UNIVERSITATEASPIRU BARET

~ Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

Editura acreditata de Ministerul Educatiei. Cercetiirii ~i Tineretului
prin Consi/iul National al Cercetiirii $tiintifice din lnviitiimantul Superior.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei

DUMITRA~CU, COSTIN
EUROPA:

Geografie

rlZid,

umana

~i economid

/ Costin Dumitra~cu

Lector univ. COSTIN DUMITRA~CU

Bucure~ti,Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008

ISBN 978-973-163-172-1
911.2+911.3
911.3:33

Reproducerea integrala sau fragmentara, prin orice fonna ~i prin orice mijloace
tehnice, este strict inter.lisa~ise pedepse~teconfonn legii.

EUROPA
GEOGRAFIE FIZICA., UMANA.
~I ECONOMICA.

Rii~punderea pentru continutul # originalitatea textului revine exc/usiv

autorului/autori/or.

Redactor: Andreea DINU

Tehnoredactor: Marcela OLARU
Coperta: Cornelia PRODAN
Bun de lipar: 5.05.2008; Coli tipar: 10,5
Format: 16/70 x 100
Editura Fundatiei Romania de Maine
Bulevardul Timi~oara nr. 58, Bucure~li,Sector 6
Tel.lFax: 021/444.20.91; www.spiruharet.ro
e-mail: contact@edituraromaniademaine.ro

EDITURA FUNDA TIEl ROMANiA DE MAINE

Bucure~ti, 2008

CUPRINS

I. Notiuni introductive.....................................................................................
I. I. Configuratia generala, pozitie geografica ~i limite ..................................
1.2.Blocul continental, sistemul de insule ~ipeninsule ..................................
1.3.Tarmurile ...............................................................................................
1.4.Marile .....................................................................................................

7
9
12
15

2. Geologia ~irelieful .......................................................................................

19

2.1. Structura geologica ................................................................................

I. Unitatea europeanii de platformii
.....
II. Unitatea europeanii de orogen alpin
....
2.2. Trasaturile morfologice .........................................................................
I. Europa continentalii - de Est ................................................................
II. Europa peninsularii...........................................................................
2.3. Regiuni ~i unitati de reliefreprezentative ............................................

55

3. Caractere biopedoclimatice ........................................................................

3.I.Clima..:
:..
3.2. Vegetatla
..............................
3.4.
3.3. Zone
Solurile
biopedoc1imatice............................................................. .............
4 H

. Idrografia
.................................
.
..................................................................
"" .

55
60
63
67
71
71
83

..........................................

4.1. Lacurile
Reteaua de
raun
...............
4.2.
...................................................................................
5. PoPulatla
. .......................................................................................................
5.1. S
Evolutia numerica a populatiei
53
'. Mi~careanaturala
tructura populattet
..............................................................................
5.2.
. a. populatiei

]9
19
25
31
31
31
34

87

..

87
94
99

6. A~ezArileumane ...........................................................................................
6.1. A~ezarile rurale .....................................................................................
6.2 A~ezarile urbane
....
7. Economia
7.1. Trasaturi generale
7.2. Agricultura
7.3. Industria
7.4. Transporturile
7.5. Turismul
Date statistice .....................................................................................................
Bibliografie ..........................................................................................................

103
1.

103
106

NOTIUNIINTRODUCTIVE

117
117
118
121
137
146
157
167

1.1. CONFIGURA TIA GENERAL,4., POZITIE GEOGRAFICA

~I LIMITE
Denumirea de Evropas (Europa), folosita de vechii greci, provine din
cuvantul "ereb" (apus de soare) utilizat de fenicieni pentru tinuturile din vestul
Marii Egee.
Europa are 0 populatie foarte numeroasa (728 milioane locuitori in 2005).
De~ica suprafata este un continent mic, ca numar de locuitori este al doilea dupa
Asia.
Europa este al ~aselea continent ca suprafata to 034 000 kni, ceea ce
reprezinta numai 1/15 din intinderea totala a uscatului. Europa este de 4 on mai
mica decat Asia (Tabelul 1).
Tabelul I. Suprafala continente/or
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Continent
Asia
Africa
America de Nord
America de Sud
Antarctica
Europa
Australia si Oceania

360 .
Latitudinal, continentul european este situat in emisfera boreala, intre
fi' d~171 ~ latitudine nordica (Fig. 1); distanta dintre Capul Nord ~i Capul Matapan
In de CIrca 3 900 km.

Vestic~Lo~gitudi~~I, acesta se intinde pe 75, intre Capul Roca (l0 longitudine

este da) ~I M~nt1\ Ural (650 longitudine estica); distanta maxima de la vest la est
e aproxlmativ 5 600 km.
.
.
Europa est I. .
I

tar la sud

e Imltata spre nord de Oceanul Arctic, la vest de Oceanul At antIc

, rnarea depresiune a Marii Mediterane 0 separa de Africa.
7

Spre est, Europa este strans legaUi de Asia, unii geografi considerand Ca
formeaza un singur continent, Eurasia. Europa ~i Asia sunt insa tratate separat
datoriHidiferentelor evidente dintre ele (geomorfologice, climatice etc.).
'
Limita estica a Europei urmare~te(de la nord la sud) Muntii Ural, raul Ural
Marea Caspica, depresiunea Kuma-Manici (la poalele Muntilor Caucaz), Mare~
Neagra ~iMarea Marmara.

1.2. BLOCUL CONTINENTAL,

~I PENINSULE

SISTEMUL

DE INSULE

De~i are 0 suprafata relativ mica, Europa prezinta 0 mare varietate a

in primul rand. prin contrastele dintre
d
con ItI'i1ornaturale. Aceasta iese in evidenta
.
de nord ~icea de sud , precum ~IlOtrepartea de vest ~Icea de est.
'

parteaNordul este caracterizat de prezenta unitatilor de relief vechi, putemic

erodate. Predomina muntii cu altitudine medi~ ~i podi~urile inalte. Caracteristice
t de asemenea, urmele lasate de calota glactara cuatemara.
sun, Sudul se caracterizeaza prin prezenta lanturilor de munti noi, alpini, inalti

.~.

unele

varfuri

peste

4000

m), a~ezati

in general in ~iruri paralele

~i

P~zitionati de .la vest spre est de-a lungul intregului continent (Pirinei, Alpi,
)
Carpati, Ba1cam.
Vestul este mai fTagmentat, prezenmnd numeroase insule (Arhipelagul
Britanic), peninsule (Iutlanda, Bretania), mari, golfuri (Marea Manecii, Golful
Biscaya etc.), ceea ce favorizeaza patrunderea maselor de aer oceanice spre
interiorulcontinentului.
Estul este mai putin fTagmentat,mai masiv ~i mult mai extins latitudinal,
marile fiind a~ezate la extremitati (Marea Alba, Marea Peciora - la nord, Marea
Neagra, Marea Caspica - la sud). Aceste aspecte se reflecm in conditiile climatice
continentalexcesive din estul continentului.
Blocul continental propriu-zis ocupa aproximativ 65% din suprafata totala
(Fig. 2). Masivitatea cea mai pronuntata 0 prezinta Europa de Est.
Sistemul de peninsule reprezinta circa 27% din suprafata.
Peninsule importante sunt:
- Kanin~iKola spre Oceanul Arctic;
- Scandinavia (800 000 km2), lutlanda, Cotentin, Bretania, Iberica spre Oceanul
Atlan.tic(intre Capul Nord ~iStramtoarea Gibraltar);
- Itahca (cu peninsulele Salentina in sud-est, ~i Calabria in sud-vest; intre ele fiind
GolfulTaranto) ~iBalcanica (Istria in nord-vest, Calcidica in est, Pelopones in sud)
spre Marea Mediterana'
- Crimeea spre Marea Neagra.
Exi taSistem~1 de insule insumeaza aproximativ 8% din suprafata continentului.
' 0 dens~tate
mare de insule mici ~i foarte mici in zona litoraH'i a Peninsulei
Sca~dlOave
10 Ma
.
.
.
Ad "
indepa'
rea
natlca ~I 10 Marea Egee. Unele losuIe sunt mal
rtate de tarmuri, cum ar fi: Franz losef, Spitzbergen, Islanda.
~

Fig. I. Pozi{ia Europei pe Glob (dupa Cotet, 1967)

I Ie Pot fi clasificate in functie de clima in: .

InsUe
.
. 'Ie de cIimii rece: Islanda, Jan Mayen (Fig. 3), Arhlpelagul Svalbard
l~ISl
(SpItsberg, Barents, Edge, Ur~ilor), Franz losef, Novaia Zemlea, Vaigaci, Kolguev
etc.

~Y.

Fig. 3. Insulii de c/imii rece Jan Mayen. Oceanul Arctic

insule de dimii lemperalii: in Oceanul Atlantic (Arhipelagul Britanic - Marea

Britanie, Irlanda, I-Ie Shetland, I-Ie Orkney, I-Ie Hebride, I. Man, I. Anglesey); in
MareaNordului (I-Ie Frisice) ~iMarea Baltica (Oland, Gotland, Aland) etc.
- insule de cIimii caldii, mediteraneana: Insulele Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia,
Malta, Insulele Ionice (Corfu, Cefalonia, Zakinthos), Thasos (Fig. 4), Insulele
Sporade de Nord (Skiatos, Skiros, Eubeea), Insulele Ciclade (Andros, Mikonos,
Naxos,Cipru
Paros,
Milos, Santorin), I-Ie Sporade de Sud (Patmos, Kos, Tilos, Rodos)
Creta,
etc.

Fig. 4. Insulii de c/imii caldii

Thasos. Marea Egee
10

II

-d torita actiunii ghetarilor a ap~~t .~i (armu/ cu skjars, caracteristic

1.3. TARMURILE

.,

Europa are tannuri foarte meandrate, lungimea acestora (37 900 k

depa~ind-o pe cea a unor continente cu suprafete mult mai mari, cum ar fi Afri111)
cu 0 lungime a tannuritor de 30 500 km, sau America de Sud, cu 28 700 km. ca,
Acest grad mare de sinuozitate litorala denota 0 dinamica accentuatii
tarmurilor, ca urmare a schimbarilor dintre uscat ~i apele marine, sub influenta
mi~carilortectonice, a schimbarilorclimatice etc.
a
Avand in vedere extinderea mare in latitudine, structura geologica complexii
evolutia morfologica ~i actiunea factorilor fizico-geografici, tarmurile europen'
prezinta 0 mare varietate genetica ~ipeisagistica.
e
Unele sunt {iirmuride abraziune, intens erodate, inalte, (cu fiorduri,cu skjars
cu riass, dalmatic, vulcanic), iar altele {iirmuri de acumu/are, joase (cu watt, plaj~
~icordoane litorale, cu lagune, limane, cu delte).
in stransa legatura cu evolutia tarmului se afla ~i platforma continentala

foarteextinsain aria maritordinjumatateanordicaa continentului.

Tot. a '
.A
spatule mtennorenice detennimind aparitia
Baltlce.(FI g 6) pele au. inundat
.

M"artl
anale ~iinsule mmtaturale.
a numeroasec

'

Sunt mari care se dezvolta in totalitate pe 0 platforma continentala situata la

mica adancime (Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Manecii) ~i mari in care
platforma continentala ocupa 0 arie mai restransa, lasand loc povami~ului
continental sau regiunii abisale (Marea Jonica).
La latitudinite arctice, mare parte a insulelor au {armur; g/aciare, inalte,
abrupte.
Putin mai spre sud - pe litoralul atlantic din vestul Norvegiei (Fig. 5), nordvestul Scotiei etc. - sunt prezente {armuri/e cu fiordur;, formate sub actiunea
eroziva a ghetii calotei glaciare.

Fig. 6. Tarm cu skjars - Marea Ba/tica

Tarmu/ cu riass apare in vestul Arhipelagului Britanic ~i nord-vestul

Penins~lei Iberice (provincia Galicia). Acest tip de tarm favorizeaza dezvoltarea
porturilor(Vigo, Pontevedra etc.).
Insulele Lipare (Marea Tireniana, in nordul insulei Sicilia) prezinta ca
particularitate(armu/ vu/canic.
Un tip de tann foarte pitoresc este cel dalmat;c, inmlnit in estul Marii
Adriatice. Tannul inah, muntos a fost invadat de ape, formandu-se sisteme de
insule,canale, golfuri.
Tannurile prezentate mai sus sunt tarmuri inahe (Fig. 7).

Fig. 5. Tarm cufiorduri - Marea Norvegiei

Fig. 7. Tarm ina/t- Oceanu/ At/antic, vestu/lr/andei
12
13

Tarmu/ cu estuare este legat de fenomenul de flux ~i reflux - maree, d

spiHare-erodare a gurilor de varsare a unor rauri importante, cum ar fi: Tamis e
Sena, Elba, Tajo etc. Acest tip de tarm este specific vestului Europei (Spania,
Portugalia, Franta, Marea Britanie etc.), la Oceanul Atlantic ~i Marea Nordulu~:
este un tarm de abraziune, dar nu intotdeauna foarte inalt.
'
in a doua categorie, a tarmurilor joase (Fig. 8), se remarca:

{armu/ cu p/a!e, golfuri :Ii ~ordo~~e litorale intalnit in zona MarH

(Golful Gdansk, Vistula, Kursk) ~IMaOl Nordului;

Baltlce
.
_ {armul tip watt cu mla~ti~.i~i banC~ri.~e aluviuni in.v~datede vegetatie

f1ldrofil
I a este specific pe {iirmul MaOl Nordulul ~I m Insulele Fnslce; evolueaza sub
'unea mareelor.
acfl

_ {armul cu delte, &ecvent intalnit la diferite latitudini (determinat de

I solid ridicat): in nord, la Oceanul Arctic - Delta Peciora; in centru, la
debltu Baltica - Delta Vistula; in sud, la Marea Adriatica - Delta Padului, la Marea
~a~~~erana (Golful Lion) - Delta Rhonului; in sud-estul regiunii centrale, la Marea
Ne:gra - Delta Dunarii; in est, la Marea Caspica - Delta Volgai;
.

1.4. MARILE

Continentul
european
este peninsule.
caracterizat de prezenta a numeroase mari ~i
golfuri,care
altemeaza
cu diferite
Tnnord-estul peninsulei Scandinave este localizata Marea Barents. Este 0
mare putin adanca, rar inregistrand adancimi de peste 400 m, care co~unica spre
sud cu Marea AIM, Kanin
de asemenea
interpunpeninsulele
~i Kola. 0 mare putin adanca (300-350 m). Intre ele se
Fig. 8. Tiirmjos - Marea Neagrii, Niivodari

Marea Norvegiei, situata in nord-vestul Peninsulei Scandinave, face legatura

jur
intreOceanul
de 3500 m.Arctic ~iOceanul Atlantic; are adancimi mai mari, maximele fiind in
- {armu/ cu p/aje, /agune:Ii /imane -Ia Marea Neagra (Limanul Nistrului,
Laguna Razelm), la Marea Adriatica (Laguna Venetia), la Marea Mediterana
(Fig. 9) etc.

Este strabatuta de Curentul Cald al Golfului (Gulf Stream), care trece printre
Barents.
Arhipelagul Britanic ~i Islanda ~i ajunge pana dincolo de Capul Nord, in Marea
Yolumul de apa al curentului are 0 latime de 185 km ajungand pana la 0
adiincime de 500 m. Apele lui sunt relativ calde ~i sarate, temperatura lor la
suprafatafiind iama de 7-BoCiar vara de II-13C. Sub influenta lui, masele de aer
c.e.se formeaza deasupra Atlanticului de Nord se caracterizeaza prin temperaturi
ndlcate in timpul iemii, amplitudini termice reduse ~iumiditate pronuntata.
rItoralulscandinav.
Apele calde ale MarH Norvegiei influenteaza conditiile bio-cIimatice de pe
foart M~~ea NOrdului, aflata in sud-vestul Peninsulei Scandinave, are adancimi
Are a
foarte
mlCI(preponderent
I . intre 10-200 m),. valori
de 300-400 m
N) reesrare.
.
. adancime fiind
'
pecttv
2_6
.
.
.
pe re atlv calde
120 pentru latltudmea la care
~. este sltuata. (50-500 Iat.

fundament b
~ lama ~I
-16 vara. Este bogata m resurse plsclcole. Are un
Britanie.
0gat In petrol, exploatat de catre Norvegia, Germania, Olanda ~i Marea
Marea

Fig. 9. Tarm lagllnar - Mar Menor, Marea Mediteranii

14

- - ---

B l'

~espartitad Ma tlca este sltuata in sud-estul Peninsulei Scandinave ~i este

Il1sule.Trane are~ Nordului prin Peninsula Iutlanda, precum ~i prin numeroase
8kagerrak)~~POrtUf1le
maritime
se fac printr-un sistem de stramtori (Ore, Kattegat,
.
canale (Canalul
Kiel).

15

Are adancimi

foarte mici (50-150

m), cel mai adanc punct (460

atlandu-se la sud de Stockholm. Apele ei sunt putin sarate (este 0 I11

111"
c~ntinentala, bine ~nchisa, cu aport mare ~e apa du~ce.prin numeroase ra:~
Vistula, Neman, Dvma de Vest etc.) ~icu man rezerve plsclcole.
.

Este 0 mare cu numeroase golfuri: Botnic - spre nord; Finic (POrtu'.

area Mediterana

Marea Neagra

Helsinki, Sankt Petersburg, Tallin), Riga - spre est; Kursk, Gdansk (pOrtut~:
Gdynia, Gdansk) - spre sud-est; Pomeraniei, Lubeck, Kiel - spre sud; Hano sp:~
vest.

Prezinta numeroase insule, cele mai importante fiind: Seeland (cu ora~ I
Copenhaga), Fionia, Langeland, Lolland, Falster, Mon, Bomholm - Danemarcu.
Oland, Gotland - Suedia; Aland, Vallgrund - Finlanda; Huumaa, Saaremaa~
Estonia; Rugen - Germania.
Mai spre vest, spre Oceanul Atlantic sunt localizate Marea Manecii ~iGolful
Biscaya.
Marea Manecii desparte Arhipelagul Britanic de blocul continental
propriu-zis (nordul Frantei). Marea Manecii are tarmuri inalte ~i stancoase,
Comunica spre est cu Marea Nordului prin stramtoarea Calais. ~i aici tannurile
sunt meandrate, existand doua peninsule: Cotentin ~i Bretagne intre ele atlandu-se
Goltld St. Malo, Golful St. Brieuc, Insulele Channel.
Golful Biscaya este larg deschis spre Oceanul Atlantic ~iare adancimi mari,
peste 5000 m, destul de aproape de litoralul iberic.
In cadrul Arhipelagului Britanic, despartind insula Irlanda de Anglia ~i
Scotia, se atla Marea lrlandei, mare cu adancimi reduse. Pe tarmul ei estic se atli'l
unul dintre porturile importante ale Europei, Liverpool.
Marea Mediteranii este 0 mare intercontinentala situataintre Europa,Asia
~i Africa. Ea comunica cu Oceanul Atlantic prin stramtoarea Gibraltar (lata de
15 km ~iadanca de 200 m), cu Marea Ro~ie prin canalul Suez, cu Marea Mannara
~i Marea Neagra prin stramtorile Oardanele (1,8 km latime) respectiv Bosfor
(0,55 km latime).
Marea Mediterana este 0 mare tanara, pliocen-cuatemara. Are un tann foart~
festonat, multe peninsule ~i mari anexe, numeroase insule, seismicitate ~I
vulcanism destul de accentuat. Mareele au valori reduse ale amplitudinii, sub I 111,
Salinitatea este foarte mare (37%0 in vest, 39%0 in est), iar temperatUra
ridicata (vara la suprafata 25-27C iar la adancime nu scade sub l30e).
Foarte interesanta este circulatia apei, in raport cu Oceanul Atlantic ~i~ar~a
Neagra. Curentul de suprafata din zona Gibraltarului aduce apele dulci a e
Atlanticului in Marea Mediterana, datorita nivelului mai scazut al marii in urma
evaporarii intense.
Ie
Curentul de adancime, transporta apele mai sarate ~i mai grele ~Ie
Mediteranei spre Oceanul Atlantic. Acela~i lucru se petrece ~i prin strarntort
Dardanele ~iBosfor intre apeIe Mediteranei ~icele ale Marii Negre (Fig. 10).

