CARACTERISTICILE PERCEPIILOR :

percepia este o imagine primar

imaginea perceptiv este obiectual
imaginea perceptiv este bogat n coninut
orice percepie se realizeaz aici i acum
durata percepiei corespunde duratei aciunii stimulului
intensitatea percepiei este proporional intensitii stimulilor

Caracteristicile imaginii perceptive :
- percepia este o imagine primar pentru c apare numai n relaia direct cu
obiectul
- imaginea perceptiv este obiectual pentru c ntotdeauna este imaginea unui
obiect anume
- imaginea perceptiv este bogat n coninut ea cuprinde att nsuirile
semnificative ct i pe cele mai puin importante
- percepia unui anumit obiect este concomitent cu aceea a elementelor care l
nconjoar i cu care se afl ntr-un anumit spaiu i timp orice percepie se
realizeaz aici i acum
- durata percepiei corespunde duratei aciunii stimulului, a prezenei acestuia ;
dac ea s-ar prelungi dup dispariia obiectului, atunci ar fi expresia mbolnvirii
psihice i ar tulbura relaia cu ambiana
- intensitatea percepiei este proporional intensitii stimulilor i asigur, din
acest punct de vedere , adaptarea la mediu.
Prin toate calitile sale, imaginea perceptiv ndeplinete o funcie informaional
specific, mai complex ca a senzaiei, i are un rol reglator deosebit pentru
activitate.
Percepiile auditive, vizuale i tactilo-chinestezice sunt absolut indispensabile
pentru realizarea vorbirii, citirii, scrierii.
Ca i senzaia, percepia este o baz absolut indispensabil pentru dezvoltarea
celorlalte capaciti cognitive ale omului.








Fazele procesului perceptiv

Imaginea perceptiv este rezultatul unui proces complex i activ , orientat i
subordonat scopurilor concrete ale activitilor desfurate de ctre om. Acest
proces antreneaz mai muli analizatori pentru c orice obiect concret posed o
multitudine de nsuiri ce sunt semnalizate de ctre acetia. Informaia obinut
este analizat i sintetiza la nivel central prin mecanisme mult mai complexe ca
ale senzaiei.

Procesul perceptiv este influenat de :
- pregtirea anticipat a subiectului
- interesele stabile pentru o categorie de stimuli
- specializarea profesional
- gradul de cultur general

Fazele procesului perceptiv:
1. Detecia const n sesizarea i contientizarea doar a prezenei stimulului n
cmpul perceptiv

2. Discriminarea const n detaarea stimulului de fond i remarcarea acelor
nsuiri care-l deosebesc de alii asemntori.

3. Identificarea se refer la realizarea unui nivel mai nalt de procesare i
cuprinderea ntr-o imagine unitar a informaiilor obinute anterior i raportarea
acesteia la modelul perceptiv corespunztor din experiena anterioar.

4. Interpretarea este condiionat de legtura natural a percepiei cu activitatea
omului. Consta in stabilirea semnificatiei obiectului perceput, a importantei lui
pentru subiect i a posibilitatilor de utilizare in activitate.







Observaia i spiritual de observatie

n desfurarea activitilor sale zilnice, omul poate realiza percepii spontane, fugitive,
cu rol informaional i reglator-limitativ , dar mai ales percepii contiente, complexe i clare,
integrate n comportamentele sale de mare importan. Alteori poate desfura chiar o activitate
special de percepere a obiectelor i fenomenelor observaia.

Observaia este activitatea perceptiv intenionat, orientat spre un scop, reglat prin
cunotine generale, organizat i condus sistematic, contient, voluntar.
Observaia este strns legat de limbaj, gndire, reglaj voluntar.

Pe baza organizrii i desfurrii repetate a activitilor de observaie, se poate dezvolta
spiritul de observaie.

Spiritul de observaie este aptitudinea de a sesiza cu uurin, rapiditate i precizie ceea
ce este mai puin intens, mai ascuns, indistinct, dar semnificativ pentru scopurile omului.

