3
' introducerea mi8loacelor auxiliare #n consultan face metoda de lucru mai
atractiv "i mai eficient, #ns resuune, #n acela"i tim, o regtire sulimentar
a consultantului "i cuno"tine referitoare la mi8loacele tehnice de transmitere a
informaiilor3
1@
're!ena seciali"tilor "i rere!entanilor organi!aiilor comlementare este
deseori necesar "i determin o lanificare coresun!toare.
Exeriena acumulat ,n #n re!ent demonstrea! c sta$ilitatea "i
funciona$ilitatea unui gru va fi mai $un dac mem$rii gruului au osi$ilitatea
de a'"i sta$ili singuri scourile "i etaele de re!olvare a ro$lemelor.
2. DISCUIILE =N GRUP .
Succesul sau insuccesul discuiei #n gru deinde #n mare msur de
regtirea coresun!toare a discuiei de ctre consultant, care tre$uie s ai$ #n
vedere, urmtorii factori:
a= 0rimea gruului. Se recomand ca gruul s fie comus din maximum 1:'
20 ersoane, deoarece gruurile mai mari au sta$ilitate redus, nu dau
osi$ilitatea fiecrui articiant s ia cuv,ntul #n cadrul discuiilor "i conduc,
tretat sre dominana ersoanelor cu un anumit statut social "i cu agresivitate mai
mare.
$= )ocul. 1iscuiile tre$uie s se desf"oare #n locuri lini"tite, cu o!iie central
#n localitate, iar dac discuiile durea! mult este necesar s existe scaune "i mese.
Particulariti. Gruul tre$uie s fie asemntor #n ceea ce rive"te resursele,
limitele de de!voltare "i interesele mem$rilor.
&nformarea. Particianii tre$uie s fie informai de la #nceutul discuiei desre
unctele care vor fi de!$tute.
Programul.
Programarea discuiilor #n gru tre$uie s fie regtit cu gri8a entru a nu
surasolicita articianii.
Pregtirea coninutului discuiei. )a regtirea informaiilor care urmea!
s fie transmise #n ca!ul discuiilor, consultantul tre$uie s se regteasc temeinic
"i s utili!e!e #n cadrul manifestrilor mi8loace auxiliare, foliile, diao!itivele.
Conducerea discuiilor este sarcina consultantului, iar la gruurile care au
atins un grad de organi!are suficient acestea ot fi conduse "i de alte ersoane din
r,ndul $eneficiarilor.
1A
/n situaia #n care consultantul este rugat s dea anumite exlicaii de
secialitate, el tre$uie s rsund clar, astfel #nc,t s fie #neles de toi
articianii "i rin aceasta s motive!e mem$rii gruului s discute, s'"i re!inte
unctele de vedere "i exeriena lor, iar #n final s ela$ore!e noi ci de re!olvare a
ro$lemelor.
Conductorul discuiei are sarcina de a crea o atmosfer #n care toi
articianii s se simt #ncura8ai s vor$easc li$er. )a fel de imortant este
limitarea timului acordat unui vor$itor care #ncearc s domine discuia.
Consultantul tre$uie s evite #n cadrul discuiilor s'"i imun unctul de vedere
sau o anumit hotr,re rin folosirea autori!aiei sale formale. El tre$uie s
transmit informaiile gruului, #ns deci!ia asura accetrii acestora tre$uie s
aarin gruului.
2. DEMONSTRAII .
1emonstraia este re!entarea ractic a modului de roducie agricol. se
disting demonstraii rivind metodele de lucru "i re!ultatele de roducie.
1u durata lor, demonstraiile ot fi scurte <de la o !i la c,teva luni= "i de
lung durat <durea! o erioad de vegetaie sau c,iva ani=. /n cadrul
demonstraiilor comarative se re!int, #n aralel, diferite metode de lucru:
surafee fertili!ate "i nefertili!ate, hi$ri!i "i soiuri locale, culturi tratate fitosanitar
"i culturi extensive, etc. Bu #n toate ca!urile este osi$il o demonstraie
comarativ.
1emonstraiile #n care se urmre"te re!entarea re!ultatelor unor tehnologii
noi de lucru necesit o anumit surafa de teren, resectiv o #ntrerindere.
.ceste surafee ot fi amena8ate direct de serviciul de consultan, secial entru
reali!area demonstraiilor. 1ac este osi$il, demonstraia va fi reali!at e
arcelele unor fermieri "i, #n acest ca!, re!int avanta8ul c este erceut de
ceilali mem$ri ai comunitii ca fiind mai real "i mai lau!i$il.