Fig. 10. Circu/alia ape/or intre Marea Mediteranii # Marea Neagrii

Ia,S::dinia inglobeaza Marea Balearelor, Marea Galicii, Golful Lion, Marea

IOSU
. .
.
I I B I
II
I M
Liguricii. Cuprinde Arhipel~~ul Insu e?r
~ eare cu prmclpa ~e .In~U e: ~norcAa,
Mallorca, Cabrera ~i I-Ie PltlUze - Iblza ~I Formentera. Adanclmtle maxlme m
acestsector depa~esc2 500 m.
Bazinul Central corespunde portiunii celei mai late a Mediteranei, traversata
de cea mai mare punte de uscat - Peninsula ltalica ~i Insula Sicilia, care separa
Morea Tirenianii (adancimi mari, maxim 3 625 m) de Marea Adriaticii (cu
adancimimici, fiind 0 mare de ~elf). Tot de acest bazin apartine ~i Marea lonicii
(sud-estulItaliei, vestul ~isud-vestul Greciei) unde apar cele mai mari adancimi ale
Mediteranei(4 000-5 000 m).
In Marea Tireniana se remarca Insulele Toscane (Elba, Pianosa,
Montecristo) ~i Insulele Ponziane (Palmarola, Ponza, Zannone), Insula Capri
(Fig. II), Insulele Lipari (Stromboli, Salina, Lipari, Vulcano) iar in Marea lonica
Arhip,:lagulInsulelor lonice (Corfu, Leucas, Cefalonia, Zakinthos) (Fig. 12).
In Marea
croat cu tarm de tip dalmatic prezinta
numeroase
insule Adriatica,
(Cres, Krk,litoralul
Rab Pag Dugi Otok Komat Brac Hvar Mliet
)
(Fig. 13).
""
,
,,,
(G

,Bazinu/ Estic este situat la est de linia ce une~te Peninsula Pelopones

recla, sudul Peninsulei Balcanice) cu Peninsula Barca (Africa _ Libia).
nu
Mar~a Egee, componenta a acestui bazin, are tarmuri foarte sinuoase,
su~ro~se Insule (Cic1ade, Sporade etc.) ~i adancimi ce depa~esc 2000-3000 m la
eMr~ta ~i 4 000 m la sud-est de Insula Rodos.
M.al Spre est, Spre Asia se intinde Marea Levantului.
sa inghe~rel
.
Ie anga
~ Neagrii
ta nn prezinta
ei
t
Iconditii
. . c1imatice mai aspre, ceea ce face ca apele
2
volul11 de ap a
I
m Impu lemtlor grele. Are 0 suprafata de 413 490 km , un
2 245 I11 S I
~e 529 955
I
. a Inltatea
d . km3, 0 adancime medie de 1 288 m ~i una
. maxima de
VoUl11uluid
me Ie In stratul de suprafata este de 17,8%0, lar cea totala a
At. e apa de circa 22%0.
d
area Cas . ~
810ritaliPsei d tlCa e.ste 0 mare de tip continental (unii geografi 0 considera lac,
sub cel,oceanic
I
.e egaturj cu Oceanul Planetar), inchisa, cu nivelul apei atlat la -28 m
A

'

16

Marea Mediterana se imparte inAtrei bazine ~rincipal~:.

'.
B inul Vestic, extins de la stramtoarea Gibraltar pana la msula Corsica ~I

n nordad . .
anCtrruleSuntfoarte scazute (5-10 m), iar in sud ajung la 800-1 000 m.
A

17

2. GEOLOGIA ~I RELIEFUL

2.1. STRUCTURA

Fig. 11. Marea Tireniana - Insula Capri

GEOLOGICA

Trasaturile majore ale re~iefului E~r?~ei a~ rezultat din interactiunea

nenta ~i indelungata a agenttlor externl ~l mternl.
permaCele doua mari unitati structurale ale Europei sunt (Fig. 14): unitatea de

Fig. 12. Marea lonica -Insula Corfu

platforma (Paleoeuropa) ~i unitatea de orogen alpin (Neoeuropa).

I. Unitatea europeana de platform a
In cadrul acestei unitati se deta~eaza trei subunitati - precambriana,
caledonicii ~ihercinicii.
Este constituita din structuri geologice foarte vechi, cutate in precambrian
(Europa precambriana) ~i paleozoic (Europa caledonica ~i Europa hercinica), de
atunci nemaisuferind nici 0 cutare.
Ele au fost antrenate in mi~cari epirogenetice asociate deseori cu vulcanism
pe linii de flexura.
In multe dintre unitatile de platforma, peste socIul gnaiso-cuartitic se a~terne
o cuvertura sedimentara mai mult sau mai putin continua, cu grosimi diferite.
. .a)Subunitatea precambriana corespunde celor mai vechi uscaturi europene. Se
tntalnesc in nordul
. " Europei,. constituind
. Scutul Baltic ~i. Platforma Rusa (la sfiir~itul
proterozoicu lUIlormau
0 smgura umtate, Feno-SarmatJa).

Fig. 13. Marea Adriatica -Insula Mljet

18

CUar St~ctu~a precambriana (formata din ~isturi cristaline cu intruziuni granitice,

aco~~~ _~Imlca~isturi) apare la zi in Scutul Baltic, in Scutul Ucrainian ~i este
.
~aundamentul
de 0 cuvertura sedimentara
in restul
.. intinderii.
.
,
I
b.
pre
LntreMu"
.
cam nan este extms m partea de nord-est a contmentu Ul,
Finlandangl. Sc~ndInaviei, Ural, Caucaz, Carpati, adica in estul Norvegiei, Suedia,
In 'afla~pla Rusa, nordul Poloniei ~i Germaniei.
Ondu~n~ente (~cuturi) apare de 0 parte ~i de alta a Marii Baltice.
la zi (sCutul~I e man ale Campiei Ruse fac ca zonele boltite (antecIize) sa apara
$ubtire a1catu't~~~o-POdolic) sau sa fie acoperite de 0 cuvertura sedimentarii mai
ele Se contur: a_In depozite noi (anteclizele Voronej, Belorusa, Volga-Ural). intre
~POzitesedi~za Zone depresionare largi (sineclize), care pastreazii serii groase de
en~are ~sinecliza Baltica, Moscovei, Pericaspica, Peciora, Ucrainei,
,.\'1- O-lituani a
na ) (FIg. 15).
19

onsolidate ale Scutului Baltic au fost generate de orogeneza

t>rirnele zonelb~deledin sudul Marii Albe) ~i norvegosaamida in Peninsula
.
eal b I'da (marea I

r"":""7"1

~2
f.ll.llJ 3
C2J 4
~5
~6

ola.
tarile karelide (directie NV-SE) ~i svecofenide (cute est-vest).
I>: lJ~eaza cu sfiir~itul proterozoicului, se produce orogeneza gothiana
Mai tarZIU, sp!echeieevolutia geosinclinala a Scutului Baltic.
(gothidele)~are~~mpului foarte lung scurs de la formare, relieful Europei
Dat?nta Ire sub forma de podi~uri, campii, coline ~i foarte rar de munti bnene apa
preca~~''b' . (1191 m) din Peninsula Kola.
Mun{Il~I tnl di~'urile suprapuse acestei arii se remarca: Podi~ul Norrland,
Dtn.tre ~~i Podi~ul Valdai, Podi~ul Volhino-Podolic, Podi~ul Central-Rus,
podi~ulFtnla~ '
podi~UI V
reprezentative sunt:. Colinele de. Nord, .Timan - in nord, Obscii
Co/~lga~ai
me
d C ampla Casplcii.
.
.
entru
Ergheni
- . in sud, domman
.
..
.
.
Slrt- tn c,
..
P
M
1
Campiireprezentatlve sunt: Po eZlel, ontlca, oscovel (apartmand C amplel
A

Europei de Est).

b) Muntii formati datorita cutiiri/or ca/edonice se dezvolta in partea de

nord-vest a Scutului Baltic: in vestu/ Peninsu/ei Scandinave (Norvegia) ~i in
ArhipelagulBritanic (Scotia, Anglia, nordul Tarii Galilor, Irlanda de Nord-Est)
(Fig. 16).
Unitali caledonice reprezentative sunt: Muntii Scandinaviei (orientare
NE-SV, peste 1500 km lungime, inaltime 1500-2000 m, altitudini maxime Vf. Galdhopiggen- 2470 m, Vf. Glittertind - 2405 m), Muntii Scotiei (de Nord Caledonici,1182 m, Centrale - Grampian- Vf. Ben Nevis, 1343m, cel mai inah
din Marea Britanie, de Sud, 839 m), Muntii Cheviot (816 m), Muntii Penini
(978 m), partea nordica ~i centralii a Muntilor Cambrian (l085 m) ~i a Podi~ului
Wales,Muntii Irlandei de Nord.
Fundamentul Campiei Germano-Polone este de asemenea caledonic dar
formatiunile
cuatemare. vechi au fost acoperite cu un strat gros de depozite, in special
Unitatile au un relief specific, rezuhat in urma actiunii calotei glaciare
can d au

'
.
.
. .
cuatemare dar au 10t t
t e d Ifierentlat
sufient. l.';
.'..
s
an
rena
A'
.
. ' - . ~l m. ml~can postorogene
X
.
lahen (d lsloc
b
i
an) , COoran
~ln d lcan pe vertlcala.
A

0204060
t<>"

"-

L]I

Fig. 15. Platforma Rusa (dupa Cotet, 1967)

]- camp;;; 2- pod~uri; 3- munfi; 4-lacuri; 5-limite de subunitafi; 6- zone invecinate

Unitafiprecambriene: A) Unitatea de Nord: I. Campia Dvina-Peciora;

. ~i"
B) Unitatile centrale: 2. Campia BaIticii; 3. Campia Polesiei; 4. Podi~u~le. Va1d~lId;
Smole~sk; 5. Ca~pia Mos.covei;6: Ca~pia. Vetl~gai; 7. Po~i~ulKamei; C) Umtiit1led:di~lI
8. Podl~ul Volhmo-Podohc; 9. CampIa NlprulUl; 10. Podl~ul Central-Rusesc; I I. P
Volgai; 12.Campia Pontica; 13.Podi~ul~iCampia Donet-Don; 14.Campia Caspicii;

20

uscatur~ decurs.ul paleozoicului superior au avut loc importante mi~cari ale

Pangeei.Or ContInentale care vor duce la individualizarea uria~elor uscaturi ale
in carbonife d .
coIiziunea
r, enva spre nord a uscaturilor Gondwanei avea sa determine
cun~SCutis~~ ~~catul din ac~a~ta p~rte, muntii astfel ~ormati in Europa fiind
herClnica.
mele de hercInlde, lar orogeneza care I-a generat - orogeneza
in permiana 1
.
re oc reahzarea supercontinentului Pangeea.

Unitali hercinice: D) Unitatea de Est: 15. Muntii Ural.

21

utiiri/e hercinice se desta~oara pe doua directii: est-vest, de la

.c) in ~ur.of\.~'area Neagra ~i nord-sud, de la Oceanul Arctic la Marea Caspica
'AtlantiC
pana a'l rUral - prin care are loc sudarea platformei est-europene cu
p.
Muntl
rnul
. ) 0
( Slste S
ibenan
.
.
. II
"
I
x
.. .
ScutU
h cinica este numlta ~I "mezoeuropa, d atonta pozltlel geografiIce
Europa erei _ intre subunitatea caledonica ~i cea alpina - ~i succesiuni
C
in centrOlEuroPara
timpului geologic (in cadrul ciclurilor orogenice). Cutarile
temporale ~e Sestu
. . e dm v l ~i
'f
centrul Europei domina Campia Nord-Europeana ~i sunt
herc~nJc re sud de cutarile alpine.
donllnat.e
sp I IDontanastfel format a '.suferit postgenetic 0 intensa
Sistemu
.
.peneplenizare
.
..
rt nte falieri generand muntl sau grupun de muntl de aItltudme red usa
dar ~I Impo ti deseori abrupti, podi~uri ~i depresiuni sau ~anturi tectonice (cum
.
'"
dar cu versa
'

mezozOIce ~I neozOIce.
esteceI aI Rinului) umplute cu sedlmente
. .
.- d
d X'

.
.
rfi 1
"
inI. Pleistocen
regiunea
herc.ml~aera.
acopenta
e
tun
ra
~I
numal
va.
un
e
I ma In alte din Vosgi, Sudetl ~I Maslvul Central Francez erau acopente de
cee
ghetari.
.
.
"
. .
Unitatilehercinice sunt alcatulte d m roCIcnsta Ime, mtens metamorfiozate d ar

~idin~alcarerecristali~ate..

~
[[ll]]

DirectiacutArilor
caledbnice
Dire~ti.a
cut8rilor
herclllice

Rocidu(e(cristali.ne\,-/l l/
paleozolce,
eruptive}
Rocicalcaroase
(a maidure,b . maislabe)

C3

Rocimamoaseslabe

sect ~I~iamentul . exte.rn cuprinde: Masivul Armorican (cu sectorul Breton,

pOd~~~ic~rma.nd~I~ol~?el~.G~tin~),.Masivul ~istos Renan, alcatuit din munti ~i
Taunus) M a.ltuudl?1mlJloCH~I mici (Sauerland, Eifel, Westerwald, Hunsruck,

Fig. 16.Arhipelagul Britanic (dupa Cotet, 1967)

I. Muntii Caledonici; 2. Muntii Grampian; 3. Depresiunea Scotiei Centrale;

4. M~IJ

Scotiei de Sud; 5. Muntii Cheviot; 6. Muntii Penini; 7. Podi~ul Wales; 8. Bazinul Ltrt1p

9. Colinele de Sud - Est; 10. Muntii Cornwall; II. Muntii Irlandei de Nord; 12. II
Centrala a Irlandei; 13. Muntii Wicklow; 14. Muntii Irlandei de Sud; 15. Muntii Kerr}"

22

. .

In Europa Vestlca msulara umtattle hercmlce ocupa suprafete restranse:

sudullrlandei - Muntii Kerry, sudul Tarii Galilor ~iPeninsula Cornwall.
Pe continent, in Europa Vestica ~i Centrala (Fig. 17) se evidentiaza douii
aliniamenteale unitatilor de relief hercinic: a/iniamentul intern - la contactulcu
Alpii~ieel extern spre Campia Nord-Europeana.
Aliniamentul intern cuprinde Masivul Central Francez, Muntii Vosgi ~i
Muntii Padurea Neagra situati de 0 parte ~i de alta a Rinului, Patrulaterul Ceh
(Boemiei)format din: Muntii Metaliferi, Muntii Sudeti, Muntii Padurea Cehiei,
Mu~tii $umava ~i Colinele Ceho-Morave (intre aceste subunitati este cuprins
:odl~ul~oemiei).Altitudinilein unitatileprezentatenu depa~esc2000 m, cele mai
lnalte fimd varfurile (neck-urile) din Masivul Central Francez _ Puy de Sancy
(1886m) ~iCantal (I 856 m).

~
~

._.

lJord-est'cu~~~I..~lstos ~ena~ se conti~~a spre nord-~es~~u ~odi~ul Ardeni ia~i?

Pe teritori I P tll ~a~z ~Ia~OIcu MuntH Padurea Tunnglel ~IPadurea Francomel.
POdi~ului~ I nte
~I?nle~, reglUnea hercinica se suprapune Podi~ului Lublin ~i
regiuneanO~~d bl Mlci (Malopolska), de aici afundandu-se ~i aparand la zi in
p
0 rogeana.
a
e CUvertu
.
C rnpii in Car
sedlrnentara
Slru
e 0ra lar
a
. d a bazinelor .s-au format podi~uri, piemonturi,
g
Subse
c
Cturale
Va'
extm
'
I consecvent e S bere 0 are .reheful structural (cueste
. .~' suprafete
. .
1'.
~ente).Ma' .
, u secvente ~I 0bsecvente, d epreslUm m pnnclpa I
IJl1nglei,Bazinu: ~ortan~e sun~:Bazinul Parisului, Bazinul Acvitaniei, Bazinul
erulul, Bazmul Suabo-Franconian.

23

'nice se intiilnesc ~i incorporate in cadrul sistemului alpin

- cum

l IDPmnel
.
.
Nuc!ee
~~rcl'i Orientali, sau dispuse
intre lanturile
alpine' _ Meseta,. Spaniola .
P
I
t}gteeazu
"Cordiliera
BetlCa - 10 enmsu a Ibenca; Muntll R 0 dOPI
A

~( intre Piri~~9i5m), Rila, Pirin - in Pe~insula Balcan,ica.