Tipuri de percepii

percepie vizual - contemplarea unui tablou;

percepie auditiv ~ audierea unei melodii, unei povestiri;

percepie tactil - cunoaterea unui obiect dup pipit, n dependen de obiectul implicat

percepie spaiului - n procesul percepiei spaiului distingem percepia mrimii,formei i
ndeprtrii obiectelor, poziia unor obiecte fa de alte obiecte, care i livreaz omuluirepere
necesare pentru formarea abilitilor de orientare, evaluare, alegere de
comportamenteadecvate condiiilor.

percepia timpului este reflectarea duratei i succesiunii fenomenelor sau evenimentelor.
Intervalele temporale sunt determinate de procesele ritmice ce au loc norganismul omului.
Percepia duratei timpului depinde de coninutul activitii omului. Timpul, plin de ocupaii
interesante, semnificative, trece repede. Dac, ns, evenimentele sunt neinteresante, puin
importante, timpul se scurge ncet.

percepia micrii este reflectarea direciei i vitezei existenei spaiale a obiectelor. Ea d
posibilitate oamenilor s se orienteze n schimbrile relative ale raporturilor i poziiei
reciproce ale obiectelor mediului nconjurtor. Cunotinele despre deplasarea obiectelor
omul le capt percepnd nemijlocit micarea. La percepia micrii contribuie conceperea
schimbrilor n mediul nconjurtor pe baza experienei individuale i cunotinelor de care
dispune personalitatea


Legile generale ale percepiei

L. integralitatii- un stimul este perceput ca fiind intreg chiar daca la un moment dat el se
prezinta simturilor noastre doar partial..
Ex :INDEPDENTA, SUGESTBILITATE, INTEGILITATE
L . structuralitatii perceptive imaginea perceptiva are o organizare, o structura in care
unele elemente sunt mai importante, in timp ce altele sunt neesentiale pentru recunoasterea
stimulului. Aceasta inseamna ca in perceperea obiectelor acordam prioaritate elementelor
care se mentin stabile si ne permit recunoasterea acelor obiecte, onorand alte elemente
accidentale sau care pot varia(culoare, dimensiunea obiectului)
Ex: o cas este recunoscut dup elementele stabile (scri, us, ferestre, acoperi) i mai apoi
dupa culoare, dimensiune, material de constructii.
L . selectivitatii perceptive se distinge obiectul perceptiei de fondul perceptiv. Obiectul
este perceput in detaliu fiind in prim plan, in timp ce alte elenmente sunt percepute vag

Ex: - un elev aflat la ora - in timp ce priveste si asculta profesorul care vorbeste are ca
obiect al perceptiei persoana profesorului, in timp ce colegii si alte elemente de mobilier
din clasa constituie fondul peceptiv
- cand acelasi elev isi orienteaza atentia spre caiet pentru a lua notite- obiectul
devine caietul, profesorul devine un element al fondului perceptiv,
concluzie : obiectul perceptiei nu este fix, variaza in functie de necestitatile noastre.

L. constantei perceptive- culoarea, forma si marimea obiectelor sunt percepute ca fiind
aceleasi in anumite limite chiar daca aceste insusiri apar modificate in anumite conditii de
mediu (seara)

L . semnificatiei un obiect important pentru subiect este perceput cu mai mare interes, si
mai usor, clar, repede, desi altii sunt mai intensi. E semnificativ ceea ce corespunde
intereselor noastre ex- daca cautam un nasture mic alb atunci cand ne uitam intr-o cutie
plina de nasturi de toate culorile si marimile, atentia nostra se va canalize pe un astfel de
nasture ignorand nasturii de o culoare mai puternica, stridenta sau marime mai mare.

L . proiectivitatii arata ca din punct de vedere neurofunctional imaginea perceptive se
formeaza la nivelul scoartei cerebrale, dar din punct de vedere psihologic imaginea este
proiectata la nivelul sursei care a provocat-o, a obiectului de la care ne vin informatiile.

Teoria inferentei inconstiente : un proces de inferenta inconstienta despre localizarea obiectelor
este facut pe baza experientelor anterioare;
Teoria ecologica : relatiile dintre obiectele aflate in scena dau informatii despre marimea lor.