20
1emonstraiile se reali!ea!, rinciial, #n urma unor exeriene ale cror
re!ultate sunt asigurate statistic "i care au fost reali!ate nu numai #n staiuni de
cercetri, ci "i #n exloataii agricole.
/n lanificarea unei demonstraii tre$uie s fie definite clar scoul "i
coninutul demonstraiei, recum "i mi8loacele necesare entru reali!area ei.
/n funcie de gruul de $eneficiari creia i se adresea! demonstraia se vor
alege localitatea "i fermierii e ale cror surafee oate aciona serviciul de
consultan.
?recvena "i densitatea demonstraiei <gradul de noutate "i comlexitate=,
nivelul de cuno"tine "i #ncrederea gruului de $eneficiari, densitatea oulaiei "i
caacitatea serviciului de consultan.
4imul necesar reali!rii demonstraiei este, de cele mai multe ori
su$areciat "i de aceea se recomand o lanificare detaliat, #n tim a
demonstraiei e etae, la care s articie consultantul "i gruul de $eneficiari.
.legerea locului unde se vor desf"ura demonstraiile este hotr,toare
entru asigurarea succesului. )ocul tre$uie s fie u"or accesi$il entru toi
articianii "i, e c#t osi$il, #n aroierea "oselelor. 1ac surafeele alese se
gsesc #n interiorul satului, e soluri cu caracteristici asemntoare ca ma8oritatea
terenurilor din !on, atunci demonstraia va fi areciat de localnici ca fiind mai
realist dec,t dac s'ar fi desf"urat #n staiuni de cercetri. .ceste surafee vor fi
suravegheate, iar toate activitile secifice noii tehnologii de cultur vor fi
reali!ate cu agricultori su$ #ndrumarea direct a consultantului.
0a"inile folosite sau alte mi8loace de roducie tre$uie s fie asemntoare
sau identice cu cele folosite de ma8oritatea fermierilor.
)a alegerea fermierilor, e surafeele crora se vor desf"ura
demonstraiile tre$uie s se in cont de constatarea c efectul acestora va fi
maxim dac fermierii selectai au o situaie material medie #n localitate, deoarece
cei mai muli dintre localnici se ot identifica cu ace"tia.
21
.recierea succesului unei demonstraii este necesar "i u"or de reali!at
dac:
' demonstraia a decurs corect din unct de vedere metodic3
' informaiile transmise au condus la schim$area dorit a gruului de $eneficiari.
0etoda cea mai direct de control a efectelor o$inute rin demonstraii este
o$servaia #ntrerins de consultant asura fermierilor de contact. Prin contactul
dintre consultant "i aceste ersoane se reali!ea! "i transmiterea unor detalii care
nu au fost suficient #nelese de articiant sau se ot elimina unele neclariti #n
timul exunerii.
&dentificarea exact a efectelor demonstraiei asura gruului de $eneficiari
este destul de dificil "i se reali!ea!, de regul intervievarea articianilor "i
o$servarea comortrii acestora. este necesar s se afle dac coninutul
demonstraiei a fost #neles "i reluat de articiani "i dac acesta va avea un efect
o!itiv entru gosodria sau #ntrerinderea lor.
3. ZIUA C>MPULUI G se adresea! gruurilor de fermieri "i const #n re!entarea
unor tehnologii noi de roducie #n arcelele exloataiei agricole. este vor$a de o
metod a consultanei #n gru, #n care sunt com$inate discuia #n gru,
demonstraiile de re!ultate "i metode cu mi8loacele de comunicare #n mas.
Se recomand organi!area acestei manifestri sre sf,r"itul erioadei de
vegetaie entru a utea re!enta c,t mai mult asecte referitoare la re!ultatele de
roducie, care s'i conving e articiani de avanta8ul relurii noilor
tehnologii de roducie.
Cu toate avanta8ele e care le re!int, aceast tehnic de consultan se
alic rar, datorit urmtoarelor dificulti:
greutatea organi!rii3
ro$leme legate de transort3
22
muli consultani re!int lacune #n regtirea lor3
informarea "i motivarea redus a gruurilor de articiani.
1ac aceste dificulti vor fi #nlturate, efectul manifestrii oate fi
recunoscut e termen mediu "i lung.
Se recomand ca la !iua c,mului s articie fermierii cu situaie material
asemntoare "i #n secial ersonaliti care sunt foarte influente e lan local.