,
Vr Musall~,
L1un(1lura
IT
I se desta~oara pe directJa nord-sud (circa
. x 2000 km lunglme), de
A

f (Marea Peciora) pana spre Marea CasplCa.

la oeeanul,~~tl'~ea medie este de doar 600 m, iar in unele locuri prezinta aspectul
De~1I~
f1, ~ralul pastreaza caracterul de lant montan (continuitate; fii~ii
unor de~lu
1 guste bine delimitate structural, cutate ~i &acturate; important nod
itudlDa e ID
I."..
'I.".
.. '
)
I~ng
fic; 3-5 etaje de vegetatie: tundra sau s~ep~, 1000ase, comlere, paJI~tJ :
Illdrograd sebesc trei compartimente (subumtatl): Uralul de Nord (cel mal malt,
un slDgur~
".
. Se e~ muntos, relief
glaciar), Uralul Central (doua ~iruri
relief
. paralele,
d
b I fi
. x etc. _
carstIe
. ~I. v,ulcanic man bogatll e su so: '"ler, cupru, aur, argm t , p Ia t lOa
S d
-I:..
.
numlt
., Uralul. de u. (trel ~Irun para Ie Ie, putemlc. uagmentatl,
' t ~I
. Uralul Metalifer),
.
I
de
d
fil
P
U
aspee
. creat
.
eneplena, valle pnnclpa e ~I-au
e lee: raIu,I BeIala; spre sud
lalimealantuluimontan se mare~te, dar aItJtudmea scade muIt) .

lYll

II. Unitatea europeana de orogen alpin (Europa alpina, Neoeuropa)

Cuprinde partea sudica a continentului incluzand ~i peninsulele de la
Atlanticla Marea Neagra (Fig. 18).
Principalele unitati de relief ale regiunii sunt: Muntii Pirinei, Alpi, Carpati,
Apenini Dinarici, Balcani, Crimeei, Caucaz, inclusiv depresiunile inchise intre
culmile acestor munti: Campia Padului, Depresiunea Panonica ~i Depresiunea
Transilvaniei.
Cutarilecare au generat aceste lanturi montane au inceput din mezozoic ~iau
continuat
(Fig.
19), pana in pleistocen antrenand ~i alte compartimente deja consolidate
Aceste cutari au fost insotite de vulcanism care a dat na~tere actualului lant
vulcanic,Vihorlat - Oa~ - Gutai - Tible~ - Calimani _ Gurghiu _ Harghita (in
~:zen~
mactiv)
~i~are
se continua azi in bazinul mediteranean prin vulcanii Etna,
ZUVlu,
Strombolt,
Santorin.

Inm

-Carinca
ez?z~lc au avut loc urmatoarele evenimente:
e S adl~ tnaslCU/ inferior in zona hercinidelor s-au
Produs scufundari axiale in
- u mst It.
- la sJar~'l1u/
,/'.- . a a pnmele bazine sedimentare'
tria' / ..
'.
'
'

orogenetica(
SICUUl ~ngeo~mcltnalul Mesogean s-a manifestat 0 prima faza
.
orogeneza klmmenca veche), resimtita in special in sectorul Caucaz-DObrogea.
In

,
cretacic

crelacicul med?rogeneza a cuprins ~i geosinclinalul

"

alpin cu intensitati mari in

Ctuc'
IICeStorfaze OIU
rogenehce
(faza .austrica)
I.". ~i la sfiir~itul
.
cretacicului (faza laramica); rezultatul
A. a.z1an~i PU
. a lost consoltdarea partiala a lantului alpino-carpatoperlJni,Dinaric~~.r:::n loc .a. unor importante mase granitice (in Alpi, Carpati,
. Neozoi
I'
oc ~anaJepe distantefoartemari.
gea
n Cu a fost Peri oad d ".
.
.
. .
\\.
,sectoarel
'.
a eClslva 10 evo Iutla orogemca a domemu IUI
PStgeosinclinal~.
geosmcltnalului incheindu-~i succesiv evolutia, intrand in

24

25

~aza ~e cutare ~Iasata intre eocenul mediu.~i.~ligoce~- pa/eogell a fos

care a IncheIat evolutla geosinclinala a sectorulUipmnean ~Ipoarta nUl11el t
pirineana.
e de
Au urmat Alpii Occidentali ~iApeninii, care ~i-auincheiat evolutia in .
~iAlpii Dinarici a caror tinalizare a avut loc la sfiir~itulsarmatianului.
111100,
In neogen s-a produs ~i vulcanismul de pe rama de vest a C
Orientali.
arpatiji
In cualernar au avut loc, de asemenea, evenimente importante care ad'
detinitivarea conturului actual al Europei:
u UsI
"
- Marea Britanie a fost unita cu Franta cel putin pana in cuatemarul
(prezenta in Anglia a faunei calde interglaciare din cuatemarul mediu c 111~
acest lucru). Pasul Calais s-a format in cuatemarul mediu, probabil Pe~lfi
flntr
scufundare treptata;
- Insulele
. Corsica
. .~i Sardinia erau unite cu sudul Frantei iar insula Elba era u'nl
cu PenlnsuIa ItaIIca;
,
- Insulele Sicilia ~i Malta au fost la inceputul cuatemarului unite cu nordul AfriG~
(dovada speciile fosile de elefanti care s-au gasit in cele doua insule). La mijloc
pleistocenului s-a produs scufundarea regiunii dintre cele doua insule ~iAfrica;
- la inceputul cuatemarului s-a produs cea mai mare schimbare in configura'"
Mediteranei: s-a rupt ~i s-a scufundat continentul Egeida, care lega in pliocg
Peninsula Balcanica de Asia Mica.
,

Cel mai important eveniment al cuatemarului a fost, totu~i, instalar~

g/acialiunii. dupa racirea substantiala a climei de la sfiir~itul pliocenului
inceputul cuatemarului. S-a instalat calota glaciara care a acoperit continentulpan,
la sud de Londra ~i Moscova, inaintand ~i retragandu-se in trei faze important
Elster, Saale, Vistula. S-au instalat ~i ghetari montani in muntii care depa~e
2000 m (Pirinei, Alpi, Carpati, Caucaz). In Alpi, fazele glaciare s-au numit Glin

Mindell,Riss,Wlirm.

'

Dupa topirea ultimei calote glaciare de acum 10000-12000 de ani (incepu,tq

holocenului), are loc detinitivarea conturului Europei prin aparitia Marii BaltiC
sau unele moditicari in bazinul Marii Negre, Marii Nordului, Marii Caspice.

InevolutiaMariiBa/liceseremarcaurmatoarele
etape:

- dupa topirea calotei glaciare din faza Vistula, apa rezultata s-a acumu~~ta

spatele moreneifrontale,dand na~tereunui imens lac care ocupa parteasu IC

Marii Baltice;

in!!

- 0 noua faza de topire a calotei glaciare, insotita de mi~cari izostatice, a deteJ111t

coborarea zonei ocupate azi de strclmtorile Skagerrak ~i Kattegat ~i a cre~i
comunicare intre lacul Baltic ~i Marea Nordului, comunicare care a P~ec,"
patrunderea unor molu~te marine de tip nordic, dintre care Yo/dia arclice eS
mai caracteristic (Marea cu Yo/dia);
arii ,
- mi~carile izostatice de ridicare au intrerupt legatura recent creata, ape.leM alot

,
tnie. Dupa numele gaster~podul~i..care .a populat acest lac,
''pinie, ~I. '.Boaceastax noua faza de evolutle a Marn Baltlce se nume~te Lacul
/
fl uvial I IS,
,/11.5
. I .
' '
I
I
bI
IIney/us;
.. a determinat 0 ridicare a mve u UI ape ~r care a resta I It

fauna manna de apa calda, cu

- toPire3 ghetll
euMareaNordului de unde a .patruns
d IF
)
,

'

nuoiearea
t opod care traie~teaZIIn su u rantel ;
~;IO"ina/ilO,.e~(~a~~a de evolutie in care apele s-au retras in limitele actuale, 0
_'s u(111at
0 u,lum aelor determinand ca fauna .cu Littorina
- tipic marina
.
- - sa
. dulclre. a ap
. d
Ior asemanatoare
luat
de
Mya
arenacea
care
In
Ica
0
raclre
a
ape
lJ~oar1\
1
0
d
"Ioeul fiIIn
,

dJSpar",
cu cea.aetua la. bazinul Marii Baltice a fost afectat de mi~cari de ridicare. Aceasta
.
In holoeen
J:".'
A

S
I B I
I
pensat scufundarea pe care a SUlent-o cutu
a tiC In cursu

Ini~,eare
l a e~~iare. La vest de Oder se formeaza 0 campie litorala joasa, cu golfuri
penoade or g a
. . I

ri' pomeranian,Mecklenbu~g~IKle : .
.
111a. Mareele mici au favonzat apantIa unorAcordoane 1.ltor?le,care au b~~at
ezecin Vistula, Kursk) transformandu-Ie partial In lagune; fluvnle
golfu nIe (Sz
'.
.,
i-auconstruitdelte - Vistula, Neman ~Ipartial Oderu!.
Oscilatiile cIimatice cuatemare s-au reflectat ~i in evolutia bazinului Marii
~
'

Nordul"i, fazele glaciare s-au manifestat prin regresiuni iar cele interglaciare prin
transgresiuni:
_ in interglaciarul Eister-Saale, partea de vest a Campiei Germano-Polone resimte
transgresiunea marii Holstein care depune argile;
- in interglaciarul Saale- Vistula s-a produs transgresiunea Demiana;
in holocen a avut loc transgresiunea Flandriana (5000 ani i.e.n.).

Paralel cu noua linie de tarm s-au format cordoane litorale pe care vantul a
cIiidit apoi dune.

