ARHITECTURA

SISTEMELOR DE CALCUL
Curs 1 + 2
Cuprins
Sistemde calcul
Evoluia sistemelor de calcul
Clasificarea sistemelor de calcul
Reprezentarea informatiilor numerice
Concepte de logica digitala
3
Dispozitiv care lucreaz automat, sub controlul unui
program memorat, prelucrnd date n vederea producerii
unor rezultate ca efect al procesrii.
Dispozitiv care efectueaz calcule, n special o main
electronic programabil care execut operaii aritmetice,
logice sau care asambleaz, stocheaz, coreleaz sau
efectueaz un alt tip de procesare a informaiei, cu vitez
ridicat (The American Heritage Dictionary of the English
Language, !!!".
#rhitectura unui sistem de calcul definete$
CE trebuie s fac maina din punct de vedere logic
ISA (Instruction Set Architecture) #rhitectura %etului de &nstruciuni
CUMse implementeaz &%#, implementare fizic
MO (Machine Organization) 'rganizarea (ainii
Aplicaii
(ex. Netscape, Matlab, Word)
Sisteme de operare
(ex. Unix, Windows)
Compilatoare
Asambloare
Procesor Memorie Dispozitive I/O
Magistrale de date i control
Proiectare digital
Proiectarea circuitelor
Tranzistoare, Layout-ul IC
Elemente influenate de
arhitectura setului de
instruciuni
)mprirea ierarhic pe componente, porneste de la nivelul de *os (apropiat de
structura hardware-fizic a calculatorului"
i continua cu cel apropiate de utilizator prin considerarea elementelor
nivelului nalt (apropiat de componenta software-programe".
+ivelurile inferioare sunt constituite de componentele hardare
(tranzistori, circuite integrate, pori logice" ce stau la baza construciei
calculatorului
,rmeaz !nit"ile f!nc"ionale ale microproce#or!l!i (unitatea de control
ce administreaz ntreaga funcionare, unitatea aritmetico-logic ce execut
operaiile aritmetice i logice, memoria, magistralele etc."
+ivelul superior al programelor de aplicaii (cel mai apropiat de
utilizator" - nivelul microprogramat, nivelul limba*ului de asamblare i
nivelul limba*elor de programare de nivel nalt.
.omponenta hardare - totalitatea resurselor fizice de care dispune
calculatorul $
,nitatea .entral de /rocesare (entral !rocessing "nit 0 ./,", este componenta care controleaz
modalitatea de funcionare a calculatorului i execut i operaiile de procesare a datelor1 2/,3,
coprocesoare aritmetice, procesoare digitale de semnal, .&%.(.omplex &nstruction %et .omputer ",
4&%. (4educed &nstruction %et .omputer"
(emorii - formatul memoriei, coninut 5 adres, harta memoriei, 6pagini6, 7segmente6, memorie de
date, memorie de program.
Dispozitivele /eriferice - necesare pentru asigurarea interaciunii calculatorului cu mediul extern
(introducere de date5oferirea rezultatelor" /orturi de intrare5ieire (&5'"1
(agistrale de conexiune ntre componente 0 magistrala de sistem este mecanismul ce ofer
modalitatea de comunicare ntre componentele sistemului. (agistral 0 date, adrese, control
.omponenta #oftare cuprinde categorii
distincte de programe$
%isteme de operare , programele de aplicaii -
instruciunea, setul de instruciuni, program1
+ivele de abstractizare 0 limba*e de nivel nalt,
limba* de asamblare, cod main.
(firm8are - partea de microprograme"
are rolul de a asigura interfaa ntre hard8are i soft8are
este constituit dintr-o serie de rutine soft8are ce asigur interfaa ntre
componenta hard8are i programele de aplicaii.
9oate celelalte componente soft8are sunt guvernate de ctre sistemul de
operare i ruleaz sub 6ndrumarea: acestuia. #ccesul la componentele
hard8are ale sistemului (calculatorului" se face numai prin intermediul
sistemului de operare. /rogramatorul de soft8are de aplicaii utilizeaz
rutine ale sistemului de operare pentru un acces mai simplu la operaiile
de intrare5ieire cu partea hard8are a sistemului.
11
&nterfaa cu utilizatorul1
(anagementul memoriei1
(anagementul fiierelor1
(anagementul microprocesorului1
(anagementul dispozitivelor periferice.
