Sunteți pe pagina 1din 32

liceul

numele
clasa
luna, 2003
Cuprins
2
1. Inceputul erei atomice
2. Ce inseamna radioactivitatea?
3. Radiatia de origine naturala
3.1. Radiatia cosmica
3.2. Radiatia terestra
4. Radiatia artifciala
4.1. Medicina nucleara- sursa de poluare
4.2. estele nucleare
4.3. !eversarea radionucli"ilor in mediu
4.4. #$punerea pro%esionala
4.&. 'lte surse de iradiere
&. !o"a totala de e$punere primita de populatia Romaniei
(. Meta)oli"area radionucli"ilor de catre om
*. o$icitatea radionucli"ilor
+. #%ectele radiatiilor asupra materiei vii
,. Centralele nucleare - C.# Cernavoda
,.1. Impactul asupra mediului
10. 'ccidentele nucleare- pricipala sursa de radiatii
10.1. /rincipalele accidente nucleare de pana acum
10.2. 'ccidentul de la Cerno)al
10.3. 0acrimi poluate pe c1ipul #stului
2losar
Biblioagrafe
'ne$a
3
&
&
*
*
+
,
10
11
11
12
13
13
14
1&
1(
1+
1+
1,
1,
21
22
2(
2*
2+
1. 3nceputul erei atomice
/rimul pas spre era atomica a %ost %acut de f"icianul 4enri
5ec6uerel, pe 2( %e)ruarie 1+,( . 'cesta a lasat cateva placi
%otografce %erite de lumina in apropierea unui minereu de uraniu.
4
!evelopandu-le le-a descoperit innegrite, ca si cand ar f %ost e$puse
la lumina . !e aici a tras conclu"ia ca minereul de uraniu emite
radiatii necunoscute. 'poi f"icienii Marie Curie si sotul ei /ierre
Curie si-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioactive.
Impreuna, cei trei cercetatori au primit premiul .o)el pentru f"ica in
anul 1,03.
Identifcarea si cercetarea radiatiilor incepe sa-i pasione"e pe
cercetatori, asa ca la inceputul secolului trecut Rut1er%ort si elevii
lui, C1ad7ic8, Coc8%ro%t is 9alton, au investigat proprietatile
nucleelor cu a:utorul unor particule accelerate artifcial la energii
cinetice mai mari decat cele ale radiatiilor, emise de su)stante
radioactive.
2. Ce inseamna radioactivitatea?
'numiti nucli"i sunt sta)ili, dar multi nu. ;ta)ilitatea unui
nucleu este data de numerele de neutroni si de protoni, de
confguratia lor, precum si de %ortele pe care le e$ercita unii
asupra altora. <n nuclid insta)il se trans%orma in mod spontan in
nuclidul unui alt element si, %acand aceasta, emite radiatii.
'ceasta proprietate se numeste radioactivitate, trans%ormarea se
c1eama de"integrare, iar nuclidul se numeste radionuclid. !e
e$emplu, car)onul-14 este un radionuclid care se de"integrea"a in
a"ot-14, un nuclid sta)il. /lum)ul-210 este un radionuclid care se
de"integrea"a prin seria pre"entata in fgura 1, ultimul produs de
de"integrare find un i"otop sta)il al plum)ului. !intre cei
apro$imativ 1*00 nucli"i cunoscuti, circa 2+0 sunt sta)ili.
Radiatiile emise in mod o)isnuit de radionucli"i sunt= particule
al%a, particule )eta si %otoni gamma. > particula al%a consta din
doi protoni si doi neutroni legati impreuna? ea este ast%el grea si
are o sarcina egala cu doua sarcini elementare. Radiatia gamma
repre"inta o cantitate discreta de energie %ara masa sau sarcina,
care se propaga ca o unda.
In mod o)isnuit energia cu care sunt emise radiatiile se
e$prima in unitatea numita electron-volt, cu sim)olul e@= aceasta
este ec1ivalenta cu energia castigata de un electron care stra)ate
5
o di%erenta de potential de un volt. !e e$emplu, energia unei
particule al%a emise de polonium-210 este de circa &,3 Me@.
In natura e$ista cateva elemente radioactive, cele mai
cunoscute find uraniul is toriul. 'lte cateva elemente au i"otopi
radioactivi care se gasesc in natura, cei mai sta)ili find car)onul-
14 si potasiul-40. In ultimele decenii s-au produs cu mi:loace
artifciale cateva sute de i"otopi radioactivi ai elementelor
naturale, inclusiv cei )ine cunoscuti ca strontiul-,0, cesiu-13* si
iod-131. ;-au produs, de asemenea, si cateva elemente
radioactive, de e$emplu, prometiu si plutoniu, dar cel din urma
apare su) %orma de urme si in minereurile de uraniu.
'ctivitatea unei cantitati de radionuclid este data de rata cu
care se produc de"integrari spontane. 'ctivitatea se e$prima
printr-o unitate numita )ec6uerel A56B. <n )ec6urel este egal cu o
de"integrare a unui radionuclid intr-o secunda. In trecut
activitatea se e$prima cu unitatea numita curie ACiB, totusi %olosita
si asta"i, mai rar. relatiile dintre aceste doua unitati sunt
pre"entate in ane$a 1.
impul necesar ca activitatea unui radionuclid sa scada la
:umatate, prin de"integrare, se numeste timp de in:umatatire,
sCm)ol
f
. Diecare radionuclid are un timp de in:umatatire unic si
nealtera)il = pentru car)on-14 el este de &*30 de ani? pentru
)ariu-140 de 12,+ "ile? pentru lantan-140 de 40,3 ore? pentru
plutoniu-23, de 24131 ani? pentru uranium-23+ de 4,4*
.
10
,
ani.
@alorile timpilor de in:umatatire ai di%eritilor radionucli"i varia"a
intre %ractiuni de secunda si milioane de ani. In timpi succesiv
egali cu timpul de in:umatatire, activitatea unui radionuclid se
reduce prin de"integrare la 1E2, 1E4, 1E+, 1E1( s.a.m.d. din
valoarea initiala, ast%el ca este posi)il sa prevedem activitatea
care va f ramas la orice moment de timp ulterior. /e masura ce
cantitatea de radionuclid descreste, radiatia emisa descreste in
mod proportional. <n nuclid sta)il se poate considera a f un
radionuclid cu un timp de in:umatatire infnit.
#$ista multe tipuri de radiatii ioni"ante, dar doua sunt mai
importante= radiatiile F si neutronii. Radiatiile F sunt produse, in
mod o)isnuit, prin )om)ardare cu electroni a unei tinte metalice
intr-un tu) vidat. #le au proprietati similare cu cele ale radiatiilor
gamma, dar de o)icei au energie mai mica= o instalatie o)isnuita
de radiatii F dintr-un spital emite radiatii F cu energii pana la 0,1&
6
Me@. .eutronii pot f eli)erati de di%eriti nucli"i in mai multe
moduri. !aca, de e$emplu, se )om)ardea"a )eriliu-, cu particule
al%a de &,3 Me@, emise de poloniul-210, se %ormea"a un nuclid de
car)on-12 si se emit neutroni cu energia medie de 4,2 Me@.
otusi, cea mai puternica sursa de neutroni este reactorul nuclear.
Radiatiile gamma si F sunt de aceeasi natura ca si lumina
vi"i)ila? ast%el, ele se deplasea"a tot timpul cu vite"a luminii. !esi
vite"a initiala a unei particule depinde de energia si de masa
particulei, nu poate depasi vite"a luminii.