Aproximativ la inceputul Evului Mediu cand actualul Golf Ijssel era lac,
m~r~aa rupt cordonul litoral principal care s-a transformat astfel in Insulele
~~~Ice.Linia ta~ului a devenit sinuoasa, cu golfuri: Ijssel, Dollart, Jade, Wesser,

-, a. A.pele manne

au patruns

pnn aCJlUneamareelor.

~i pe gura marilor

fluvii unde s-au format

estuare,

Frisi ~n p~ezent, litoralul Marii Nordului cuprinde mai multe regiuni: Insulele
pOld~;~reglUnea cu ":att (relief plat asupra caruia actioneaza mareele); regiunea cu
' emersa datonta digurilor antropice.

In._ ceea
c
.
1491 e pn.ve~te vu/~a~ismu/ ac~ual, el se manifesta izolat in Islan~a

~Hekla
In 1918) ~i i I m,. ultima eruptle In februane 2000, Katla - 1450 m, ultima eruptle
1182 m, ult~ taha (E~n~ - 3340 m, ultima eruptie in septembrie 2007, Vezuviul2007) (Fig. 2~~ eruptle In 1944, Stromboli - 924 m, ultima eruptie in februarie

Yoldia s-au desalinizat ca urmare a unui nou aport rezultat din to.plrea ~ual
Vistula. S-a creat un nou lac, de dimensiuni mult mai mari, depa~lOd ae
28
L

29

-I"""
C

Perioada

Era

0
w

Epoca

Varste
radiometriee

Holocen
0,01

Cuatemar
Pleistocen

6"

.~
<~
~
~

(.)

0:
.~
Q, .5

:;::.

-;

II::
w
z
c(
...

Cretacic
(.)

...
-.. ',

[I:t
::E

:/1
t;
&1
'"
E:J

~
26

:::>

'S Carbonifer

(.)

-neokimmerica

205

- paleokimmerica

245

- pfalzica
- thuringiana

295

-asturica
- sudeta

360

w
:::>
:::>

- ardenica

435

-taconica

-J z

500

- salaira

(.)0
-w

570

- assyntica

2500

- belomoriana

Q.
E Ordovician

i=

Cambrian

(.)4i!

(.)

IU

---

z
-Jo

S
Proterozoic
III::

g: Alhaic

-J-

410
Silurian
'C

-J z
(.)w:J:

Devonian

135

Permian

.::

(.)
-Iaramica
- mezocretacica

Triasic

.;::

-J
(.)
-

Jurasic

.~

=..
:.:
~
...::I

-J

- pirineana
65

],~

'" J

c(

Paleocen

~
r-i
<>.) '.

~
00

Q.

-J

34

.~
'"

-savica

53
0

.g
'-'

Oligocen
Paleogen Eocen

<>.)

<>.)
.JO::
<>.)

- rhodaniana
-stirica

24,5

:g;
1-a::
w
I-

w
z

~ ~

a::

~
'-.......

,:I..,
K1S
Q,

5,3
Miocen

2
0

~
::

Neogen

(.)

.JO::
I.J

- valaha

Pliocen

0
z
w

.....

.-.
\0

Cieluri i faze orogenies

(mil.ani)

3500

W
-(.)
11::z
-JO
(.)1-(.)
(.)w

I-

4500

Fig. 19. Scara (impului geologic

27

SATURILE MORFOLOGICE
2.2. TRA
'
l Europei este variat, fiind
. ... rezultatul evolutiei paleogeografice,
Reheru
<;:ilitologice ~iactmnn slstemeIor de mo de Iare (FIg. 22) .
I
, _ " tructura e '{
..
..
~
,[Sltatll
s
e a Europei este de numal 320 m, fimd mal mica decat a
, d'nea me dl
.

'

A/otU I
ntinente (in Asia este de 960 m).
celorlalte co
.
,:I~.ltror
trepte/or de relief este urmatoarea (Fig. 23):
ponderea.,
'
- 57%'
200 m )
_ campl1]oase
0.'
odi~uri 500 m) - 27 Yo,

P,

onturi
- plem,

munti jo~i (500-1000 m) - 10%;

0

'

munti (> 1000 m) - 6 Yo,

. fiind de
/ I'tudinea maxima depa~e~te
Amp
. . x4800 m, altitudinea maxima
. Vf
ont Blanc iar cea mmlma d e -28 m, reprezentata de mve IuI M am
M
10 mID.
_

"

sPiC:~partitia fo~eI~r de relief nu este uniforma in cad~ul ~~n~inentului,

tandu-se diferentla dm acest punct de vedere doua man umtatl: Europa
otinentala - de Est ~i Europa peninsulara - cu cele doua fatade ale sale, atlantica
editeraneana.

Fig. 20. Vu/canu/ Stromboli

. Fenomenul de incalzire globala a cIimei, manifestat in ultimele dke'

contribuie la reducerea suprafetei ghetarilor precum ~i la reducerea num~~
acestora.
'
In prezent, glaciatia este reprezentata prin: ca/ote/e g/aciare din Arhipelal!:u
Spitzbergen (cu 0 suprafata a calotei de 58 000 km2), Insulele Novaia Ze
lslanda ~i din Alpii Scandinaviei ~i prin ghetarii de circ (in Pirinei) sau de va
Alpi).
.
Dintre cei mai cunoscuti ghetari alpini sunt: Mer de Glace (414 krn2),A
(86,8 km2, 24,7 km lungime), Ghetarul Rhonului (17,6 km2, 10 km lun
(Fig. 21), Hufi (13,7 km2, 7 km lungime).

I. Europa continentala - de Est

Reliefuleste mai putin variat, fiind dominat de 0 vasta campie,
Pe alocuri, se observa urmele lasate de ghetarii de calota (eroziuni,
!lIDulari)
~ianumite coline, inaltari - spinari de socluri stravechi care razbat catre

'.uprafatii.

Aceasta vasta campie se suprapune peste uria~a Platforma Est-Europeana (de

sta precambriana).
. La periferia estica ~i sudica a regiunii apar lanturile montane Ural ~i Caucaz,

varstiihercinica,respectiv alpina.
]1.Europa peninsulara

t~part~e dFa(~da.at/antied corespunde Europei caledonice ~i celei hercinice,

1J
I
e Campla Germano-Poloneza. .
. .
.
"
"
..
-ill, nsulele Britanice prezl t
I f d
P
I
)
(M
'

<

.;:;
"

~l'edonici, Ind I
.I

In p

. , n a un re Ie

e muntl ml] ocn

un1n

emm,

, e ung erodatl ~I fragmentati.

"
enlOsula Sca d'
. '"
.
~tfunle netezit d
n mavlca s-au pastrat edlficn muntoase malte, dar cu
~'e cazulMunt'~ e calot~ de gheata care i-a acoperit ~i ~Iefuitin cuatemar, cum
Vnel
I or Scandmaviei.
" 'i'
e areale 1Oa'.
"
.
."'"

'~"'. - lice a Finlandei. I Joase au fost putemlc peneplemzate, cum este cazul masel

Fig. 21. Ghe{arul Rhonu/ui

30

31

W
N

Fig. 22. Unitiilile morfostructurale ale

Europei (dupa Marin, 1995)
1. Campii ~ipodi~uri platformice:
a. Unitatea cristalina baltica;
b. Campia gennano-polona;
c. Campia Europei de Est;
2. Sisteme montane paleozoice
(joase # mijlocii):
a. Masive caledoniene;
b. Masive hercinice;
3. Sistemul montan alpin:
a. Grupa continentala "pura":
Pirinei-Alpi-Carpati-Caucaz;
b. Grupa sudica peninsularii,
cu intercalari hercinice.

350 700km

,.
Fig. 23. TrifsolUri/e
principo/e ole relil!/illui
Europei
(dupa Cotet, 1967)

1. regiuni cu altitudine
sub 0 m;
2. regiuni in care
predominiialtitudiniIe
intre 0 - 200 m;
3. regiuni in care
predominii altitudinile
intre 200

OCEANUL

"

500 m;

4. regiuni in care
predomina altitudiniIe
intre 500 - 1500 m;
5. cele mai inalte
regiuni;
6. directia culmilor
principale;
7. cote;
8. regiuni aPartinand
altorcontinente.

r::::zI 2
E33
DIIID4

200 coo

Alcatuiti din roci cristaline sau magmatiee ~i formatiuni sedil11 .

consolidate, pe aloeuri metamorfozate, muntii hercinici sunt peneple:~ ,
inaltimi reduse (numai pe aloeuri depa~ese 1400 m). Sunt puternicI~at
prezinta bloeuri ridieate eu aspect de horst-uri ~i zone prabu~ite - ~ant:~~
graben.
tl
~eeste earaeteristiei morfologice detennina un relief foarte variat.

Intre unitatile ~ere~nic~.~i ealedo~iee se intereal~a~aCampia Ge

I aniea (eel mai nordic vulcan de pe glob - Beerenberg,

. insula yU e
a
:8yen.
'c eu gheata;
~.
aeopen n, Edge , Barents, Ur~ilor): relief de platou, dominat de
,,- partial. tzberge
S
e rodate glaciar (Vf. Newtontoppen, 1713 m) (Fig. 25);
Jbard ( pl.
rtele Arcti~e:

se IOtens
.fie h.. po

fi

j, J1lUntOa
.
rtante resurse de subsol ( ler, car une .

..

Polona. Aeeasta este Joasa, mSlpoasa, onentata vest-est, mtmzandu-se d I1a)

Loarei pana dineolo de Vistula. Cu cat se inainteaza spre est, se ac e la
unnele ghetarilor de ealota (eroziuni ~iaeumulari).
cent
b)~a{ada ~ed;ter~neana a Europe; .co~espunde lumii alpine
caractenzeaza pnn lantun muntoase malte, de oblcel cu forma arcuita (exce '.
Pirineii - rectilinii), Carpatii fiind eel mai arcuit lant.
P\1
~

~c~~ti mu~ti~t~n~ri(ap~ryinan~orogenez:i ne.~zoi:e-al~ine) sunt insof~

dealun ~I m vecmatattie mal mdepartate de eampn (Campla Panonica, Cil
Romana).
Lumea alpina constituie peisagistic unitatea cea mai bine evidentiata,am
extensiune spatiala cat ~ica masivitate ~ialtitudine.
2.3. REGIUNI ~I UNITATI DE RELIEF REPREZENTATIVE
Fig. 25. Insula Svalbard

Europa Nordica
/s/anda:

- este un podi~vulcanic (eruptii fisurale, centrale ~isubglaciare);

,
_ glaciatie cuatemara ~i actuala, gheizere ~i izvoare fierbinti, tannuri eu fioti

Laponia:
.
.
di~uri ~i munti cu aItitudini reduse; relief glaciar: ghetan, fiordun;
ima arctiea, vegetatie de tundra.

ghetari masivi: Vatna, Jokull, Lang; clima oceanica rece (Fig. 24);

- peste 100 de vulcani; cel mai inalt - Hvannadalshnukur (2119 m), aetivi -

Muntii Scandinaviei:
,I~art.in cutarilor caledonice;

(1510 m), Hekla (1491 m); vegetatie de tundra.

;1J'mi'i1t!mea
maximac",.".....
~~:"

Vf. Galdhoppigen (2470 m);

. .

prezlOt~varfuri piramidale, homuri, suprafete de eroziune, podi~uri, ghetan ~I

ue penglaciare.
'

L I/orah

,"".-

'.

b:.
. n I Vest,c~'lsud-vestic a/ Norveg iei:
'",: - PIezlOta
~}:t- ~1trnpielitumer~ase fiorduri (Trondheim, Sogne, Bergen, Boku);

orala mgusta (Trondelag, Jaeren).

'.

"

,Can/pia

Oslo'

altnudini scaz .
,..clill1atuloceanic
~te,111
tarm eu fiorduri
. (Fiordul Oslo);
d
p
0
erat
permlte
cultura eerealelor.
" .
eninsula Sc an/a'
,

SItuata

"

'

e ~I tere

Fig. 24. Insula Islanda, imagine satelitarii

.
.,
In sudul S d ',
a tel11pe
~e lei; dimpie joasa, valurita, cu roel mal tmere;
:1' ~ . rat-oceanic'"
a,
'lertl
l '

. "
nUn utthzate

agricol.

35
34

Podi~'u/ Sma/and:
- reprezinta 0 boltire a soc1ului vechi;
.

- se remarca altemanta zonelor mai inalte (maxim 377 m) cu cele d

(~esuri fluvio-glaciare).
epra

Ciimpia Lacuri/or (Depresiunea Suediei Centra/e):

reprezinta 0 depresiune extinsa; a functionat ca un brat de legatura '

Baltica ~i Marea Nordului;

- prezinta

Malaren).

numeroase

lacuri

3i1oceanica

Intre

tectono-glaciare

(Vanem,

Vattern,

Danemarcei:

.I de v~st P

.- a

~aVes/lca zinta cordoane litorale; relief glaciar, u~or valurit;

(~:mperatura medie a lunii ianuarie este pozitiva).

'.

E tica a Danemarcel.

C.a/~pl.a as coline glaciare (altitudine

,
. .
PH~IOtlnsterenuri
If).
nIslpoase.
. )1slOuos,

1-1'"l

Jal

maxima

176 m);

Europa vest~ca
. ..
."
., Seo {iel de Nord (Ca/edomci).
Mun(O
I
I
I
r
. ta sub forma unor p atoun cvaslOnzonta e rezu tate m urma modelarii
d 1182
prez1I1
..'
-trecalotaglaciara;alutudmea maxima este e
m;
cu fiorduri:Moray, Lome, Domoch;

"

Podi~u/ Nor/and:

- prezintii relief in trepte, depozite glaciare (eskerc), roci mutonate ( fl ) .

. manne;
.
Ygg,.
d epozlte
- fragmentat de vai tinere, tarm cu fiorduri la Golful Botnic;
- paduri de conifere, turbarii.
Podi~u/ Nord-Fin/andez:
- relief colinar ~ide platori netede; ~iruride morene;
- clima artica ~isubarctica.
Litora/u/ Fin/andez a/ Mar;;Ba/tice:
- campie cu acumuliiri morenaice (Salpaus Selka);
- tarm foarte meandrat (tip skjars) - numeroase golfuri ~i insule
numeroase porturi: Helsinki, Turku, Pori, Vaasa etc.

-:;;:omina
pa~unile (valorificate prin cre~terea ovinelor).
p
I' Cdmpia Seo{iei de Est:
:Ji1lpie
joasa, relief glaciar;
'!aoatade numeroase rauri scurte ce se varsa in Marea Nordului.
Mun(ii Grampiani (Sco{iei Centra/e):
,

rartiocutarilorcaledonice;

JL&Zinti)
portiuni muntoase (highlands) etajate (Varful Ben Nevis - 1343 m)
. 27); vegetatie de paduri ~i tufi~uri.

Regiunea Centra/a a Lacuri/or (Podi~u/Lacuri/or - Fin/anda):

- aspect de campie colinara cu depozite morenaice (Fig. 26);
- foarte multe lacuri: Saimaa, Oulu, Paijanne, Nasi, Pielinen, Keitele,
Hauki, Ori.

Fig. 27. Mun{ii Sco(iei Centra/e. Vf Ben Nevis

Fig. 26. Podi~'I1/Lacuri/or - Fin/anda

36

37

Depresiunea Sco{iei Centrale:

- relief cu altitudini reduse; tarm cu golfuri ~i estuare;
- clima oceanica umeda;

'

"I din Estu

- raurile Clyde (se varsa in Oceanul Atlantic) ~iForth (se varsa in Mar

Ctill/pO

'

I Ang liei (Midlands, Nene-Ouse) # Depresiunea Londrei:

odelate glactar;.

ii ~icohn~ 01,
'ce c;:icretaCICe m structura larg cutatli (cueste: Cotswolds,
~]lP
oZlte Jurasl '(
.
j't\liefpe
dep
s
butoniera:
Weald),
.
" [11,Down ~
u calcaroase (Oxford, Sahsbury, York);
.
JItereSIUI1iarglloase sa
.
.

sunt legate printr-un canal ce une~te vestul cu estul, respectiv ora~elee~r..Jor<t

Edinburgh.
asgo

"

'

Munlii Scoliei de Sud:

- apartin curnrilor caledonice; reprezinta 0 asociere de tinuturi inalte (h Ighla

:
"

joase (lowlands);
n
- altitudinea maxima: Yf. Broad Law - 839 m;
- vegetatie de paduri ~itufi~uri (heide) pe locul fostelor paduri de foioase,

..hop

'

lIV

...

~[111 cU golfun

.,.

c (Bazinul Londret);
h T
)
amtsa.
.' e stuare (Humber, Was,

"

'herclOl

b8zinepl

~I

.. drenatadde raul
"
Galway etc.),
d . t -0 campie interioara (Dublin,
. dml reduse ( caIed..OOlCt:m
...
.
_ este formata 10rta de munti cu altttu
W kl norh -vest M
n IOconJura
.
Jr/anda:
A

'

Munlii Pennini:
- orientati nord-sud; culmi netede, ~Iefuitede calota glaciara pleistocena'
- altitudini reduse ce scad de la nord (800 m) spre sud (500 m) (Fig. 28);'
- altitudinea maxima in extremitatea nord-vestica: 978 m - Masivul Cumberland!

Shanno ,
I Annord-est - Muntii Antnm, m est untll
tC ow; ercmtct:
Muntii Doneg~ ' I
'i.I1sud - Muntll Kerry).
Masivul Armorican:
.'
.
_ include compartiment~le Breto~, N~n.nand ~t Cohnele ?atl.~e;
_ relief appala~ian, rehef cu altttudmt sub 550 m; campll deluroase, eroztvos1ructurale;tarm cu anse ~i riass; clima oceanica.
Bazinul Acvitaniei:
_ este fonnat din campii (Campia Landelor) spre Oceanul Atlantic, podi~uri
calcaroase (Podi~ul Perigord, Quercy) la contactul cu Masivul Central Francez ~i
piemonturi (Lannemezan) la poalele Muntilor Pirinei; relief carstic ~i relief
structural; predomina zonele joase de campie;
A

- re\ea hidrografica

densa (bazinul hidrografic

al raului Garoone - se varsa printr-un

am~luestuar in Golful Biscaya);

~Itoral cu regiuni nisipoase extinse, dune, depresiuni argiloase, mici peninsule
( edoc), capuri (Grave), insule (Oleron), golfuri (A~cachon), estuare (Garonne).
Mun{ii Pirinei:
;a:i~~~'fo~ati. in c~~rul cutarilor alpine avand 0 structura cristalina ~i sedimentara
' a tItudme ndtcata - peste 3000 m'
_
chma cu influente atlanttce
. ~i mediteranene.
'
'

Fig. 28. Munl;; Penn;n;. Anglia

Podi~ul Wales:
- apartine cutarilor caledonice avand culmi intens ~Iefuite;

un podi~central ~icoline de joasa altitudine (Yf. Snowdon - 1085m);

- climat oceanic cu precipitatii anuale de peste 2000 mm.
Peninsula Cornwall:
- relief de coline joase (Yf. Dartmoor - 621 m); vegetatie forestiera;
- are 0 clima blanda, fiind denumirn~i"Coasta de Azur" a Angliei.
-

Carn'
N
POdf,QI L ord-Europeana (Campia Nord-Franceza, Bazinul Parisului,
_ 0
/~u orenei). '
cUpa circa 30o/c d
relief
0 10 suprafata Frantei'
A_'
complex: c~..
,
'..
'

'''-'IOIS;
-ero'relief

ampll - Lotre, Sena; podt~urt - Bourgogne,

pe structuri

ZIVO-structu

Pod'
apart'

Langres;

cohne

'

mO,nocmale mezozoice ~i neozoice (cueste, suprafete

ra e, depresmni)

'$ul Ardeni:
.- ",Ine 'Cutan'Ior hercinice'
c.a1htudin
I redu
'
Se de circa 400-700

m.

39
38

Munfii

Vosgi:
.

~lpJ/

Masivu/ Central Francez:

- este alcatuit din munti, podi~uri ~i depresiuni de varsta hercinica; altit d' .

de 700 m; maximele altitudinale depa~esc 1800m (Puy de Sancy -1886 rn~

relief

vulcanic

in compartimentul

central

111.1
l1.1'

EuropaCentrala
.

(Puy Cantal (FIg.

Auvergne, Mont Dore, Aubrac); relief carstic (Podi~ulCausses); relief gl ' . POd.
- depresiuni tectonice in lungul vailor Loire ~i Allier flancate de catraClar;. "
(platouri) inalte, unele vulcanice; se termina catre est, catre Valea e~:d\
printr-un abrupt de falie de peste 1000 m.
nu,

Fig. 29. Masivul Central Francez, Puy de Sancy

Cu/oarul Rhonu/ui ~'iLitora/u/ Mediteranean:

- campie aluviala in partea litorala (Delta Rhonului
antropizata;

.'

'

.
,art-1nc
_ 4807 m;
tAont BI~nc( hetari de tip alpin ~idauphine);
t t.
laclar g
I d
rt:"Iefg . . tOno-structura e e con ac ,
~;.depreslunt te~ tenSa retea hidrografica bogata.
_ frag01entare 111 '

- altitudini relativ reduse (Vf. Bailon de Guebwiler -1423 m);

,
- clima temperat-oceanica; vegetatie de paduri de foioase ~i conifere.

- prezinta

Dauphine, Savoie':/
. . (Alp ii Maritimi, Provence,
I
Francezl
ine
cu
