Materiale

textile
Elaborat de: Jurco Eugenia
Grupa: MK 102
Profesor: Gribincea Alexandru
Tesaturile textile se caracterizeaza prin elasticitate, mladire si porozitate fina.
Se clasifica in 2 grupe mari fibre textile naturale: vegetale (bumbac, in, canepa), animale
(lana, matase), minerale si fibre textile obtinute prin procedee chimice: din polimeri
naturali si din polimeri sintetici.
Bumbacul









Bumbacul este un material foarte versatil si, in acelasi timp, cel mai rezistent din fibrele
naturale, cu exceptia lanei. Bumbacul rezista foarte bine daca este vopsit. In plus, aerul
trece foarte usor prin tesatura. Are o culoare alb-galbuie.
Bumbacul este o alegere buna pentru husele de perne sau cuverturi. In camerele mai
putin formale, ferestrele pot fi acoperite cu draperii de bumbac. Bumbacul are fibre mai
groase si o tesatura mai densa, astfel ca se va comporta bine in timp.

Fibrele de bumbac se obtin din capsulele plantei de bumbac,in care se afla 2-6 seminte de care
sunt legate fibrele.Fibrele sunt prelungiri epidermice unicelulare ale semintelor.Dezvoltarea
fibrelorare loc de la scuturarea florii pana la 60 zile.Pana la 20 zile de la caderea petalelor se
dezvolta ovarul,devenind capsula.in interiorul ei se formeaza semintele acoperite cu fibre de
bumbac , care au perete subtire numit perete primar.De la 20 pana la 60 de zile are loc
maturizarea fibrei.Peretele primar se ingroasa,se formeaza peretele secundar prin depunerea de
lamele concentrice de celuloza.
La maturitate capsulele se deschid si bumbacul trebuie recoltat.
Recoltarea se poate face manual,mecanic sau pneumatic.
Panza









Panza facuta din fibre vegetale, aceasta are un luciu fin. Este foarte rezistent cand vine vorba
de patare, dar se sifoneaza foarte usor.
Panza este excelenta ca fata de masa pentru ca este usoara.

Mtasea









Matase este creata de viermi. Partea negativa cand vine vorba de matase, e ca nu se comporta
bine daca este expusa la soare. Matasea este de mai multe tipuri. Gradul de uzura al matasii
este dat in cea mai mare parte de calitatea tesaturii. Are un luciu specific, caracteristic; este cea
mai lucioasa dintre fibrele naturale.
Mtasea natural este elaborat sub forma filamentar de larvele unor fluturi, capabile de a
,,fila" fibre foarte fine din filamente deosebit de lungi. Acestea sunt transformate prin
asamblare i rsucire, n fire de mtase, care constituie materie prima pentru seciile de
tricotaje i estorii de mtase natural. Aceste fire filamentare se difereniaz de firele
rezultate prin filari mecanice are fibrelor relativ scurte, prin aceea ca n alctuirea lor intr
filamente de lungimi foarte mari, ajungnd practic pn la 600-800 m sau mai mult.

Lana










Lana dintre toate fibrele naturale, lana este cea mai rezistenta. Ea poate fi destul de aspra, dar
tine de cald; totusi, exista unii oameni alergici la lana. Lana prezinta o mare alungire la rupere
ceea ce ii confera o elasticitate deosebita si capacitate de sifonare mica.
Lna este fibra de origine animal cea mai utilizat, care din punct de vedere chimic este cea
mai complex, avnd n structur mai mult de 21 aminoacizi, ei nsi compleci, dispui ntr-
o ordine formnd lanuri lungi; ntre lanuri vecine sunt legturi transversale de hidrogen,
sare, cistin-disulfidice. Ea conine cinci elemente chimice de baz dintre care carbonul ntre
49,4 - 54,5 %, oxigenul 22 - 25%, azotul 15,4 -17% hidrogenul 6,8 - 7,5 % i sulful 3 - 4% , n
funcie de diferii autori 141. Aceast organizare chimic explic o parte din proprietile lnii,
cum ar fi recuperarea elasticitii instantanee i ntrziate. Astazi, n ntreaga lume,
aproximativ 4-5 milioane kilograme de lna sunt tratate anual pentru a fi ignifiate. Lna
tratata poate fi spalata sau curatata prin procedeul uscat, fara a-si pierde rezistenta.

