Formule Algebr

Proprietile radicalilor; Logaritmi; Schimbarea bazei unui logaritm

Proprietile radicalilor:


Schimbarea bazei unui logaritm



Schimbarea bazei unui logaritm




Combinatorica
Permutari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.

Aranjamente
Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n
elemente.

Combinari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de
n elemente.

Permutari

Formula de recurenta a permutarilor:




Aranjamente
, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Combinari
, sau

Formula de recurenta a aranjamentelor:

Demonstratie:

Formula combinarilor complementare:


Media aritmetic
Media geometric (proporional):
Media aritmetic ponderat:
, unde a1, a2, ..., anreprezinta numerele, cu
ponderile p1, p2, ..., pn.
Puteri:



proprietatile radicalilor >>
Formule de calcul prescurtat:

Ecuatia de gradul I:
O ecuatie de gradul I are orma: ax+b=0. !olutia acestei ecuatii este x=-
b/a, cu a dierit de ". #aca a$" si % dierit de ", solutia este multimea &ida.
'ltel, adica daca a$" si %$", solutia este intreaga multime de de(nitie.
Ecuatia de gradul al II)lea:
Forma canonica a unei ecuatii de gradul al II)lea este: ax
2
+bx+c=0.
Etapele rezol&arii acestei ecuatii sunt:

o *alcularea discriminantului:
o E&aluarea discriminantului:
daca discriminantul este negati&, ecuatia nu are solutii reale+
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2)+
daca discriminantul este strict poziti&, ecuatia are doua solutii, care se
calculeaza dupa cum urmeaza:
*alcularea solutiilor:

,ela-ii .ntre rdcinile ecua-iei de gradul al doilea
Progresii aritmetice i progresii geometrice

Progresii aritmetice
Definitia. Sirul de numere (a
n
)
n
N se numeste progresie aritmetica, daca exista
un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat
a
n
+1 - a
n
= d, ( n N )
adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu
precedentul plus unul si acelasi numar (ratia).
Elementul a
n
se numeste termen general al progresiei sau termen de rang n.

Progresiile aritmetice sunt de forma a
1
, a
2
, ..., a
n
sau a
1
, a
1
+ r , a
1
+ 2r , ... , a
1
+
(n-1)r unde:
n este numrul de elemente din progresie,
a
!
= a
1
+ (! - 1)r , pentru to"i ! #ntre 1 $i n, numit $i formula general a
termenului unei progresii aritmetice.
r este ra"ia : r = a
!
- a
!-1
numit $i formula de recuren".
Suma primelor n numere dintr-o progresie artimetic finit se poate
calcula astfel:
Exemplu : -1 , 2 , %, &, ... cu r = ' $i a
1
= -1 .

Progresii geometrice
Definitia. Sirul de numere (b
n
)
n
N se numeste progresie geometrica, daca exista
un numar q, numit ratia progresiei, astfel incat
b
n
+1 = b
n
(q, (n N)
adica daca fiecare termen al sirului (incepand cu al doilea) este egal cu produsul
dintre termenul precedent si unul si acelasi numar (ratia).
Elementul b
n
se numeste termen general al progresiei de rang n.
Exemple: 1, 2, ), &, ..., 2
n
, ... cu b
1
= 1 si q = 2,
%, 1%, )%, * cu b
1
= % si q = '.

+ermenul de rang n al progresiei geometrice se determine prin formula
b
n
= b
1
(q
n-1
, (n N).
Patratul termenului de rang n este egal cu produsul termenilor ec,idistanti de el:

in ca- particular, pentru orice trei termeni consecuti.i
/aca k + n = m + p (k, n, m, p N), atunci
b
k
(b
n
= b
m
(b
p
,
unde b
k
, b
n
, b
m
, b
p
- termeni ai progresiei geometrice b
1
, b
2
, ....
0umerele a, b, c formea-a o progresie geometrica (in ordinea indicata) daca si
numai daca
b2 = ac.
Suma primilor n termeni S
n
ai unei progresii geometrice se determina prin
formula

unde b
1
- primul termen, q - ratia, si b
n
- termenul general al progresiei
geometrice.

Matrici. Determinanti
O matrice este un tabel dreptunghiular de numere.
Exemplu: . Putem defni o matrice astfel:
Fie M={1, 2, 3, ..., m} si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M xN
-> R, A(i,j) = a
i,j
se numeste matrice de tipul (m, n),
cu m linii si n coloane.
O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. O matrice A[1,n]
(1 linie si n coloane) se numeste vector linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloana
si m linii) se numeste vector coloana.
Exemple:
Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a
3,1
este 12.
este o matrice de tipul (1, 7) sau vector linie.
O matrice A(m,n) care are m = n se numeste matrice patratica. Deci, o matrice
patratica este matricea care are numarul de linii egal cu numarul de coloane.
Adunarea matricilor
Dac A si B sunt dou matrici de tipul m x n, atunci C = A + B, unde c
i,j
=
a
i,j
+ b
i,j
este suma lor (unde i<m+1, j<n+1).
Exemplu:
Inmultirea cu un scalar
Dndu-se matricea A i scalarul (constanta) c, avem matricea B =
cA, unde b
i,j
= ca
i,j
care este produsul dintre matriceaA si scalarul c. De
exemplu,
Inmultirea matricilor
Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Atunci, produsul lor
este C = AB o matrice de tip m x p, cu
c
i,j
= a
i,1
b
1,j
+ a
i,2
b
2,j
+ ... + a
i,n
b
1,n
. De exemplu,
Proprietatile nmulirii matricilor
1. - asociativitate
2. - element neutru, unde I
n
este matricea unitate defnita
astfel

3.
4. - distributivitate.
O matrice patratica A, de ordin n, este inversabila (sau nesingulara) daca exista
o matrice patratica B, de ordin n, astfel incat, sa avem
AB = I
n
= BA
In acest caz, matricea B se numeste inversa matrcii A, si se noteaza A
-1
.
Determinani
Fie matricea
. Se numeste determinantul
matricei A,

Se noteaza .
formule trigonometrice
Fiind dat un triunghi ABC dreptunghic in A, sunt
adevarate urmatoarele relatii:
formula fundamentala a
trigonometriei




Tabele trigonometrice
/u punem aici dec0t cele mai cunoscute &alori ale unctiilor
trigonometrice (n ta%elul de mai 1os):

u 0
0
30
0
45
0
60
0
90
0
sin u
0 1
cos u
1 0
tg u
0 1
ctg u
1 0