DEFINIREA CONCEPTULUI

Cine sunt deinutii vulnerabili?

Deinutii vulnerabili sunt anumite categorii de persoane
private de libertate care reprezinta un pericol pentru sine,
fa de ceilali sau pentru sigurana locului de deinere,
care nu se pot bucura de un tratament egal in fata legii si
care reprezinta un risc crescut pentru ceea ce priveste
starea lor de siguranta, securitate sau bunastare ca
urmare a efectului incarcerarii.




Detinuti vulnerabili pot fi considerati:
minorii
Femeile
Batranii
Minoritatile etnice, religioase si sexuale
Detinutii cu dizabilitati
Detinutii bolnavii psihici
Detinutii bolnavii HIV/SIDA
Detinutii cu nationalitate straina
Detinutii condamnati cu inchisoare pe viata


Care sunt criteriile privind vulnerabilitatea
deinuilor?
(Art. 32 al Regulamentului de punere in aplicare a Legii 254/2013)

(1) Criteriile privind vulnerabilitatea deinuilor sunt:
a) orientarea sexual;
b) dizabilitile;
c) tulburrile psihice;
d) etnia;
e) infectarea cu HIV/SIDA;
f) svrirea de infraciuni asupra minorilor sau persoanelor vrstnice;
g) situaia socio-familial deosebit/lipsa sprijinului din partea mediului de suport,
statut socio-economic diminuat, deinui cu situaie socio-economico mult peste
medie;
h) profesia sau funcia deinut anterior arestrii;
i) oferirea de informaii instituiilor cu atribuii de ordine public i siguran naional
cu privire la svrirea unei infraciuni sau abateri disciplinare.
j) orice alte asemenea situaii, stri sau mprejurri care pot vulnerabiliza deinutul.
(2) Criteriile de la alin. (1) nu determin prin ele nsele clasificarea deinutului ca
fiind vulnerabil, ci numai dac exist un pericol pentru sine, fa de ceilali sau
pentru sigurana locului de deinere.


Care este procedura de evaluare a riscului de
vulnerabilitate?

Evaluarea riscului de vulnerabilitate a unui detinut se
realizeaza prin intermediul unei comisii infaptuita la
nivelul fiecarui penitenciar, numita: Comsie pentru
stabilirea, individualizarea si schimbarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate.
Aceasta comisie stabilind fie din oficiu fie la cererea
detinutului daca mai exista sau nu situatia persoanei in
vederea mentinerii ori declasificarii din aceasta categorie.

DETINUTII MINORI
Potrivit art. 113 NCP:
(1) Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu
raspunde penal.
(2) Minorul care are varsta intre 14-16 ani raspunde
numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu
discernamant
(3) Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde
penal



Potrivit Conventiei cu privire la Drepturile Copilului,
prin copil se intelege orice fiinta umana sub varsta de 18
ani, exceptand cazurile cand legea aplicabila copilului
stabileste limita majoratului sub aceasta varsta.

Regula 2.2, Ansamblul Regulilor Minime ale Natiunilor
Unite cu privire la administrarea justitiei pentru
minori (Regulile de Beijing) stabileste ca: un delicvent
juvenil este un copil sau tanar acuzat sau declarat
vinovat de a fi comis un delict.

Minorii reprezinta o categorie a detinutilor vulnerabili, dat
fiind gradul lor de dezvoltare psihica, emotionala si fizica.
Acestia pot intampina dificultati de adaptare in mediul
carceral si isi pot pune viata sau integritatea fizica in
pericol din cauza comportamentelor agresive
Nu reflecta foarte mult asupra consecintelor faptelor
inainte de actiona
Reprezinta o categorie de persoane in plin proces de
dezvoltare psihica, mintala si fizica avand nevoie de
ajutor din partea personalului de specialitate


Deseori sunt victime ale unor abuzuri atat din partea altor
detinuti cat si din partea cadrelor
Pornind de la influienta negativa pe care o poate avea
mediul carceral asupra acestora, se recomanda recurgea
in ultima instanta la o pedeapsa privativa de libertate