12
componenta sistemului de operare ce asigur
interfaa cu utilizatorul (denumit n marea ma*oritate
a cazurilor componenta shell",
ofer modalitile prin care utilizatorul i
programele de aplicaii pot comunica cu sistemul
de operare i pot efectua cereri de servicii ctre
acesta.
reprezint capacitatea unui sistem de
operare (ntlnit de regul sub numele de sistem de
fiiere" de a permite utilizatorilor i
programelor de aplicaie de a manipula (crea,
modifica, redenumi, modifica, terge, etc." fiiere i
directoare.
asigur o bun administrare a modalitii de
utilizare a microprocesorului i a timpului alocat
de acesta diverselor programe n execuie.
+oiunea de baz cnd este vorba de timpul
alocat de procesor diverselor procese ale
programelor aflate n execuie este cea de cicl!
de cea#$
se refer la responsabilitate sistemului de
operare de a administra comunicaiile cu
dispozitivele periferice ale calculatorului
spre exemplu cu$ tastatura, mouse-ul, ecranul,
imprimanta, scanner-ul, modem-ul, unitatea
de .D-4'(, etc.
este legat de administrarea resurselor de memorie
principal a sistemului.
/rin f!nc"ia de management al memoriei, sistemul de
operare asigur n timpul funcionrii calculatorului
alocarea spaiului necesar aplicaiilor s ruleze, asftel ca
spaiile de memorie alocate aplicaiilor s nu
interfereaze ntre ele sau s nu se suprapun peste
spaiul de memorie alocat nsui sistemului de operare.
2. Evoluia
sistemelor de
calcul
;ondatori ai tiinei calculatoarelor $ #laise !ascal$ %otfried &ilhelm Lei'niz$
harles #a''age$ %eorge #oole (i laude )hannon
#laise !ascal (<=>-<==", a inventat n anul <=? prima main de calcul
operaional, denumit @(aina #ritmetic:, ce realiza operaiile de adunare i
de scdere
Lei'niz in <=A?construieste o masina de adunat si inmultit.
(atematicianul britanic harles #a''age (<BA<-<CB<" a inventat primul
dispozitiv ce poate fi considerat un computer n sensul modern al cuvntului,
prin proiectarea primul calculator cu executie automata a programului.
/roiectul prevedea principalele elemente ale calculatoarelor moderne -
unitatile de$ memorie, calcul, intrare, iesire si comanda.
# construit dou maini (funcionau cu aburi" de calcul$ 7Difference Dngine7 i
7#nalEtical Dngine71 %istemul de calcul era analogic, nu avea sistem de operare1
soft8are pentru calculatorul su - nume limba*ul de programare #D#.
(aina de calcul @Difference Dngine: - caracteristici$ ?!!! componente 1 cntrea > tone1
aproximativ > metri lime i metri i *umtate lungime.
)n *urul anului <CF! matematicianul englez %eorge
#oole a inventat #lgebra boolean care a rmas relativ
necunoscut i neutilizat pn n anul <A>C, cnd
teza de masterat a lui laude Elwood )hannon a
demonstrat cum conceptele lui #oole @94,D: i
@;#G%D: pot fi utilizate pentru a reprezenta
funcionalitatea comutatoarelor din circuitele
electronice.
<CB D. Harbour realizeaza prima masina de calcul cu
imprimanta.
<CA. I. Hurroughs construieste o masina de calcul de birou
perfectionata.
<A<. ;. Hald8in si J. (onroe incep productia de masa a masinilor
mecanice de calcul, cu patru operatii aritmetice.
<A>!. /roductia de masa a masinilor electromecanice de calculat
prevazute cu operatiile$ adunare, scadere, inmultire, impartire,
radacina patrata, subtotal etc.
21
Calculatorul ENIAC
%rima genera"ie in e&ol!"ia calc!latoarelor'()*+,()-*.
- caracterizat de utilizarea tuburilor electronice1
- calculatoarele erau destinate calculelor tiinifice i comerciale1
- in aceast perioad se ncadreaz calculatoarele Karvard (arL <
i D+&#.1
Har*ard +ar, < (&H( Automatic ontrolled alculator" (<A>C 0 <A??", fiind
format din mai multe calculatoare ce lucrau asupra unor pri ale aceleiai
probleme sub supravegherea unei singure uniti de control.
maina era construit din comutatoare, dispozitive mecanice, relee
electromagnetice al caror contacte lor *oaca rolul elementelor bistabile .
