Sunteți pe pagina 1din 9

Pelinul (Artemisia absinthium):

Antiseptic si antidiareic excelent (cu conditia sa poti bea ceaiul, ca e amar). Un excelent adaos pentru
vinurile acre.
Este si un grozav insecticid, tinand furnicile la distanta.
Patlagina ingusta (Plantago lanceolata)

Patlagina lata (Plantago major)


combaterea tusei si la oprirea hemoragiilor externe (zgarieturi, rani, etc). la arsuri.
Usturoiul salbatic, ceapa ciorii, purul, sau ce alte nume mai are. Adica Allium vineale.

Il putem folosi cu succes sa inlocuim ceapa si/sau usturoiul. Atat la mese cat si ca planta medicinala.
Avantajul ar fi faptul ca, cel putin in zona unde haladuiesc, este des intalnit in flora spontan

Porumbarul (prunus spinosa)

este un arbust des intalnit in mai toate zonele. Florile se folosesc la unele remedii naturale si in unele
cure de slabire.
Fructele se consuma ca atare sau sub forma prelucrata (gem, marmelada, compot, tinctura, sirop, etc).
Fructele proaspete se consuma in special dupa primele brume, deoarece nu mai fac gura punga.
Sunt un excelent antidiareic
Macesul (Rosa Canina)

Este des intalnit in flora spontana a tarii.


Pot fi folosite toate partile plantei, dar mie cel mai mult imi plac fructele.
Mare atentie cand se consuma fructele sa nu se consume semintele si perii care le inconjoara deoarece
irita la iesire.

Patlaginile sunt bune de salata, frunza tanara de tei(prin martie-mai), leurda(stiti voi ce e aia),
brusturele, catina, pe marginile drumurilor pietroase sunt plante ce seamana cu pelinul la aspect, doar
ca sunt extraordinare de mancat si gust ca spanacul. Acele de pin nu se fierb ci se fac decoct. Pinii ne dau
scoarta interna pentru faina sau radacina de papura. Ca veni vorba...am fost pe Vacaresti si am cules
radacini de papura. Mama ce supa buna...
Fructele de ienupar si cate si mai cate. Sa nu uit ca semintele de patlagina sunt foarte bogate in fibre si
proteine; mancate si alea tot cu supa. Si acum lovitura de gratie. Fructele de ienupar si fructele de tuia
au un strat subtire albicios care se ia usor de pe fruct. Se culeg fructele se lasa in apa 2-3 zile, scoti
fructele si ai baza pentru paine cand esti plecat de acasa iar drojdia iti lipseste cu desavarsire din rucsac.
Pofta mare.

Sangerul (Cornus sanguinea)

Este un arbust des intalnit in padurile de foioase.


Contrar parerii populare, nici o parte nu este toxica.
Dar poate irita persoanele sensibile.
Fructele, ingerate in cantitati mari, sunt vomitive.
Mugurii sangerului sunt folositi cu succes in homeopatie ca si anticoagulanti.
Fructele, in cantitati mici, favorizeaza digestia si sunt febrifuge (reduc febra) iar in cantitati mari,
provoaca voma.
Scoara uscat i mrunit, sub form de decoct (1 lingur la 300 ml ap - se fierbe pn ce se evapor
cam o treime) se folosete n caz de diaree, febr i erizipel (o infectie a pielii).
Sunt date ca fructele sunt recomandate de medicina populara pentru tratarea malariei.
La fag se mananca si frunzele. Cele tinere, verde-deschis, ca cele mature sunt cam scortoase...
Si, bineinteles, buretii de fag, crescuti pe buturi si putregaiuri...

.. papadia (Taraxacum officinale).

Este una din plantele ce se consuma in totalitate, in orice perioada a anului. Atat singura, cat si in
amestecuri (salate, garnituri de friptura, chiar si dulceata). Frunzele au o valoare energetica mai mare
decat spanacul, salata, si alte bolbotine. Ca sa se atenueze gustul amarui, se tine in apa rece cateva ore.

In aceeasi categorie intra si scoarta de Salix Alba(salcie alba) indiferent ca e verde sau direct de
pe tulpina.
La fel de antitermic este si coada soricelului desi nu e cunoscuta pentru asa ceva.
Brusturele pe langa haleala mai da si ceai depurativ(din frunze). Subsitut de hartie igienica la
nevoie sau daca va preocupa matreata in timp ce va zbateti pentru supravietuire, oricare parte
din planta va ajut
Socul (Sambucus nigra)
Prezent, probabil, in toata tara.
Din flori se obtine multcunoscuta socata. Din fructe, tincturi, vinuri, chiar ceaiuri.
Fructele imature sunt un purgativ puternic.

Buretii! Unii dintre favoritii mei.


Galbiorii, ciuciuletii (si nu numai) se pot manca si cruzi, in cazul in care ne lipseste focul pt. ai
prepara.

Macrisul este excelent cand nu avem apa. Consumat in cantitati prea mari dauneaza rinichilor.
Conurile de brad cand sunt tinere dau foarte multa energie. Nu sunt usor de mancat, dar pot fi
mestecate pt. a scoate sucul din ele. Ceaiul de muguri de brad, cat si sucul este excelent.
Ceaiuri se pot face si din: cozi de cirese, tulpini de zmeura, afine, coacaze (coacazele imi erau
adesea sursa cea mai buna de lichid si vit. C cand umblam prin munti).
Jirul este foarte satios si chiar gustos, dar consumat in cantitati prea mari da dureri de cap. Prajit
este o delicatete.
In majoritatea samburilor de fructe exista substante foarte hranitoare.
Catina alba
Hyppophae rhammnoides

Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult
decat citricele. In fructele coapte continutul depaseste 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte
vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regasim celuloza, betacaroten
(intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu,
magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
Mai multe despre catina alba aici
Ceaiul de coaja si frunze de nuc(sau coaja vrede a nucilor) este un bun antiseptic si cicatrizant.