ARTICOLUL 114 NCP PREVEDE:
(1) Fata de minorul care la data savarsirii infractiunii avea
varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se ia o masura
educativa neprivativa de libertate.
(2) fata de minorul prevazut in alin. (1) se poate lua o
masura educativa privativa de libertate in urmatoarele
cazuri:
a) Daca a mai savarsit o infractiune pentru care i s-a
aplicat o masura educativa [].
b) Atunci cand pedeapsa stabilita de lege pentru
infractiunea savarsita este inchisoarea de 7 ani sau mai
mare ori detentiunea pe viata.
MASURILE EDUCATIVE POT FI:
Masuri educative
neprivative de libertate
- Stagiu de formare civica
- Supravegherea
- Consemnarea la sfarsit de
saptamana
- Asistarea zilnica
Masuri educative
privative de libertate
- Internarea intr-un centru
educativ
- Internarea intr-un centru
de detentie
Minorii condamnati la pedepse privative de
libertate isi executa pedepsele in locuri de
detentie separate de adulti si special amenajate
comform varstei si nevoilor acestora



Astazi se afla in subordinea Administratiei
Nationale a Penitenciarelor doua centre de
reeducare: la Buzias si la Targu Ocna si trei
penitenciare de minori si tineri: la Bacau, Craiova
si la Tichilesti.
CONDIII I SERVICII SPECIALE DE DETENIE PENTRU DETINUTII
MINORI
Minorii privai de libertate au dreptul la acele faciliti i
servicii care ntrunesc toate condiiile sntii i
demnitii umane (pct. 31 din Normele Organizaiei
Naiunilor Unite pentru protecia minorilor privai de
libertate, Rezoluia 45/113)
Institutiile trebuie adecvate nevoilor minorului de
reabilitare respectand necesitatea de intimitate,
posibilitatea de a petrece timp cu persoane de aceasi
varsta
Posibilitatea de a participa la activitati fizice, sportive si
de divertisment






DETINUTI MINORI AJUTAND LA DEZAPEZIRE
DETINUTI MINORI PARTICIPAND LA ACTIVITATI SOCIO-CULTURALE
PROGRAME DE EDUCATIE, VOCATIONALE SAU
DE CALIFICARE SI OCUPARE A TIMPULUI LIBER
Programele educative au ca si obiective:

Intelegerea de catre minori a gravitatii faptei comise
Interiorizarea unor valori si deprinderi care sa-i
ajute in a face alegeri corecte in viata
Dobandirea sentimentului de stima de sine
Invatarea unor modalitati pasnice de exprimare dar
si de rezolvare a conflictelor
Scolarizarea minorilor in concordanta cu regimul de
invatamant public este importanta pentru ca acestia
sa poata continua pregatirea scolara fara dificultati
Pregatirea profesionara a minorilor in vederea
acumularii unor competente care sa le faciliteze
accesul si reusita la piata fortei de munca
Accesul la informatie prin amenajarea de biblioteci,
sali dotate cu computere, televizoare
Cursuri de calificare ce au loc in urma colaborarii
Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a
Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca, acestia
obtinand diplome care le atesta pregatirea
profesionala si le dau posibilitatea incadrarii dupa
punerea in libertate


Programe de reabilitare comportamentala
Includerea in programe sau activitati ce au ca scop
dezvoltarea desprinderilor de viata independenta
Mentinerea relatiei cu familia. Imbunatatirea relatiei
cu familia( vizite extinse, corespondente, invoiri,
transferul catre o unitate unde isi are familia detinutul)
Individualizarea tratamentului in functie de
caracteristicile fiecarui minor pentru dezvoltare fizica si
psihosociala echilibrata
Personal calificat care sa ajute minorii la mai buna
intelegere a regulamentelor
Accesul la cabinete medicale cu personal calificat atat
pentru afectiunile fizice cat si pentru cele psihice