3. Radiatia de origine naturalG
Radioactivitatea naturala, componenta a mediului incon:urator,
este determinate de pre"enta in sol, aer, apa, vegetatie,
organisme animale, precum si in om a su)stantelor radioactive de
origine terestra, e$istente in mod natural din cele mai vec1i
timpuri. Radiatiilor emise de aceste surse naturale se adauga si
radiatia cosmica e$traterestra. Diecare dintre noi este e$pus
radiatiilor naturale, iar, in %unctie de o serie de %actori locali, do"a
este mai mare in "onele cu radioactivitate naturala crescuta, in
localitatile situate la altitudine mare etc.
Radioactivitatea naturala terestra pre"inta, in ultimele 4-&
decenii, modifcari semnifcative, datorate activitatilor omului=
aducerea la supra%ata a minereurilor radioactive, e$tractia si
utili"area car)unelui si apelor geotermale, utili"area unor
ingrasaminte minerale e$trase din roci %os%atice etc.
Con%orm Raportului Comitetului ;tiintifc al .atiunilor <nite
asupra #%ectelor Radiatiilor 'tomice A<.;C#'RB 1,,3, sursele
naturale de e$punere se impart in=
- surse aHate in a%ara organismului uman=
- de origine e$traterestra Aradiatia cosmicaB?
- de origine terestra A radiatiile emise de radionucli"ii
e$istenti in scoarta pamantului, in apa, in materialele de
constructie, in vegetatie B
- surse e$istente in interiorul organismului, repre"entate de
radionucli"ii patrunsi in organism prin in1alare, ingestie si
prin piele.
7
3.1 Radiatia cosmicG
Radiatiile de origine cosmica, venite din gala$ia noastra A si de
la ;oare, mai ales in timpul eruptiilor solareB sau din a%ara ei, sunt
relativ constante cantitativ. .umarul particulelor cosmice care
intra in atmos%era /amantului este a%ectat de campul magnetic al
acestuia, dar si de atmos%era terestra. Radiatia cosmica, in
interactiune cu atmos%era, produce o radiatie cosmica secundara,
precum si un numar mare de radionucli"i - numiti si cosmogeni,
dintre care cu importanta mare pentru e$punerea populatiei la
radiatii, sunt= car)on-14, 1idrogen-3, )eriliu-* si sodiu-22.
Radiatia cosmica depinde putin de latitudine, este totusi mai
crescuta la cei doi poli, dar are o dependenta importanta de
altitudine, a:ungand la 3000 m, de apro$imativ trei ori mai mare
decat la nivelul marii. @aloarea medie a do"ei e%ective datorata
radiatiei cosmice, estimata pentru ma:oritatea populatiei tarii
noastre, este de 2+0 ;v pe an.
!atorita puterii mari de penetrare a radiatiei cosmice prin
cladirile o)isnuite, nu se poate %ace mare lucru pentru micsorarea
contri)utiei acesteia la do"a de e$punere a omului.
/ersonalul navigant si calatorii, care participa la ")orul cu
avionul, primesc o do"a de e$punere suplimentara de peste 10 ori
mai mare, datorita altitudinii.
3.2 Radiatia terestrG
Materialele din care este constituita scoarta /amantului contin
su)stante radioactive. ;e considera ca energia re"ultata din
aceasta radioactivitate naturala, din adancul /amantului,
contri)uie la miscarile scoartei terestre.
Radiatia de origine terestra este data de radionucli"ii pre"enti
in scoarta /amantului, fe de la %ormarea acestuia si sunt
cunoscuti su) numele de radionucli"i primordiali, precum= potasiu-
40, uraniu-23+, uraniu-23&, t1oriu-232, fe aparuti prin
8
de"integrarea ultimilor trei, numiti radionucli"i secundari? timpul
de in:umatatire Adurata de viata f"icaB al radionucli"ilor naturali
se situea"a intre 10
-*
secunde pentru plum)-212 si 10
1+
ani
pentru )ismut-20,.
/otasiu-40 este cel mai important radionuclid natural, cu cca
120 parti per milion AppmB din elementul natural sta)il, adica
0,011+ I din elementul potasiu si care, prin radiatiile )eta si
gama emise, este responsa)il de o mare parte din do"a de
e$punere la radiatia naturala a omului.
<raniul este dispersat in apa, sol si in unele roci la concentratii
mici. 'colo unde atinge 1&00 ppm A1,&gE8gB intr-un "acamant,
devine economic de e$ploatat si %olosit pentru energetica
nucleara. Cei trei radionucli"i naturali, uraniu-23+, uraniu-23& si
t1oriu-232, repre"inta capetele a trei serii radioactive naturale, cu
cca 3& radionucli"i secundari, a:ungand in fnal prin de"integrari
succesive la elementele sta)ile plum)-20(, plum)-20* si plum)-
20+. /rinre radionucli"ii secundari cu importanta radio)iologica
mare pentru organismele vii sunt= radiu-22(, radiu-22+, plum)-
210, poloniu-210 cu
%
mare, dar si radon-222 si radon-220, su)
%orma de ga"e, cu
%
de numai cateva "ile. Radonul-222 si
radonul-220, cu descendentii lor, a:ungand cu usurinta in
atmos%era, sunt in1alati de om si , datorita radiatiilor al%a emise,
actionea"a la nivelul structurilor fne ale alveolelor pulmonare, cu
e%ecte nedorite, evidentiate mai ales la mineri.
Radiatiile gamma, emise de radionucli"ii e$istenti in sol, in aer,
in apa, in vegetatie sau in materialele din care sunt construite
locuintele, iradia"a intregul organism al omului. !o"ele sunt
dependente, ca ordin de marime, de geologia tinutului, de
structura cladirilor, dar si de timpul de stationare a omului in
locuinta sau in aer li)er. ;uma e$punerilor gamma, din locuinta si
din a%ara ei, pentru %ractiunea de timp petrecut in locuinta de
+0I, conduce la o do"a e%ectiva de 4(0 . ;v pe an in ca"ul
Romaniei.
In pre"ent materialele de constructie sunt anali"ate de
specialistii in igiena radiatiilor, find inter"ise de catre Ministerul
;anatatii cele cu radioactivitate naturala crescuta. #$ista totusi
constructii in mediul rural, mai ales in apropierea "onelor de
e$ploatare urani%era, cu continut radioactiv natural crescut, care
conduce la marirea do"ei de e$punere la radiatii naturale.
9
4. Radioactivitatea artifcialG
Cunoasterea de catre om a %enomenelor legate de
radioactivitae a inceput inca de la s%arsitul secolului trecut, dar
cucerirea si deci stapanirea imenselor orte din structura atomului
a %ost reali"ata a)ia in a:unul celui de al doilea ra")oi mondial.
'laturi de radiatiile nucleare cele mai cunoscuteA al%a, )eta si
gammaB emise in timpul de"integrarii radioactive, mai e$ista
radiatiile F ARJntgenB, precum si electronii sau neutronii care iau
nastere in aparate generatoare de radiatii precum= aparatul
RJntgen, acceleratorul de particule, ciclotronul, )etatronul, dar
numai pe timpul %unctionarii instalatiei respective. Radiatiile
o)tinute din aceste instalatii sunt utili"ate, mai ales, in medicina
pentru diagnostic si tratament.
!escoperirea fsiunii nucleare in anul 1,3,, a dus destul de
rapid la implicatii si consecinte nemaiintalnite pentru omenire si
anume= arma nucleara, motorul pentru propulsie si mai apoi
centrala nucleara electrica. In urma fsionarii AscindariiB unui atom
greu de uraniu produsa de un neutron, re"ulta energie, peste 2&0
radionucli"i de fsiune si de activare, precum si neutroni de fsiune
care, prin interactiune cu alti atomi de uraniu produc noi
%enomene de fsiune, ceea ce poate duce la autointretinerea
reactiei. Radionucli"ii re"ultati constituie o puternica sursa
radioactiva, care se produce atat in urma e$plo"iei nucleare cat si
in reactorul utili"at pentru propulsie sau pentru o)tinerea
curentului electric? la acestea, se adauga u"ina de tratare a
com)usti)ilului nuclear u"at.
