Moara cu noroc

Ioan Slavici este unul din adeptii realismului clasic. In scrierile sale se refecta mai
ales lumea satului transilvanean. Morala religioasa este convertita intr-o etica a
raporturilor interumane si devine principiul de functionare al acestei lumi.
Moara cu noroc de Ioan Slavici este o nuvela realista, de factura psihologica, prin
tematica, prin confict, prin modalitatile de constructie a personajului si de
investigare psihologica. Intr-o nuvela psihologica, accentul cade asupra
complextitatii personajului, asupra transformarilor interioare ale constiintei sale si
asupra tensiunilor sufetesti traite de acesta. Lumea din afara este generatoarea
miscarilor de constiinta. Planul analizei psihologice este supus unei teze morale,
goana dupa inavutire distruge echilirul interior si provoaca inevitail catastrofe la
nivelul relatiilor interumane. !ste tratata parvenirea individului intr-o societate
pentru care nu este pregatit, pe care doreste sa o inteleaga si sa i se integreze, in
care esueaza, totodata dezumanizandu-se treptat. "naliza starilor constientizate ale
personajului ne conduce spre cheia in care este indicat sa #e lecturata o astfel de
nuvela. $rica, osesia anului, alienarea, erosul, #ecare dintre acestea ar putea
constitui tema operei, in functie de perspectiva lectorului.
%eza de la care porneste Ioan Slavici este formulata in cuvintele atranei din
incipitul nuvelei si se refera la raportul dintre fericire si ogatie. Potrivit acesteia,
fericirea nu treuie cautata in unastarea materiala otinuta cu orice pret& 'omul
treuie sa se multumeasca cu saracia sa, caci, daca este vora, nu ogatia, ci
linistea coliei tale te face fericit.' $raza concentreaza viziunea despre lume a
autorului, teza morala care valideaza continutul rotund al suiectului.
(uvela aordeaza tema familiei traditionale pe care o suordoneaza temei
destinului si o pune su drama comunicarii. )a nuvela psihologica, aceasta
urmareste manifestarile unor conficte exterioare in planul constiintei personajelor.
Tema nuvelei poate # privita din mai multe perspective. *in perspectiva sociala,
nuvela prezinta incercarea lui +hita de a-si schima statutul social , din cizmar vrea
sa devina hangiu- pentru a-i asigura familiei sale un trai indestulat. *in perspectiva
moralizatoare, nuvela prezinta consecintele nefaste ale dorintei de a avea ani.*in
perspectiva psihologica, nuvela prezinta confictul interior trait de +hita, care,
dornic de prosperitate economica, isi pierde pe rand increderea in sine si in familie.
Titlul nuvelei are valoare simolica, #ind in acelasi timp si ironic-realist. (orocul
asteptat se dovedeste a # ghinion, datorita aordarii gresite a destinului.
Sustantivul 'moara' capata o semni#catie ascunsa. In locul morii care macina
ucatele necesare traiului, se afa o carciuma. Moara cea veche a cazut in paragina,
semn ca ea nu mai este de folos intr-o societate centrata pe alte valori. *aca moara
macina ucatele, carciuma este loc al pierzaniei, 'macina' destine umane.
Perspectiva narativa este oiectiva, deoarece autorul povesteste evenimentele
relatate, fara a se implica emotional. (aratorul operei este heterodiegetic, deoarece
naratiunea are loc la persoana a III-a.
"c.iunea nuvelei se desf/0oar/ 1ntr-un spaiu real, transilv/nean, fapt indicat de
secven.ele descriptive de la 1nceputul capitolului al-II-lea& 2*e la Ineu, drumul de
.ar/ o ia printre p/duri 0i peste .arini.2 Timpul desf/0ur/rii ac.iunii este cea de-a
doua jum/tate a secolului al-3I3-lea, moment al apari.iei 0i al dezvolt/rii rela.ii
capitaliste la sat, iar indicii temporali de ordin religios indic/ derularea ac.iunii 1n
interval de un an, de la Sf. +heorghe, c4nd +hi./ ia 1n arend/ c4rciuma de la Moara
cu noroc, p4n/ de Pa0te, c4nd locul arde, iar protagoni0tii mor.
$iind o nuvel/ psihologic/, 1n 2Moara cu noroc2 de Ioan Slavici, confictul central
este cel moral 5 psihologic, confict interior al protagonistului.
Incipitul, construit pe aza dialogului dintre +hita si soacra ilustreaza confruntarea
dintre mentalitatea traditionala, cumpatata, ce pune in prim-plan linistea si fericirea
familiei, si gandirea capitalista, moderna. Simolizand intelepciunea populara,
atrana stie ca ogatia nu determina fericirea &67mul sa #e multumit cu saracia sa,
caci, daca e vora, nu ogatia, ci linistea coliei tale te face fericit2.
$raza citata,care deschide textul, exprima, in fapt, o opinie a unei intregi
comunitati, din moment ce personajul mandatat sa o rosteasca nu primeste nici un
nume din partea autorului, aparand episodic in nuvela prin referinte precum mama
"nei, soacra lui +hita.