MONITORIZAREA CONDITIILOR DE DETENTIE
Gardianul respectarii conditiilor de detentie din
centrele de reeducare si penitenciare, dar si a
respectarii drepturilor detinutilor este Asociatia
Pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania
Comitetul de la Helsinki ( APADOR-CH)
- efectueaza periodic vizite fara instiintare sau
aprobare prealabila, doar pe baza unui protocol
incheiat intre Inspectoratul General al Politiei
Romane
- Poate discuta liber cu detinutii
- Sustine demilitarizarea si deescentralizarea Politiei

- Efectueaza investigatii extrajudiciare in numeroase
cazuri in care s-a constat abuzuri din partea fortelor
de ordine sau chiar decesul victimilor acestor
abuzuri sau neglijente
- Sesizeaza Curtea Europeana a Drepturilor omului
de la Strasbourg despre necomformitatile conditiilor
de detinere cu cele consemnate in documentele
europene
- Militeaza pentru dezvoltarea unor practici si
mecanisme institutionale pentru cresterea
transparentei si bunei guvernari
- Efectueaza rapoarte care devin ulterior texte de
lege privind conditiile de detinere, etc.
Vizita APADOR-CH in penitenciare de minori si tineri
si centrele de reeducare a avut drept rezultate
pozeitive:
Efectuarea curateniei in camerele de detentie
Respectarea sugestiilor privind igiena detinutilor
Respectarea calitatii si cantitatii hranei pe care o
primesc detinutii
Rezolvarea conflictelor intre detinuti si personalul
de paza
Amenajarea curtilor de plimbare, a salilor unde se
invata si a cluburilor
Renuntarea la tratamentele dezumanizante
precum: legarea detinutilor cu lanturi, transportul cu
catusele etc.

Depisteaza insa si aspecte negative ale acestor
institutii:
- Lipsa de nepregatire profesionala a cadrelor
- Conficte intre detinuti si personalul de paza
- Lipsa alimentelor si lipsa produselor de igienizare
- Furtul din camerele de detinere
- Abuzurile din partea personalului
- Revoltele
- Cazurile de suicid etc.
RECOMANDARILE APADOR-CH
Renuntarea la pedepsele cu izolarea
Recompensarea minorilor cu invoiri, vizite ale familiei
Renuntarea totala a incatusarii minorilor
Sanctionarea personalului responsabil cu conditiile
igienico-sanitare
Incurajarea contactului dintre minori si lumea exterioara
Acordarea unei atentii sporite educatiei sexuale
Includerea tuturor minorilor in programe cultural
educative
Obligarea cadrelor de a da atentie si de a rezolva orice
problema a detinutilor pentru e evita revolta
Investigarea cu promptitudine a plangerilor
minorilor cu privire la comportamentul personalului
Instituirea unui control permanent al ANP asupra
activitatilor cultural-educative cu minorii si
sanctionarea lipsei de implicare a personalului de
specialitate si a psihologului
Repartizarea minorilor numai in penitenciare unde
se pot organiza activitati sapeciale pentru ei
CENTRUL DE REEDUCARE BUZIAS

FEMEILE-DETINUT
DE CE SUNT CONSIDERATE FEMEILE DETINUTI VULNERABILI?

Reprezinta o minoritate de 5-7% din totatulul populatiei
carcerale
Criminalitatea feminina este mult mai redusa decat cea
a barbatiilor
Infractiunile comise nu sunt atat de grave precum cele
ale barbatilor, la ele predominind infractiunile de
furt,incalcarea normelor de convetuire sociala,
calomnie, parazitism social, fals, proxenetism, etc.

