Ministerul Educatiei si Tineretului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Facultatea Inginerie si Management in Mecanica
Catedra Transport Auto
Lucrarea de laborator Nr.1
Tema : Constructia generala a motorului , mecanismele bielamanivela si de
distributie a ga!elor
Elaborat st"gr" T#T$%&
'olban (orian
)eri*icat lector universitar
+opa )asile
Chisinau ,$$-
1
.copul lucrarii: (e studiat constructia motorului, constructia mecanismului biela /
manivela si de distributie a ga!elor , principiul de *unctionare, deosebirile constructive si
reglarile lor"
Timpul de e*ectuare / 0 ore"
Utila1 : +lacate de studii , motoare pentru studii , standuri , detalii si imbinari ale
mecanismului bielamanivela si de distribuire a ga!elor , complect de instrumente a
lacatusului"
Metodica de indeplinire a lucrarii de laborator
2a lucrarea de laborator se va studia constructia generala a motorului , constructia
mecanismului bielamanivela si de distribuire a ga!elor, ordinii de demontaremontare a
motorului , reglarii 1ocurilor termice a mecanismului biela / manivela"
1.1.Constructia generala a motorului
2a studierea constructiei generale a motorului , *olosind carti si materiale ilustrative ,
machete , stenduri , placate si deasemenea ba!a materiala a unitatii de transport a catedrei si
trebuie sa cunoasca si sa poata da raspuns in scris in lucrarea de laborator la urmatoarele
intrebari:
1.1 Mecanisme si sisteme adaugator instalate pe motor. Prinderea motorului, i
agregatului de putere pe cadrul automobilului.
Motorul este alcatuit din mecanismul motor si sistemele au3iliare 4 mecanismul de
distributie, instalatia de alimentare , instalatia de aprindere , instalatia de racire si instalatia
de ungere5 necesare procesului de *unctionare si sistemului de pornire"
Mecanismul motor , numit si mecanismul biela manivela este destinat pentru
trans*ormarea mi6c7rei de transla8ie a pistonului, ob8inut7 prin arderea amestecului
carburant, 9n mi6care de rota8ie continu7 a arborelui cotit"
Sistemul de ungere este destinat pentru ungerea supra*e8elor pieselor a*late 9n
mi6care relativ7 pentru a deminua *recarea 6i u!ura " El mai este destinat pentru
r7cirea supra*e8elor 6i pieselor solicitate termic, pre9nt9mpin9nd o3idarea organelor cu
care vine uleiul 9n contact: protec8ia 9mpotriva coro!iunei: sp7larea 6i cur78area
supra*e8elor 9n mi6care relativ7 de eventuale particule metalice sau alte depuneri" .e
asigur7 o intensitate a ungerii pieselor, dup7 solicitarea 6i vite!a lor de deplasare
relativ7"
Sistemul de rcire este destinat pentru asigurarea uni regim termic corespun!7tor unei
bune *unc8ion7ri a motorului cu o temperatur7 optim7 de 0;"""-$
$
C, 6i s7 evacue!e o
2
anumit7 cantitate de c7ldur7 de la cilindri 6i chiulasa motorului, transmi89ndo aerului
9ncon1ur7tor circa ,$<$="
Sistemul de alimentare este destinat pentru: p7strare, debitarea 6i *iltrarea
combustibilului: *iltrarea aerului 6i eventual amorti!area !gomotului 9n admisie:
alimentarea cilindrului cu amestec carburant 6i evacuarea ga!elor arse"
+rinderea motorului pe cadrul automobilului se *ace pe elemente elastice, 9n patru puncte
ale cadrului" (ou7 rea!eme sunt dispuse 9n *a8a blocului cilindrilor, pe p7r8i dar dou7 sunt
dispuse mai 9n spate 9n *a8a prelungitorului cutiei de vite!e"


etaliile prinderii motorului !
consola rea!emului bra8ului motorului"
lon1eronul 6asiului"
contra piuli8a cadrului elastic a suspensiei"
*i3are elastic7"
man6et7 de rea!em"
". Cerintele la selectarea pistoanelor, segmentilor, bolturilor, bielelor, arborelui cotit ,
cit si a volantului, metode de montare si aran#are!