4.1. ratamente medicale
Instalatiile de radiatii F, alaturi de sursele inc1ise de radiu-22(,
sunt printer primele surse de radiatii utili"ate de om in medicina,
pentru diagnostic si tratament.
10
In pre"ent, radiatiile ioni"ante sunt %olosite intr-o mare
varietate de proceduri de diagnostic, de la simple radiografi ale
toracelui sau studii dinamice pentru diverse organe interne, pana
la tratarea cancerului. Radiatiile date de sursele artifciale inc1ise,
precum pastila de co)alt-(0, de sursele artifciale desc1ise si de
generatoarele de radiatii, utili"ate in medicina, constituie
domeniul de activitate numit Kmedicina radiatiilorL.
<na din principalele metode de tratare a cancerului este in mod
parado$al cea de iradiere cu do"e %oarte mari de radiatii a
tesuturilor maligne care duce la distrugerea unor celule tumorale.
In aceasta terapie sunt utili"ate in mod %recvent radiatiile F de
mare energie, radiatiile gamma date de surse inc1ise de co)alt-
(0, iar in ultimul timp se utili"ea"a %ascicule de neutroni si
electroni. /entru distrugerea celulelor tumorale din tiroida se
administrea"a radionuclidul iod-131 in activitate %oarte mare A10
,
56B. #ste interesant ca acelasi radionuclid se utili"ea"a si pentru
o)tinerea unor scintigrafi tiroidiene prin care se vi"uali"ea"a
starea %unctionala a tiroidei, dar in activitate mult mai mica A10
&
56B.
;e estimea"a pentru tara noastra o do"a anuala e%ectiva medie
datorata procedurilor medicale de cca &00 ;v. !i%erenta destul
de mare, comparativ cu Marea 5ritanie A 2&0 ;vEanB se datoreste
atat numarului inca %oarte mare de proceduri medicale utili"ate la
noi, cat si aparaturii de diagnostic vec1i si putin per%ormante.
Radiatiile ioni"ante utili"ate in medicina, alaturi de numeroase
avanta:e in diagnosticarea si tratarea unor )oli, pot provoca si
e%ecte nocive asupra pacientilor implicati, dar si asupra
descendentilor.
<tili"area radiatiilor ioni"ante in medicina o%era pacientilor
multe )enefcii, dar, in acelasi timp, duce si la cresterea do"ei de
e$punere artifciala a populatiei in general, %ara a mai discuta de
persoana in cau"a.
4.2. estele nucleare
#%ectuarea numeroaselor teste, peste 1000, mai ales in
perioada 1,4&-1,(3, cu diverse tipuri de arme nucleare in aer, in
11
apa sau in su)teran, a dus la contaminarea /amantului cu
cantitati uriase de radionucli"i. estele cele mai contaminante la
nivel "onal, sau c1iar planetar, au %ost cele reali"ate pe supra%ata
solului Ain aerB. #ra e$plo"iilor a %ost inaugurata in 1,4&, in
desertul 'lamogordo A.e7 Me$icoB, find urmata, la scurt timp, de
detonarea celor doua arme nucleare, de la 4iros1ima ;i .agasa8i,
din Maponia, pe ( si respectiv , august 1,4&. cele doua e$plo"ii
nucleare au %acut sute de mii de vicime omenesti - e%ectele lor nu
au disparut in totalitate nici in "ilele noastre, alaturi de distrugeri
materiale incalcula)ile.
#$plo"ia unei arme nucleare eli)erea"a in natura o gama larga
de produse de fsiune si de activare, precum si material nefsionat
Auraniu-23& sau plutoniu-23,B, care sunt transportate in straturile
inalte ale atmos%erei, ceea ce %ace ca aceasta radioactivitate
artifciala sa fe raspandita in toata lumea. !e aici radionucli"ii
f$ati pe particule de pra%, in %unctie de dimensiuni revin pe
pamant la diversi timpi dupa e$plo"ie, su) %orma de caderi sau
depuneri de ploi radioactive, numite si fall-out radioactiv.
!atorita numeroaselo teste nucleare, evaluarile din 1,(4
aratau ca emis%era nordica pre"enta o contaminare radioactiva de
3 ori mai ridicata %ata de cea sudica, iar inventarul continutului de
strontiu-,0 din stratos%era se ridica la uriasa activitate de &
.
10
1*
56. In ceeasi situatie se aHa si cesiu-13*, in timp ce pe sol s-au
depus cca 3 tone de plutoniu-23,.
Radioactivitatea depunerilor atmos%erice a sca"ut treptat dupa
1,(3 Aodata cu semnarea ratatului de inter"icere a e$perientelor
cu arme nucleare, intre ;<', %osta <R;; si 'ngliaB, a:ungand in
pre"ent sa fe %oarte redusa si greu de decelat.
4.3. !eversGri Nn mediu
In ca"ul utili"arii fsiunii nucleare in scopuri pasnice, pentru
o)tinerea curentului electric Aenergetica nuclearaB, sunt deversate
in mediul incon:urator o serie de su)stante radioactive, cu
activitati relativ reduse, cand reactorul %unctionea"a la parametrii
normali.
12
/e plan mondial se considara ca u"ina de tratare a
com)usti)ilului nuclear u"at pre"inta cele mai mari riscuri de
contaminare a mediului.
/rintre alte utili"ari ale fsiunii in scopuri pasnice, dar care c1iar
daca contaminea"a mediul, dilutia este %oarte mare, sunt reactorii
utili"ati pentru propulsia navelor maritime si a celor cosmice,
daca la cadere a:ung in oceanul planetar.
!o"a primita de populatie, ca urmare a radionucli"ilor deversati
in mediu de la reactorii nucleari energetici sau u"inele de tratare
a com)usti)ilului nuclear u"at, se datoresc atat in1alarii acestora,
dar si trans%erarii lor prin diverse lanturi trofce la om, specifce
"onelor limitro%e. 'ctivitatea radionucli"ilor a:unsi in om, in aceste
conditii, depinde de tipul si activiatea radionucli"ilor eli)erati, de
modul de viata si de o)iceiurile alimentare ale populatiei din "ona
contaminata.
!upa datele pre"entate de Consiliul .ational de /rotectie
Radiologica din Marea 5ritanie, persoanele din "ona supusa
deversarilor de radionucli"i in apa de la centralele din tara pot
primi pana la &0 ;v pe an, in timp ce, prin ga"e si aerosoli
radioactivi aruncati in aer, do"a poate a:unge la 100 ;v pe an.
!o"e mult mai mari pot f primite de populatia limitro%a u"inelor
de tratare a com)usti)ilului nuclear u"at, care se situea"a intre
200 si +40 ;v pe an? valoarea do"ei, pentru persoanele cele mai
e$puse, poate atinge c1iar 1000 ;v pe an.
4.4. #$punerea pro%esionalG
Radiatiile din surse artifciale sunt utili"ate in diverse ramuri ale
economiei, in controlul unor procese industriale si al calitatii
produselor, in scop de diagnostic si tratament medical uman si
veterinar, in cercetari din )iologie, medicina, agricultura etc., in
sterili"area unor produse %armaceutice si in conservarea unor
produse alimentare etc. /ersoanele care lucrea"a in aceste
domenii de activitate, alaturi de cele care lucrea"a in tot ciclul
com)usti)ilului nuclear, inclusiv in energetica nucleara, sunt
e$puse la radiatii in procesul muncii, constituind categoria de
personal e$pus pro%esional la radiatii ioni"ante.