#stfel, se puteau codifica cifrele sistemului de numeratie binar.
coninea BF!.!!! de componente, avnd <= metri lungime, ,F metri
nlime i cntrind F tone.
numerele folosite n calcule erau de > de cifre, o nmulire dintre dou
numere dura ? secunde iar o mprire dura <! secunde.
/rimele calculatoare realizate cu tuburi electronice$
E-.A - Electronic -umerical .ntegrator And omputer a fost realizat prin
contribuia inginerilor Iilliam (auchlE , J. /resper DcLert si J. von +eumann
de la ,niversitatea din /ennsElvania ntre anii <A?> i <A?=. .u aceasta
ocazie s-a folosit ideea de a stoca in aceeasi memorie, atat datele, cat si
programul, ceea ce a permis modificarea relativ usoara a programului1
calculatorul avea > metri nlime, ocupa un spaiu de >! mp i cntarea
>! tone.
in construcia sa erau folosite <C.!!! tuburi cu vacuum, avnd nevoie de
o putere de <F! LI (suficient pentru a ilumina un mic ora".
/rincipala problem cu acest tip de calculator era fiabilitatea$ n fiecare zi
trebuiau s fie nlocuite aproximativ F! de tuburi cu vacuum.
<A?F$ a inceput constructia unui alt calculator electronic
DDM#. (Electronic Discrete /aria'le Automatic omputer" pe
baza lucrarii lui J.von +eumann. Dupa elaborarea structurii
logice de baza a calculatorului cu program memorat, au fost
stabilite entitatile functionale care concurau la realizarea
acestuia$
un mediu de intrare care sa permita introducerea unui numar nelimitat
de operanzi si instructiuni1
o memorie din care se citesc operanzi sau instructiuni si in care se pot
introduce, in ordinea dorita, rezultatele1
o sectiune de calcul, capabila sa efectueze operatii aritmetice sau logice
asupra operanzilor cititi din memorie1
un mediu de iesire, care sa permita livrarea unui numar nelimitat de
rezultate catre utilizator1
o unitate de comanda, capabila sa interpreteze instructiunile citite din
memorie si sa selecteze diverse variante de desfasurare a operatiilor, in
functie de rezultatele obtinute pe parcurs.
aveau n *ur de <!! de instruciuni complexe,
memorie de tip magnetic
includea dispozitive periferice
prelucrarea se fcea secvenial prin intermediul unui sistem de operare simplu (;(% i
&H%N% pentru maina de calcul &H( B!A?", folosindu-se att limba*ul de asamblare ct i
limba*e evoluate.
)n anul <AF= a aprut Gimba*ul de programare ;ortan
Dup anul <A=! au aprut limba*ele #lgol (AL/Orithmic Language" i .obol (COmmon
0usiness-Oriented Language - limba* orientat spre aplicaiile de afaceri".
.alculatoarele erau folosite n mare parte pentru calcule tiinifice, rezolvarea
sistemelor de ecuaii liniare i neliniare, ecuaii difereniale etc.
)n anul <AFF a devenit operaional primul calculator cu tranzistori, denumit 94#D&.
(9ransistor Digital .omputer".
Calculatorul Altair 8800
caracterizat prin folosirea tranzistorului pentru realizarea circuitelor logice
Generaia a doua in evoluia calculatoarelor (1954 - 1963)
caracterizat prin utilizarea circuitelor integrate pe scar mic
(%%& - %mall %cale &ntegration" i medie ((%& - (edium %cale
&ntegration"
n anul <AFC inginerul JacL OilbE a reuit s combine mai multe
componente pe o singur bucat de semiconductor, realiznd
astfel primul circuit integrat.
n anul <A=<, ;airchild (cercettor la 9exas &nstruments" i
9exas &nstruments au realizat primele circuite integrate
comerciale ce conineau funcii logice de baz, dou pori logice
fiind implementate prin intermediul a ? tranzistori bipolari i ?
rezistoare.
9. Koff, proiectant la &ntel, a creat primul microprocesor,
denumit &ntel ?!!?, ce avea >!! de tranzistoare i putea
executa =!.!!! operaii pe secund.
in <AB?, apare primul microprocesor de uz general -P C!C!
procesor pe C-bii, cu ?F!! tranzistori
efectua !!.!!! operaii pe secund.