Bumrul de articiani tre$uie s fie de cel uin :0 de ersoane, iar dac
organi!area este foarte $un ot articia ,n la 100 de fermieri.
0anifestarea nu tre$uie s ai$ loc #n saiu intravilan, entru a evita
osi$ilele conflicte cau!ate de concuren sau invidie, iar exloataiile e
surafeele crora se organi!ea! !iua c,mului tre$uie s fie asemntoare entru
ma8oritatea fermierilor.
Este, de asemenea, recomanda$il, includerea #n rogram a unor
#ntrerinderi cu situaii diferite, recum "i a unor ferme model sau arcele
demonstrative din cadrul staiunilor de cercetri.
4. E?POZIIA AGRICOL .
.ceasta const #ntr'o manifestare central, anual, la care:
' sunt re!entate "i remiate cele mai $une roduse agricole ale fermierilor3
' sunt re!entate ma"ini agricole "i alte mi8loace de roducie agricol3
' instituiile de de!voltare ale saiului rural, serviciul de consultan, asociaii de
agricultori, societi de creditare sau comerciali!are a roduciei agricole,
amena8ea! standuri de informare a oulaiei.
Exo!iia agricol se adresea! #ntregii oulaii a unei ri sau a unei
regiuni "i are rolul de a face cunoscute re!ultatele de de!voltare din sate, de a tre!i
siritul de cometiie al oulaiei, de a activa interesul entru osi$ilitile de
de!voltare a saiului rural "i de a crea condiii entru un schim$ de exerien
eficient.
)a regtirea unei astfel de manifestri comlexe tre$uie s articie activ
toate instituiile de de!voltare, inclusiv serviciul de consultan, recum "i
25
rere!entani ai gruurilor de $eneficiari. Planificarea exo!iiei agricole "i $una
derulare a activitii sunt asigurate de un comitet de organi!are, comus din
rere!entani ai tuturor instituiilor articiante.
.legerea localitii #n care are loc exo!iia agricol se va face #n funcie de
o!iia geografic a acesteia, astfel #nc,t s fac osi$il accesul a c,t mai muli
oameni "i #n funcie de osi$ilitile de transort ale articianilor. Se recomand
organi!area exo!iiei du recoltarea ma8oritii roduselor agricole, entru ca
agricultorii s ai$ osi$ilitatea s exun c,t mai multe roduse rorii.
)a organi!area exo!iiei agricole tre$uie s se in cont de urmtoarele
asecte:
la #nceut se va face cunoscut rogramul exo!iiei rin afi"e, foi volante
sau microfon3
dac invitaii de onoare #nt,r!ie, atunci exo!iia va fi deschis neoficial de
ctre organi!atori3
cu a8utorul unui comitet de organi!are se va une la unct un sistem de
#ndrumare "i informare a invitaiilor care vor asista exo!iia e tot
arcursul acesteia3
tre$uie amena8at un unct sanitar care s oat oferi rim'a8utor #n ca! de
necesitate3
se recomand amena8area unui $ufet cu diferite rearate "i $uturi
rcoritoare3
sre sf,r"itul rogramului se vor include "i manifestri artistice.

CAP.IV
DESCRIEREA MATERIALELOR UTILIZATE IN CONSULTANA
AGRICOLA
29
&ntroducerea mi8loacelor auxiliare #n activitatea de consultan nu oate
#nlocui contactul ersonal dintre consultant "i $eneficiari, #ns astfel se u"urea!
munca deus de consultant "i se extinde cercul de $eneficiari ai consultanei.
Cu a8utorul mi8loacelor auxiliare de consultan este facilitat accesul
mem$rilor gruurilor gruurilor de $eneficiari la #nelegerea coninutului
consultanei. .ceste mi8loace tre$uie s fie u"or inteligi$ile, atractive, efective,
astfel #nc,t s nu fie #nelese doar de anumii $eneficiari, ci de ma8oritatea lor, ca
aoi s oat fi transmise de ace"tia "i altor mem$ri interesai ai comunitii.
Bu exist un mi8loc auxiliar care s #ndelineasc toate funciile necesare
transmiterii informaiilor, ci fiecare mi8loc #n arte re!int avanta8e "i limite clare
#n folosire "i, de aceea se recomand folosirea com$inat a lor.
)a alegerea unui mi8loc de comunicare eficient se vor lua #n considerare
urmtoarele asecte:
cunoa"terea tuturor mi8loacelor auxiliare de consultan3
cola$orarea dintre consultanii agricoli "i seciali"tii mass'media3
anali!a comati$ilitii diferitelor metode utili!ate entru anumite scouri
sau informaii3
verificarea relurii informaiilor de ctre $eneficiari3
seciali!area consultanilor entru roducerea "i folosirea mi8loacelor
auxiliare de consultan.