13
In Romania sunt cca 1&000 de persoane e$puse pro%esional, din
care +000 lucrea"a in sectorul sanatatii, alte 3000 lucrea"a in
sectorul de e$tractie si prelucrare industriala a minereurilor
radioactive, iar alte 4000 in cercetare si alte activitati, inclusiv
personalul de la C.# Cernavoda.
In tara noastra, radiatiile ioni"ante sunt putin utili"ate,
comparativ cu unele state occidentale, ast%el ca personalul e$pus
pro%esional repre"inta su) 0,1 I din populatie, %ata de 0,24 in
Marea 5ritanie si aproape 1I in ;<'.
#$punerea pro%esionala din Romania contri)uie la do"a e%ectiva
mediata la populatia tarii cu numai 1 ;v pe an, redusa
comparativ cu do"a din unele tari occidentale, care se ridica la +
;v pe an.
4.&. 'lte surse de radiatii
#$ista persoane care sunt e$puse la radiatii ioni"ante provenite
de la alte surse precum cadranele ceasurilor luminate cu
su)stante radioactive sau de la ecranele televi"oarelor. In ultimul
timp, aceasta do"a a sca"ut considera)il, prin utili"area unor
radionucli"i mai putini periculosi, iar do"ele de la cinescoape sunt
reduse printr-o ecranare mai )una.
!o"a e%ectiva medie anuala data de alte surse de radiatii este
estimata, pentru populatia glo)ului, su) 10 ;v.
O
O O
!aca la do"a totala de &22 ;v se mai adauga do"a de 10-1&
;v, data de urmarile accidentului de la Cerno)al la 10 ani dupa
producere, atunci se poate considera ca populatia Romaniei
primeste o do"a anuala, data de radiatiile din surse artifciale, de
cca &3* ;v, rotun:it &40 ;v, cu Huctuatii pentru diverse "one ale
tarii.
&. !o"a totalG de e$punere
14
In pre"ent, estimarile arata ca populatia Romaniei primeste o
do"a e%ectiva totala de cca 2,+ m;v A2+0* ;vB pe an.
Reparti"area procentuala a do"ei de e$punere, in Romania,
arata ast%el=
- e$punerea la radiatia naturala, din care +0,,I
- radiatia data de radon, t1oron si descendentii lor
4(,3I
- radiatia gamma terestra de la alti radionucli"i naturali
1(,4I
- radiatia cosmica
10,0I
- radiatia interna de potasiu-40, radiu-22( si alti
radionucli"i +,20I
- e$punerea la radiatii din surse artifciale, din care 1,,1I
- radiatii utili"ate in medicina
1*,+I
- radiatii din depuneri atmos%erice date de testele
nucleare 0,3&I
- deversari radioactive din industria nucleara
0,04I
- e$punerea pro%esionala
0,04I
- radiatii de la alte surse radioactive
0,3&I
- radiatii date de contaminarea post-Cerno)al
0,&2I
(. Meta)oli"area radinocli"ilor de cGtre om
Caile de patrundere a radionucli"ilor in organismul uman sunt=
- respiratorie, prin in1alarea aerosolilor incarcati radioactiv
dintr-o atmos%era contaminata?
15
- digestiva, prin ingerarea de apa si alimente contaminate
radioactiv?
- cutanata, prin pielea intacta sau cu rani si arsuri.
Radionucli"ii patrund in om mai ales prin primele doua cai, iar
in %unctie de compo"itia lor c1imica sunt meta)oli"ati mai mult sau
mai putin. 'st%el, radionucli"ii din compusi insolu)ili stationea"a in
organism, la nivelul tractului gastro-intestinal, o perioada de timp
corespun"atoare tran"itului, dupa care sunt eliminati. Radionucli"ii,
cu continut radioactiv mare, pre"inta un risc crescut pentru
organism, prin radiatiile emise, c1iar daca stationea"a un timp
scurt.
Radionucli"ii patrunsi in organism, in %unctie de modul cum
sunt meta)oli"ati sunt impartiti ast%el=
-trans%era)ili - radionucli"i in com)inatii solu)ile in mediu
)iologic, di%u"ea"a cu usurinta in organism, ast%el sunt= 1idrogen-3,
car)on-14, sodiu-22, radiu-22(, cesiu-134, strontiu-+,, strontiu-,0,
iod-131 etc.
-netrans%era)ili - radionucli"i in com)inatii insolu)ile la orice p4
din mediu )iologic, practic di%u"ea"a putin sau de loc in organism,
c1iar daca au trecut de )ariera intestinala. #ste ca"ul plutoniului si
al altor radionucli"i care au ca organ critic fcatul, unde stationea"a
%oarte putin dupa care sunt eliminati prin urina?
-uraniul, care constituie un ca" particular. In mediu )iologic, in
%unctie de %orma c1imica in care se aHa la patrunderea in organism,
se comporta fe precum elementul calciu, fe este eliminat repede
din organism.
Radionucli"ii a:unsi in sange trec apoi in tesuturi, unde sunt
f$ati sau sunt eliminati, mai ales prin urina. In %unctie de
activitatea meta)olica a tesutului, radionucli"ii sunt reantrenati in
sange si sunt f$ati din nou sau eliminati. In timp ce strontiul
radioactiv, odata f$at in sistemul osos, este meta)oli"at putin, alta
este situatia cesiului radioactiv, care find f$at mai ales in organe
moi si in sistemul muscular, este meta)oli"at intens, ceea ce duce
la eliminarea lui destul de rapida din organism.
*. o$icitatea radionucli"ilor
16
o$icitatea radionucli"ilor patrunsi in organismul uman depinde
de=
- tipul radionuclidului si energia radiatiilor emise?
- %orma c1imica A compusi solu)ili sau insolu)iliB a nuclidului?
- timpii de in:umatatire ai radionuclidului- f"ica, )iologica si
e%ectiva.
!atorita acestor caracteristici, radionucli"ii naturali si artifciali
sunt clasati in patru grupe de to$icitate=
- grupa 1 - radioto$icitae %oarte mare Ao parte din
descendentii radionucli"ilor naturali, printre care= radiu-22(,
radiu-22+, plum)-210, precum si radionucli"ii artifciali
plutoniu-23,, plutoniu-240, plutoniu-241B?
- grupa a-2-a - radioto$icitate mare A iod-131, cesiu-13*,
strontiu-+,B?
- grupa a-3-a - radioto$icitate medie A car)on-14, fer-&,,
%os%or-32, radon-220, radon-222B?
- grupa a-4-a - radioto$iciate mica A1idrogen-3, tecnetiu-,,,
t1oriu natural, uraniu naturalB?
Radionucli"ii din grupele 1 si 2, in general radionucli"i naturali
si produsi de fsiune, sunt considerati printre cei care pre"inta un
risc radio)iologic mai mare pentru om.
> serie de radionucli"i, artifciali sau naturali, scapati de su)
controlul omului in mediu, sunt meta)oli"ati si trans%erati prin
lanturi trofce similar cu elemente c1imice din structuta materiei
vii.
Radionucli"ii, pre"enti in depunerile atmos%erice, sunt rapid
regasiti in apa, organismele vegetale si animale, deci si in
alimente, de unde pot a:unge cu usurinta la om? in sc1im),
radionucli"ii a:unsi in sol sunt putin meta)oli"ati de plante, ast%el
ca si organismele animale se vor gasi in cantitati reduse.
+. #%ectele radiatiilor asupra materiei vii
Compo"itia materiei vii di%era la plante %ata de organismele
animale, di%era de la un organ la altul, ceea ce %ace ca radiatiile sa
produca o multitudine de e%ecte, care , de multe ori, sunt greu de
e$plicat. In %unctie de tipul si energia radiatiei, se poate spune, in
17
general, ca radiatiile al%a sunt oprite de stratul superfcial al pielii,
radiatiile )eta pot traversa mai multi centimetrii de tesut moale, iar
radiatiile gamma, cosmice si neutronii interactionea"a sau trec cu
usurinta prin organism, putand traversa si )linda:e de plum).