In expozitiune, +hita, cizmar sarac, dar onest si muncitor, doreste sa-si schime
statutul social si ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. 7 vreme afacerile
merg ine. 7amenii nu mai spun ca se vor opri la han, ci la moara lui +hita, semn al
sociailitatii lui. Personajul alter ego, atrana este garantul ordinii morale, asigurand
ocrotirea acesteia si tinand legatura cu divinitatea. "paritia lui Lica Samadaul, seful
porcarilor si a turmelor de porci, constituie intriga nuvelei pentru ca declanseaza in
sufetul lui +hita confictul interior si tulura echilirul familiei sale.
*esfasurarea actiunii ilustreaza procesul de instrainare a carciumarului fata de
familia sa, caci, dornic de a se imogati, se indeparteaza treptat de "na si devine
complicele lui Lica in diverse nelegiuiri, primind de la acesta ani otinuti din crime
si jafuri. !ste anchetat in doua randuri, #ind acuzat de complicitate in jefuirea
arendasului si chiar in uciderea unei femei si a copilului e, dar nu se poate dovedi
nimic. Mustrarile de constiinta alterneaza cu momentele de sinceritate in care ii
cere iertare sotiei. )arciumarul se aliaza cu Pintea, jandarmul, fost hot si tovaras de-
al lui Lica, pentru a-l da in vileag pe Samadau, dar nu joaca cinstit, deoarece
doreste sa-si pastreze anii otinuti din afaceri necurate.
Punctul culminant prezinta dezumanizarea lui +hita care isi arunca nevasta in
ratele lui Lica, incercand sa-l atraga intr-o capacana. *ezgustata de lasitatea
sotului ei, "na i se daruieste lui Lica. )and +hita isi da seama de acest lucru, o
ucide, iar apoi este si el ucis de 8aut, din ordinul lui Lica.
*eznodamantul este tragic. 9n incendiu provocat de oamenii lui Lica, mistuie
carciuma de la Moara cu noroc. Pentru a nu cadea viu in mana lui Pintea, Lica se
sinucide. Singurele personaje care supravietuiesc sunt atrana si copii, nuvela
avandastfel un caracter moralizator.
Finalul o readuce in prim-plan pe atrana. "ceasta incheie simetric nuvela, printr-o
replica privitoare la destinul implacail 'asa le-a fost data:...' . "vertismentul initial
isi con#rma astfel valoarea de adevar universal, implacail in ordinea unei lumi
ordonate conform unor principii morale solide. $inalul nuvelei se produce in spiritul
catharsis-ului aristotelic, ;anul, ca spatiu al male#cului este mistuit de facari, iar
personajele, pentru ca adica de la legi ine constituite, de la etica, vor disparea si
ele de pe scena lumii.
8aportul dintre incipit si #nal ilustreaza conceptia despre constructia suiectului
'frumos e numai ceea ce e pe deplin format, desavarsit, perfect, rotunjit, intreg',
a#rma Ioan Slavici. "stfel scriitorul porneste intotdeauna de la o teza morala, pe
care uneori o formuleaza prin intermediul unui personaj. )onstructia simetrica,
rotunda este caracteristica formala a naratiunilor lui Slavici, caracteristica ilustrata
stralucit prin nuvela Moara cu noroc.
7pera este impartita in <= capitole, #ecare dintre ele #ind ine delimitate avand un
suiect concentrat. Tehnica narativa este clasica, cronologica, evenimentele #ind
inlantuite temporal si cauzal, fapt care confera textului veridicitate. )onstructia
riguroasa este sustinuta de existenta unui #r narativ unic. *esi confictul exterior se
refecta si in constiinta personajului, nu se poate vori despre doua planuri narative,
ci despre unul singur, care se rami#ca pe doua coordonate.
Personajele nuvelei sunt ine conturate, veridice, rotunde ,dupa !. M. $orester-,
#ind rezultate ale propriilor fapte, actiuni si ganduri, actionand lier, neconstranse
decat de forta destinului. Personajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui
Slavici este +hita, care, impreuna cu sotia sa, "na si Lica Samadaul formeaza
'triunghiul nefericirii'.
In conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale& realismul
psihologic ,evolutia personajului- si clasicismul , viziunea de ansamlu care priveste
destinele personajelor-, rezultatul #ind un personaj individualizat. !ste urmarita
decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea ogatiei, a aceluia
care din un gospodar se transforma in impatimit de ani, pentru care e gata sa
renunte la valorile morale, refuzand sa vada ca de fapt, ogatia lui era 'linistea
coliei'. Indepartarea de nevasta, copii, il fac sa se trezeasca singur, coplesit de
regrete, de sete, de razunare, de manie, sentimente care, inevitail duc la crima.
"na, care era 'prea tanara, prea asezata, prea landa', reprezinta un personaj-
arometru fata de atitudinea lui +hita, ea #ind sensiila la modi#carile starii
acestuia si evoluand paralel cu el in directia nefasta. Pentru a-si contura
personajele, Ioan Slavici se foloseste de toate tipurile de caracterizare, atat direct
,de catre narator, alte personaje, autocaracterizare-, cat si de cea indirecta, prin
fapte, vore, ganduri.