1. TIPURI DE MI7LOACE AU?ILIARE
Exist mai multe criterii de clasificare a mi8loacelor auxiliare de
consultan, #ns indiferent de metoda folosit tre$uie s se in cont de
urmtoarele situaii ractice:
re!ena consultantului3
cerine legate de saiu3
accesul gruelor de $eneficiari la informaie3
caacitatea de reluare a informaiilor de ctre $eneficiari.
2:
Cele mai imortante mi8loace auxiliare utili!ate #n consultana agricol sunt
gruate astfel:
cuv,ntul scris "i vor$it3
re!entri grafice 3
diao!itive "i filme3
re!entri video3
televi!iune3
re!entri tridimensionale3
re!entri "i metode animate.
Cuv,ntul scris "i vor$it. Emisiunile radio, regionale sau naionale,
constituie, #n ma8oritatea rilor, o comonent imortant a consultanei agricole,
rin intermediul crora se transmit informaii referitoare la:
iaa roduselor agricole3
data semnatului "i efectuarea tratamentelor fitosanitare3
introducerea #n cultur a soiurilor noi cu roductivitate sorit3
ro$leme legate de alicarea noilor tehnologii de cultur.
Emisiunile radio ot fi comletate cu discuii #ntre consultani "i gruuri de
asculttori, recum "i cu $ro"uri, foi volante, reviste, !iare sau rin invitarea
8urnali"tilor "i reorterilor la discuiile care au loc #n cadrul consultaiilor #n gru.
/n astfel de emisiuni, care au ca su$iect rincial consultana agricol, se
recomand includerea unor rograme mu!icale "i a unor melodii oulare entru a
face emisiunea c,t mai atractiv entru asculttori.
Serviciul de consultan are sarcina de a utili!a #n cadrul unui rogram
unitar acele mi8loace auxiliare #n care cuv,ntul scris sau vor$it s asigure o
transmitere c,t mai eficient a informaiei ctre gruul de $eneficiari.
Pre!entri grafice. deseori se afirm c 6o imagine sune mai mult dec,t o mie de
cuvinte7.
2;
.ceast realitate este o "ans, dar "i o ro$lem, #n acela"i tim deoarece o
imagine oate conduce mult mai raid la o ne#nelegere dec,t o discuie.Cele mai
folosite re!entri grafice sunt: ta$la, h,rtie, fotografia, folia, caietul etc.
1iao!itive "i filme. Exerienele au demonstrat clar c, #n mult culturi ale
lumii, oulaia nu a #neles clar mesa8ul diao!itivelor "i filmelor. .ceste
mi8loace de informare sunt utili!ate #n consultan, deoarece fac arte din tehnicile
de redare'#nvare ale exerilor "i seciali"tilor.
/n multe situaii, folosirea lor nu s'a fcut e $a!a unei anali!e atente a
corelaiilor didactico'metodice, care se sta$ilesc #n transmiterea informaiilor ctre
roductorii agricoli.
Pre!entri video. /nregistrrile video ot fi introduse #n activitatea de
consultan entru instruirea consultanilor "i ca mi8loc de comunicare #n cadrul
consultanei #n gru.
Casetele video ot fi utili!ate cu succes "i entru demonstraii sau #n cadrul
discuiilor. &maginile ot fi #nregistrate #n cursul dimineii, du care ot fi
transmise #n alte localiti #n aceea"i !i, reali!,ndu'se astfel un transfer raid al
informaiei dintr'un loc #n altul.
4elevi!iunea. Susinerea activitii de consultan rin intermediul
televi!iunii se face cu costuri ridicate "i, de aceea, nu oate fi inclus #n roiecte
de de!voltare de scurt durat, dotate cu resurse financiare limitate.
Se recomand includerea #n rogramul televi!iunii naionale a unor
rograme care au ca tem rincial agricultura, #n care s fie re!entate su$iecte
de interes general sau nouti "tiinifice din domeniul agricol.
/n statele industriali!ate, fermierii acord mai uin atenie informaiei
transmise rin televi!iune #n comaraie cu agriculturii din -om,nia, care
consider televi!iunea unul din cele mai imortante mi8loace de informare.