In ca"ul contaminarii interne cu radionucli"i emitatori de radiatii
al%a, sunt produse le"iuni celulare grave, ca si in ca"ul neutronilor,
evidentiate destul de usor la nivelul aci"ilor nucleici.
In principal, e%ectul radiatiilor ioni"ante asupra omului se
datorea"a inducerii unor radicali li)eri si ioni cu reactivitate c1imica
mare si to$icitate, aparuti, mai ales, in interactiunea radiatiilor cu
apa din organism.
#%ectele )iologice la iradiere sunt multiple. 0a do"e mici de
radiatii, specifce %ondului natural, organismele reactionea"a in
limitele f"iologice normale, o stimulare temporara a
meta)olismului. !o"ele mari de radiatii, cu mult peste %ondul
natural, duc la distrugerea unor constituenti celulari, in special
aci"ii nucleici, iar in fnal celula, tesutul, sau c1iar organismul
moare.
.u toate organismele sunt a%ectate la %el. Cele mai inevoluate
specii, cum ar f )acteriile, re"ista do"e de iradiere de ordinul miilor
de 2raC, pe cand organismele cu sange cald mor la &-( 2C.
#%ectele )iologice ale radiatiilor ioni"ante pot f grupate in
e%ecte imediate, intar"iate si ereditare.
#%ectele imediate apar in mod deose)it la do"e mari de
e$punere si la nivelul unor organe sau al tesuturilor cu rata mare
de multiplicare A maduva rosieB. Iradierile unice, la nivelul intregului
organism, cu do"e de peste 1 2C, pot induce aparitia )olii de
iradiere care tratata precoce, poate duce la insanatosirea
)olnavului. 0a do"e de &- ( 2C, considerate do"e letale, cu tot
tratamentul aplicat, moartea survine in &0I din ca"uri. 0a do"e
mai mari de 10 2C moartea survine in cateva "ile sau c1iar mai
repede.
'ceeasi do"a sau mai mare, primita local de o parte a
organismului, poate f suportata, dar cu alte e%ecte imediate, cum
ar f eritemul, adica inrosirea pielii. !o"e locale mari si unice pot
produce necro"a partii respective.
Iradierea la nivelul organelor genitale cu do"e de &-( 2C induce
sterilitate permanenta, iar la do"e mai mici, sterilitate temporara.
18
#%ectele tardive apar dupa perioade mari de timp de la iradiere
si se mani%esta su) %orma de )oli maligne precum cancerul. Insa nu
toate persoanele e$puse la radiatii %ac cancer, dar gradul de risc
este mare.
;tudiile epidemiologice au dovedit aceste e%ecte tardive ale
radiatiilor nu numai la supravietuitorii )om)ardamentelor din
Maponia ci si la persoanele e$puse pro%esional, din care mai ales la
minerii din minele urani%ere si la populatia locala a%ectata de
testele nucleare din insulele Mars1all.
'lte e%ecte intar"iate, induse de e$puneri de peste 10 2C, sunt
opaciferea cristalinului si radiodermita cronica.
#%ect Conditie
Imediate
Moarte !o"e si de)ite de do"e
%oarte mari asupra celei
mai mari parti ale
corpului.
#ritem !o"e mari la supra%ata
pielii.
;terilitate !o"e mari asupra
testiculelor si ovarelor.
Intar"iate
5oli maligne Acancer,
leucemieB
>rice do"a sau de)it al
do"ei. /ro)a)ilitatea
depinde de do"a.
;e mani%esta peste ani.
Modifcari nemaligne
Acataracta, eritemB
!o"a %oarte mare.
!i%erite perioade de
mani%estare.
ul)urari de de"voltare Iradierea em)rionului.
;e mani%esta dupa
nastere.
#%ecte ereditare
Amal%ormatii, cancerB
>rice do"a sau de)it al
do"ei.
/ro)a)ilitatea depinde
de do"a.
;e mani%esta la
descendenti.
a)elul nr.1 = /rincipalele e%ecte daunatoare ale radiatiilor si
conditii de aparitie.
!o"a totala A2CB #%ectele iradierii
1000 Moarte la cateva minut de la e$punere
19
100
10
*
2
1
1
Moartea la cateva ore de la e$punere
Moarte la cateva "ile de la e$punere
,0I mortalitate in saptamanile urmatoare
e$punerii
10 I mortalitate in lunile urmatoare e$punerii
Dara mortalitate, dar crestere semnifcatva a
ca"urilor de cancer
;terilitate temporara la %emei si )ar)ati
a)elul nr.2 = #%ectele iradierii asupra omului.
,. Centralele nucleare - C.# CernavodG
In ca"ul C.# Cernavoda, tipul de reactor se numeste C'.!<
A C'.ada !euterium
<raniumB, care s-ar traduce
ast%el= sistem de reactor
canadian, moderator este
apa grea, iar com)usti)il
este uraniul si %ace parte
din tipul de reactori 49R.
Mie"ul reactorului A"ona
activaB se aHa intr-un
re"ervor cilindric ase"at ori"ontal, numit Calandria. Re"ervorul
Calandria este preva"ut cu 3+0 locasuri AcanaleB in care sunt
amplasate 3+0 tu)uri cu %asciculele com)usti)il. pastilele de
com)usti)il nuclear A)io$id de uraniuB cu diametrul de cca 10 mm
in numar de 30, introduse intr-un tu) de "ircaloC Aalia: in care
predomina "irconiulB, sudat la capete, alcatuiesc un creion de
com)usti)il? 3* de asemenea creione %ormea"a un %ascicul de
com)usti)il de cca 2& Pg, iar 12 %ascicule se introduc intr-un tu)
din cle 3+0 de canale. 'st%el intra in reactor = 2& 8g Q 12 %ascicule Q
3+0 canale R cca 114 tone com)usti)il nuclear.
'pa grea se utili"ea"a ca moderator, reHector si agent de
racire. In natura se gasesc concomitent 4 A1idrogen usorB, !
Adeuteriu sau 1idrogen greuB si Atitriu sau 1idogen supragreuB.
Raportul !E4 are valoarea 1,& Q 10
-4
. 'pa grea, cu o puritate ,,,+ I
se o)tine prin separare din apa o)isnuita, sau prin descompunerea
20
Schema reactorului CANDU
apei pe )a"a di%erentei dintre proprietatile f"ice si c1imice ale
moleculelor i"otopice.
,.1. Impactul asupra mediului
In conditii de %unctionare normala a sistemului, printre
radionucli"ii eliminati prin eHuenti, lic1i"i sau ga"osi, se aHa si
titriul, in cantitati care nu pot f negli:ate. 'ctivitatea eliminata este
de cca *&Q 10
10
56EM9e pe an. itriul apare in reactorul cu apa
grea, mai ales, prin activarea neutronica a deuteriului. otusi,
valorile concentatiei radionucli"ilor, inclusiv a tritiului, in conditii de
%unctionare normala a centralei, se situea"a mult su) concentratia
ma$ima admisa de normele de radioprotectie.
/opulatia lim%otro%a centralei, in ca"ul unui accident de )a"a
din proiect, va primi o do"a e%ectiva, pentru tot corpul de ma$im
0,02* m;v - valoare cu un ordin de marime su) do"a ma$ima
admisa pentru populatie. pro)a)ilitatea producerii unui ast%el de
accident este de un ca" la un milion de ani.
!eseurile de la C.# Cernavoda sunt stocate intr-un depo"it
local, care se aHa in incinta centralei, pentru o perioada de timp de
10 ani. 'poi acestea sunt trecute intr-un depo"it intermediar pentru
&0 de ani. <lterior se prevede trans%erul intr-un depo"it defnitiv.