Sunt mult mai predispuse la dezvoltarea unor
tulburari mintale, ponderea depresiilor starilor
anxioase si nevrozelor fiind mai ridicata decat in
cazul barbatilor
In general, cauzele infractionalitatii feminine sunt
legate de victimizarea anterioara
Multe din randul femeilor-detinut sunt minore
Sunt si femei gravide sau care au in ingrijire sugari

Ca si in cazul minorilor, femeile au nevoie de un
regim special de detentie adaptate nevoilor
acestora.
Drepturile femeilor , la fel ca si in cazurile celorlate categorii
de detinuti sunt respectate datorita multitudinii de tratate
internationale ce au la baza respectarea drepturilor omului,
precum:

Cnventia Internationala a Drepturilor Civile si politice
Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Conventia impotriva Torturii si a altor Tratament sau Pedepse Crude,
Inumane si Degradante
Regulile Minime Standarde privind Tratamentul Prizonierilor
Codul de Tratament pentru Oficialii care aplica legea
Principiile Preventiei efective si Investigarea Executiilor arbitrare,
Extra-legale si Sumare, etc.
Legislatia romaneasca prevede drept mijloc de
ocrotire a femeilor-detinut, separarea de barbatii-
detinut (Lg. nr.23/1969 privind executarea
pedepselor)
Astfel majoritatea penitenciarelor prezinta sectii
distincte in care sunt incarcerate femeile, fiind
dotate diferit comform nevoilor acestora
singurul penitenciar exclusiv de femei din Romania
fiind Peniteciarul Targsor in care sunt detinute la
ora actuala un numar de 672 de persoane
CONDITIILE SPECIALE DE DETINERE A FEMEILOR PRIVATE DE LIBERTATE
Cazarea in locuri de detentie separate de cele a
detinutilor barbati pentru a se evita eventualele
conflicte si abuzuri
Respectarea regulilor generale igienico-sanitare
Cabinetul medical al P.
Targsor, unde activeaza1
medic generalist si 7 asistenti
medicali si 1 singur medic
ginecolog.
Cabinetul stomatologic al P.
Targsor
Asistenta din partea psihologului si a asistentului
social
Consiliere asupra vietii sexuale si mijloacelor
contraceptive precum si prevenirea BTS
Amenajarea de spatii dotate pentru activitatile
educative si socio-culturale
Cursuri de scolarizare instituite de Ministerul de
Educatie Nationala

Imagine
P.Targsor,
detinutele
urmeaza
cursurile scolii
generale I-VIII

Cursuri de calificare adaptate de Agentia de
Ocupare a Fortelor de Munca


Sala de
croitorie a
P. Targsor
Laboratorul de
brutarie P. Targsor
Imagini biblioteca Targsor

Organizarea de activitati care au ca scop
stimularea creativitatii si informarea
Instituirea de comunitati terapeutice privind
combaterea consumului de droguri si alcool
Evitarea folosirii catuselor si a altor mijloace de
imobilizare
Incurajarea mentinerii contactului cu exteriorul prin
prisma deplasarilor cu ocaziile activitatilor socio-
culturale (teatru, participarea la competii, expozitii
etc.)

MENTINEREA CONTACTULUI CU FAMILIA
O problema actuala si foarte serioasa este mentinerea contactului
detinutelor cu membrii familiei. Asta, deoarece, singurul penitenciar de
femei, Targsor fiind situat la o distanta aproximativ de 20 km de Ploiesti,
accesul fiind foarte dificil, cursele de autobuz fiind foarte rare, membrii
familiilor detinutelor putandu-se deplasa doar cu ajutorul autoturismelor
sau taxi. Acest fapt ingreunand astfel vizita familiilor, mai ales ca
majoritatea provin din medii familiale sarace. Desigur, se poate efectua
transferul detinutelor la o unitate mai apropiata de domiciliul familiei
existand, iarasi, o serie de factori negativi precum: sectiile de femei din
cadrul altor penitenciare putand fi supraaglomerate, nu mai exista aceleasi
conditii specifice penitenciarului feminin, etc.
O alta problema care confirma vulnerabilitatea
femeilor din mediul carceral este cel al detinutelor
gravide sau care au in ingrijire un sugar.
Astfel, la P. Targsor s-a creat o sectie speciala
pentru aceasta categorie, numita: Mama si copilul