Pre!entri tridimensionale. 0achetele, mostrele sau modelele lastice ot fi
rivite din toate unghiurile, ot fi atinse, mi"cate sau use #n funciune, cu alte
cuvinte ele sunt 6reale7.
2>
.tunci c,nd este osi$il, consultantul tre$uie s #ncerce s un la unct
modele entru $eneficiari, care s fie atractive "i s u"ure!e #nelegerea unor
rocese comlexe ce sunt greu erceute doar rin transmiterea unor informaii
a$stracte <ero!iunea solului, construcia $ara8elor "i ia!urilor etc.=. Pentru aceste
modele se oate utili!a h,rtia, lemnul, diferite metale, lutul, aa, iar$a etc.
Pre!entri "i metode animate. /n regiunile sau rile #n care tradiiile sunt #nc
vii #n oor, ele ot fi utili!ate cu succes "i ca a8utor efectiv #n transmiterea
informaiilor. Pove"tile, c,ntecele "i dansurile oulare au contri$uit #n multe ri
la oulari!area anumitor informaii.
Consultantul are misiunea de a verifica msura #n care informaiile
transmise e aceast cale au fost erceute corect, du care, dac este ca!ul, se
reiau, #n cadrul discuiilor #n gru, su$iectele ro$lematice.
2. POSIBILITI DE ACIUNE ALE MI7LOACELOR AU?ILIARE .
1omeniul de aciune a mi8loacelor auxiliare #ndeline"te trei funcii:
a= de!voltarea schim$ului de informaii3
$= sri8inirea solicitanilor de informaii3
c= consolidarea noilor situaii sau a schim$rii.
!. D)46,2.!*)! /#0'5"+2+' $) '(8,*5!&'': fa!a de contact. Cu a8utorul
mi8loacelor de comunicare ot fi aduse #n discuie noi idei sau osi$iliti ractice
#n urma unei filtrri a informaiilor reali!ate de consultant. de regul, informaiile
de imortan mai mic se uit raid, iar informaiile considerate a fi imortante
ot determina continuarea discuiilor e o erioad de tim #ndelungat.
". S1*'@'('*)! /,2'#'.!(&'2,* $) '(8,*5!&'): fa!a de dialog. Cu a8utorul
mi8loacelor auxiliare ot fi use la diso!iia celor interesai materiale necesare
re!olvrii ro$lemelor. ?a!a de informare "i de ro$are a unor noi idei este
nesigur "i #nsoit de riscuri "i, de aceea, sunt necesare mai multe discuii #n
aceast fa!.
#. C,(/,2'$!*)! /#0'5"3*'': sta$ili!area. &deile sau concetele noi care au
fost accetate sau reluate de fermieri tre$uie sri8inite de serviciul de consultan
2@
sau de diferii factori olitici. 1in exeriena statelor industriali!ate, reiese clar c
folosirea mi8loacelor de comunicare #n mas tre!e"te interesul oulaiei vi!avi de
ro$lemele care nu rivesc direct societatea #n ansam$lu.
/n rile #n curs de de!voltare, utili!area mi8loacelor auxiliare este dificil
din cau!a situaiei financiare recare sau a lisei infrastructurii necesare.
I(.)*)/+2 ")()8'#'!*+2+' :
Pe arcursul unei misiuni, consultantul une cometena sa la diso!iia
$eneficiarului, av,nd ca o$iectiv s gseasc cea mai $un soluie osi$il #n
interesul $eneficiarului. Bu este #ntotdeauna evident c #nseamn 6interesul
$eneficiarului7 "i ce anume a"teat $eneficiarul ca re!ultat al misiunii. .are
adesea o contradicie #ntre interesele e termen scurt "i cele e termen lung,
$eneficiarul oate s nu #neleag acest lucru, ,n c,nd nu #i este exlicat de
ctre consultant.
.tunci c,nd este de acord s serveasc un $eneficiar, consultantul tre$uie s
fie sigur c interesele lui "i cele ale $eneficiarului nu vin #n contradicie. .ceasta
se oate #nt,mla dac un consultant urmre"te "i o$iective care au rea uin #n
comun cu o$iectivele $eneficiarului. 1e exemlu, se reali!ea! multe aciuni de
consultan #n legtur cu roiectele de investiii sau activiti de roiectare de
sisteme de ctre uniti de consultan ce au legturi cu firme constructoare de
ma"ini sau cu roductori de echiamente de calculator
Consultanii #n conducere general "i #n conducerea financiar artici
adesea la regtirea unor deci!ii rivitoare la furni!ori, achi!iii, renunri la
dreturi "i alte schim$ri ma8ore similare care afectea! valoarea de ia a
aciunilor.