10. 'ccidentele nucleare
10.1. /rincipalele accidente nucleare de pana
acum
;ursele ma:ore de contaminare radioactiva a mediului, implicit
a omului, care s-au dovedit destul de grave sunt date de=
-de%ectarea uneia sau mai multor componente ale reactorului
nuclear, al instalatiei unde se produc sau se separa diversi
radionucli"i?
-revenirea pe sol si deci scaparea de su) control a unor sateliti
purtatori de mici reactori nucleari?
21
-testele nucleare?
-pierderi de surse puternice de radiatii.
'ccidentul nuclear, con%orm defnitiei date de .ormele
Repu)licane de ;ecuritate .ucleara din Romania, este evenimentul
care a%ectea"a instalatia nucleara si provoaca iradierea siEsau
contaminarea populatiei si a mediului incon:urator peste limitele
admise.
Centralele nucleare electrice, cu reactori a caror putere
depaseste 300-400 M9e constituie sursele potentiale cele mai
periculoase de contaminare a mediului si e$punere la radiatii a
populatiei, in ca" de accident nuclear.
In %unctie de impactul posi)il asupra mediului in ca" de
accident, reactorii energetici se impart in reactori cu anvelopa si
%ara anvelopa. 'nvelopa este o constructie din )eton armat, avand
peretii cu grosimea de 1-2 m, care constituie ultima )ariera
impotriva raspandirii radionucli"ilor in ca" de accident? importanta
anvelopei este su)liniata de doua accidente grave care au avut loc
in ultimii 20 de ani. /rimul, la un reactor anvelopat american, s-a
soldat cu topirea "onei active, dar cu inHuenta minima asupra
mediului si asupra omului A 1ree Mile Island - ;<', martie 1,*,B,
iar al doilea la un reactor neanvelopat sovietic A Cerno)al- 1,+(B,
dar cu inHuenta catrasto%ala asupra mediului si populatiei umane.
Impactul celui de-al doilea a %ost marit si de tipul moderatorului
%olosit A graft, material care arde in ca" de accidentB.
/rincipalele accidente si activitati nucleare, cu impact asupra
mediului, care au avut loc de cand s-a inaugurat Kera nuclearaL,
sunt=
-iulie 1,4&, la 'lamogorodo in .e7 Me$ico - ;<', prima
e$plo"ie nucleara?
-( si , august 1,4&, 4iros1ima si .agasa8i - Maponia, atacuri
cu arme nucleareA prima cu uraniu-23&, a doua cu plutoniu-23,B,
e1ivalent cu 3& 8t .?
-1,4+ - 1,&1, la Celia)ins8-(& - <R;;, la istalatiile de
producere a plutoniului au %ost deversati cca 10
1*
56 in paraul
e8a?
-decem)rie 1,&2, la C1al8 River - Canada, accident la un
reactor soldat cu deversarea in apa de racire a 3,* Q10
14
56?
22
-octom)rie 1,&*, la 97indscale - Marea 5ritanie, accident la
un reactor avand ca moderator graftul, soldat cu incendiu si emisii
atmos%erice de radionucli"i?
-decem)rie 1,&*, la Pistim -<R;;, la instalatiile de producere a
plutoniului are loc o e$plo"ie a unui tanc cu deseuri, urmata de
imprastierea in mediu a *Q10
1*
56?
-1,&4-1,(3, in poligoanele de testare a armelor nucleare din
<R;;, ;<' si din oceanul /acifc, program intens de e$plo"ii
nucleare atmos%erice?
-1,(0-1,,0, in oceanele 'tlantic, /acifc si in marile 5arent si
Para, sunt aruncate deseuri radioactive, cca 1,3Q 10
1*
56?
-1,(&-1,+&, la ;ellafeld - Marea 5ritanie, la u"inele de
reprocesare sunt deversate anual in Marea Irlandei, cca 3,* Q 10
1&
56 de cesiu-13*?
-ianuarie 1,*(, la /alomares - ;pania, un avion 5-&2 cu
incarcatura nucleara su%era o ciocnire, re"ultand imprastierea in
mediu a plutoniului de la doua )om)e cu 1idrogen?
-martie 1,*,, 1ree Mile Island - ;<', accident la un reactor
nuclear anvelopat?
-aprilie 1,+(, Cerno)al - <craina, accident la reactorul nr.4,
neanvelopat, moderat cu graft si soldat cu e$plo"ie si incendiu,
care a dus la imprastirea a peste 3,*Q 10
1*
56 de radionucli"i ai
cesiului, strontiului, iodului si ai altor elemente?
-septem)rie, 2oiania in 5ra"ilia - pierderea unei surse de cesiu-
13* pentru radioterapiel se contaminea"a masiv mai mute
persoane, dintre care 3 au decedatin cateva saptamani.
In tara noastra au %ost evidentiate depuneri radioactive
datorate testelor nucleare atmos%erice, inclusiv ale testelor
e%ectuate in C1ina in ultimii 1& ani, dar mai ales %actorilor de
mediu, a alimentelor si a omului dupa accidentul de la Cerno)al.
10.2. 'ccidentul de la Cerno)Sl
'ccidentul de la Cerno)al poarta in sine o crima du)la= prima,
de sorginte te1nica, ca re"ultat al nerespectarii te1nicii securitatii
regimului de e$ploatare a centralei termonucleare, si a doua, de
caracter statal -politic. Conducerea de var% a %ostei <R;; a
23
incercat sa camuHe"e dimensiunile, proportiile si pericolul acestei
tragedii, din care cau"a nu s-au luat masurile de protectie
corespun"atoare. .u au %ost crutate nu numai tarile vecine, ci nici
propriul popor. /entru confrmare e de a:uns amintirea iesirii unei
)riga"i de elevi din Cerno)al, in "iua accidentului, la lucrarile de
camp, de organi"are si des%asurare la 1 mai la Piev a traditionalei
parade si demonstratii in timp ce vantul aducea dinspre Cerno)al
mase enorme de su)stante radioactive.
Reactorii de la Cerno)al sunt cu uraniu sla) im)ogatitA deci
mari producatori de plutoniu - material cu importanta strategica
militaraB, avand ca moderator o prisma de graft si ca agent de
racire apa. 'cesti reactori sunt in intregime de constructie ruseasca
si au trecut prin toate %a"ele de proiectare si constructie tipice
pentru un reactor de putere, asa incat personalul de e$ploatare
cunostea %oarte )ine tipul de reactor si considera ca nu este posi)il
nici un accident. 'ceasta convingere a dus la negli:area grosolana,
de catre personalul de e$ploatare, a tuturor regulilor sta)ilite
pentru %unctionarea reactorului. <na din cele mai importante reguli
era inter"icerea %unctionarii reactorului la o putere su) ,0I din
puterea nominala. .etinand cont de normele de e$ploatare si
dorind sa %aca un e$periment pentru verifcarea %unctionarii
tur)inelor generatoare de curent electric in regim inertial,
personalul de e$ploatare a co)orat puterea reactorului la 10 I din
puterea instalata Ae$perimentul se des%asura in noaptea dintre 2&
spre 2( aprilieB. Revenirea la normal nu s-a mai putut reali"a,
puterea reactorului a crescut )rusc la sute de mii de M9 in numai 2
secunde. 'ceasta a dus la cresterea mare a temperaturii "onei
active si la imposi)ilitatea opririi reactorului Adesi operatorul a dat
drumul )arelor pentru oprirea in ca" de avarie - locasele de
co)orare se de%ormasera datorita temperaturii ridicateB. 'u urmat,
la interval de cateva secunde, doua e$plo"ii succesive, care au
aruncat placa de )eton de 1000 de tone aHata deasupra
reactorului, cu rol de protectie, precum si cantitati mari de
com)usti)il nuclear incarcat cu radionucli"i de fsiune si moderator
ar"and, in curtea centralei. Moderatorul de graft a luat %oc si a ars
cca doua saptamani, cu toate e%orturile masive %acute de pompieri
pentru stingere. /rimele victime au aparut din randul pompierilor
care au stins aceste %ocare de incendii. In cursul e$plo"iei initiale,
precum si a indelungului incendiu, produsi de fsiune, produsi de
24
activare, precum si parti ale com)usti)ilului nuclear au a:uns in
atmos%era si s-au depus nu numai in :urul centralei, ci in toata
emis%era nordica. Cele mai a%ectate au %ost regiunile din <craina,
5elarus si Rusia. po"itia imediat urmatoare, in privinta
contaminarii, o ocupa tarile nordiceA .orvegia, ;uedia, DinlandaB
deoarece directia de deplasare a maselor de aer deasupra #uropei
a %ost in primele "ile ale accidentului, spre nor si nord-vest. In "ilele
de 2,, 30 aprilie si 1 mai, directia de deplasare a maselor de aer s-
a s1im)at spre sud ceea ce a dus la contaminarea atms%erei din
tara noastra. !atorita precipitatiilor si %enomenelor naturale de
depunere uscata, radionucli"ii au a:uns pe sol, intrand in celelalte
componente ale mediului Aapa, sol )ios%eraB.