Din pacate, asistenta medicala acordata gravidelor
este una precara. Din interviurile acordate unor
posturi de televiziune, detinutele se plang de
abuzurile personalului de ingrijire, acestia legandu-
le cu catuse de pat in momentul nasterii, precum si
de faptul ca primesc controlul medical abia in luna a
7-a de sarcina, pornindu-se in acest sens o
ancheta.
De stiut este faptul ca femeile care nasc in mediul
carceral au dreptul de a ramane langa copil pana la
implinirea varstei de 1 an
Legea romana, vine totusi cu o solutie privind
aceasta categorie de detinuti vulnerabili si
implementeaza prin prisma art. 589 (1)lit. b NCPP
Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau
detentiunii pe viata, prin care se prevede:
cand o condamnata este gravida sau are un copil
mai mic de 1 an, executarea pedepsei se amana
pana la incetarea cauzei care a determinat
amanarea.
RECOMANDARI PENTRU IMBUNATATIREA
REGIMULUI DE DETENTIE PENTRU FEMEI:
Crearea inca unui penitenciar feminin care sa poata
acoperi, impreuna cu cel de la Targsor zona
Moldovei si a Transilvaniei
Formarea profesionala continua a personalului
Evitarea supraaglomerarii
Cresterea numarului personalului astfel ca
detinutele sa constientizeze sentimentul de
siguranta
Colaborarea cu ONG pentru a derula activitati
socio-culturale cu detinutele sau pentru a ajuta la
donatii ce tind a imbunatati mediul de detentie

Cresterea numarului personalului medical, mai ales
cel cu specializare in ginecologie
Includerea femeilor consumatoare de droguri in
comunitatile terapeutice
Incurajarea detinutelor de a iesi la munca
Respectarea regimului igienico-sanitar si de
alimentatie pentru femeile insarcinate sau cele
care au in ingrijire sugari

DETINUTII CU PROBLEME PSIHICE
Cu privire la aceasta categorie de detinuti
vulnerabili, atat legea romana cat si documentele
internationale care privesc apararea drepturilor
omului, mentionate si la celelate categorii de
detinuti prezentati, s-a impus crearea de locuri de
detinere speciale datorita nevoilor acestor
persoane, numite: Penitenciare-Spital.
In subordinea ANP se afla la ora actuala 6 astfel de
institutii:
1. Penitenciarul-Spital Bucuresti-Jilava
2. Penitenciarul-Spital Bucuresti- Rahova
3. Penitenciarul-Spital Colibasi
4. Penitenciarul-Spital Dej
5. Penitenciarul-Spital Poarta Alba
6. Penitenciarul-Spital Targu Ocna
CAUZELE VULNERABILITATII:
Problemele de sanatate mintala
Tendinta spre suicid
Tulburarile psihotice si de comportament
Raspund greu solicitarilor obisnuite ale vietii
cotidiene
Prezinta un grad scazut de intelegere a mediului
inconjurator
Estimeaza greu consecintele actiunilor lor
CONDITII SPECIFICE DE DETENTIE:
dotarea peniteciarelor-spital cu personal medical
de specialitate
Evitarea supraaglomerari astfel incat fiecare detinut
sa beneficieze de atentia medicala
corespunzatoare starii in care se afla
Masuri de siguranta sporite in cazul situatiilor de
criza
Diagnosticarea corecta a detinutilor se realizeaza
pe baza criteriilor de clasificare a Organizatiei
Mondiala a Sanatatii, care intocmeste o Clasificare
Internationala a Tulburarilor precum si un Manual
de Diagnosa si Statistica a Tulburarilor Mintale
In practica penitenciarelor din categoria psihicilor
fac parte:
- Detinutii cu tulburari de gandire (tulburari de
anxietate, depresie, etc.)
- Detinutii cu retard mintal ( dificultati de invatare, de
constientizare)
Diferenta intre aceste doua categorii de detinuti este
una cat se poate de vizibila: prima categorie de
detinuti nu are posibilitatea de a recunoaste
realitatea si raspunde greu incercarilor vietii
cotidiene, iar cea de-a doua categorie de detinuti
are o functionare intelectuala redusa si un grad
scazut de intelegere si invatare.
Ambele categorii insa au probleme serioase in a
estima consecintele propiilor actiuni.
RECOMANDARI SPECIFICE:
Repartizarea pe sectii diferite in functie de gradul de tulburari
mintale, pentru a evita victimizarea
Introducerea unor programe de recuperare
Atentie sporita asupra medicamentatiei detinutilor
Evitarea utilizarii camasilor de forta pentru a nu accelera
starea de nevroza
Respectarea conditiilor de cazare a acestor detinuti
Introducerea unor cursuri de educatie secundara de gradul 2,
asa cum prevede Carta Drepturilor si Obligatiilor Detinutilor si
Internatilor
Asistenta postpenala pentru a reduce riscul de pericol pentru
public
Continuarea programelor de reabilitare comportamentala si
dupa executarea pedepsei
DETINUTII DEPENDENTI DE DROGURI