remaltan
p
IOcen-cuaternare;
altitudinea maxima . al
'utan 1or p
'

- cuUiri hercinice; masiv asimetric, mai abrupt spre Campia Alsaciei'

.'

.'

g ra

un/oase herctnlCe (Maslvu/ filStoS Renan, Munfii Padurea Nea

CliImlIe m
. .
'
Regillnea Francontei):
.
. f I rcinic structural pe cuvertura mezozoica ~i neozoica;
rel~edl~en ea maxima in Muntii Padurea Neagra (Vf. Feldberg - 1495 m)
_ O!tltU
.'
_ fragmcntati de numeroase culoare de vale (MaIO, Neckar, Ruhr, Moselle) (Fig. 31).

Fig. 31. Raul Moselle straMtand Mun{ii Rinului

Valea Rinului:

- Camargue),
~.

- podi~uri ~ipiemonturi in regiunea de contact cu Alpii ~iMasivul Central Fran

- re~rezintaun culoar tectono-eroziv care separa unitatile hercinice (Fig. 32); are
un chmat de adapost cu nuanta continentala.

(Fig. 30).

Fig. 30. ClIloarul Rhonuilli

40

Fig. 32. Cu/oaru/ Rinului

41

Cdmpia Nord-Europeana (Cdmpia Germaniei de Nord):

- campii de tip marsche cu poldere ~i coline morenaice;
- prezintii 0 cuverturii nisipoasii, argiloasa, pietri~uri (glaciare, tluvio_ ';.
lacustre);
glacj
- strabatutii de numeroase viii glaciare largi (urstomtiiler) ~i cu multe lacun.

. J P Joniei ~'iCdmpia Sandomierz:

pod'~'u. 0 hercinicii cu altitudini reduse (altitudinea maxima 611 m in
e.ste o regtUne
..
'\If. Lysica); I Cristalin este acoperit de 0 cuvertura
mezozoica;
.
_ fundamenW
cueste) in Podl~uI PoI.omel;
ral
(
t
f struc u
.
d
re "Ie,
I ssoide in Campla San omlerz.
_ depozlte oe
Metaliferi, .Munlii
Sudel;, Co/inele Ceho-Morave '
patru laterul Ceh (Munlii
"P 'd
C h n

'

Alpii ~i regiunea subalpinii a Bavariei:

- prezintii culmi apartinand cutiirilor alpine ~i zonei de molasa (29
Vf. Zugspitze);
00
- se dezvolta relieful glaciar ~icel carstic.

MunliiJura:

- prezintii un compartiment muntos ~iunul de podi~; strabiituti de viii trans

- au 0 structurii cutatii, culmi apiirute in cutarile tertiare, odatii cu defi~~~~:h
Alpilor.

MunliiSumava,
Munlll a ~r~a ~ lel/: ..
.
. ta un Patrulater
de muntl ~Icohne herclmce (Fig. 34); altitudinea maxima
_ reprezln.,.
'
.
. MuntHSudetl (Vf. Snezkadm - 1603 m),
~:~~:nalcatuiti din roci cristaline, sedimentare ~i eruptive (Podi~ul Doupov - in

nord-vest);
. .
.
_ apar abrupturi de falIe ~I forme carstlce (m est).
A

Alpii ~'iPrealpii Elveliei:

- cuprind Alpii Bernezi, Glarici, Alpii celor Patru Cantoane, Pennini, Lepontini';"
culmi inalte (4166 m in Vf. Jungfrau), creste alpine, ~ariaj;
,a
- este un compartiment alpin intens modelat glaciar (numeroase circuri
glaciare ~ighetari) (Fig, 33).
'

Fig. 34. Raul Elba straM/and Munlii Me/aliferi

_.
C

Fig. 33. Mun{iiAlpi - reli~f~laciar

Alpii Austriei
-

# Podi~ul Austriei:

'

'

"

includ Alpii Retici, Alpii Norici, Alpii Tauernului Mare ~iMic, Alpii StJrtC~

_ culmi

longitudinale paralele cu altitudini maxime de peste 4000 m (Vr. Bef

4052 m);
- apar ghetari ~i forme glaciare, forme carstice, suprafete de denudatie.
Cdmpia Nord-Europeanii (Cdmpia Polonezii):

- coline morenaice (Pomeraniei ~iMazuriene) cu altitudine de 300 rn; , ')

- ~esuri~iviii glaciare, poldere (Campia Poloniei Mari, Campia Mazovlel .
42

Bazinu/ Boemiei:

Includeun relief de podi~ ~i coline cu altitudini de 500-600 m (Podi~ul Cehiei

-entrale)
est
~Iund reltef de campie
(Campia Elbei)' '
.
e drenat
I
,

reliefi I
e rau Elba ~Iatluentul siiu
u ca1caro
. Vita va;
t
S
es
e
prezent
III
est
~I
nord-est.
'
- Dep r eSlunea
Au t . . / B . I u,
n
reprezint'
s rtel {, azmu Y lenel/:
PtelUn
git

a Un
Intre
A.I culoar
. .

. .
eroziv de contact intre Alpi ~i Patrulaterul Boemlel,

" ahitudinil
pi ~ICarpati (Depresiunea Bratislavei);
;~e drena~s~nt cuprinse intre 200 ~i 300 m;
e valea Dunarii (Fig. 35).

43

a Sudica

r?P a Iberica

'

I'et,'trsul, Campia portugabe1:.

.
.
,
.
podi~lI/
~l I. ' Up rinde Campla Porto ~l Camplab Llsabonei;
,
rtuga
lei
c
.,
..
P
ItJ}Pla 0
I. at oceanic 10 vest, cu preclp1tatll ogate m sezonul rece ~l 0
~

ta un c 1m

tJfSZIO de peste 1500 mm;

.
',ieaOua1a, entul sudic clima este subtroplcala.
tIScornpartlm
.
.
"
...
,
.. J
e rama nordlca a Pemnsulel Ibence: Munlll Galtclei, Munlii
P
.
Mun'/l ue
..','
Cantabrici, Mun~ll.Ptrl~el:.
.
, cutarilor herclOlce ~l alpme,
a
_ op8r1l~ maxime' Vf. Pico de Aneto (3404 m) (Fig. 36), Vf. Picos de Europ
d
_ IliltttU101
.
'
.
~

'

'

lfu I B
t
I
.:. seterminaprin campll Itora e mgus e spre go
n e lscaya ~lLyon.
.. I

('26]5 m);

Fig. 35. Duniirea fn Depresiunea Bratis/ava

Carpalii Nord-Vestici (Munlii Beschizi, Munlii Tatra, Munfii Matra,11'"

Vihorlat):
- fac parte din orogenul carpatic (alpin); relief glaciar;
- sunt aldituiti din fli~ (Muntii Beschizi), cristalin (Tatra),
Muntii Metaliferi ai Siovaciei ~iVihorlat);
- aici se regasesc cele mai marl altitudini din lantul carpatic, 2655
Vf. Gerlachovka.
Carpalii Piiduro$i (sectorul mijlociu - Ucraina):
- reprezinta sectoml mijlociu al Carpatilor (2058 m in Vf. Hovarla);
.
- relief dezvoltat in cea mai mare parte pe formatiuni de cretacice ~i paleoge~ariaj,forme glaciare.

Fig, 36, Mun,ii Pirinei - VI Pieo de Aneto

Campia Panonicii:.
- denumita ~i Campia Dunarii Mijlocii include: Dunantul (Mezofold), Cum
(Felfold), Campia Tisei (Alf6Id), Culoaml Dunarii, Campia dintre Sava ~iMora
- reprezinta 0 regiune scufundata cu un relief de campii ~i masive munto..
rezultate din prabu~iri(Mecsek);
to
.

Mun,ii Iberici:

- fa~legatura in Muntii Pirinei ~i Castilia

- alhtudinidepeste2000m.

- prezinta interfluvii intinse, dune, mla~tini, saraturi, canale ~i lacuri (Jacul tec

relief glaciar), MuntH Apuseni (relief carstic, resurse naturale importante)'ltitud;'

- la sud de Dunare, in sectoml sarbesc se remarca stmctura complexa, Mora
redusa, fTagmentarea putemica; sunt limitati de valea Timokului ~i valea
44

Interioare

Guadar:~. Podl~ul Castilia Veche, Podi~ul Castilia Noua, Sierra Gata, Sierra

-depOZitete'

Carpalii Sud-Estici (Romania, Serbia):

.
. u stC
- Carpatii Romane~ti se diferentiaza in trei sectoare: Carpatii Onentalt (~a tli"
tura cea mai complexa - vulcanism pe rama vestica, cristalin in axa cen!rari~ta1i
I

'

.S
- eUpriPodi~ur'l
.
I ~~'I lerrele

Balaton).

est), Carpatii Meridionali (sectoml cel mai inalt ~i mai compact, rOCI~

Veche'

reprezint.1 M,

altitud '

..

,.

es~ta Spamola dezvoltata pe un fundament cnstalm acopent cu

.'1lare ~I Cuatemare'

101 rn d"

clil11aeu ie e. 115?O-600 m (Fig. 37);

rol reci ~iveri Uscatein nord ~imai blanda in sud.

45

. Isula ltalicli
:efll'. 'en/ontul Italian:
.
Alpii ~'I.PI. . c1uzand intreg versantul sudic alI Alpilor;
exttnsa tn la iemont se .t':lace brusc m est, ent m centro ~Ivest"
liJIJOe
nte
P
de la rnu
.
'

.
,area
ri sunt colectate de Pad,
roaserau. laclare: Como, G ard a, MagglOre.
~
_g

".

,_~_1 tectOno

,-- ColT/pia Padului:

. tii 0 zona de scufundare cu umplutura aluviala groasa;

_

Fig. 37. Meseta Spaniolii

:::;ctul cu Muntii Alpi ~iApenini apare un reli:f de piemont~~ ~iglacisuri.

'00 strabatUta de 0 retea. ~en~a d~ ape curgatoare,
grafic Pad ~ide canale de mgatte (FIg. 39).

apartmand

bazinului

Cdmpia Aragon:
- campie de origine tectonica cu depuneri tluvio-Iacustre ~imarine;
- drenata de raul Ebro.
Muntii de pe rama sudica ~i estica (Sierra Morena, Cordiliera'/;
Cordiliera Catalona):
- apartin cutarilor hercinice ~ialpine (3480 m in Vf. Mulhacen);
- sunt aldituiti din roci cristaline, sedimentare ~ivulcanice;
- prezinta relief glaciar, ghetari de circ; culmi paralele cu tarmul medit,
(Fig. 38);
- Cordiliera Catalona face legatura cu Muntii Iberici.

Fig. 39. Cdmpia Padului

iColinel S b
'.
'"
....
a . e u apemmce
adrlatlce
~l Preapemmce tlremene:
.
.
.~ penlnii
d

"

. _

'CorItoraHi'ingusta'
- pre omma reheful carstic'' se continua spre Marea Ad natIca cu 0
IPeniniiSuntfi '.
'.
.
.
pii flu .
~rmatlpe roCItertlare; au aspect de cohne (FIg. 40);
:.
vlo-mannepe raurile Arno, Ebru, Volturno spre Marea Tireniana.
Fig. 38. Sierra Nevada

Cdmpia Andaluziei:
- are aspect deluros pe alocuri; drenata de raul Guadalquivir;
- in sectorullitoral apar lagune ~i dune litorale.
46

47

Fig. 41. Vulcanul Etna. Insula Sicilia

Fig. 40. Regiunea Toscana. Preapeninii

Munlii Apenini:
- cuprind trei compartimente: Apeninii Nordici, Centrali ~iSudici;
- reprezinta dorsala Peninsulei Italice;
- Apeninii Nordici (2160 m, Vf. Cimone) sunt formati pe gresii;
- in Apeninii Centrali predomina relieful carstic (calcarele mezozoice);
i
- Apeninii Sudici cuprind un sector de fli~ (Apeninii Napolitani), unul cris
gresii ~iargile (Apeninii Calabriei) ~iunul vulcanic (Vezuviu - 1279m).
Insulele din Bazinul Vestic
Insulele Baleare:

Central al MaTii Mediterane

- sunt situate in bazinul vestic al Marii Mediterane, in apropierea coastelor e~

ale Spaniei (de care apartin);
_
- formate din: Insulele Pitiuze (Ibiza, Formentera), Cabrera, Mallorca, Menorc~

.
.
:),1 MalIa:
.
.
I - . d
I (Ma Ita, Oozo,
tat Independen t din ]964', arhlpelag a catmt m ~ase msu e
mino Cominotto, Filfla, St. Paul);
podi~~alcaros cu altitudini reduse (253 m in Malta, 417 m in Oozo).
Peninsula Balcanica
.~

MunliiDinarici:

,}- reprezinta0 continuare

spre sud a Alpilor;

II'- se intind pe aproape 650 km de-a lungul tarmului Marii Adriatice, avand culmi
targi, paralele (planine) pe directia NV-SE;
i:e~rezinta_ 0 ~ariera c1imatica; pe versantul vestic sufla vantul Bora care este
;t.,",otttde scaden de temperatura;

pre~ominarelieful carstic (doline, pe~teri, polje, vai) (Fig. 42).

( Podl~ulKarst, situat in nordul regiunii a dat numele acestui tip de relief

DlI1l1eroase
fonne carstice; pe~teraPostojna - galerii de peste 20 Ian lungime).

Insula C.0rsica:
A'
.'
.
200~
- este predommant muntoasa, cu peste 20 de varfun cu altltudml de peste
(Vf. Cinto, 2706 m); apartine Frantei;
- peste 1000 Ian de coasta din care aproximativ 300 sunt plaje cu
despartita de Sardinia prin Stnlmtoarea Bonifacio.
Insula Sardinia:
- este formata pe cristalin hercinic acoperit de 0 cuvertura sedimenta~a;
- dimpii marginale inguste, cea mai extinsa in sud-vest - 01mpia Campldan~. mun
- cea mai mare parte a insulei este reprezentata de regiuni colinare ~I
care culmineaza cu Vf. Oennargentu (1834 m); apartine ltaliei.
Insula Sicilia:
- cea mai mare insula din Marea Mediterana; apartine Italiei;
- se remarca Muntii Peloritani ~i vulcanii activi Etna - 3270 rn
Stromboli; in partea sudica, relief de campie.
48

Fig. 42. Podi~ul Karst. Slovenia

49

'

.resiuni (Tessalia) (P~i culoare

P

Campia Albaniei (Muzakia):

- campie
fluvio-maritima,
drenata de numeroase rauri SCurte ce se
' ' ''
varsa I)
'
Ad nattca; c IIma me dIteraneana;

._1

.curl teCtono-earsuce

de vale

( Dr l n, S hkumb

respa, Ohrid, Ostroyo).

'

10, SpropoialOOS,

- numeroase lacuri: Shkoder (in nord la gran ita cu Muntenegru), Terb

(in sud, in apropierea ora~ului Vlore).
uf, I<.a~

Regiunea centrala malta - montana: Ba/cani, Rila, Pirin, Rodo

apaqin cutarilor alpine ~ihercinice (intercalate);
Pl.
"

- ~untii Ba1cani,(S~r~ Planina) prezinta ~n ~xtins etaj alpin (2376 m _ V

- mclud depreslUnt mtramontane, pen fence precum ~i piemontu .f,B
submontane (Antiba1canii)~iPodi~u]Preba1canic(Moesiei);
ft,
- prezinta relief glaciar ~iperiglaciar ~i suprafete de denudatie;
- altitudinea maxima din Peninsula Ba1canicaeste Vf. Musala (2925 m) di
Rila (Fig. 43);
n..
- Muntii Pirin (29]5 m- Vf. Vihren) apaqin patrimoniului UNESCO'
- Muntii Rodopi sunt un bloc peneplenizat reinaltat (2] 9] m - Vf. M~relere,
- sunt separati de Muntii Oinarici ~i Muntii Pindului prin Depr~""
Vardar-Morava (culoar nord-sud).
1

Fig. 44. Muntele Olimp (29/7 mY,Grecia

Peninsula Calcidica:
~0 peninsula In Marea Egee, divizata la randul ei in trei peninsule alungite,
~e paralel pe directie NV -SE: Kassandra, Sithonia, Hagion Oros (Muntele
.5,2030 m);
.ef de podi~ (deluros) ~i munte.
tpeloponezul:

-:ninsula
.Iegata de continent prin istmul Korint (transformata practic in insula
tonstrUlreaCanalului Korint in ] 893);
I

Fig. 43. Munlii Rila - Vf Musala (2925 m)

'I~e;arca golfurile depresionare ~i campiile litorale inguste;

," ~n~~~tos ~i de ~?di~ (Muntii Kyllene - 2377 m, podi~ul Arkadia, Muntii
Ci Se . - 80 m, Muntu Talget - 2409 m, Muntii Pamon - ]937 m);
i / gase~te Capul Matapan,
nsulele Grece~ti

Regiunea fna/ta sud-vestica - Munlii Pindu/ui:

- extinsa pe teritoriul Albaniei, Macedoniei, Greciei;
9 [11in'
- munti cu altitudini mari (2692 m in Muntii Albaniei de Nord, 249
in
Sar, 24] 6 m in Muntii Tomorit; 2] 22 m in Epirul Albanez, 2636 [11inM
Pindului (Vf. Smolikas), 29]7 m in Muntele Olimp (Fig. 44), 1726 rI1
Otris;
50

,rel11arcainsul I

cel mai sudic punct al Europei

continentale.

'

.,'ord _ Sk' he e: Ontce(Corfu, Leucas, Chefalonia, Zakinthos etc.), Sporade

D~thosetc.~~tc~~'Skyros.'Skopelos etc.; de Sud - Patmos, Kos, Leros, Rodos,
;r'hasosli
lade (Mlkonos, Santorin, Andros, Tinos, Naxos, Paros, Milos
pred~l11i:nos,Chios, Eubeea, Aigina, Salamina, Creta etc.;
II Ida);
ant mUntos(Fig. 45); altitudinea maxima in Insula Creta (2456 m,
in rned
Iteranea .
.
n, potentIal turistic ridicat.

'

51

c.rime
.. .. inalta (max. 1545 m);
principala
lei:~e' prezinta., 0 culme
M centrala,
A
tarllor a pi,
C ~:: D
rstic
(Muntn
eaLar
ag,
untn
I Petn), structural (10
rrtioeO
f
'untii

_
elte ca
.
'ota r
lui nordic), vulcamc;
'.~ea versantu I torala Prezinta 0 structura ' complexa: capuri, faleze, abrupturi
d zona I
.'
..nre SO ,
.
.
A ;
"isturi, roci eruptive (F. Ig. 46)
I are, 'j'
"I"
I
d
A . (
fiee pe ca c
'

'

ogra I
d staf?oara 0 intinsa camp Ie mc uzan
:preoord se e
~~rci),

f?1penmsulele Tarhankut f?i

Fig. 45, Insula Santorin. Marea Egee

Europa Estidi
Insulele Nord-Estice (Novaia Zemlea, Franz Josef
Sengheiski):

- predomina fonnele de relief criogene, nivale, glaciare;

- clima arctica; vegetatie saraca de def?ertarctic.
Kola-Karelia:
- apartine unitatii structurale precambriene (Feno-Sannatia);
\:.
- relief de coline, podif?urif?icampii, individualizate de linii de fracturii;mUl\.t:

o pondere foarte redusa f?i altitudini joase (Muntii Hibini - 1191 m,:
Ciasnaciorr, in Peninsula Kola);
.
- predomina fonnele de relief glaciar (f?esurif?icoline morenaice, viii glac.
numeroase lacuri glaciare f?itectonice - Imandra, Topozero, VagozerO,La
Onega.
Cdmpia Europei de Est:

Fig, 46. Munlii Crimeei. Ueraina

ie:
::.te. Munlii Ural:
.~ llIunti hereiniei; culmi paralele pe directie N-S pe circa 2000 km;

!ise d.iferentiazatrei compartimente: Uralul de Nord (1894 m - Vf. Narodnaia) cu

,i,!1P:J8cun,
ghetari,vai glaciare(Fig. 47); UralulCentralcu

r;~.alul
de Sud
to

relief carstic ~i vulcanic;

- peneplena intens fragmentata ~i vai cu caracter de defileu.

are un fundamentde platfonna (precambriana),larg boltita,care a~are a

Ucraina ~i Voronej ~i este scufundat in regiunea Depresiunii Casplee, a"..

Negre ~ia Depresiunii Moscovei;
. _ I eel
- este 0 asociere de campii, podi~uri ~icoline cu altitudini ce vanaza de. acoli
nivelul marii (in regiunea Marii Caspice) pana la 300-400 m (463 m 10
Timan);
. 'idoaliia
- modeIarea glaciara, fluvio-Iacustra, marina ~i eoliana a dus la tndl~ ra a
fonnelor majore de relief: campii morenaice, nisipoase, loessoide (pe.cl~e(Vo
Polesia, Volga, Ponto-Caspica ~.a.) (Fig. 37), podi~uri intens penepl.eOlz~b~c.i

Volano-Podolic, Central-Rus, Volgai ~.a.) ~i coline (Timan, Nordlce,

Ergheni, Smolensk).

.
Fig. 47. Ura/u/ de Nord, Federalia Rusii

52

53

Mun{ii Caucaz:
--

au varst~ a~~in~;altitu.dinemaxima in Vu1canulElb~us(5642 111);

- sunt a1catUltl dm gramte, ca1care, conglomerate, roci vUlcanice'

