Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Antigenul reprezinta orice substanta recunoscuta ca non-self de un organism dupa trecerea ei prin barierele anatomofiziologice si care este capabila de a induce un raspuns imun. Antigene pot fi:
Compusi anorganici
Compusi organici (vegetali, animali sau sintetici)
Organisme vii (virusuri, microbi, paraziti) sau toxine produse de acestea
Celulele proprii sau fragmente din aceste celule care fie au fost gresit sintetizate fie s-au alterat intr-un fel sau
altul
Celulele tumorale sau fragmente ale lor
Celulele proprii care au fost invadate de virusuri, microbi sau paraziti cu dezvoltarea intracelulara
Prima conditie esentiala pentru ca o substanta sa fie considerata antigen este recunoasterea acesteia de catre receptori
specializati. Aceasta recunoastere se poate realiza pe receptori solubili (opsonine), precum anticorpii, sau receptori ficsi
(de pe membranele limfocitelor). Antigenele care sunt recunoscute ca atare la o specie pot fi ignorate la alta specie.
Exista structuri care sunt recunoscute ca non-self, adica se fixeaza pe receptori dar sunt incapabile sa declanseze un
raspuns imun (haptene). Orice molecula non-self care nu poate fi recunoscuta de receptori este ignorata imunologic.
Haptenele
Posibilitati de evolutie:
Antigenul complet
Orice antigen complet este imunogen (poate declansa un raspuns imun) si asimilabil cu doua fragmente:
Haptena
Carrier Sunt molecule voluminoase cu putere imunogena proprie foarte mica
In concluzie, o haptena va fi fixata de un singur tip de receptor. Exista totusi o abatere de la aceasta regula acelasi
anticorp poate recunoaste un grup restrans de antigene apropiate structural. Astfel, anticorpii pot asigura protectia
incrucisata impotriva unor familii de germeni cu determinanti antigenici comuni.
Totalitatea limfocitelor care au receptori de un anumit tip pentru haptena unui antigen complet formeaza o clona
limfocitara. S-a dovedit ca o clona nestimulata contine aproximativ 100 de limfocite. La activare, acest numar
explodeaza.
Un antigen complet poate sa declanseze un raspuns imun umoral care se traduce prin producere de anticorpi, iar acei
anticorpi formeaza cu antigenul complexe imune. Acestea pot fi intalnite sub doua forme membranare si circulante.
Un antigen complet mai poate de asemenea declansa un RIC activare de LTc, LNK si LK. Acestea elibereaza substante
distructive prin care este bombardata si distrusa celula tinta.
Antigenul nativ nu induce raspuns imun prin totalitatea structurii sale, ci doar prin fragmente ale acesteia, numite
determinanti antigenici. Un germen poate avea sute de determinanti antigenici, fiecare cu alta semnificatie imunologica.
Acestia sunt localizati in zone de structura care sunt esentiale pentru supravietuirea germenilor respectivi. Notiunea de
determinant antigenic este aproximativ egala cu cea de epitop.
Epitopii
Reprezinta fragmente din antigenul nativ care au valoare de antigen complet, adica pot fi echivalenti cu secvente
haptena + carrier:
Aceasta codificare este apoi preluata si concretizata in productie de molecule MHC I si II.
Clasificarea epitopilor in functie de semnificatia imunologica
Efectori genereaza intotdeauna raspuns imun (umoral sau celular):
o Tip B recunoscuti doar de LB -> RIU caracterizat doar prin productie de IgM
o Tip t recunoscuti mai intai de LTh ->:
RIC, daca LTh care ii recunoaste este de tip 1
RIU, daca LTh care ii recunoaste este de tip 2
Supresori activeaza doar LTreg, care secreta citokine ce opresc raspunsul imun in diferite faze
Imunomodulatori Nu actioneaza niciodata singular. Ei amplifica actiunea celorlalte doua tipuri de epitopi, in
functie de predominanta lor.
Daca un antigen nativ genereaza predominant epitopi supresori, raspunsul imun se opreste din prima faza, iar antigenul
respectiv se numeste tolerogen.
Daca un antigen nativ genereaza concomitent ambele tipuri de epitopi, soarta raspunsului imun este indusa de
ponderea unui anumit tip dintre acestia.
Clasificarea epitopilor in functie de dispozitia spatiala
Liniari sau secventiali aminoacizii ce alcatuiesc epitopul respectiv au fost selectati din lantul primar al
proteinei de origine
Conformationali sau spatiali aminoacizii ce alcatuiesc epitopul respectiv provin din regiuni diferite ale
proteinei de origine (structurile tertiara si cuaternara)