#lte procesoare din aceast vreme au fost$ (otorola =C!!, ('% 9echnologE =F!,
Qilog QC!.
n <AB? Dd 4oberts lanseaz pe pia calculatorul #ltrair C!C!,
cu urmtoarele caracteristici$
bazat pe microprocesorul C!C!.
pre de >BFR.
memorie ?OH, programabil prin intermediul unui panou frontal cu comutatoare.
)n <ABF Hill 3ates si /aul #llen fondeaz firma (icrosoft i
implementeaz limba*ul de programare H#%&. .! pe #ltair CC!!
- primul lim'a0 de ni*el 1nalt disponi'il pe un calculator personal
#lte exemple de calculatoare din aceast perioad sunt$ #pple &
n <AB= , #pple && n <ABB, 94%-C! (bazat pe microprocesorul
QC!"
caracterizat prin construcia de calculatoare ce
utilizeaz circuite integrate pe scar mare (G%& -Garge %cale
&ntegration" i foarte mare (MG%& - MerE Garge %cale &ntegration"
exemple de calculatoare$ &H(-?>xx, M#S-<<5Bxx, &H(-
>!Cx, 4&#D>, .oral ?!<, &ndependent <!=, ;elix F!!!,
.oral CB>!.
n anul <AC< a fost scos pe pia primul calculator
personal (/. - /ersonal .omputer" avea urmtoarele
caracteristici$
microprocesor pe <=-bii C!CC
memorie 4'( H#%&.
floppE-disc de >=!OH capacitate
sistem de operare D'% <.!
pre <>=F R
Kard8are $ tehnici evoluate de impachetare si interconectare, proiectare circuite
integrate >D, componente optice, arhitecturi paralele pentru prelucrarea
inferentelor, retele neuronale.
%oft8are $ sisteme de operare cu interfata evoluata cu utilizatorul, limba*e
concurente, programare punctionala, prelucrare simbolica (limba*e naturale,
recunoasterea formelor, recunoaterea vorbirii ", /rolog, baze de cunostinte,
sisteme expert evoluate, .#D, multimedia, realitate virtuala, 8eb.
Dxemple de calculatoare$ statii de lucru, super-calculatoare, retele de
supercalculatoare.
9ehnologia telecomunicatiilor$ dezvoltarea extensiva a sistemelor distribuite,
retele locale, retele din fibra optica de mare capacitate retele de transmisii radio
la frecvente de ordinul 3Kz cu spectru imprastiat, telefonie digitala mobila,
fuzionarea tehnologiilor comunicatiilor si calculatoarelor.
/erformana (n +ov. !<"$ <B,FA /;G'/%
)n configuraia final, performana va fi de peste ! /;G'/%
+umrul nodurilor de calcul$ <C.=CC
+od de calcul$
,n procesor #(D 'pteron =B? (, 3Kz, <= nuclee"
,n accelerator grafic (3/," +M&D&# Oepler O!
(emorie$ DD4>, > 3H T = 3H
26.02.2013 31
+odurile de calcul sunt amplasate n !! de
dulapuri
+r. total de nuclee 'pteron$ AA.!!C
(emorie total$ B<!.<?? 3H
&nterconexiune$ 3emini, <!! 3bii5s
%istem de fiiere$ %pider, ?! 3H5s, capacitate
de peste <! /H
%istem de operare$ .raE Ginux Dnvironment
.onsum de putere$ C, (I
Cel mai rapid calculator - noiembrie 2012: Titan Cray XK7 (SUA) Fabricat
de Cray Inc.
Instalat la Oak Ridge National Laboratory (U.S. Department of Energy)
nc n dezvoltare
se bazeaz pe utilizarea inteligenei artificiale, a
circuitelor integrate specializate i a procesrii paralele
;olosirea procesarii paralele i superconductoarele fac
viabil inteligena artificial
/rocesarea molecular i cuantic precum i
nanotehnologiile vor duce la schimbari importante n
urmtorii ani
(area varietate a calculatoarelor a impus
clasificarea lor dup criterii precum$
cost,
capacitate,
complexitate,
aplicaii.