Inul









Inul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de in. Se caracterizeaza prin
doua tipuri de fibre tehnice si elementare. Fibrele tehnice reprezinta un ansamblu de fibre
elementare liate ntre ele cu o substanta numita lignina.
Canepa






Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru funii si sfori.
Canepa este o fibra ce se aseamana foarte mult cu inul, uneori cu greu se poate deosebi de
acesta. Culoare de la argintiu pana la cenusiu si verde inchis. Cu cat culoarea este mai inchisa,
calitatea este mai scazuta.

Fibrele sintetice






Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre care: rezistenta
mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta, rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor
sintetice li se pot conferi proprietati pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate,
rezistenta la temperaturi mari. Exista nsa si proprietati nesatisfacatoare: absorbtie de
umiditate scazuta, efecte de scamosare.
Celofibea este fibra scurta, fabricata din celuloza prin procedeele vascoza, cupro si
acetat. Nu exista o fibra care sa nu se amestece cu celofibra. Are o rezistenta buna
Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. Principiul de obtinere al vascozei
consta in transformarea celulozei din lemn in derivati ai celulozei, care apoi prin dizolvare in
NaOH sa regenereze celuloza, care in conditii speciale se poate fila in bai de coagulare.Viscoza
fiind un hidrat de celuloza, adica celuloza regenerata are aceeasi densitate ca bumbacul,
alungirea la rupere mare.
Fibrele poliesterice au ca reprezentant important Terilena care rezulta prin poliestificarea (cu
eliminare de apa) a acidului tereftalic cu etandiol. Acest tip de fibre sunt rezistente la lumina,
caldura si sifonare.
Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse petroliere
naturale. Acrilii ard usor datorita structurii lor specifice.
Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte.
Recunoasterea tesaturilor

Cea mai simpla metoda de recunoastere a fibrelor textile este proba de ardere si anume se
supune la flacara un fir sau cteva fire att din batatura, ct si din urzeala, din materialul care ne
intereseaza. Rezultatul va fi diferit dupa natura fibrei.

Datorita comportarii diferite a fibrelor de origine animala si vegetala de reactivi, fibrele pot fi
identificate si prin metode chimice. Astfel, daca se ncalzeste o solutie de hidroxid de sodiu
(soda caustica) 10% n care se introduc esantioanele de tesaturi, se poate observa ca fibrele
animale se dizolva usor (dispar) n timp ce fibrele vegetale nu sint atacate.

Bumbacul, inul, cnepa, iula, ramia (fibre naturale, de origine vegetala) ard repede, cu flacara,
degajnd un miros de hrtie arsa si se transforma ntr-o cenusa alba, inconsistenta. Aceste fibre
au rezistenta scazuta la actiunea acizilor, n special a acizilor anorganici (clorhidric, sulfuric
etc.). Solutiile diluate ale acestora nsa (2-4 g/l) nu ataca fibra la rece. Dupa tratamentele
facute n mediu acid tesatura trebuie clatita foarte bine.