Pistonul - este piesa care asigur7 evolu8ia *luidului motor 9n cilindru, av9nd destina8ia de a
asigura reali!area *a!elor ciclului motor prin mi6carea de transla8ie rectiliniealternativ7 9n
cilindru: de a transmite bielei prin intermediul bol8ului *or8a de presiune a ga!elor: de a
3
transmite cilindrului reac8iunea normal7 produs7 de biel7: etan6ea!7 9npreun7 cu segmen8ii
cilindrul 9n ambele sensuri: evacuia!7 o parte de c7ldur7 de!voltat7 prin arderea
combustibilului: crea!7 mi6carea diri1at7 a ga!elor 9n cilindru: particip7 la evacuarea
ga!elor arse 6i asigur7 pelicula de ulei pe supra*a8a de lucru a cilindrului: *ormea!7 perete
interior ce 9nchide camera de ardere"
+istoanele se sortea!a pe grupe dimensionale si dupa greutate , neadmitiduse la acelasi set
di*erente mai mari de ; g" .e sortea!a impreuna cu cilindrii motorului , pe grupe
dimensionale cu aceleasi tolerante"
Segmenii - sunt piese inelare, care datorit7 elasticit78ii lor apas7 asupra cilindrului,
asigur9nd etan6area cu pistonul : de compresie &, cu rol de etan6are 9ntre piston 6i cilindru,
6i de ungere , pentru r7!uirea 6i evacuarea e3cesului de ulei de pe cilindru"
2a monta1 , segmentii se asea!a cu *antele decalate 4 cu un unghi deobicei de &,$5, pentru a
evita pierderile de compresie : se *olosesc in acest scop cleste pentru segmenti , iar pistonul
impreuna cu segmentii se asamblea!a in cilindru cu a1utorul unui colier special"
Bolul pistonului *ace leg7tura articulat7 dintre piston 6i biel7 *iind solicitat la 9ncovoiere 6i
*lama1"
Modul de asamblare articulata a boltului cu biela poate sa *ie: *i3 in umerii pistonului si
liber in bucsa bielei, *i3 in biela si liber in pistonsi *lotant 4 liber in biela si piston5" Inainte
de montare , pistonul se incal!este in instalatii speciale dupa care boltul se presea!a"
Biela asigur7 leg7tura cinematic7 9ntre bol8ul pistonului 6i arborele cotit prin *usul maneton,
trans*orm9nd ast*el mi6carea liniar7 a pistonului 9n mi6care de rota8ie a arborelui cotit"
.tringerea suruburilor de biela se *ace cu un moment de >$%$ ?@m pentru autoturisme si
&&$&,$ ?@m , pentru autocamioane"
Arborele cotit prime6te mi6carea de transla8ie de la piston prin biel7 6i o trans*orm7 9n
mi6care de rota8ie, pe care o transmite 9n e3terior pentru antrenarea di*eritor subansambluri
ale motorului 6i la transmisia automobilului pentru autodeplasare" Este piesa cea mai
important7 6i cea mai scump7 din motor"
Volantul are *orma unui disc masiv , cu rol de inmaga!inare a energiei cinetice in timpul
curselor utile ale pistoanelor, pe care o reda in timpii re!istenti pentru reglarea vite!ei
unghiulare a arborelui cotit si atenuarea socurilor in punctele moarte la turatie redusa,
usurarea pornirii si plecarea automobilului din loc"
4
$. Mecanismul cu supapa ! supapa , scaunul supapei , arcurile supapei , mecanismul
de rotire a supapei. Constructiile , materialele , sc%emele mecanismelor de rotire a
supapelor de evacuare!