- relief glaciar (pleistocen ~i actualglaciare, tectonice, carstice;

3. CARACTERE BIOPEDOCLIMA TICE

extindere mare a ghetarilo~) (F'

19.48).

- sunt mar~initi la nord de depresiuni tectonice: K~ban ~i KUl11a-M '.

numele raunlor Kuban, ce se varsa in Marea Azov ~I Kuma ce se
anlCI

Caspica, raun ce izvorasc de pe versantul nordic al Muntilor Cau~:~~a~n

Stavropolului.

~l Pq

*,
)

3.1.CLiMA
.'
clima Europei sunt: mareaI extindere in
I11factori care influenteaza
:,
Pnnclpa
~.
I I d
...
,a . d . Ona subtropicala pana d1Ocolode cercu po .ar, ezvo tarea. mare
dme m z
.
1 I a
d
rului catre est comp~rati~.cu ing~stare~ sa ve.~tlca, Ispunerea mar~or mn
igrafice(Mun~ii~cand1Oavlel,Muntn Alpl, Muntn Ural etc.) care permit sau nu
iJasareain tentonu a unor mas~ ~e .aer.,.
..
.
..

La nivel regional, caractenstlclle chmattce sunt condltlonate ~I de: curentn

"

.;mici (in primul rand Curentul

Golfului cu actiune deosebita pe coasta atlantic a

andinaviei),marile interioare (cu urmari indeosebi in spatiullitoral) etc.

Masele de aer care se intersecteaza deasupra continentului european au
! 'ni diferite: arctice, temperate, tropicale, maritime ~i continentale (masele de
.;polarese formeaza in Europa de Est, Asia, Marile Arctice, Atlanticul de Nord,

Fig. 48. Munlii Caucaz, Federa{ia Rusii

felt; tropicale in Asia de Sud-Vest, Africa, Atlanticul Central).

..~ In ttmpul unui an, deasupra Europei actioneaza trei tipuri de circulatie ~i
,!}me:4~% circulatie vestica, 30% circulatie nordica, 15% circulatie tropicala.
". Amle de maxima ~i minima presiune care se .intalnesc deasupra Europei
\ln~:.Anticiclonul Azorelor, Anticiclonul Ruso-Siberian ' Anticiclonul Scandinav,
t
'0lClci
1G
. !:
onu roenlandez, Ciclonul Islandez etc.
.

iIk;lati;~.urmare, temperatura ~i precipitatiile au 0 repartitie ~i evolutie in functie

,I' ~eglmul
l~e,cutem
toataerat
gama de fenomene
~iprocese.
. .
.I
.
url
p
I .
Id
III uentat d
I aeru UI,10specla m anottmpu e lama, este putemlc
ixlanticulu.evanturile
de vest, care transporta mase de aer mai calde de deasupra
. I.
"

0[

I'

a-. n lanuane val' I

..
'
, e. $\saC in
Euro
a
on.e
_m~?11
tem~eratu~i
nivelul
c?nti~entulu.i
intre
a Esttca
<:1Nordica'~unt
Euro
pa
,p Sudlca ~I mtreale-25
<:1-5C m la
Euro
. ..t.ntrala
<"

A,

'f

'f'

,Regil11ul
e~t~ d~~lmltata de izotermele de _5 ~i 5e.
tlh.nentul pri~recIPltatnl?r ~i al umezelii relative este mult mai neuniform.
onle cUprinse.eite
totu~1 0 cantitate suficienta de precipitatii, predominand
.. Cantitate Idn re 500-1 000 mm anual.
tate'
a e pre '.
"

.
54

~l
'i V estIcii

Inregistrand clPI~tn scade treptat de la vest la est, cea mai mare

U-sepe htoralul atlantic (peste 1500 mm anual ~icca. 150 mm
55

in Europa de Est cantitatile de precipitatii sunt mult mai scaz

sub 500 mm) !?imai neuniformecu maximein sezonulcald.

Ute(,
. Europ~ ~ud~~ase caracterizeaza prin pre~enJa.unei lungi perio
estlvala, preclpltatll cu mare neuniformitate spatlala !?ltemporala

'

ade

Clima Europei este temperata pe aproape 95% din supr~f:

"

Lipse!?te clima tropicala, continentul nedepa!?ind spre sud paralela ~ta el ()i
nordica. Europa este singurul continent lips it de de!?erturi.
e 35 Ia

. Climatul subpolar ~i polar se inmlne!?tein extremitat

'"

continentului, incepand cu Peninsula Kola spre est, in lungul I'tea nOt!

(Marea Barents, Marea Peciora). Cuprinde !?iinsulele de clima rei ora~ulll~
Arctic. Tarmurile sunt libere de gheturi chiar !?ila nord de Cercul ~el din, a
Murmansk este
port polar din .lume
0 ~r, la,I
~ neblocat
. ' de gheturi nici macar
. singurul
.,
Pretutm dem m E uropa este 0 c Ilma mal bl anda, la latitudini e I
oricar~ alt~ parte a l~mii. D~ e~e~pl~, C~pul !"lord, situat la 71 lat. Ng~n
epf'
S~andl~ava, Norvegla, prezlllta le~m mal putm asp~e decat ora!?ul Beijing'
?m ASia l~ 41 l~t. N !?lcomparablle cu ale ora!?ulUlNapoli situat in sUdul.I

m zona chmatulUlmedlteranean.
Situata spre vest, spre America, Groenlanda este acoperita de gheturi
in timp ce la aceea!?i latitudine, in Norvegia, exista culturi agricole,,
Sf. Laurentiu (in estul Americii) este acoperit de gheturi 3-5 luni pe an,~..,
Loara (in vestul Europei), situata la aceea!?ilatitudine nu ingheata niciodat~
Influentele oceanice-atlantice se atenueaza spre estul continentului,.iffil
se inaspre!?tein aceasta directie. De asemenea, pe masura departarii de'(
cantitatea anuala de precipitatii scade. Frigul spore!?teiama de la nord-~i
sud-est, iar vara caldura descre!?tede la sud-vest spre nord-est.
i
'

Europa vesticii-atlanticii, prezinta cea mai mica amplitudine tennie,

(10-1 5C), iemile fiind blande (peste DoC), lipsite de gheturi, iar verile Jj~:
(IS-18C). Ninsorile sunt rare, ca !?izapada la sol.
,

'

Vanturile dominante sunt cele de vest, intotdeauna umede, detenntq

abundente, nebulozitate accentuata !?iumiditate sporita.
Ploile sunt insemnate nu numai prin cantitate ci !?iprin durata, sunt~.
!?iindelungate. Cad tot timpul anului, avand insa 0 frecventa mai mare tif
iama dnd activitatea ciclonica este mai intensa. De exemplu, la Brest,ea~
precipitatii cazuta este de circa 850 mm, iar numarul
zilelor
ploioase 1110
eS~
"
'zonele
1
Ploi abundente, de peste 1500 mm pe an se mta nesc III

.
-.

'-..

--.~--

'

'

$it

I
---.
~
~
41"...
I

',"

.1 ~2
L Cli... t

E!ill3~4

85

~6

,"'"-

r-(

e d j t e r a!n ii

'

nord-vestul Spaniei !?iin vestul Norvegiei.

..'
arie,J'
'e n
Este interesant de urmarit traseul izotermei de DoC a lun\1 .lanU
t
.
.
.
~ re 0 dlrec I .
Vestica .este smgurul loc dm lume un. d e 0 lzoterma a
I I Ie)
Sc p araee
1
I
"""'a
.
perpendlculara pe paraIeIe (m genera lzoterme e durmaret nt IZOtell"
ocole!?te Islanda pe la sud, pe masura ce se aprople e con me , I Nord.,
lunii ianuarie se deplaseaza spre nord pan a aproa~e. ~e ~a~u d de la l\tiI
schimba directia spre sud, in lungul coastelor Norveglel, mamtao lOll.;
sud pana aproape de Munchen, apoi urmare!?te de la vest la est c~rsuea ~i
sud, pana la varsarea acesteia in Marea Neagra, apoi atioge CrIme
spre Asia prin nordul Muntilor Caucaz.
56

./;:""
~r

~7

~8

'

\.

\ ..,
0

~9

350

,
100 """,
'

!,>ii~110

Fig.49, Climatele Europe; (dupa Caloianu ~icolab., 1982)

'

...a arctIc' 2 CI '

.
'
~onlinent I.
",
Imat subarctic de tip oceanic; 3. Climat subarctic d e ttp
~ranZitie;a6, 4C ~hmat temperat-oc~anic (atlantic~; 5. Climat temp~rat de
~cesiv' 8 C' hmat temperat-contmental;
7. Chmat temperat-contmental
...:h:edi,ter~n~anh~at
me~iteranean (subtropic~l) cu nuanta oc~anica; 9. Clim~t

PrtnSU!
altor~ ubtro~lcal)de nuanta contmentala; 10. Chmat montan dm
L:onechmatice.

57

!n Asia ~iAmerica aceasta izoterma trece pe la sud de 400 I

t\

In Europa, la aceea~i latitudine se int3lne~te izoterrna de

N.
Capul Nord are aceea~i temperatura cu New York, de~i acesta 0 C. Tl1iaproape de ecuator.
se afla C\j
Rezulta ca cea mai mare parte a Europei Vestice peninsul
luna cea mai rece a anului temperaturi medii pozitive.
are are ci

Caracterele net oceanice scad repede, cu departarea de Atla f

medie a lunii ianuarie este de aproximativ 7C pe coasta de vest n ~c.Tern
Londra, scazand foarte mult spre est -5C la Var~ovia ~i _lloCaIrlandei.
cadrul climatului continental).
a Mos
(

oceanic se face I
I
ECatre Maread .Mediterana degradarea climatului

.
'.
ent
x
uropa me lteraneana se remarca c ImatlC pnn iemile bland ..
~

veril~ tierbinti ~i. u~cate. . Prezent~ barier~lor m~ntoase din nO~d~1u .

medlteraneene (Pmnel, Alpl, Balcam) cu onentare m general vest-est ~
lumea mediteraneana de influentele oceanice sau continentale.
pro_.,

Climatul mediteranean tipic acopera cea mai mare parte a Peninsulei

coasta de sud a Frantei, Peninsula Italica propriu-zisa, tarmul estic ai.

Adriatice, Grecia, Turcia - partea europeana.

Dincolo de aceasta zona, mai spre nord, climatul mediteranean este ml:i

atenuat datorita influentelor oceanice in sudul Frantei ~i in Campia Padul~

datorita influentelor continentale in Peninsula Balcanica ~i in Peninsula Cri~
Traseul izotermei de 10C a lunii ianuarie urmeaza aproximativ linia ce';tf
ora~ele Lisabona de Atena. In sudul acestei linii precipitatiile sunt foarte SC3ZU
contureaza un anotimp secetos care dureaza jumatate din an. Zona c .'
Andaluzia, Insula Sardinia, Insula Sicilia, Arhipelagul Peloponez, Insula Cre~
La nord de linia izotermei de 10C a lunii ianuarie anotimpul secetos se scull
iama apare mai bine conturata, pe alocuri chiar mai rece decat pe tarmul Atlan.ti~
Relieful destul de inalt ~ide accidentat propriu lumii mediteraneene conlop
crear~~ de nuante cl!ma~~e ~ocal.e.Exis~ van~ de no~d c~re ~o~tt:ib~iela,~,
vremn: Tramontana m Pmnel, Mistralul In Cevem, Bora In DInancl ~I vantun
...

care aduc valuri de caldura:Hamsinul,Sirocco(Scirocco),dinspreSahara.

.:
o alta caracteristica a climatului mediteranean tipic este numarul mal~:
de zile insorite comparativ cu restul continentului.
. va

Europa

continentalii

se caracterizeaza

sub aspect climatic

p~n dmar~erSJ.

termice anuale, precipitatii in general mai sarace (vara sub form~ . e t: va

predominanta vanturilor de est. Temperaturile excesive, foarte ndlc~ontinjI
foarte coborate iama se explica prin volumul imens al maselor de !ef influ6
care odata racite sau incalzite sunt forte greu de modificat de catre.
oceanice (mase de aer, curenti oceanici) venite de la distante foarte ~a;~~itudj.
Pe Platforma Est-Europeana, temperaturile de vara scad dup a Casp
la nord la sud, media lunii iulie fiind de aproximativ 24C la Mare
J
15C i!1zona.Cercului Polar. "
. .
e la vest}
In schlmb, temperatunle de lama scad dupa longltudme, d. Munfl
media lunii ianuarie fiind de cca. -10C la Moscova ~i de -2~oC51;)
perioada de inghet este de 5 luni la Moscova ~i7 luni in Ural (Fig.
.
58

59

Precipitatiile depa~esc 500 mm anual numai spre vest, scaz'

nord-est spr~ Oceanul ~rctic cat ~i.spre..sud-~sts~re Ma!ea CasPi~d ar(j'
anual). Cantltatea maxima de preclpltatll se mreglstreaza la srar~'tu (su,b,
in prima jumatate a verii.
I I Prll11
. In. clima~ul continental p~rioada de ~nghet este foarte lunga, r'

tardlva ~Iscurta (trecerea de la lama la vara de face brusc), in timp ~ Il11aval!

mai lunga.
e to<it4
Climatul continental excesiv define~tepeisajul de stepa din sud.
,:
- Campia Ponto-Caspica ~isudul Campiei Niprului.
estul
lama, prin sudul Muntilor Ural, patrunde crivatul, aduciind
indelungate (minime absolute chiar ~ide -40C). .
gerun

,
este conditionata

de clima, sol, relief ~i ev

paleogeografica. Intr-un continent intens populat cum este cel european, fa

antropici- dezvoltareaurbana,economica- au un mare impactasupravege,9

spontane.
.
pleisto~e,
. In epocile de racire a climatului (variatiile climatice din
,
penoadele

' loCUlt6

glaciare) speciile vegetale se retrageau spre sud, fim d III

vegetalia de tundra.
I' ful.
In zonele sudice existau, de asemenea, restrictii determinate de re Ie
inalt ~iA
de verile uscate.
,
I Ite SYo
In epocile de incalzire, tundra se retragea spre nord, lar cele at de pa,
vegetale reveneau pe vechile suprafete. Aceasta pendulare, care s.-~.repetai ioralit
ori, a dus la disparitia multor specii, iar altele s-au adaptat condlfllior no

la/as),~en~o

ro-siberiand se des:ta~oara pe 0 suprafata foarte mare

.
.
subreglunea
Est-Europene,
Vralul cen:~I
r ~i
'( sudic, partea centrala
. . -a Campiei
IE

..

FenoI
d
d
114'~:'rn ia Germano-Polona, zona ~e~c~mca m centru ~l ~estu urOp~l ~l
'tanic. Vegetatia caractenstlca este cea a padunlor de comfere
dla, Ca
'nkipelagul n .
OO
U I I
'. aua) ~i de fOlDase.
.'
,. d I M
. . ra a
a se desta~oara in partea nordlca a regmnll,
e a until
.,
..,Jg - T'
I OlgaU
I
I
d
..
.
aproxlmatlv a un a Imament
mtllScandinaviei, avansand spre su pana
I K ce
b
1
P
b
"ele' Oslo-Stocholm-Sankt Petes urg- erm (0 ar~ll e rau
. , Ul ama.
. )
I:&teora.,. '.
. I
I
dd M

3.2. VEGETATIA
vegetatiei

c~ei Kola ~~.n~r t ~enii.Vegetatia

lemnoasa(padurile)lipse~te.Exista
.. polaris),
jJl$Uinarnu~chll ~I ICa-nul Pitic (Betula nana), salcia pitidi (Salix
uP)
fl' rnesteac
) argmt1ca (Dryas
ifl
'
curn
ar
'.
C
ommunis),
rogozul
(Carex
ran
ora,
t
J
(Juniperus
'n;CIplirul
pltlC . rul (Vaccinum vitisidaea) etc.
I.

Vanturile de vara din directie sud-est sunt uscate ~i fierbinti (t

medie a lunii iulie este de 22-24C).
el11p~
Climatul continental excesiv se atenueaza inspre sudul ~l
continentului,
acolo unde incep sa se resimta influentele mediteraneene, res
.
oceamce.
,
Climatul de tranzilie din centrul Europei (zona de intrepatrunderea eela
tipuri climatice europene) se caracterizeaza prin perturbari fTecventeda
invaziilor de aer polar rece spre vestul continentului ce altemeaza eu invazii~
oceanic umed spre estul continentului ~iuneori cu invazii de aer subtropical~
uscat spre nordul continentului.
Practic, Europa Centrala se diferentiaza in unitati in care unul din ceJ~
climate tipice (oceanic, mediteranean ~i continental) este dominant, caraetere'
fiind insa atenuate de influentele exercitate de celelalte doua climate prineipalt<!

Repartitia

"

'

"

f ca Euro-Siberiana, Pontico-Central Asiatica ~i

ean' Arc I ,
I europ .
..'
.
. .
ana.
. ~ e ca asociatll vegetale pnnclpale tundra ~IsJlvotundra
b~egiuneaarctl~a~pitzbergen, Insulele Franz Josef, litoralului nordic al
Su )slandei,.)nsus~~ i Campiei Europei de Est ~i al Uralului (Fig. 51).

00

:oiferele se extind insa ~I la sud de Var~ovla, a su

e orava ~l 10 maSlve e
lie din Alpi ~i Carpati.
Piidurile de foioase apar in centrol ~i vestul Europei, in sudul Scandinaviei

'inpeninsulelesudice: Iberica, ltalica, Balcanica (datorita reliefului mai inalt OIOS).

Speeiile earaeteristice sunt: fagul - dominant in vestul Europei, unde
estemaiumed~itara amplitudinitermicemari ~istejarul,care, fiind mai
rimatul
,islent, oeupa eentrul ~i estul Europei, ajungand pana in Ural. Alte specii
rezentativein padurile de foioase sunt: frasinul, ulmul, carpenul, artarul, teiul.
. Subregiunea pontico-central-asiaticd cuprinde vegetatia de stepa ~i
,-"Ivoste~a,
dar ~izone impadurite (stejar, frasin, tei, artar, carpen, chiar ~ifag).
1
- ~l/voslepaapare ca 0 fii~ieingusta pe directia, SV-NE, din cursul inferior al
.,"rutUIUl
pana in Ural (Pod. Volano-Podolic, Pod. Rusiei Centrale etc.).
}; obr~S/,epa,est~ ~pecifica Europei de Est: Campiei Panonice, Campiei Romane,
I~cie~el,,(am~lel Pontico-Caspice, Marii Campii Ruse. Padurile lipsesc, lasand
Iliptele:n or .~I arbu~tilor xerofili. Specii tipice sunt: colilia, pelinul, paiu~ul,
lIScaciun~)C\UI1
porumbarul etc. Majoritatea speciilor sunt xerofite (adaptate la

paduri de
a_ofile (de saratura) ~i psamofile (de nisip). In lungul vailor, apar
e~ salcie, plop, arin. In sud-estul extrem (nordul Marii Caspice),
~are stepa U
dnea
e~erhca.

in alte zone de cat cele de origine.

.
trU car~
Variatiile paleoclimatice sunt unul din principalele motl~e pen la ac61
Europa de gasesc mai putine specii vegetale decat pe alte contmente,
)
latitudine (America de Nord, Asia).
apar~
Din punct de vedere biogeografic (floristic) teritori~1 EuroP~esfa?Q
totalitate regiunii Holarctice, respectiv celor patru subregium care se
60
'

61

ltIediteraneana se extinde de-a lungul litoralului M!irii

IIbreg,u"~d peninsula Ib~ric~,,Coasta d~ Azur
(Franta~,Peninsula ltalica,
'

,~

BalcaOlc!i ~Imsulele dm Marea

Medlterana,
d
"

' nsula

,...raOe. o~up

dIn pent

parte, I ..mita superioar!i a vegetatlel me Iteraneene este la 400-500 m.

,f j\.Itiwdtna,'itarbori sempervirescenti, adaptati