Reactorul avariat a %ost inc1is intr-un sarco%ag de )eton pentru
a se evita contaminarea aerului si a pan"ei de apa %reatica. In
pre"ent au aparut fsuri in peretii sarco%agului? se e$ecuta continuu
masurari de do"e de iradiere in interior si de contaminare
radioactiva in e$terior.
10.3. 0acrimi poluate pe c1ipul #stului

!upa e$plo"ia reactorului nr. 4 al
centralei au %ost nevoie de doar cateva ore
pentru ca o arie de 40000 8m
2
sa devina
pentru mai multe decenii nelocuita si
necultiva)ila.
!atorita scurtei perioade radioactive,
iodul a disparut rapid. !ar, din 1,+,, in
regiune se o)serva o crestere a numarului
)olnavilor de cancer la tiroida, in special la
copii care aveau su) cinci ani in momentul
accidentului. Contaminarea interna umana la
nivelul tiroidei cu iod-131, a pre"entat o medie de ,00 56, cu valori
ma$ime de 2&00 56.
In restul #uropei a e$istat intotdeauna o radioactivitate de
supra%ata datorata cesiului-13*. .orul radioactiv, impins de
vanturi, s-a deplasat catre Rusia si ;candinavia, contaminand "one
din sudul Moscovei, sudul Dinlandei, ;uedia si .orvegia. Cateva "ile
25
mai tar"iu, norul a survolat centrul si sudul #uropei, precum si
cateva regiuni ale Marii 5ritanii. Cea mai grava contaminare a avut
loc in regiunile unde a plouat in timpul trecerii norului.
0a cincispre"ece ani dupa catastro%a, unele produse se aHau
inca su) o atenta supraveg1ere= carnea de ren din regiunea
0apland ADinlandaB, carnea de oaie din Marea 5ritanie sau pestele
din unele lacuri norvegiene si suede"e.
Cerno)ilul, locul celui mai grav accident din istoria %olosirii
pasnice a energiei atomice, ramane, in continuare, o prime:die
uriasa pentru #uropa. ;ingurul reactor ramas in %unctiune din cele
patru ale centralei ucrainene urmea"a a f inc1is la s%arsitul anului.
!ar sarco%agul de protectie, turnat in gra)a peste ramasitele
reactorului accidentat, este su)red, fsurile cau"ate de iradiatii si
intemperii eli)erand in atmos%era particule radioactive. #lementele
radioactive patrund in sol si contaminea"a apele %reatice inainte ca
acestea sa se verse in .ipru, raul care alimentea"a cu apa pota)ila
milioane de oameni. Mai mult, e$ista pericolul unui al doilea
accident nuclear. /otrivit specialistilor, in ca"ul unui uragan sau
cutremur de pamant constructia risca sa se pra)useasca, punand
in contact direct cu aerul cele circa 1(0 de tone de magma
radioactiva care se gaseste in continuare pe %undul reactorului
accidentat. T.u putem garanta securitatea Cerno)iluluiK,
recunostea unul dintre responsa)ilii centralei ucrainene.
Arctica nucleara
0ungile perioade %ara lumina, temperaturile e$treme si
mecanismele de crestere naturala deose)it de lente sunt
elementele care trans%orma regiunile arctice in e$traordinari
TcaptatoriK ai poluarii. 'ctivitatile industriale si militare au a%ectat
aceste ecosisteme deose)it de vulnera)ile si, mai departe, au
antrenat distrugerea aproape totala a mediului. ;ituatia este
catastro%ala in partea occidentala a /eninsulei Pola, in insulele
.ovaia Uemlia si in regiunile 'r1ang1els8 si .orils8. /rincipalii
responsa)ili de poluarea aerului din "ona sunt u"inele de pasta de
1artie si giganticele com)inate metalurgice instalate pentru
e$ploatarea "acamintelor de nic1el, cupru si %os%or. 0a originea
gravelor pro)leme de sanatate pu)lica se aHa emisiile de dio$id de
sul%, in crestere de la an la an Acirca (00 000 de tone pe an in
/eninsula Pola si 2 milioane de tone pe an in regiunea .orils8, la
s%arsitul anilor +0B.
26
@egetatia este total distrusa pe un larg perimetru din :urul
centrelor industriale Amai multe "eci de mii de 1ectareB si
degradata in restul "onei. Regiunea primeste, de asemenea,
poluarea generata de #uropa occidentala - transportata prin
sistemele atmos%erice - si o f$ea"a.
!e:a a%ectata de ploile acide, uriasa padure de coni%ere este,
in aceeasi masura, amenintata prin suprae$ploatarea legata de
industriile de prelucrare a lemnului. ;olurile, poluate pe mari
supra%ete prin intermediul "ape"ilor contaminate, contin rate
ridicate de metale grele Acupru, nic1el si "incB. Calitatea apelor
raurilor este in general mediocra. /re"enta unor concentrari
importante de lignosul%onati Aprodusi de industriile de pasta de
1artieB, amoniac, %enoli si metanol nu este o raritate. Micile rauri
din /eninsula Pola sunt saturate cu metale grele, caci minele si
topitoriile isi deversea"a in ele apele re"iduale.
!e la inceputul anilor &0, instalatiile nucleare civile si militare
supun regiunea la o noua amenintare. Cele mai multe teste
atomice au loc in ar1ipelagul .ovaia Uemlia Apeste o suta intre
1,&& si 1,,0B. Mari cantitati de deseuri radioactive solide si lic1ide
au %ost scu%undate in marile 5arent si Para. Dlota .ordului,
compusa in cea mai mare parte din su)marine si spargatoare de
g1eata nucleare - uneori %ara armament, dar intotdeauna cu
reactoare -, este divi"ata in mai multe )a"e infintate de-a lungul
tarmului de nord al /eninsulei Murmans8, iar centrala nucleara de
la /oliarnii este clasata TpericuloasaK de 'gentia Internationala
pentru #nergia 'tomica A'I#'B. In s%arsit, intre anii 1,(, si 1,++,
sovieticii au %olosit, de cel putin 20 de ori, e$plo"ii nucleare pentru
lucrari pu)lice si e$ploatari miniere. Cea mai mare parte a acestor
activitati nu este mentionata in rapoartele ofciale si nu se stie
decat %oarte putin despre contaminarea radioactiva a regiunii.