Mecanismul de distribuie a gazelor este destinat pentru umplerea periodic7 a cilindrului
cu ga!e proaspete 6i evacuarea periodic7 a ga!elor de ardere din cilindri motorului, mai este
destinat7 pentru asigurarea distribu8ie uni*orme a *luidului proasp7t 9ntre cilindri, 6i mai
asigur7 *unc8ionalitate selen8ioas7 la schimbul de ga!e, adic7 s7 reduc7 !gomotul produs la
curgerea ga!elor 6i de piesele mecanismului"
Mecanismul de distribuie se compune din dou grupe:
Grupa supapei, este alc7tuit7 din supapa >, ghidul supapei %, cu piesele de *i3are 0 6i -,
arcul &$ 6i elementele de *i3are ale arcului 4gale8ii A, conul portgalet < discul de *i3are , 6i

Grupa organelor de acionare ale supapei , este alc7tuit7 din arborele de distribu8ie care
are 4*usuri de spri1in &, 9n care se g7sesc camele ,, 6i roata din8at7 < pentru ac8ionarea
distribu8iei5, Aroat7 din8at7 care prime6te mi6care de la pinionul arborelui cotit, ;
e3centricul, -*lan67 *i3are arbore cu came, &Abuc6e arbore"
5
&unc'ionare mecanismului de distribu'e a ga(elor se reali!ea!7 9n *elul urm7tor: arborele
cu came A, este antrenat de comanda distribu8iei 4&roat7 din8at7 arbore cotit, ,roat7 din8at7
intermediar7, <roat7 din8at7 arbore cu came5, transmite mi6carea supapei &> pentru
deschiderea ei prin intermediul tachetului >, ti1ei 9nping7toare % 6i culbutorului 0" dup7
trecerea camei ,-, supapa se rea6ea!7 pe scaunul ei datorit7 arcurilor &0" Ast*el mi6carea de
rota8ie a arborelui cu came se trans*orm7 9n mi6care de transla8ie a supapei" +rocesul se
reali!ea!7 periodic, 6i uni*orm"
)lementele componente ale mecanismului de distributie prin supape
Mecanismul de distributie prin supape se compune din : comanda distributiei &, ,, <,
arborele cu came A, tachetul >, ti1a impingatoare %, culbutorul 0, supapele &> si &% 4cu
ghidurile lor5 si arcurile supapelor &-"
Functionarea : Arborele cu came A, antrenat de comanda distributiei &, ,, <,
transmite miscarea supapei &> pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului >, ti1ei
impingatoare % si culbutorului 0" (upa trecerea camei supapa se reasea!a pe scaunul ei
datorita arcurilor &0" Ast*el, miscarea de rotatie a arborelui cu came se trans*orma in
miscare de translatie a supapei, periodic"
1 Arborele cu came
Asigura in timpul rotirii, prin *orma si po!itia camelor, *unctionarea organelor de
distributie la momentele oportune si pe durata necesara"
Este con*ectionat din oteluri aliate prin matritare4( %-%$;, ( ,&;>, BM? 05 sau
prin turnare din *onta aliata4(acia &<$$, .R,&&5"
6
Arborele cu came este de *orma cilindrica, preva!ut cu *usuri de spri1in, came de
admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptoruluidistribuitor, un
e3centric de comanda a pompei de combustibil4MA.5" Camele au un unghi de decala1 si un
pro*il, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de *unctionare a lor, de vite!a de
ridicare a supapelor si de tipul lor de deschidere *ara socuri" Acestea imprima unghiurile de
avans si intar!iere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor" Atat camele cat si
*usurile sunt tratate termic, urmate de recti*icare, pentru marirea duritatii" Camele sunt de
obicei in numar de doua pentru *iecare cilindru4una pentru supapa de admisie si alta pentru
evacuare5"
Arborele cu came se montea!a in carter sau pe chiulasa, in lagarele de spri1in, sub
*orma unor bucse ;, din otel cu material de anti*rictiune in interior" ?umarul *usurilor4de
obicei patru5 si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui" Cocul a3ial este limitat prin
*lansa de *i3are ,&" 2a capatul anterior se asamblea!a roata dintata de antrenare care
primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar4( %-%$;, ( ,&;>, BM?5"
!ac"etii
Comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor a3iale imprimata de pro*ilul
camelor de pe arborele cu came :ei transmit miscarea prin intermediul ti1elor impingatoare
si culbutorilor4la distributia superioara5"2a motoarele cu arborele cu came pe chiulasa,
acestia lipsesc, comanda supapelor *iind directa"
Ei au o *orma cilindricauneori cu taler in partea in*erioara4AR#5, cu locas
semis*eric in partea superioara pentru spri1inirea ti1ei in impingatoare" Tachetii culisea!a in
ghidurile lor din blocul motor,care pot *i ale!ate direct, sau amovibile4.R,&&5: au po!itie
decalata a3ial *ata de cama, pentru a le imprima in timpul *unctionarii si o miscare de
rotatie, pe langa cea de translatie in vederea u!urii uni*orme si deci prelungirii duratei lor de
*unctionare" Unii au talerul semis*eric in acelasi scop"
Tachetii se e3ecuta din otel sau *onta speciala4(acia &<$$5 si se tratea!a termic"
2ocasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare" 'hidurile <,
7