la. usc!iciune (xerofiti): stejar
'
b 1 pitic, chiparos, pin
'J~dear~u~U~rde m!islin, laur, smochin,
1 leandru, palmier
~
.teJar ve '
.'
'
t frecventeplanteIe 1aromate: ev!intlca,clm ru, rozmarin etc.
' ,
ptt\l" , S
'C.'
'"'
'etC
sun
'
e
"
d
11I"
b d pentru subreglUnea
t
iile arbustlve 1 ce e filmal reprezentatlve
'
'
'
Asoctat
I
Chente S
F
a
sunt tutan~un ed xero Ie cunosCUe
su
enumm
locale:
.'
t
S
"te.ranean
. CAlli"'; 6-11 "', exun ere ",are: pan.., ran a, OlSlca, IC11o,Grecla),
soluri, calcaroase - Spania, Franta), frigana (Grecia, Creta etc,),
quJs
'

'

'

"

'

(;

-jJJares
(in Spanta),

.'

, padurile(sclerofile, xerofile) contm arbon cu frunze dure, tari, persistente

ltesau lucioase) ~i sunt in general degradate (afectate frecvent de incendii in
. ul verii),
I

3.3, SOLURILE

in Europa Vestic!i - Atlantic!i predomin!i luvisolurile care acoper!i unit!itile

relief mai coborate. Sunt soluri moderat acide, s!irace in humus. Se intind pan!i
EuropaCentral!i ~i sunt legate de zona pMurilor de foioase (Fig. 52).
;' Solurile brune argiloiluviale, inclusiv luvice se formeaz!i sub pMurile in
're predomina stejarul, fagul ~i carpenu\. Dup!i defri~area pMurii, pe solurile
ne argiloiluviale se cultiv!i grau ~i porumb, iar pe solurile brune luvice secar!i,
fi.~iplante furajere.
. In masivele calcaroase (des intalnite in cadrul ariei hercinice) apar
, uzinele,
.

~ mediteraneene ~unt: solurile maronii de

ero~le ~Itutan~un, maro-cenU~ll de stepe subtroplcale, terra-rossa.

'I 'lladuriSxolurisp~cifice, Eu~opei Sudice

.i -,

&.cli Solunle, maronii de pMuri xerofile ~i tutari~uri sunt caracteristice regiunilor

Medi~:me~lter~neean (cu veri secetoase ~i iemi calde dar umede) din jurul M!irii
001l1POzit~e'rin~el~~ul
vegetal este format din pMuri xerofile sau tutari~uri, cu 0
8peciiCu~ Ortsttca complex!i, specii cu frunze sempervirescente in altemant!i cu
~b~r, in c:~~~e..caz~toare. Sunt cultivate cu grau, porumb, bumbac, orez, trestie de
,It It de trigatii.
S0Iunle
m
..
.
-rul Marii Med~;:-cenufll de, stepe subtropicale apar in regiu,nile ma~ us~ate d~n
Igana ~i gar'
rane. Inveh~ul vegetal este reprezentat prm tutan~un de tip
~In Caarabi~ga. Au 0 fertilitate natural!i sc!izut!i, fiind utilizate ca p!i~uni ~i mai
~
tin erra-ross
~. ~ezagregarea s~ formeaz!i pe calcare, in conditiile unui climat cald ~i secetos.
.e I~Prima sot ~: alterarea solurilor rezult!i un material bogat in oxizi de fier
$tIiera,buna pun or culoarea ro~ie, Prezint!i 0 fertilitate medie pentru vegetatia
entru pa~uni, rnnete ~i pomi fructiferi.
63

:.

.
.

'

62

-- - Central
unentaIa (
~

- Estica), de la nord la sud (de dla Oceanul

I '"
'

'A

_pa co; ra _ Muntii Cau~az - Marea Casplca), 10 functle

8reaNe ~ 't tipuri genetlce de sol.

e succeddlfer~e

e c 1m.. ~l
,

ar so/uri de tundra - soluri poligonale, solun

de tundra, soluri
A ':': 1 Au
A" gleieo-podzoliee'"deS tundra.

arctiC, al~ice
e solun g

;.~ 5litoralUI
'

'

'

eJ.ce arctiC ,roape negre) <:isunt bogate 10 matene orgamc...

illchisa (ap
se umede - mla~tiniboreale inghetate. "

e 10... nesc

'{

'

I
mlMtlDoa ,
h
sIJprafete
tu 'lor seazute proeesele de alterare c Imlea ~l ce e
'aWrita t~mpera tn Grosimea solurilor este foarte mica, nedepa~ind
,

i(;6 sUllt IDgreuna e,

tJJ1"
I'go Ie se formeaza sub influenta fenomenelor de inghet-dezghet
Solurtle po lfi , nae terenurile plane, argiloase se ajunge ' la un sistem
.,
dde fisuri
I
.I. sol Ast e , p
I
i
denumirea
acestor
solun,
Aceste
so
un
sunt
Ipslte
e covor
'",
'", I
rt
ale de ltnde ~
h .
I
'
,
"
'sunt aeoperite cu mu~chl ~l lC em prezmta a pa ea
supenoar..
t
d
k', can to u~1
Apar 10msuIeIe arctlce ~l
h
eu
un
continut
de
1-2%
umus.
~ot scurt 2 em)
(!JIll

'

'

'

'

'

A'

a nordiea a tundrel.
."oI/lri'Ie gle ice de tundra a par",in nord-estul

'

'

Penmsulel Scandmave, Pemnsula

'

ordul Federatiei Ruse (Dvma-PeelOra), Prezmta la suprafatA un onzont

:Ubtire(3-5 em), dupa care urmeaza un orizont gleizat de 15-20 cm grosime,
de culoarebruna ~i0 struetura bulgaroasa,
IMaispre sud, in limitele zonei temperate reci, se intinde vasta zona a

for de eonifere - taigaua, Sub aeestea se dezvolta so/uri podzo/ice

'~feriil/lviale ~iso/urile brune feriiluvia/e. Fertilitatea solurilor podzoliee este

:~pentm paduri, dar luate in cultura necesita apliearea unui complex de

1 agrotehniee ~i agroehimiee (adancirea stratului arat, imbunatatirea
.flluide aerare, imbogatirea eu calcar sau mama pentru coreetarea aciditatii ~i
Iz~reeu ingra~aminteorganice ~iminerale).
}Yneadrul zonei temperate propriu-zise, sub padurile de foioase ale Europei
,

,,!:Ie
,se ~ezvolta
/uviso/uri
a/bice (podzoluri secundare), soluri brune
e
. Iuvlale,
mclusiv luvie
'
..,
.,
..
paraleleu modlfic
I
.d
area temperatufll ~la preclpltatn Ior se trece de Ia maSlvee
III e fOloa I
I
se a Sl vostepa, stepa, stepa arida ~i semipustiuri.
SI
il'le~a~:I'e..caracteristiceacestei zone sunt solurile cenu~ii, cemoziomurile,
La Contactul
anu de stepa ~isolurile .brune de semipustiu.
,
,
.,
'
Pad ' I d fi
la la izv
un or e Oloase cu sllvostepa ~l stepa dm bazmul PrutulUl
POdi~ul~artle, Kam~i (Podi~ul Podolic, Campia Niprului, Podi~ul Centrallitatebuna ~agal, Cohnele Ob~cii-Sirt) se extind so/urile cenu~ii, Prezinta 0
~atein pomicu~ot0,1~-?,25%, fosfor 0,10-0,20%, humus 3-5%), fiind intens
. ,
.'
' '
Cernoziomun/e
~ra, sunt
vlhcultura,' cultura plantelor.
S I
fi 1
d
ta I
a sUpr f:
' 0 un
cu ertl Itate n lcata, caractensttce stepei.
'

'

'

'

JIIUtde panaalata un onzont A molic, inchis la culoare, relativ amnat cu

i'~ este afec~ 10%, humu~ ~i 0,2-0,5% azot, f?sfor ~i potasiu, Utilizarea lor
tezultate bu~a de lI~sufic,l~ntapre~ipitatiilor. In anii no~ali, fertilizarea cu
e, dar 10 ann seceto~l nu are efect sau are chlar efect negativ.
64

65

C
~

'

Solurile castanii se stepa uscata sunt raspandite in D0 b rO

C
P
g
bogate 10 su b stante
ampla . onto-Caspica,
Sunt
' ''=,
1
d
nutnti.
d
I.
~

nmeea,
.'

'

EDOCLIMA TICE

~E

".-

lertt ttate re u~a 10 cauza lipsei apei. Sunt cu ttvate cu cereale' '
floarea soarelU1,lucema etc.
. gr "'0

BIOP

dintre lae 0

relapa

desta~oara to

ene etc.
'a
:~
U p
earaetenzeaz

lungi,
. reci ~i
Prin veri scurte, racoroase ~i iemi
.
l~
d
Clitna sem eratura c elei mai calde luni este de lO-13C, lar me ta anua
a
.
T p
d

Andosolurile apar pe cenu~i ~i depozite vulcaniee avand 0 raspandili.~JI

in Europa. Suprafete mai extinse cu andosoluri apar in Masivul Central~
Sicilia, Italia Sudica, aria vulcanica a Carpatilor."
Solurile halomorfe (soloneturi ~i solonceacuri) se formeaza pe dep~i
sare sau in regiunile cu deficit hidric unde procesele de evaporatie aduc sa
suprafata. Sunt fTecvente in Campia Ponto-Caspica, Campia Romana~
Spaniola etc.
Arenosolurile sau psamosolurile apar pe depozitele nisipoase din f1'
vestul Marii Caspice, Campia Romana, Campia Panonica in campiil~~r
atlantiee, deltele sau luncile unor fluvii. Sunt soluri cu profile slab diferentll!
1
fertilitate redusa.

eampulor

granulometrice.

de dtvagare.

"

~~nt cara.ete~ist~ce in I.uneile tuturor r:~~1

Au 0 fertthtate

vanabtla

10 funette

de gradul de I

natura mineralogica ~i alcatuirea granulometrica a materialului paren.ta. u~

aluviale slab ~i mediu evoluate, cu textura nisipo-Iutoasa sU,n~favo~~bt~ c s:
plantelor radacinoase ~i tuberculifere, pomiculturii ~i vltteult~rl1. _ ee '
aluviale mai putin permeabile cu textura luto-argiloasa ~i argtloasa s

cereale ~iplante furajere.

rafa

in depresiunile ~i campiile joase, cu apa freatica aproape de sU~o_po(

gleisolurile (lacovi~tile). Ocupa supra fete mai extinse in Camp~a Ge~a inte(..
~nt~osolu~ile sa~ solu~ile de~fundate apar. i? r:giumle ~n 5:nt s~~
antroptca 10tensa a modtfieat 10 totahtate structura tmt13la a solulu1.. ete."
regiunilor urbane, in arealele cu exploatari mini ere, lucrari ameliorative

66

~e, ~C Precipitatiile nu depa~esc ~OOmmlanual cazan 10 cea mal mare

~Isub 0_ . _ da Masele de aer arcttc au caracter permanent.
\libfo~a de zaPt,aa ~resc mu~chi ~i licheni (Polytrichum. ~. Cladonia),
- ~tufi~uri
I eglunea arc IC
d
d
.,10r
, S fix g lauca. Unele elemente de tun ra mamteaza catre su
.,It10110110
~I
a
..
.
d
.
tulut' favorabil. creat de curentu_ rect e aer.
,,~~topoe I Ima

, _ solurile gletce (cu sau tara permafTost). Sunt prezente, de

..jP;:~o::~:ile gleico-podzolice ~i solurile humifere de paji~ti ~i paduri
are.

II. Zona biopedoclimatid temperata

. Se 'intindesub forma unei ffi~iipe directia vest-est cu diferentieri regionale
ante,
~ Subzona biopedoc/imatica temperata boreala (rece) cuprinde Peninsula
dinavia ~i jumatatea nordica a Campiei Est Europene (de la Marea Baltica
la Ural). Limita sudiea a acestui subtip biopedoclimatic se inscrie pe
mentul ora~elor Oslo, Helsinki, St. Petersburg, Perm.
.; Anotimpul rece are mai mult de 6 luni. Temperaturi mai mari de 10C se
.'str~~za doar in aproximativ 120 de zile pe an.
AICIse dezvolta Padurile de conifere cu molid european inlocuit Spre est de

~b'

'

en~n (Plcea obovata)

cu mai putina umezeala. Stratul
.
. ~i. pin in
' arealele
..
rbustJv este al t t
ca U1 m pnnctpa I dm spec II de Ledum.yi Vaccfnium.
.
_ Solufllepredominante sunt cele podzolice. Cu totullocal apar ~iunele soluri
(
c

Solurile aluviale reprezinta un stadiu mai inaintat de evolutie a protos.

"

Regosolurile sunt soluri tinere ee se formeaza pe depozite friabile'

slab
consolidate,
specifice Campiei Germano-Polone ~i nordului Campiei.
de Est.

a~ co~pozitiei.

._

rea u
r add polara ~Isubpolara
. .
_ zona biopedo.cI~ungul litoralului nordic, scandinav, nordul Camptet

rezerva corespunzatoare e su stante nutnttve. unt frecvente in M ' '.

Francez, Podi~ul Boemiei, Podi~ulKarst, Podi~ulMehedinti, Muntii ~SIVll~
Leptosolurile sunt soluri putin evoluate, carbonatice, care p;ezi ~~s:
A ce se sp.ri!in~dire~t pe o. roe~ ,conso.lidata,c?mpacta. Suot SP~c~fi:OI
montane (Pmn~t,
~lpu Seand1Oavtet,Alpt, Carpatt, Balcani, Ural etc.) ~i:'
numeroase
subttpun.

aluviale, fiind formate pe baza unor depozite aluviale, variate din punct ~

b' opedoc1imattce.

nor zone

Pe langa zonalitatea latitudinala a solurilor, in functie de c

",'
.
etajarea altitudinala
sau ~prezenta anumitor
tipuri
de
roci,
apar
sOlon?ltllle.~,
.
.
UrlleQ..
dz I
b
me e. s-au lormat pe roCI car onattce (calcare dolo'
,,0
~ Ren
~
d
~.
'
rnlte) p
I
supra lata un onzont
e cu oare neagra-cenu~te cu continut r'd' ' :.
(> 10%) dar cu fertilitate redusa datorita profilului
scurt care nu Iolera
~ca! d
..
d
b
PI
S

t rii climatici, vegetatie, relief ~i soluri permtte

.e nepodzoIite).
,1(1)
in sudul
b
.
luri/or d
~u zonet boreale se desta~oara subzona cIimei temperate a
: ;ipitatiile ~'oase. Verile sunt racoroase, iemile nu prea lungi dar reci.
Intre ~~~6 r:lati~ u~iform in eursul anului ~i sunt destul de bogate.

.d, in suduI Noorlahtudme nordica

,

apar padurile de amestec, foioase cu pin ~i

pelaguluiB' v.egtetse intalnesc paduri de mesteacan. Doar 5% din suprafata
.terizeaza ~tall1c,~s~eacoperita cu paduri (stejar cu artar, fag, pin). Irlanda se
a, Belgia~~I~paJt~ttle naturale extinse, verzi tot timpul anului (Fig. 53). in
u1rn. I anernarea predomina padurile de stejar in amestec cu tei, artar,
"

'Yn

_: Partea v

rtul,iar rnai eShca a Europei Orientale conditiile c1imatice au inlocuit fagul cu

spre est cu stejarul.
67

stepa padurile de foioase (Fig. 54) se asociaza cu elemente

,ol1tact~1
~Uilvostepa. Conditiile climatice sunt reprezentate prin valori
'a alciituln ~eraturii de 9-1OC, precipitatii de cca. 420 mm anual ~i cu
uale ale te~ de 170 de zile. Apare 0 perioada de seceta estivala in care
de ve~e~!~er este depa~it cel al evapotranspiratiei. Se dezvolta soluri
ill pre~iPI~at
lll 0soluri cenu~ii, cernoziomuri
.

argiloiluviale

lluvla e,
arglIo

~i cernoziomuri

. din
;e.
ratii de stepii se diferentiaza in stepa umeda- ..
cu iarna rece
t
N
,,0 tempe
d 1M
:subzo.
.
.
e
stepa
uscata
cu
iarna
rece
10
nor
u
am
egre
~I
s
epa
R
,
.. C
plel us,
ca . cu iarna rece in jurul Mam a~plce. ..,
..,
.,
v

-.

~e,./I.ca.

i amplitudini termice (ven calde ~I lernl geroase) ~I preclpltatll

PrezlOtamar

.'

( nentalism clImatic accentuat .

(con I.
a pare sub forma unor asociatii ierboase cu predominarea

- . -'
.
Vegetatla
.
v
.
Se diferentiaza: stepa cu negara,
cu negara
grammee,
.
r;' ~IpalU~,cu
eelor.
/ cu
B
S
l
'..~
ecii
ftecvent
IOta
mte
sunt:
tlpa,
r
estuca,
romus,
l.\..oeena,
~mu~etel. Sp
.

lymlls. Artemisia.

.'

.,

rtolurilecaracteristice sunt cernozlOmunle, mchlse la culoare ~I cu onzont A

lJinedezvoltat.
In aceasta subzona sunt incluse ~i semide~erturile ~i de~erturile din regiunea
Caspice. Pe nisipurile aluviale mobile ~i semifixate cresc plante psamofile,
Ie etc. - Salicornia, Suaeda, Aristida, Anabasis. Se inmlnesc soluri castanii
ii uscata, soluri brune de semipustiu ~i soluri brune cenu~ii de pustiu.
111. Zona biopedoclimatica mediteraneana
Cuprinde insulele ~i litoralul Marii Mediterane (spaniol, ftancez, italian etc.),
..re..parte a Peninsulei Iberiee, jumatatea sudica a Italiei (Fig. 55), vestul
rut.Dinarice (litoralul adriatic al Peninsulei Balcanice), Grecia.
. Chma se caracterizeaza prin veri calde ~i uscate ~i ierni scurte ~i moderate
. !c.(te~peratura medie a lunii ianuarie 5-12C).
.
~tpltatl1le(500-700 mm) sunt concentrate in timpul sezonului rece.

!.
Fig. 54. Piidure de joioase. Romania

n~eget~tia este reprezentata prin tufari~uri denumite diferit in functie de

~ani:). ~~'fa (sudu! Fr.antei), maquis (Corsica), frigana (Grecia), tomillares

Ita (Q s b Ipsesc .padunle sclerofile cu stejarul verde (Quercus ilex), stejarul de
.a&pa~d~;
er), steJarulde carmaz (Q. coccifera).Dintre ierburi~iarbu~tidestul

gurul ~:I s~nt: Rosa sempervirens, Olea o/aster (maslinul), Chamerops humi/is
\rSespeci.~ler. e~ropean), Ceratonia. In stratul subarboretului se inmlnesc
.
.

Se in~1 e pml (pmul de Alep, maritim, laricio).

file)~ite~esc soluri brune mediteraneene (soluri maro de paduri ~i tufari~uri
In reglu
. a-rossa (pe calcare )
'I
.

..

t~nela alta (n:.e rnuntoase exista 0 etajare a vegeta{iei cu diferentieri de la 0

De eXe Ig. 56, 57).
&p
lhplu in M
.. 1 .

. re etajul ai' .
u~tll A pi, pe versantul nordie vegetatia se succede de !a
'Centrali Ii Pin dupa cum urmeaza: stejar, fag, molid, etaj alpin (paji~ti). In
psesc foioasele, etajele fiind alcatuite din pin, molid, lariee ~i

68

69

zimbru, etajul alpin. Pe versantul sudic dispar coniferele in favo

succesiunea ~tajelor ~i~d urmatoarea: padur.is~lerofi.le,s~ejarPUfos~~~af<ii,>

4. HIDROGRAFIA

Anumlte speclI ~lpses~ din u~ele reg~um, d~.~letaJul .din care f;' e~
prezent. De exemplu dm etaJul comferelor, m AlplI Centrah, lipse~t bc Part,
Pirinei ~i Apenini lipse~te molidul.
e radu~'

4.1. RETEAVA DE RAURI

Hidrografia Eur~pei este variata ~i complexa ca tip, intindere, orientare,
'01hidrologic etc. (FIg. 58).. _

gJ R giunea alpino-carpattca malta, reprezmta un adevarat castel de ape

'nen~al.Din aceasta regiune niurile se descarca radial spre nord, vest ~i sud.
ionUIn estul continentului, Uralul reprezinta 0 bariera de netrecut pentru niurile
'rase de zonele invecinate mai joase ~i care se varsa fie spre sud - in Marea
:~spica,fie spre nord - in Marea Barents ~i Marea Alba.
Fig. 56. Etajarea vegeta(iei - Munfii A/pi

Peninsula Scandinavica ~i Arhipelagul Britanic reprezinta ~i ele exceptii de

fu.direclia generala de scurgere, raurile scurte, cu obiir~iile in regiunile muntoase
rale fiind directionate catre bazinele marine aferente.