tipul !nit"ii centrale de prel!crare (./," sau al microproce#or!l!i
cele mai mari calculatoare tind s utilizeze uniti centrale de prelucrare constituite separat, de mare
vitez, cu componente complexe1
cantitatea de memorie principal pe care microprocesorul o poate utiliza
un calculator echipat cu o memorie principal de mare capacitate poate memora programe mai complexe i
chiar mai multe programe diferite n acelai timp1
capacitatea de stocare a memoriei a!1iliare
sistemele de calcul tind s fie echipate cu dispozitive periferice de memorare de mare capacitate1
&iteza perifericelor de ie2ire este o alt caracteristic
cele mai mari calculatoare sunt dotate cu dispozitive de ieire rapide, a cror vitez se msoar, spre
exemplu, n sute de mii de linii care pot fi tiprite
&iteza de prel!crare e1primat 3n milioane de in#tr!c"i!ni pe #ec!nd
((&/% - (illions of &nstructions /er %econd" variaz de la > - ? (&/% la cele mai mici calculatoare,
pn la mai mult de !! (&/% pentru supercalculatoare1
n!mr!l !tilizatorilor care pot avea acces la calculator n acelai timp
calculatoarele personale admit numai un singur utilizator, alte tipuri accept mai mult de doi sau trei
utilizatori n acelai timp, iar cele mai mari calculatoare suport sute de utilizatori simultan1
co#t!l #i#tem!l!i - poate varia foarte mult.
%isteme de calcul$
microcalculatoare
minicalculatoare
calculatoare mari (2mainframe3 "
supercalculatoare
%isteme de calcul nglobate (2em'edded3 "$
dotate cu un procesor Ui cu o functionare dedicate
unui anumit scop
sunt produse miliarde de sisteme n fiecare an
exemple$ telefoane mobile, /D#, (/> plaEer-e, 3/%-uri, DMD plaEer-e, etc.
#proximativ C!V din procesoarele produse n acest moment sunt
dedicate microdispozitivelor.
Statii de l!cr! 'or4#tation#. - de obicei
calculatoare din familia microcalculatoarelor (spre exemplu
calculatoarele personale" cu putere de procesare medie,
capabilitWi grafice Ui multimedia ridicate, de obicei
conectate la &nternet1
Ser&er,e - ofer diferite servicii staWiilor (clienWilor". Din
punct de vedere hard8are un server poate rula att pe un
microcalculator (calculator personal", ct Ui pe arhitecturi
hard8are dedicate acestui scop1
pot fi folosite cu uurin de neprogramatori datorit numrului
mare de pachete de programe de aplicaii disponibile
lucreaz folosind sisteme de operare, ex$ Iindo8s, Ginux, etc.
au aplicabilitate in orice domeniu de activiate
exist un mare numr de variante, n ceea ce privete
dimensiunea$ de la calculatoare personale portabile (laptop" pana
la puternice staii de lucru (desLtop 8orLstations" care sunt
utilizate pentru calcule inginereti i tiinifice
#rhitectura de baza$
unitatea centrala de procesare este implementata cu un microprocesor
circuit integrat monolitic1 constituite dintr-o pastila de %iliciu (.&/", care inglobeaza cateva
milioane de tranzistoare 0 realizat pe baza tehnologiei siliciului implantat pe rubin in variante
('% ((etal-'xidX%emiconductor"
9ehnologiile de realizare urmaresc 0 densitate sporita de componente (tranzistoare", avand o
anumita capacitate de stocare
necesita un numar mic de componente pentru implementarea ./, si a interfetelor
cu magistrala
dispune de structura modulara, realizata dupa criterii functionale si constructive,
structura sistemului este in *urul magistralei
dispozitivele periferice de intrare5iesire sunt cuplate la magistrale prin interfete
seriale sau paralele
controlerele de acces direct la memorie (D(#" au rol de a degreva unitatea
centrala de procesare de urmarirea permanenta a transferurilor de date realizate
intre memoria interna si memoria externa, tratata ca dispozitiv periferic de
intrare5iesire
memoria este realizata modular$
module de memorie alocate ca zona de lucru pt utilizator (4#( 0 Random Acce## Memor5"
module de memorie destinate memorarii unor programe din soft8are-ul de baza cu care este
echipat microcalculatorul (4'( 0 Read Onl5 Memor5"
mrime medie, ce nu este portabil
sistem de calcul lo8 cost (relativ" - tot ce era inferior unui mainframe Ui unui
supercalculator, att ca putere de procesare ct Ui ca dimensiune fizic
dispun de memorie principal de mare capacitate
sunt folosite in aplicatiile multiutilizator (poate suporta F! de utilizatori
simultan", pentru executarea unor programe de aplicatii specializate destinate
universitWilor, ramuri ale industriei - la masini de control numeric, automatizari
industriale, prelucrarii de texte, precum si pentru transmisii de date intre
sistemele dispersate geografic, datorita facilitatilor oferite in cadrul proceselor
de comunicatii
poate deservi o reea de terminale simple
Deprecated - termen folosit n anii =! Ui B! pn la apariWia microcalculatoarelor1 in
perioada <AB!-<AC! numarul lor a avut o crestere anuala de cicrc >F-?!V, care
actualmente este in scadere datorita utilizarii microcalculatoarelor.