construite din *onta, sunt presate in canale practicate in blcul cu cilindri : mentin tachetii in
aceeasi po!itie pe timpul miscarii rectiliniialternative"
# !i$ele impingatoare
.unt intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite miscarea
lineara de la tacheti la culbutori" .unt sub *orma unor ti1e pline, sau tubulare4( %-%$; si (
,&;> BM? 05, care, in partea in*erioara au un cap semis*eric de spri1in pe tacheti, iar in
partea superioara un cap sub *orma de cupa, pentru contactul cu suruburile de regla1 ale
culbutorilor" Ele sunt ghidate in locasurile din blocul motor si chiulasa" 2imitele de
deplasare laterala nu trebuie sa *ie mai mari de $,;mm"
% &ulbutorii
+rin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor" .unt de *orma speciala,
cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale tachetilor, deci
u!uri si acceleratii reduse ale pro*ilului camelor : spre partea centrala au un ale!a1 preva!ut
cu bucsa pentru asamblare pe a3ul culbutorilor, distantati intre ei prin arcurile &A" Acestea
poate *i singular4(acia&<$$5 sau din doua bucati &,, solidari!ate printro bucsa &<4( %-%
$;5"
A3ul culbutorilor este tubular si se montea!a pe chiulasa prin intermediul
suporturilor &;" Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon4( %-%$; si ( ,&;>
BM?5 sau din *onta4AR#, .R,&&5"
2a capatul de contact cu ti1a impingatoare, au ale!a1 *iletat, unde se gaseste surubul
de regla1, pentru 1ocul termic impus dintre culbutor si supapa" Ansamblul culbutorilor este
acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei garnituri"
Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa42ada5, au o constructie
speciala, surubul de regla1 *iind montat in chiulasa"
A3a culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a asigura oscilatiile
culbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala de ungere pentru piesele in
miscare a*late in chiulasa"
8
.uporturile, *abricate prin turnare din alia1 de aluminiu, sunt *i3ate la chilasa prin
suruburi"2a suportul nr" < sunt preva!ute canale prin care uleiul din chiulasa trece spre a3ele
culbutorilor" +rin centrul suporturilor trec a3ele culbutorilor"
' Supapele
Au rol di*erit : dupa destinatia lor sunt : de admisie &> pentru deschiderea si
inchiderea ori*iciului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare &%
pentru e3pul!area ga!elor arse" (eschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si
transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se *ace datorita
arcurilor supapelor"
+artile componente ale supapei sunt : talerul &, ti1a , cu ra!a de racordare intre ele,
*ateta < de ase!are a talerului pe scaun4contrascaun5 cu un unghi de A; 4mai rar <$5 : ti1a
este preva!uta cu o dega1are pentru piesele de *i3are" Ti1a are rol de ghidare a supapei si
culisea!a in ghidul supapei : capul ei de contact cu culbutorul se tratea!a termic pentru
duri*icare"
Talerul supapei poate *i plat, concav4pentru supapele de admisie5 sau conve3 4pentru
supapele de evacuare5 caruia i se aplica un strat de stelit pe contrascaun4stelitat5 sau cu
cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau alte substante, care diminuea!a
supraincal!irea supapelor"
+rin contrascaunele lor, supapele etansea!a per*ect ori*iciile de admisie si evacuare"
.upapele se con*ectionea!a din otel aliat, cele de evacuare continand si siliciu in
compo!itie, pentru micsorarea dilatarii termice" (e obicei, talerul supapelor de admisie are
diametrul mai mare ca la cele de evacuare"
( G"idurile supapelor
+ermit culisarea ti1elor supapelor in timpul deplasarii lor a3iale" .unt sub *orma de
bucse, din *onta, pentru inlocuire in ca! de u!ura" Cocul dintre ti1a supapei si ghid este de
$,$;$,$& mm pentru supapele de admisie si $,$$0$,$&, mm pentru cele de evacuare"
9
) Scaunele supapelor
+ot *i ase!ate si *re!ate direct in chiulasa, sau amovibile, din *onta sau otel re*ractar,
presate in locasurile din chiulasa: sunt *re!ate la A; grade si rodate cu supapele respective
cu pasta pentru etansare: latimea lor,uneori stelitata este &,,&,> mm"
* Arcurile supapelor
Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape si came,
prin intermediul celorlalte organe ale distributiei , in timpul deschiderii si inchiderii lor" Ele
se con*ectionea!a din otel arc, de *orma elicoidala : la unele motoare4( %-%$; si ( ,&;>
BM? 05 se montea!a doua arcuri concentrice la *iecare supapa, petru marirea sigurantei si
reducerea dimensiunilor"
Arcul se montea!a prin mai multe procedee : cu disc de spri1in4taler5 &- si semibucse
conice ,$ din otel4( %-%$; si ( ,&;> BM? 0, (acia &<$$5 : cu disc de spri1in si pana
introdusa in ori*iciul din capatul supapei : cu disc sectionat, care se spri1ina pe capatul ti1ei
supapei"
*. Parte practica a lucrarii!
emontarea c%iulasei +,L!