O mare sacrifcata
/rin anii 30, ;talin a creat, in mod artifcial, cele cinci repu)lici
ale 'siei Centrale APa"a1stan, <")e8istan, ur8menistan, Pirg1i"stan
si ad:i8istanB. <niunea ;ovietica a considerat intotdeauna aceasta
regiune ca un re"ervor de resurse naturale si de mana de lucru.
27
<riasele comple$e miniere si centre metalurgice pentru
e$ploatarea "acamintelor minerale din Pa"a1stan, niciodata
moderni"ate, au provocat pe plan local o poluare atmos%erica %oarte
puternica. !eseurile radioactive aparute ca urmare a e$ploatarii
minelor de uraniu din vestul Pirg1i"stanului sunt stocate %ara
protectie si ameninta sa polue"e cursurile de apa din <")e8istanul
vecin. In regiunea ;emipalatins8, mai putin populata, a %ost instalat
Tpoligonul de e$periente nucleareK, responsa)il de o grava
contaminare. In ansam)lul 'siei Centrale, aproape o treime din apa
de consum se pierde prin infltrare, atat sunt de invec1ite sistemele
de distri)utie. ;uprae$ploatate si lucrate %ara mena:area solului inca
din anii &0, pamanturile stepelor nordice semiaride Ain mod
traditional pasuni %ertileB sunt supuse acum ero"iunii eoliene. >r, la
%el ca "ona arctica, 'sia Centrala este o regiune %ragila, unde
conditiile climatice e$treme %ac ecosistemele %oarte sensi)ile.
In ce o priveste, Marea 'ral a %ost TsacrifcataK in mod deli)erat
de planifcatorii sovietici. 'pa principalelor doua Huvii de alimentare,
;ir-!aria si 'mu-!aria, a %ost deturnata pentru irigarea culturilor
intensive de )um)ac. /e de alta parte, %olosirea masiva a
%ertili"antilor si pesticidelor a contri)uit la epui"area si sterili"area
solului. ;caderea continua a nivelului Marii 'ral urma sa fe
compensata de apa raurilor din nordul Rusiei. !ar am)itioasele
proiecte de aductiune n-au va"ut lumina "ilei niciodata.
!esertifcarea s-a agravat, iar o parte a solului pustiit si salini"at,
sensi)il la ero"iunea eoliana, a %ost transportata de vanturi spre
terenurile agricole ale regiunilor vecine, care, la randul lor, s-au
degradat rapid.
.oi amenintari vin acum sa se adauge la pro)lemele mostenite.
Pa"a1stanul, <")e8istanul si '"er)aid:anul, cu a:utorul societatilor
petroliere multinationale, s-au lansat intr-o ampla campanie de
%orare in apele putin adanci ale Caspicii, antrenand riscul distrugerii
ecosistemelor acestei mari. <")e8istanul continua productia
intensiva a )um)acului practic in aceleasi conditii ca su) sistemul
sovietic A%acand u" masiv de %ertili"anti si pesticideB, la un nivel care,
in viitor, va %ace difcila %olosirea acestor pamanturi la altceva decat
cultura )um)acului. otusi, in ciuda acestui ta)lou destul de sum)ru,
nu tre)uie sa uitam ca 'sia Centrala poseda mari spatii montane
inca destul de )ine conservate.
28
2losar
Activitate. .umarul de"integrarilor radioactive spontane in intervalul
elementar de timp.
Arma nucleara. !ispo"itiv e$plo"iv a carui energie provine de la fsiunea sau
%u"iunea nucleelor sau de la amandoua.
Boala de iradiere. Im)olnavirea omului data de do"e de radiatii de peste 1 2C.
In %unctie de starea f"iologica a omului si de tratamenCul medical, revenirea la
normal se reali"ea"a rapid. /este ( 2C iradiere totala apare mortalitatea in &0I
din ca"uri.
Bomba atomica. 'rma nucleara de distrugere in masa, %oloseste energia
re"ultata in urma fsiunii nucleelor de uraniu-23& sau de plutoniu-23,. /uterea
se masoara in 8ilotone ec1ivalent de trinitrotoluen- e$plo"iv o)isnuit.
Bomba cu hidrogen. 'rma nucleara de distrugere in masa,
%oloseste energia re"ultata in urma %u"iunii nucleelor usoare de
1idrogen. !e"volta o putere mai mare, la nivel de megatone
ec1ivalent ..
29
Contaminare unica. 'dministrarea sau patrunderea unei cantitati dintr-un
radionuclid in organism o singura data.
Deseu radioactiv. Material radioactiv neutili"a)il, provenit din activitati
nucleare, cu concentratii ale radionucli"ilor mai mari decat limitele permise
pentru eliminare in mediul incon:urator.
Dezintegrare. rans%ormarea spontana a unui radionuclid in altul sau intr-un
element sta)il. /rin de"integrari succesive activitatea unui radionuclid se
reduce.
Moderator. Material %olosit in reactorul nuclear pentru a reduce energia si
vite"a neutronilor produsi in procesul de fsiune.
Timp de injumatatire fzica. impul dupa care numarul de nuclee ale unui
radionuclid se reduce la :umatate, implicit activitatea, prin de"integrare.
5i)liografe
1. C1iosila Ion= KRadiatiile si viataL, #ditura /aco, 5ucuresti, 1,,+?
2. 4arrison RoC M= K/ollution Causes, #Vects and ControlL, #ditura
1e roCal ;ocietC o% C1emistrC, 0ondra, 1,,4?
30
3. MellanC Pennet1= K9aste and /ollutionL, #ditura 5uttler and
anner, 0ondra, 1,,2?
4. ronto ., 5ogdanova = K1e post C1erno)Cl incidence o%
c1ild1ood t1Croid cancer in <8raineL, #ditura 9orld ;cientifc
/u)lis1ing, ;ingapore, 1,,,?
&. OOO Consiliul .ational de /rotectie Radiologica din Marea
5ritanie= Kraim cu radiatiiL, traducre de '. Ionescu, #ditura
te1nica, 5ucuresti, 1,+,?
(. OOO K/ollution and its containmentL, #ditura 1omas ea%ord,
#sse$, 2000?
*. OOO domino.8appa.roEe-mediaEdimineata.ns%E
+. OOO c1erno)Cl.ara$in%o.comEecol13.1tm
,. OOO 777.oecd.orgEe1cE9asteEInde$.1tm
'ne$a
Marimi si unitati de radiometrie si do"imetrie.
rans%ormare din sistemul tolerat in ;istemul International
31
Marimea
masurata
!efnitie ;istem
vec1i
;istem international Relatie de
trans%ormare
num
e
sim)
ol
unitate sim)
ol
nume
si
sim)ol
;ursa de
radioactivit
ate emite
radiatii R
activitate
.umar de
de"integr
ari pe
secunda
curi
e
Ci invers
ul
secun
dei
s
-1
5e6uer
el A56B
1CiR3,*
.
10
10
5
6
156R2*,03
.
10
-12
Ci
> parte din
radiatii
sunt
a)sor)ite
de corpul
uman
Rdo"a
a)sor)ita
Cantitatea
de
energie
primita pe
unitatea
de masa
iradiata
rad rad :oule
pe
8ilogra
m
ME8g 2raC
A2CB
12CR100rad
1m2CR100mr
ad 1 2CR100
rad
.umai o
parte din
radiatii au
e%ect
asupra
omului
Rdo"a
e%ectiva
#%ectul
radiatiilor
asupra
organism
ului uman
rem rem :oule
pe
8ilogra
m
ME8g ;ievert
A;vB
1;vR100rem
1m;vR100mr
em 1 ;vR100
rem
a)el preluat din cartea KRadiatiile si viataL.
32