#rhitectura minicalculatoarelor$
structura compusa din module functionale, intreconectate prin una sau mai multe
magistrale - structura ce premite flexibilizarea configurarii
structura diversificata este asigurata si pentru sistemul de intrare5iesire
;irme producatoare$ &H(, Iang, 9exas &nstruments, Ke8lett /acLard, etc
Dxemple$ &H( #%5?!! sau DD. Max5BF!
maUini multiprocesor, cu putere mare de procesare, ce opereaza cu viteze
foarte ridicate
neorientate ns spre un anumit tasL precis ci mai degrab destinate
aplica6iilor critice7 prel!crrilor #imple a#!pra !n!i &ol!m mare de date7
#al&area 8i backup,!l ace#tor date
suport prelucrri cerute de sute, chiar mii de utilizatori precumi calcule
specializate
solicita spatii speciale si proceduri de mentinere in functiune1 functioneaza de
regula non-stop, ceea ce implica un acces controlat la date si un sistemde
protectie adecvat
este solicitat de companiile care vehiculeaz i prelucreaz un volummare de
informaie, precum$ spitale mari, societati bancare - domenii cu necesitati
sporite de prelucrare a datelor
dintre firmele producatoare$ &H(, ,+N%&%, K'+DNIDGG
exemplu - modelul >A! al &H(
sisteme de calcul considerate la momentul apariWiei drept cele
mai performante din lume n ceea ce priveUte viteza de
procesare a datelor
posed resurse hard8are i soft8are deosebite
utilizat n industria de aprare, n lumea cercetrii tiinifice,
n unele universiti, n industria aeronautic i spaial, n
domenii precum$ explorarile petroliere, conservarea energiei,
simulari in domeniul energiei nucleare, etc
arhitectura acestora poate include peste opt unitati centrale
de prelucrare
poate executa peste <,C miliarde de instructiuni pe secund
.ercetari se realizeaza in %,# si Japonia de firme ca$ ;u*itsu,
.raE 4esearch, D9# %Estems, &H(, %unY
%istem de calcul ncorporat ntr-un anumit
dispozitiv electronic
Dste dedicat pentru o anumit funcie particular
+u este vizibil direct de ctre utilizator
'rice sistem de calcul diferit de un calculator
de uz general
Dxist zeci de sisteme de calcul dedicate n
fiecare locuin i automobil
#utomobile
#H% (Anti-loc, #ra,ing )ystem"
D%/ (Electronic )ta'ility !rogram"
#irbag
.ontrolul transmisiei
%uspensie activ
.heie inteligent
.omunicaie
9renuri
#eronave
9elecomunicaii
%isteme medicale
#plicaii militare
4adare
%isteme de navigaie
#rmament
Dlectronic de
consum
#parate 9M
Decodoare 9M
#parate foto digitale
9elefoane mobile
.alculatoare /D#
#parate 3/%
.onsole de *ocuri
#parate DMD, (/>
Dchipamente de birou
.opiatoare
&mprimante
%canere
#parate electrocasnice
.uptoare cu
microunde
9ermostate
(aini de splat
%isteme de securitate
#utomatizri industriale
.onstrucii
4obotic
(6Johnnie:, ZK. ,lbrich,
;. /feiffer, ,9 ([nchen"
50
principiile arhitecturii von +eumann (anii <A?!" sunt n
continuare la baza maUinilor de calcul contemporane. Da este
denumit aUa dup matematicianul austro-ungar John von
+eumann.
descrie un calculator cu cele patru module importante$
unitatea aritmetic-logic (,#G", unitatea de control (,.",
memoria central Ui dispozitivele de intrare5ieUire
(prescurtat &5D"1 interconectate prin magistrale pe care
circul datele de calcul Ui datele de program (instrucWiuni" Ui
conduse n tactul unui ceas (Uir de impulsuri continuu".
alte arhitecturi ntrebuinWate la calculatoarele de uz general
sunt de exemplu arhitectura Karvard Ui arhitectura dataflo8.