1. .coatem carburatorul , de!surubind A buloane:
". (essurubam < buloane de prindere a centri*ugii si *iltrului de ulei:
$. (essurubam &A piulite de prindere a colectorului de admisie si il scoatem:
*. (essurubam 0 piulite de prindere a capacului chiulasei:
-. Cu un cutit scoatem garnitura de etansare intre capacchiulasa:
.. (essurubam A buloane de prindere a a3ului culbutorului:
/. .coatem a3ul cu culbutoare:
0. .coatem 0 bare de impingere:
1. (essurubam &% buloane de *i3are a chiulasei de bloc:
12..coatem chiulasa:
11. Scoatem garnitura.
emontarea arborelui cotit!
&" (essurubam ,> buloane a baii de ulei:
," .coatem garnitura de etansare:
<" .coatem , buloane de *i3are a sorbului:
A" (essurubam capacele bielelor:
10
;" (essurubam corpul ambrea1ului:
>" .coatem ambrea1ul:
%" .coatem 0 piulite de prindere a volantului de arborele cotit:
0" .coatem volantul:
-" .coatem pompa de apa si ventilatorul:
&$".coatem roata de curea de arborele cotit:
&&" .coatem capacul anterior:
&,".coatem ; capace de prindere a arborelui cotuit de bloc:
&<".coatem arborele cotit"
3eglarea supapelor!
Reglarea se *ace cu motor rece 4 D&0
$
5" Trebuie de instalat arborele cotit : I,II,III,I)"
+arametru )alorile parametrilor E po!itia
I II III I)
Unghi de rotire >$ ,A$ A,$ >$$
Cilindru reglat &:; A:, >:< %:0
&" #prim alimentarea cu combustibil si scoatel capacele chiulasei:
," )eri*icam si la necesitate strangem buloanele de *i3are a chiulaselor:
<" +unem *i3atorul in po!itia de 1os:
A" .coatem capacul carterului ambreia1ului:
;" Cu o pirghie *i3am in gaurile de pe volan si rotim arborele cotit dupa sensul de
rotatie pana cand *i3atorul sub actiunea arcului intra in taietura volantului:
>" )eri*icam po!itia semnelor de pe corpul ambreia1ului:
%" Rotuim arborele cotit in sensul de rotatie cu >$
$
:
0" Cu cheia dinamometrica veri*icam momentul de strangere a a3ului culbutorilor:
-" Cu .pionul masuram 1ocul la supapa la &:; piston:
&$" .pionul cu grosimea $,<mm pentru admisie si $,Amm pentru evacuare trebuie sa
mearga liber" .pionul cu grosimea de $,<;mm si respectiv $,A;mm trebuie sa
mearga greu :
&&" 2a necesitate slabim piulita bulonului de reglare si *olosim surubelnita si cheia:
&," +unem .pionul de marime necesara si cu surub reglam 1ocul:
&<" Mentinand bulonul cu surubelnita strangem piulita cu un moment A,,;,AFg@*@m:
&A" Urmatoarea reglare se e*ectuea!a con*orm tabelului"
4,4L,5637&,)!
'h" Fratila si altii , AUT#M#GI2E" Cunoastere , intretinere si e3ploatare" Editura didactica
si pedagogica , Gucuresti ,$$0, pag"A;;
11
Punctu mort superior 4+M.5 po!i ia 9n care capul pistonului se a*l7 la o distan 7 minim7
de chiulas7"
12
Punctul mort in+erior 4+MI5 po!i ia 9n care capul pistonului se a*l7 la o distan 7 ma3im7
de chiulas7"
&ursa pistonului repre!int7 spa iul parcurs de piston 9ntre dou7 puncte moarte m7surate pe
a3a cilindrului"
Volumul de lucru repre!int7 volumul unei curse 4vs5 generat de piston atunci c9nd se
deplasea!7 de la punctul mort superior la punctul mort in*erior, i se calculea!7 dup7 rela ia :
)s H4I@(
,
EA5@,,cm
<
.H cursa pistonului,cm
(H diametru cilindrului,mm
Volumul total al cilindrului repre!int7 volumul de lucru al cilindrului plus camera de
ardere"
Volumul camerei de ardere ,Vc5 /spa iu 9nchis,9n interiorul cilindrului,c7nd pistonl se a*l7
9n +M., cm
<
&iclu de lucru al motorului este
!impii de lucru al motorului admisia,comprimarea,arderea,evacuarea"
13