Sunteți pe pagina 1din 64

2

CUPRINS

1. DOMENII DE UTILIZARE pag. 3
2. GAMA DE PRODUCTIE pag. 3
3. MATERIA PRIMA pag. 5
4. CARACTERISTICILE GENERALE ALE CONDUCTELOR VALROM pag. 7
5. CALCULUL GROSIMII PERETELUI pag. 8
6. NORMATIVE pag. 10
7. CONTROLUL CALITATII pag. 10
8. MARCA DE CONFORMITATE - SISTEMUL DE CALITATE pag. 11
9. ATOXICITATE pag. 12
10. REZISTENTA LA PRODUSE CHIMICE pag. 12
11. COMPORTAMENTUL LA FOC pag. 20
12. COMPORTAMENTUL LA RADIATII pag. 20
13. ELECTRICITATE STATICA pag. 20
14. INTERACTIUNEA CU MEDIUL pag. 21
15. RECUPERAREA SI REFOLOSIREA POLIETILENEI FOLOSITE DE VALROM pag. 21
16. TRANSPORT SI DEPOZITARE pag. 21
17. POZAREA pag. 21
18. SISTEME DE IMBINARE pag. 22
RACORDURI FIXE pag. 22
RACORDURI MOBILE pag. 25
19. RACORDURI SI PIESE SPECIALE pag. 26
20. ANCORAREA PARTILOR SPECIALE pag. 26
21. LOVITURA DE BERBEC pag. 27
22. REZISTENTA LA PROPAGAREA FISURII pag. 28
23. TUBULATURI IN ZONE SEISMICE pag. 28
24. REZISTENTA LA ABRAZIUNE pag. 28
25. TUBULATURI IMPAMANTATE SUPUSE LA INCARCARI pag. 29
26. MODALITATEA DE CALCUL A STRIVIRII pag. 30
27. DILATAREA TERMICA pag. 33
28. TUBULATURI SUSPENDATE pag. 35
29. CONDUCTE DE CANALIZARE pag. 39
30. CURBAREA CONDUCTELOR pag. 43
31. TRACTAREA CONDUCTELOR pag. 43
32. TESTE DE TRAGERE pag. 44
33. REALINIEREA pag. 45
34. CONDUCTE SUBACVATICE pag. 45
VERIFICAREA LA PLUTIRE pag. 45
VERIFICAREA ANCORARII pag. 46
35. REZISTENTA LA PRESIUNEA EXTERNA pag. 46
36. VERIFICAREA pag. 47
TUBULATURI SUB PRESIUNE pag. 47
TUBULATURI CARE NU SUNT SUB PRESIUNE - CANALIZARI pag. 47
CONDUCTE DE GAZ pag. 47
37. DEFECTIUNI SI REPARATII pag. 48
38. PRELUCRAREA MECANICA A PE de inalta densitate. pag. 48
39. VOPSIREA pag. 49
40. LIPIREA pag. 49
41. PIERDERI DE SARCINA PENTRU APA pag. 67
42. GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d. UNI 7611/7613 MRS 8 PE 80
6,3
pag. 51

43. GRAFICELE PIERDERILOR DE SARCINA IN TUBURI
DIN PE i.d MRS 10 PE 100
80
pag. 57
44. CONDUCTE DE GAZ pag. 59
45. TABELELE PIERDERILOR DE SARCINA IN CONDUCTELE DE GAZ TIPUL 316 pag. 60
46. COSTUL DE POZARE pag. 63




22

18. SISTEME DE IMBINARE
Tubulaturile VALROM se preteaza la diferite metode de imbinare si prezinta o varietate larga de
posibilitati de alegere a acestora in baza evaluarilor tehnico-economice specifice.
Racordurile sunt impartite in doua categorii fundamentale:
1. asamblari nedemontabile
2. asamblari demontabile

ASAMBLARI NEDEMONTABILE
Asamblarile nedemontabile se realizeaza utilizand unul din urmatoarele procedee de sudare:
sudarea cu jet de aer cald
sudarea cu extruder portabil
sudarea cap la cap cu termoplaca
sudarea cu mufa electrosudabila
sudarea cu mufa

SUDAREA CU JET DE AER CALD
Cele doua extremitati care urmeaza a fi lipite se incalzesc cu un jet de aer cald (circa 230C) care
aduce in stare plastica si firul de material (intotdeauna din PE) adaugat de-a lungul imbinarii, dupa care se
realizeaza contactul intre ele (sudarea propriu-zisa).
Odata sudura racita, se obtine un racord de o buna etanseitate; pe de alta parte, prezinta limite
mecanice datorate procedurii de sudura si sectiunii reduse de material interesat.
Aceasta metoda de imbinare este folosita pentru parti supuse la presiune, piese speciale pentru
descarcare, structuri cu forme complexe cum ar fi cazi, turnuri de spalare, etc.

SUDURA CU EXTRUDER PORTABIL
Prin intermediul unui mic extruder portabil (in greutate de 10 - 12 Kg) se extrudeaza, pornind de la
granule, un cordon de sudura care este inglobat de cele doua extremitati; cele doua extremitati se incalzesc
in prealabil cu un jet de aer la circa 210 C. Se poate considera o evolutie a sistemului cu fir la un ordin de
marime superior. Folosind acest tip de sudura se obtin imbinari grele, puternice, de o mare siguranta.
Domeniul de aplicabilitate este cel al pieselor care nu sunt supuse la presiuni; sistemul este frecvent
folosit cu rezultate optime la construirea pieselor pentru canalizari (in special puturi de mari dimensiuni -
D.1000 si D. 1200).

SUDURA DE CAP CU TERMOPLACA
Este o metoda de imbinare tipica a rasinilor termoplastice care s-a dezvoltat odata cu evolutia
polimerilor; este caracterizata de o mare incredere derivata din simplitatea intrinseca a operatiei. Procedura
de sudura cuprinde urmatoarele faze:
1. introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghine reglabile
2. curatirea si asezarea in acelasi plan a celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite
3. preincalzirea suprafetelor care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca (210C) teflonata
4. extragerea placii incalzite si imediata compresie a celor doua capete
5. racire in masina pana la circa 60C
6. scoaterea din masina si inceperea unei noi suduri
Masina de sudat este formata dintr-un suport cu menghine mobile care se pot deschide. Miscarea de
apropiere si indepartare este realizata prin intermediul unui piston hidraulic alimentat si comandat de la o
centrala oleodinamica portabila. Freza este formata din doua placi rotitoare, cu lame cutit, care sunt presate
intre cele doua capete prin intermediul prinderii hidraulice a tuburilor. Placa termostatica are rezistente
inecate si este acoperita cu un strat antiadeziv de teflon pentru a evita lipirea polietilenei incalzite.
Temperatura este controlata de un termostat. Fiecare masina este prevazuta cu o gama proprie de de
sudat. Procedura de sudare este extrem de simpla, dar pentru a se obtine rezultate optime, este necesara
respectarea urmatoarelor cerinte:
o buna aliniere axiala a conductelor;
control si corectii ale eventualelor ovalizari prezente la capetele tuburilor;
curatirea corpurilor straine, urmelor de unsoare, a apei, a suprafetelor de sudat, a masinii si a frezei;
spalati-va pe maini;
buna functionare a sculelor;
respectarea presiunilor specifice de preincalzire si sudare, aplicand 0,5 Kg/cm
2
pentru sudare;

64





















































VALROM INDUSTRIE S.R.L., Bucuresti, Bdul Preciziei 9, sector 6,
tel./fax: (01)221.20.75, 493.41.47, 493.41.48, 493.41.73