%e refer la acele atribute ale
sistemului care sunt vizibile
programatorului i care au un
impact direct asupra execuiei
unui program$
setul de instruciuni main1
caracteristicile de reprezentare
a datelor1
modurile de adresare1
sistemul de intrare 5 ieire
(&5'".
Unitatea
Aritmetic-
Logic
Unitatea de
Comand i
Control
Regitri
Magistrala sistem
I/O 1
CPU
Memoria principal
Memoria
secundar
M
a
g
i
s
t
r
a
l
a

C
P
U

i
n
t
e
r
n

M
a
g
i
s
t
r
a
l
a

d
e
d
a
t
e
M
a
g
i
s
t
r
a
l
a

d
e

a
d
r
e
s
e
M
a
g
i
s
t
r
a
l
a

d
e

c
o
n
t
r
o
l
I/O n
Memoria cache
CPU-memoria
principal!
.
.
.
(emoria unui sistem de calcul se poate mpri n dou clase mari de memorie$
memoria principal sau intern (pe scurt, memorie" i memoria #ec!ndar sau
e1tern (reprezentat de diferite medii de stocare externe".
/entru a putea fi executat, un program trebuie mai nti ncrcat n memoria principal.
Memoria principal conine ntotdeauna programul curent ce se
execut i datele curente ce sunt procesate.
Memoria e1tern reprezint modalitatea de stocare a datelor pe termen lung, fiind o
memorie nevolatil.
Memoria intern este o memorie volatil, al crui coninut se pierde o dat cu
nchiderea calculatorului. (emoria intern este de regul identificat cu aa-numita
memorie 4#( (4andom #ccess (emorE", o memorie care poate fi att citit ct i
scris.
.oninutul memoriei 4#( poate fi att citit ct i scris, deci modificat cu uurin.
/rogramele utilizeaz memoria 4#( pentru a fi executate i a procesa date.
(emoria cache este o memorie intermediar utilizat pentru stocarea valorilor din memoria 4#( nainte de a fi
prelucrate de microprocesor. Dste o memorie foarte rapid i este utilizat pentru a mri viteza de procesare a
datelor n drumul lor din memoria 4#( spre microprocesor.
(ecanismul de funcionare$ un program n execuia este stocat n memoria 4#(, iar instruciunile i datele
programului ce vor fi executate ntr-un timp foarte apropiat sunt aduse nti n memoria ultrarapid de tip cache.
De aici, datele i instruciunile sunt transferate ctre microprocesor1 n acest mod, microprocesorul va utiliza
direct memoria cache care este mult mai rapid dect memoria 4#( i, drept urmare, viteza de procesare crete.
%ingurul tip de memorie mai rapid dect memoria cache este memoria intern a procesorului, format din
regitrii microprocesorului.
3. Reprezentarea
informatiilor
numerice
%isteme de numeratie$
set de simboluri
set de reguli de reprezentare
baza \ numarul de simboluri folosite
sisteme ponderale5neponderale
,n #i#tem de n!mera"ie este constituit din ansamblul
regulilor de reprezentare a numerelor folosind cifre.
ifrele sunt simbolurile utilizate pentru reprezentarea
numerelor
%istemele de numeraie pot fi poziionale sau
nepoziionale.
%istemul de scriere roman este un sistem
nepoziional care reprezint numerele prin
compunerea cifrelor n mod repetat ncepnd cu
cele mari i obinnd valoarea numrului prin
nsumarea lor.
%istemele poziionale au asociat o 'az care
reprezint numrul total de cifre utilizate.
Hit$
unitate elementara de informatie
poate avea valoarea ! sau <.
#ceste valori corespund fizic unor nivele de
tensiune, n funcie de circuitele electronice cu
care este construit calculatorul.
starea unui bistabil, sau a unei celule
elementare de memorie
Modul n care se reprezint datele numerice ntr-un calculator are
legtur direct cu structura CPU, avnd influen asupra dimensiunii
registrelor de uz general locale, al dimensiunii magistralei interne i al
complexitii unitii de execuie.