&nformaii demne de #ncredere, rovenite din interior, asura unor deci!ii
iminente ot s valore!e imens "i anumite ersoane ot fi foarte tentate s le
foloseasc #n interesul lor ersonal.
.cesta este ro$a$il exemlul cel mai evident de conflict de interese atunci
c,nd un rofesionist d recomandri. (n asemenea a$u! nu numai c este inter!is
2A
de codurile de comortament rofesional ale consultanilor, ci este considerat "i ca
fiind ilegal #n toate rile #n care legea ar ractica economic corect.
Pe arcursul misiunii, consultanii #nt,lnesc "i vd la lucru muli oameni
exceionali, $uni salariai ai firmei $eneficiare. .desea se simt tentai s
recrute!e astfel de oameni de la $eneficiari. &at un alt ca! de interese ce intr #n
conflict.
. oferi un ost unui anga8at al $eneficiarului, chiar "i du ce misiunea s'a
terminat, este admisi$il din unct de vedere rofesional numai dac $eneficiarul
este informat #n reala$il "i dac nu are o$ieciuni.
Serviciile de consultan nu sunt ieftine, deci nu este #n interesul
$eneficiarului s relungeasc o misiune dincolo de limitele de tim necesar.
Scoul este s a8ui $eneficiarul, nu s'l mulgi de $ani. re!ena consultantului #n
timul imlementrii este inutil dac ersonalul $eneficiarului oate #nva s
lucre!e fr alt a8utor din exterior.

50
CAP V
CONCLUZII
(n rinciiu de $a! entru orice activitate de consultan este urmtorul:
s g,nde"ti din unctul de vedere al $eneficiarului "i s iei #n considerare relaiile
sociale. .ceasta #nseamn identificarea forelor inhi$ate "i stimulante din c,mul
de aciune al $eneficiarului "i #nelegerea erceiei su$iective a acestuia asura
ro$lemei.
Consultana fiind numai un factor #n evenimentele sociale ale unei
comuniti, rolul hotr,tor #n atingerea "i succesul inovaiei revine ersoanelor de
contact "i gruurilor de $eneficiari, care rin reacii o!itive ot influena
comunitatea s accete schim$area.
/n situaia #n care exist inovaii, care ot conduce la #m$untirea situaiei
unor gruuri mari de $eneficiari atunci consultana are osi$ilitatea de a aciona #n
mas cu succes. Consultanii tre$uie s susin inovatorii din unct de vedere
rofesional, entru ca ace"tia s ai$ re!ultate $une, vi!i$ile, rin accetarea
inovaiei, iar dac aceasta nu le reu"e"te la #nceut, ei tre$uie s fie susinui "i
social . Cea mai $un situaie de lecare #n activitatea de consultan este aceea #n
care consultantul are de8a contacte cu un gru de $eneficiari, iar inovatorii devin
activi cu sri8inul "i din #nsrcinarea gruului.
Se va une un accent deose$it e fermierii cu osi$iliti materiale $une,
care manifest un interes sorit entru reluarea inovaiilor "i care au o influen
mare asura gruului de $eneficiari.
Stimularea introducerii inovaiilor rin folosirea resiunii sau rin acordarea unor
mi8loace financiare stimulante are sens dac se oate a8unge la situaia #n care
gruul de $eneficiari recunoa"te "i accet valoarea #n sine a inovaiei, du
51
reluarea acesteia "i vor continua s o alice, chiar dac disar mi8loacele de
constr,ngere sau de stimulare.


VI% BIBLIOGRAFIE
1. .lecu, &., 0erce, E., Pan, 1., S,m$otin, )., Ciurea, &.N., *old, &.,
.varvarei, &., 0acovei, Gh., 0aga!in, P., Ciurea, &., Caia, .., ?ili, C.,
Ciurea, &.N., 1AAA G Consultana #n management agrar G o osi$il activitate
entru secialistul agricol. )ucrri "tiinifice.
2. Ciurea, &.N., 1AAA G 0anagement. Editura 6&on &onescu de la *rad7, &a"i.
5. Ciurea, &.N., )ctu"u, Gh., Puiu, &., 2000 G Consultana agricol. Editura
6&on &onescu de la *rad7, &a"i.
9. ?ili, C., 1AA2 G 0anagement, vol. 1. (niversitatea .gronomic "i de
0edicin Neterinar 6&on &onescu de la *rad7, &a"i.
52