Lina, parul de capra, mohairul, parul de camila (fibre naturale, de origine animala) ard lent,
locul arderii scnteioza si fibra arsa lasa un scrum rigid (sub forma unui fir negru,
ntortocheat) dar sfa-rmicios. Mirosul este neplacut, da corn ars. Una, n comparatie cu
bumbacul, inul, cnepa, iuta si ramia, nu rezista la actiunea substantelor alcaline. Amoniacul
ars actiune mai redusa, prezentnd avantajul ca fiind volatil se ndeparteaza prin uscare. De
asemenea, nu rezista ia actiunea acidului sulfuric concentrat.
Matasea naturala (fibra naturala, de origine animala) se recunoaste usor dupa aspect, are luciu
si un fosnet caracteristic. Arde ca si lina cu miros de corn ars, locul aprins se umfla, formnd o
mica gamalie. Aceasta fibra se dizolva, chiar la rece, n solutii concentrate de acizi anorganici
(clorhi-dric, sulfuric etc.). Acizii organici (acetic, formic) in concentratii reduse (1%) nu ataca
fibra nici chiar la fierbere. Matasea naturala nu rezista la actiunea substantelor alcaline
concentrate. Solutiile foarte diluate de soda calcinata si cele de amoniac nu-i produc degradari
nsemnate la cald (95C).
Matasea viscoza, matasea cupro-amoniacala (bem-berg), matasea acetat si lna artificialasnt
fibre artificiale. Matasea de viscoza si matasea cupro-amoniacala ard ca si fibrele naturale de
origine vegetala cu flacara si miros de hrtie arsa, lsind o cenusa alba. In comparatie cu
bumbacul, arderea este mai vie si mai rapida. Aceste tesaturi snt mult mai sensibile la actiunea
acizilor dect bumbacul. Se recomanda sa se spele cu detergenti, fara adaos de substante
alcaline (soda calcinata etc.), pentru a se evita degradarea lor.
Matasea acetat are luciu placut asemanator cu al matasii naturale. Arde cu miros ntepator,
lasnd un rest mineral consistent. Se dizolva n acetona. Nu rezista n acizi concentrati si n al-
calii.
Lina artificiala prezinta nsusiri asemanatoare linii naturale. La ardere emana acelasi miros
caracteristic de corn ars, iar firul ars prezinta o gamalie sfarmicioasa. La fabricarea tesaturilor
textile industriale se foloseste n amestec cu lina naturala. Fibrele poliamidice, poliesterice,
poliuretanice elastomere, poliacrilonitrilice, polipropilenice, din policlorura de vinii si din
alcool polivinilic snt fibre sintetice. Poliamidele (relon, nailon etc.) se folosesc in tricotaje, la
fabricarea ciorapilor, a lenjeriei de corp, a mbracmintii exterioare, de asemenea, pentru
tesaturi tehnice, frnghii, furnituri pentru ncaltaminte etc. Aceste fibre au rezistenta foarte
buna la substantele alcaline, chiar n solutii mai concentrate si la cald.
Fibrele poliesterice, cunoscute la noi in tara sub denumirea comerciala de terom, se folosesc
n tricotaje, la fabricarea perdelelor, a tricotajelor pentru lenjeria de corp, la diferite tesaturi,
cravate. Se folosesc si n amestec cu lna si cu bumbacul pentru tesaturi care prezinta o buna
revenire din sifonare. Rezista la actiunea solutiilor diluate de acizi, dar snt mai putin stabile la
alcalii. De asemenea, au o buna stabilitate fata de substantele oxidante (apa oxigenata etc.). Se
dizolva n fenoli. Ard, se topesc si formeaza o gamalie care se ntareste la rece.
Fibrele poliacrilonitrilice, fabricate la noi n tara sub denumirile comerciale de melana, PAN,
(PNA), orlon, acrilan, se folosesc n tricotaje, ca nlocuitori ai lnii sau n amestec cu fibre
celulozice, n tricoturi si tesaturi. Poseda o buna stabilitate la acizi si la actiunea substantelor
oxidante. Fata de substantele alcaline snt mai putin rezistente dect poliamidele. Ard ca si
celelalte fibre sintetice.
Fibrele polipropilenice se folosesc n industria textila n tricotaje si la fabricarea covoarelor si,
de asemenea, n industria electrotehnica. Prezinta o foarte buna rezistenta la actiunea
substantelor chimice (acizi, alcalii, solventi organici etc.) si la putrezire.
Fibrele din policlorura de vinii snt hidrofobe (nu au afinitate pentru apa), ceea ce le face
improprii pentru industria textila, unde se folosesc numai n cazuri speciale la tricotaje pentru
produse anti-reumatice. Aceste fibre nu ard, nu putrezesc, snt rezistente la actiunea acizilor,
alcaliilor, substantelor oxidante, solventilor organici. Snt atacate nsa de amoniac si snt
solubile n eteri si esteri.
Multumesc pentru atentie!