Caracterizarea directa asupra lui +hita reiese din autocaracterizarea pe care
acesta si-o face in momentele de luciditate & 'eu n-am sa ma iert cat voi trai', 'ce
sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea', din caracterizarea pe
care i-o face "na& 'nu e decat o muiere imracata in haine aratesti'> si de catre
narator& 'mai de tot ursuz', 'pus pe ganduri', 'nu mai zamea ca inainte'.
Mijloacele de caracterizare indirecta sunt predominante si diversi#cate. *ialogul
este reprezentativ pentru ilustrarea unor trasaturi de caracter, de exemplu in scena
din incipitul nuvelei, in care +hita si soacra sa, afati pe pozitii opuse, isi reliefeaza
schemele mentale si comportamentale. Prin intermediul unor secvente de monolog
interior sunt redate gandurile si framantarile personajelor, realizandu-se investigatia
psihologica. Ilustrativ in acest sens este monologul interior al lui +hita 'nici
cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoase in spinare'.
!volutia lui +hita este dramatica. !l traieste o drama psihologica, ce se naste din
confictul interior al personajului --- dorinta de a ramane cinstit este la fel de
puternica precum aceea de a se imogati. 7mul land, harnic, de la inceputul
nuvelei, se transforma intr-o '#re ciudata', 'neizutind sa-si puna in acord esenta cu
aparenta existentiala, decat cu pretul vietii'. ,+eorge Munteanu-
+hita se dezumanizeaza, devine fricos, las, fuge de 'eul' sau real, cauta un alt 'eu',
iluzoriu, ce-l va conduce spre moarte. Mai mult decat atat, incepe sa se supuna
,chiar daca nu asta isi doreste- lui Lica, iar fata de propria familie joaca rolul
onorailitatii.
Lica apare ca un stapan al locurilor si se impune prin prezenta sa autoritara. $actor
esential in dezvoltarea confictului, lui Lica i se contureaza acum portretul #zic si
moral, prin descriere si naratiune. Portretul este conturat printr-o serie de
enumeratii. )on#gurarea imaginii porneste dinspre exterior si vizeaza varsta si
aspectul general al trupului - 'inalt si sla', apoi se #xeaza asupra fetei pentru a
sugera caracterul personajului & un om dur, rece, cinic, dar si de o frumusete
male#ca. Statutul social este sugerat printr-o propozitie simpla, enuntiativa - 'Lica
era porcar'. %inuta sa este una eleganta, menita sa creeze o imagine pozitiva celor
din jur, in vreme ce iciul are rolul de a impune respect si teama. 'dintre cei ce
poarta camasa sutire si ala ca foricelele..si ici de carmajin'. *ialogul cu +hita
are initial aparenta unui interogatoriu condus de Lica. Samadaul il aordeaza dintr-o
perspectiva autoritara superioara, si nu ii mai lasa dreptul la replica& ' !u voiesc sa
stiu totdeauna cine umla pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce
face....)red ca ne-am inteles:'. *in acest moment +hita incepe sa simta ca are o
pozitie inferioara fata de Lica, pentru ca este insurat si tine la imaginea sa in fata
lumii. Lica ii impune colaorarea la afacerile lui. 7isnuit cu independenta si
liertatea decizionala, +hita se vede nevoit sa accepte constrangerile lui Lica si
astfel apare principalul confict, cel al pierderii increderii in sine. +hita incepe sa se
inchida in sine& pe de o parte e nemultumit de raporturile pe care le are cu Lica, dar
pe de alta parte e orit de patima anului. !volutia raportului +hita - Lica este in
defavoarea celui dintai. Pe "na o impinge in ratele Samadaului, iar apoi o ucide,
intr-o incercare disperata de a recupera controlul asupra unei vieti esuate. Intre
+hita si Lica, raportul de forte il avantajeaza pe cel din urma. "mii sunt #ri
puternice, insa Lica este mai ail si mai versat decat +hita.
Intelesul clasic-moralizator al nuvelei este sustinut prin zicale si provere populare
rostite de atrana la inceputul si la sfarsitul nuvelei.
Moara cu noroc este o nuvela psihologica pentru ca urmareste modul in care
confictul exterior se refecta in planul constiintei personajelor. 7servarea este
minutioasa, detaliata si serveste realizarii unor psihologii complexe ,+hita si "na-.
(uvela ilustreaza stralucit o teza morala& nimic nu ramane in viata nerasplatit.
"vertismentele atranei, referitoare la goana dupa inavutire, sunt ignorate de +hita.
*ar nu dorinta de mai mult, ci oara patima pe care aceasta dorinta o naste este
sanctionata de destin. +oana dupa avere si instrainarea de famlie produce
pierderea 'linistei coliei', potrivit avertismentului atranei, iar esecul este generat
de alegerile gresite facute de +hita. Proza lui Ioan Slavici se distinge prin
autenticitatea limajului, presarat cu regionalisme, prin oralitate, spontaneitate si
sorietate.