Cauze ale vulnerabilitatii:

o Nivel emotional scazut
o Istoricul si dependenta de consum
o Respectul de sine scazut
o Esecul scolar
o Conflictele familiale

RECOMANDARI
Urmarea unui program de dezintoxicare
Introducerea in terapii de grup
Mentinerea relatiei cu familia
Suport psihologic din partea personalului de specialitate
dar si a asistentuui social
Supunerea unor analize pentru verificarea starii psihice
a consumatorilor
Monitorizarea atenta a detinutilor dependenti
Cresterea numarului de personal de paza si de
specialitate pentru a acorda psihoterapie individuala
fiecarui detinut
Introducerea in activitati educationale si socio-culturale
Participarea la activitati sportive si de recreatie
DETINUTII STRAINI
Reprezinta o categorie de detinuti ce isi executa
pedeapsa privativa de libertate in alt stat decat cel
in a carui cetateni sunt. Exista doua categorii de
detinuti straini:
Cei care au locuit putin timp sau deloc in statul in
care isi executa pedeapsa (persoane care trec
granita fraudulos sau traficanti de persoane,
droguri)
Cei care au locuit destul de mult timp in acel stat (
imigrantii)
Proportia detinutilor straini este destul de mare in
statele cu o economie bazata pe forta de munca
straina ( Italia, Spania, Germania, etc.)
Statutul de detinut strain este prevazut si in Carta
Drepturilor si Obligatiilor Detinutilor si Internatilor,
care a luat fiinta prin Decretul Justiei 5 decembrie
2012, p. 18.
CAUZE ALE INFRACTIONALITATII :
Provine dintr-un mediu socio economic
dezavantajat
Se afla intr-o situatie la limita legii imigratiei
Nu are domiciliu stabil
Nu are un loc de munca stabil
Obtine un venit sub nivelul minim in statul respectiv
Are in intretinere o familie numeroasa
CAUZE ALE VULNERABILITATII
Nu cunosc procedura legala din statul in care isi
executa pedeapsa
Nu cunosc limba
Sunt departe de familie si nu pot obtine suport
moral/financiar din partea acesteia
Diferente cultural-religioase

RECOMANDARI:
Asistenta juridica
Posibilitatea de a lua legatura si de a isi instiinta
membrii familiei despre situatia in care se afla
Evitarea marginalizarii si izolarii, cauze care duc
spre depresie si suicid
Regulamentele penitenciarelor sa fie disponibile in
cat mai multe limbi
Dreptul de a contacta autoritatile diplomatice ale
statului ai caror cetateni sunt


Monitorizarea de catre asistentul social pentru a
constientiza nevoile speciale ale acestui detinut,
respectandu-i astfel drepturile
Pentru a evita izolarea de membrii familiei se
impune un program de vizita mai flexibil, facilitarea
convorbirilor telefonice mai ieftine sau gratuite,
aprobarea convorbirilor in functie de ora locala a
statului in care locuieste, incurajarea organizatiilor
internationale (Crucea Rosie) sa viziteze acesti
detinuti si sa faciliteze vizitarea acestora de catre
familie