7.uvintele7 pe care le nelege calculatorul formate
din C bii se numesc octei (n engl. 'ytes".
'ctet (bEte"$
grup de C biti
unitatea elementara de adresare la cele mai multe
calculatoare actuale (inclusiv &ntel xC="
poate reprezenta$ o valoare numerica, !n caracter 'cod
ASCII., un set de variabile (semnale" logice
DB - bitul cel mai semnificativ
D! - bitul cel mai putin semnificativ
7 6 5 4 3 2 1 0
.uvant (8ord"
D<F-DC - octetul superior (Kigh"
DB-D! - octetul inferior (Go8"
- folosit pt. reprezentarea intregilor, simpla precizie
7 6 5 4 3 2 1 0 15 14 13 12 11 10
9 8
Dublu-cuvant (double word):
32 biti, 4 octeti, 2 cuvinte
D31-D16 cuvantul superior
D15-D0 cuvantul inferior
folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa (dubla
precizie la sistemele pe 16 biti) sau in virgula flotanta
31 ...... 24 23 ...... 16 15 ...... 8 7 ...... 0
.uadruplu-cuvant (]uad-8ord"
=? de biti, C octeti, ? cuvinte, dublucuvinte
folosit pentru reprezentarea numerelor in virgula fixa
(dubla precizie pt. sist. pe > biti" si in virgula flotanta
(mobila"
;ormate extinse$
C! de biti - pt. reprezentarea numerelor in virgula
flotanta (formate interne5intermediare"
63 0
< O sau < Oilo octet (< Oilo bEte" \ <!? bEtes (
<!
"
< (sau < (ega octet (< (ega bEte" \ <!? O (
!
"
<3 sau < 3iga octet (< 3iga bEte" \ <!? ((
>!
"
baza sistemul
simboluri/cifre
2 Binar 0, 1
8 Octal 0,1,2,3,4,5,6,7
10 Zecimal 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9
16 Hexazecimal
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,A,B,C,D,E,F
%isteme de numeratie$
sistemul binar$ putine reguli, multe cifre
sistemul zecimal$ multe reguli, mai putine cifre
sistemul hexazecimal$ sistem intermediar intre binar si zecimal
Reprezentarea numerelor, comparativ, n zecimal, binar, octal i hexazecimal


ZECIMAL BINAR HEXAZECIMAL
1 00000001 01
2 00000010 02
3 00000011 03
4 00000100 04
5 00000101 05
6 00000110 06
7 00000111 07
8 00001000 08
9 00001001 09
10 00001010 0A
11 00001011 0B
12 00001100 0C
13 00001101 0D
14 00001110 0E
15 00001111 0F
16 00010000 10
17 00010001 11

255 11111111 FF


4. Concepte de logica
digitala
Simboluri
Operatorul NOT in algebra booleana se poate
reprezenta prin simbolul:
Fig.2 Exemplu efect poarta AND, cu
diagrama temporala ce ilustreaza
relatia intre intrare si iesire
Operatorul binar AND in algebra booleana - efect produsul logic (multiplicare) intre A si B; se
poate reprezenta: AB, A*B
Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 1 numai daca
TOATE intrarile sunt la nivel logic 1
F=ABC
A
B
C
F=AB
A
B
F
A
B
OR
Operatorul binar OR suma logica intre A sau B se poate
reprezenta: A+B
Fig. 1 Iesirea este la nivel logic 0 daca
oricare intrare este la nivel logic 0
Operatorul sau exclusiv: A
B
Intrari Intermediar Iesiri
B A A.B A + B Q
0 0 0 1 1
0 1 0 0 0
1 0 0 0 0
1 1 1 0 1
Intrari Iesiri
A B C D Q
0 0 1 0 0
0 1 1 1 1
1 0 1 1 1
1 1 0 0 1
Intrari Intermediar Iesiri
C B A A.B.C B C B+C A.(B+C) Q
0 0 0 0 1 1 1 0 0
0 0 1 0 1 1 1 1 1
0 1 0 0 0 1 1 0 0
0 1 1 0 0 1 1 1 1
1 0 0 0 1 0 1 0 0
1 0 1 0 1 0 1 1 1
1 1 0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 0 0 1
&mplementarea unei functii booleene folosind porti logice
%olutie posibila