Raurilepot fi analizate ~iclasificate in functie de:

- lungimea~isuprafata

bazinelor hidrografice;

:d'ireqia de scurgere;
obazinele
marine sau ocean ice in care se varsa'
-,
.

teglmul de scurgere etc.

Cele ma'
. fl .. I
I man UVIIa e Europei
sunt prezentate in tabelul 2:
..
Tabelul2 p'
. / I

. rmclpa e ejlUVIl europene - lungimea # suprafala bazinelor

Nr. Fluviul
.
I.
Vol a
Lun .mea km
Su rafa a km
2.
Duna
3694
1 380000
Ural rea
3.
2850
817000
4.
Ni rul
2396
219900

5.

6.
7.
8.
R.

Fig. 57. Paji~ti alpine cujneapiin - Mun(ii Carpa(i

2m

~~

Peciora
DVinad N
Rinul e ord cu Vice da

1 984
1 814
1 780
1 326

422 000
320500
362 000
200 000

PI" e~ultii c"ea.

a cele mai
. ~.
.
_"
.
ie Prln liitirnea
man raun apaqm paetlI esttce a Europei, fapt ce se
.
mare a uscatului in aceasta parte ~i reliefului dominant de
NUtne
0,/1' roase f<lu' .
In, Vistula,~;

70

~I-au c~nstruit delte: Volga, Dunare, Vardar, Pad, Rhon,

man, Dvma de Nord, Peciora etc.
71

.r

varsa in mari cu maree putemice prezinta estuare: Tejo,

care se
1
f1e
Tamisa, EIba etc.
. e sena,

,
bazinele marine sau oceanice care colecteaza apele
palele
rnncl.
0 ean sunt
(11luI eU~ ~ p eciora _ in Marea Peciora, Mezen, Dvina de Nord, Onega - in
I Arctic.
nU
I a _ in Marea Barents etc.;
Alba,T~~~Oder (Odra) - in Golful Szczecin, Vistula - in Golful Gdansk,
.area BaltiC .) _ in Golful Kursk, Dvina de Vest - in Golful Riga, Dal, Indals,
(Nernunas
.
.. etc.;
. perhon - in Golful Botmc
d
T
T
N
T
R M
Lule Kernl,
.. J..,Olr
.

a Nordului: Elba, Weser, Ems,

10,

euse,

;eeManecii:Sena,
Glornma,Otra etc.;
. rea
Somme, Orne, Exe etc.;
eanuI Atlantic''. Guadalquivir,

Guadiana,

amlsa,

ene,

(Golful
Cadiz),
.

rent,

wee,

Tejo, Duerro,

ne (Golfu) Biscaya), LOIre, Severn (Golfu) Bnstol), Clyde (Golful Clyde),

,y (MareaIrlan~ei),Shannon etc.;.

rea Mediterana: Jucar, Guadalavlar, Ebru, Rhon - 10 BazlOul Vestlc, Arnorea Ligurica, Tibru - in Marea Tireniana, Pad, Neretva, Drin, Shkumbin,
(Devoll), Vjose - in Marea Adriatica, Aspropotamos, Alfios - in Marea
Vardar, Marita, Pinios - in Marea Egee etc.;
-rea Neagra: Dunare, Nistru, Bug, Nipru etc.;
rea Azov: Don, Kuban etc.;
~eaCaspica: Volga, Ural, Kuma, Terek etc.
.Degimul hidrologic reflecta interdependenta dintre hidrografie, clima ~l

functie de regimul hidrologic se deosebesc doua tipuri de rauri: cu regim

fllu~icu regim complex.
: Regimulhidrologic simplu:
. ~ipu/ nordic este caracterizat prin raun bogate in apa tot timpul anului
r~ta.evaporariislabe (temperaturi sdizute a aerului), alimentarii din numeroase
",'it~Imla~tini,precum ~idin topirea zapezii in sezonul cald al anului.
~ceste rauri ingheata timp indelungat, intre 5-7 luni pe an. Prezinta
i c:~ereze.r~ehidroenergetice. Unele dintre aceste rauri sunt navigabile.
.
:~_ see mal~l~portante raun apartinand acestui tip sunt: Peciora (FederatIa
tJ:lea
A.lba~a~a
In Marea Peciora),Dvina de Nord
,
' eZen(Federatia Rusa - Marea Alba).
i

(Fig. 59) (FederatiaRusa -

72

73

care strabat reg iuni variate sub

.
I rO'Pean cuprinde diurile lungi
cen Ira eUentuarea gradulUl. de contmentalism climatic de la vest la est
ic' aCC
.
rfo Iog "' I lor de scurgere. Apele. lor
. mgheata
"
pe 0 durata de 1-3 lum/an.
Ul1U
.
d
- reg
I I
1
tii In f: e din topirea zapezl ?r ~I In pOle de primavara, ceea ce are ca
--tafease a~ebitului in acest anotlmp. Scurge~ea minima (nivelurile minime)
cre~ter~astar~itului verii, cand evaporatla este intensa. Au valoare
pec.ti~a~
~

l~rg~tJca. egim hidrologic de tip central-european (Fig. 61) sunt: Weser

, Raun cul ~ Germania - ora~ principal Bremen); Elba (Marea Nordului
d

Nor UUI,
.
. '
a
a" Principal Hamburg); Odra - Oder (Marea Baltica, Germama,
gola or '(
.
: i.
ra" rincipal Szczecm).
!In1'9- 0 '( P
_

Fig. 59. Rau de lip nordic - Dvina de Nord

b) Tipul allanlic (veslic) este caracterizat prin rauri cu vai largi, c:

regim uniform datorita constantei ~i bogatiei ploilor. Maximele se inrel
iama, cand alimentarea este mai bogata. PrezinHi un al do ilea varf al 11"
care se produce vara. Nu se manifesta fenomenul de inghet; sunt navigabil'~.
Rauri reprezentative pentru acest tip de hidrologic de scurgere SU....
(Fig. 60) ( se varsa in Marea Manecii - ora~ principal Paris), Loire (GolfuJtm
- ora~ principal Nantes), Garonne (Golful Biscaya - ora~ principal B~
Tamisa (Marea Nordului - ora~ principal Londra), Ems (Marea ~11
Germania - ora~ principal Emden), Meuse - Maas (Marea Nordului, H.,

Olanda - ora~eprincipale Liege, Maastricht).

r.

Fig. 61. Rau de lip central european - Vltava. Praga

.~~PIl/"alpin este caracteristic raurilor de pe versantul nordic al Alpilor

rod~AIIt~entarease face in special din topirea gheturilor in timpul verii, cand
etulu~e 0 cre~tere a nivelului; iama debitul este foarte scazut datorita
j)ene/g' Ie.
. unt rauri improprii pentru navigatie dar valoroase ca sursa de
R.auri repr
.

:ria, Germ e~entattve pentru acest tip de regim sunt: Iller (Germania), Lech
ania Oranla): I~sar (Germania - ora~ principal MUnchen), Inn (Austria,
a) ajl a~ Prtnclpal Innsbruk), Enns (Austria) _ afluenli ai Dunarii; Mur
lIent al Dravei etc.

Fig. 60. Rail de tip vestic - Sena. Paris

74

75

n continental) este. ~specific .dimpiilor intinse din estul

europea (
t e continenta I-exceSlva, cu plol rare dar relativ bogate, cu
luna es
x .
.
de C
Aceste rauri ingheati1 I.arna ~I seaca vara. Alimentarea se face
. ~i aspr~: rimavara, dnd debltul lor cre~te. Au importante rezerve
rea zapeZlI'a~auri mari izvorasc din zona nordica (impadurita) a Europei
ice. Fapwl c ortul unor mari cantitati de apa in regiunile stepice din sud,
'eSt ,

urrnare transPI atia Pe distante foarte mari, permitand legaturi intre marile
g
..ad
_
.
~
.
astfel naY
'

B Itica Marea Alba) cu cele sudlce (Marea Neagra ~I Marea

e (Marea a
,

,a).
a urrnatoarele rauri cu regim hidrologic est-european: Voiga
Se re::~aspica), Nipru (MareaNeagra - ora~principal Kiev), Nistru (Marea
~)~

~t

(Dunare),

Don (Marea

Azov - ora~ principal

Rostov

pe Don) etc.

are cel mai mare

debit ~i cea mai~ mare lungime (3696
'
2 km) dintre
d
d
E opei adunandu-~Iapele e pe 0 supralata e I 380000 km .
i u:re i;voarele in Colinele Smolenskului ~i Podi~ul Valdai, de la doar
1: m altitudine, ceea ce determina, in raport cu nivelul de baza al Marii

~,I~
. yO Iga

}
Fig. 62. Rdu de tip alpin - Inn. Austria

~~(-28 m) 0 panta de scurgere extrem de redusa ~i un indice de meandrare

(

e) Tipul mediteranean (sudic) este reprezentat in general de rauri sc~

praguri, astfel di au 0 importanta redusa pentru navigatie. Alimentarea se
ploile de iarna, vara fiind aproape seci (Fig. 63), in general strabat,.
muntoase; clima mediteraneana (subtropicala).
Principalele rauri care apartin acestui tip de regim hidrolog
Guadalaviar (Golful Valencia - ora~ principal Valencia), Ebru (Golful S;
ora~ principal Zaragoza), Arno (Marea Ligurica - ora~ principal Pis
(Marea Tireniana - ora~ principal Roma), Vardar (Marea Egee - M~
Grecia), Marita (Marea Egee - Bulgaria, Grecia, Turcia), Orin (Marea Ad~
Albania), Aspropotamos (Marea Ionica - Grecia), Pinios (Marea Egee _J

azinul sau se dezvolta in partea centrala ~i sudica a Campiei Europei de

uentii provenind fie de pe versantul vestic al Muntilor Ural (Kuma, Sok,
,aFiI)
fie din povarni~urilede la vest (Oka, Sura) sau nord (Vetluga, Unja).

Golful Salonic).

Fig, 64. Rau eu regim de seurgere estie _ Valga, Federalia Rusii

'&1Strat
.DebitUI
la rned'
A

~~

"

3.

IU la Volgograd este de aproxlmatJv 8000

m Is, lar cel maxim
3

_ In sectorul. uen.tacu ~ama) este de peste 67000

:s.
.
_
.
.<Uregiul1i'1. Infenor debltul scade datorita evaporatlel determmata de chmatul

Fig. 63. Rilu de tip mediteranean - Ter, Girona

76

77

Pe Voiga au fost construite opt baraje (Ivankovo, Uglici

,,'

' Rablns
Novgorod, .Ceboksari, . Kuiba~ev, Saratov,
Volgograd)
Pentru
. .
hIdroenergetlce, une Ie d10tre cele mai man d10 Europa.
atn~
Apele t1uviului ingheata pe 0 perioada indelungata de apr
bazinul superior ~i circa 100 de zile in zona deltaica.
oape 6~.

'

Delta Voigai se extinde pe cca. 13000 km2; (spre comp'

:_

Germania, Olanda) are 0 lungime de I 326 kIn.

Rinlll(E/v~{:'Alpi de Ia.aproxi~ativ 2000 m altitudine. Se varsa !n .Mare~

~

. Iz"ora~te.
iul Olandel), formand Impreuna cu Meuse 0 delta 1Ot1Osa~I
(p e tertwr
rdulul
a.
,

'

statului Luxemburg este de 2 586 km2 iar cea a Sioveniei de 20 251 ~~~~. sUp

n. Raurile cu .regim.. hidrologic complex strabat

regiuni vanate din
.
~
IOgIC, c IImatlc etc. Au mare Importanta
de .vedere
morJo
econornlca
.
P'
.
. '
P
navIgat1e, hId roenergle etc.
'

. Rh6nu/ (Elvetia, Franta) are 0 lungimede 812 km - din care 550 ':

teritoriul Frantei (Fig. 65).

Izvora~te din Alpi din ghetarul cu acela~i nume. Este cel mai rnarefl it
Europei care se varsa in Marea Mediterana. La varsare fonneaza 0 delta,in ~:
amenajata ~iutilizata agricol.
Po,
PrincipaIeIe ora~e de pe valea Rhonului sunt: Lyon,
ArIes.

Fig, 66. Rail CIIregim camp/ex - Rin, Llidwigshafen

La ie~irea din Alpi (NE - Elvetiei), Rinul se varsa in Lacul Boden

,..C~~~t~n,ta)~
ap~i s.ein~rea~ta pe directie est-vest pana in dreptul ora~ului Basel de
~ schlrnba dlreclla (dm est-vest in sud-nord).
'Ura
mai
mare "axa urban-industrialaa
. pel~tra~ate
(Fig 66vestulGermanieiformandcea
.
) Ia '
Rh I
d
'

r Impreuna cu onu una 10ceIe mat man macroaxe urb ane

ornlce din IUme.
Ora .
'lJisbur
g ~te Irn~ortantepe Rin sunt: Strasbourg, Mainz, Bonn, KOln, Dusseldorf,
c. (Fig. 67)

.. eCon

"

Fig. 65. Rall Cli regim complex - Rhon, Avignon

78

79

1 do ilea

diu ca lungime (2850 km) din Europa, dupa Voiga.

'eOeste a uprafata de 817 000 km2. Debitul mediu al t1uviuluieste de

.' are 0 s
,uo1l0I

'15.
sunt: Germania, Austria (Viena), Siovacia (Bratislava)
rile rivcran)eCroatia, Serbia (Belgrad), Bulgaria, Romania,
Republica
.
. Polonia, Cehia,
(Budapesta
Elvetia,
Italia,
Din bazinul Dunarii fac parte~i:
M
d
Alb
(JcraJOa.

.In,Bosn.
'
ia_I-Iertegovina, Mu?,tenegru,
vorMte din MuntH Padurea
a IZ

#"

"

Hall'lm

Lippe

f
',r
"(0 E&sen.Dortf1Aund
wi!,J\/ ..fBOchum'Ruhr
Gsseldorf

WupperlalWUppe,

'verkusen

S~en

,-

BELGIA

\. "

ama, ace oma.

.,
Neagra, de la cca. 1000 m a1tltudme,

.Duoare
fl

dreptul localitatii
ti Brege ~i Brigach, ce se unesc in
.
. .
. .
dOl a uen
.
. I
d
I
I fl
I
eschiogen.
.
sticile morfohldro oglce a e cursu Ul UVlUUl penmt I enuficarea a
Caracterl
'

.:a~e~/Pina(pana la Viena) prime~te afluenti in principal din Alpi (Iller,

IS~~,Ion,Enns) alime~tati din ~hetari, cu cre~teri ~e debite vara.
~lIti,.eapanonica (Vlena-Bazla~) strabate bazmul morfologic omonim
i (8). Prime~teMorava Ceha, Raba (provenit din Alpi), Var ~i Hron din
pi,Sava ~iDrava din Alpi, Tisa din Carpati.

,..')
I
f

FRANTA ,

Fig. 68. Duniirea. Bratis/ava

1. Luxemburg
2. Lichtenstein

100

)
200km

Fig. 67. Axa Rinu/ui

80

81

. ,_ (Bazia~-sulina), c~incide cu sectorul romanesc (1075 km

~'etl pOI1/lC~ bazinului este eVldenta, cei mai lungi ~i bogati afluenti
. D ) Asirnetna tl (J iu Olt, Arge~, Ialomita, Siret, Prut). Dinspre Balcani
". . . . Carp a
" "
'
.
' du-I din.
lung iml ~Ideblte mult mal reduse (Tlmok, Iskar, Osam, Lorn)
.j1
'

"

t1uentl CU
~te a
69).
'me se inregistreaza primavara dnd ploile bogate se suprapun
DebiteIem.~~; iar cele minime iama, cand precipitatiile sunt stocate sub

j~ iemile

reci se formeaza pod de gheata. Debitul maxim al

".Jad.e z~~~o ~3/s in 1897) a .fost e~alat ~n pr,imavara _anului 2006 cand .au fost
wpirea zap~~1

y-iulul(I fete importante dm bazmul mfenor, dupa ce au cedat mal multe

s~pr~eminime s-au inregistrat in anul 1942, acestea fiind de 1280 m3Is.

."

~undate

dih"l.lri.
Debl~eDunarii este in mare parte antropizat prin lucrari de indiguire ~i de
. formand
.
.
~u~s:-droenergetice. Pe Dunare
sunt . amenajate 45 de baraje,
tot
'J1\enaJan 11
I mal mare d mtre acestea este P0rtl 1e de Fler, cu 0
'
de
acumulare.
Ce
rl
I
tea aeu
""

n imea laculuide I~O~.

.,
"
g Lungimeanavtgabtla a t1uvlUlmeste de 2575 km. Reahzarea canalulm

unare-Main,intre Regensburg ~i Bamberg, pe 0 lungime de 204 km, continuat cu

lL.inul,a ereat 0 noua artera transeuropeana de transporturi navale care conecteaza
larea Neagra eu Marea Nordului.
Neeesitatea dezvoltarii transportului t1uviatil a dus la interconectarea retelei
idrografiee naturale prin canale. Cele mai importante canale europene sunt:
:)unare- Main - Rhin, Rhin - Rhon, Voiga - Don, Voiga - Marea Baltica,
aronne- Rhon, Dunare - Marea Neagra.
~1
4.2. LACURILE
Europa este unul dintre continentele cele mai bogate in lacuri.
'!Repartitia acestora este neuniforma, existand :(:onecu 0 densitate foarte mare
de lacuri(Finlanda), dar ~i portiuni complet lipsite de lacuri (Anglia).
'I
Cele mai mari lacuri sunt: Ladoga (17 700 km2), Onega (9 610 km2), Vaner
~ 1.5585kJn2)ete.
. Din pUnet de vedere genetic in Euro p a se Pot distinge mai multe categorii de
IsCUn'
l "
.
arl/rPlce.
. ,g aClare, tectonice, glacio-tectonice, carstice, vulcan ice, lagune, lzmane,

. Lacl/rile

'

.
glaCtare
glaciara
'
sunt ee Ie mal numeroase, fimd determmate fiIe d e caI0ta
dilJtrelaCOn,hnentala,fie de eea montana. In aceasta categorie intra cele mai multe
&Iaciatia
cUnl~ din partea de nord $i est a Europei (teritoriu ocupat in trecut de
f11011/Ql1e
c;.nttnentala), in jurul Marii Baltice (circumbaltice), precum ~i lacurile
(CirCUl11alpi~:)~lpi,Pirinei, Carpali etc., dar ~i cele de la periferia Alpilor
' ..
.
"
~
~olJe,lacurile glaci are
.~.
x .
, In care
_
s-au Jormat m dhente mo d un ~Icond Itn specIfiIce fileCarel
errnano_Polse gasesc. Astfel, cele din nordul Germaniei ~i Poloniei - Campia
,t}j~ndei_ ;ne~a, din nordul Federatiei Ruse - Campi a Dvina-Peciora, din sudul
UlIIlIiglaclar.
.odl~ul Karelo-Finic, s-au format intre valurile de morene, datorita
~

82

83

Oestul de numeroase sunt lacurile glaciare-montane \11' ,

circurile glaciare, ocupate in trecut de glaciatia montana pleis~oc lC~-<
in Carpati: Retezat (Bucura), Parang (Galcescu), Rodnei (Lala~na.~txe'
Capra etc.), Alpi (Fig. 70) etc.
' Fagar

ice sunt formate in zone de prabu~ire, avand de obicei

",rile ,~e~~nBalatondin ~ampia P~nonic.a(Un?aria), Ohrid .(~acedonia,
irlJoi
J11art.Macedonia,GreCla,Albama)
' PemnsulaBalcamca.
.
..'
.1 - dm
Prespa(

'a),
,( e intalOite 10 reglUm e carstlce, sunt formate tot 10 zone de
.
j"acllrile
carj
(Fig. 72).
Muntii
.. Apenini,
. . lacurile..
. I ITrasimeno
. CExemple:
U de tasa
d
P d
t din
(R
u$ire sa, "Iacurile
dm ampla r an el e c.
omama: a l~ 10 Muntn
p.lpii DI~ar~cl;li~ulMehedinti, Ighiu in Muntii Trascau).
,

.',

.Zawn

tn

Fig. 70. Lac glaciar, Munlii Alpi

Fig. 72. Lac carstic - Doberdo. Ita/ia

Lacurile mari, din categoria celor circlimbaitice (Ladoga, Onega,

Vatter, Maler, Saimaa etc.) ~i a celor circlimalpine (Geneva, Boden,:
Maggiore, Como, Garda etc.) au 0 origine mixta, la formarea lor cont{ii.
tectonica (lacuri glacio-tectonice) (Fig. 71).

Lacurile vlIlcanice, de~i sunt mai rare, apar totu~i in zone in care s-au pastrat
':-, cum ar fi in Islanda (Fig. 73), Podi~ul Central Francez, in Masivul ~istos
goMuntii Apenini (Lacul Albano, la sud de Roma), in Muntii Carpati (Lacul
na).

Fig. 73. Lac de crater vulcanic _ Kerio, lslanda

Fig. 71. Lac circuma/pin - Zurich. Podi~ul E/veliel

84

85

 Lacurile se pot forma ~i pe sare: Lacul Ursu - SOvata

Romana, Campia Panonica etc.).

' pe IOe~

5. POPULATIA

La~urile de .lagu~iiapar pe tarmurile~~~seale ~arii NOrdului

OceanulU1 AtlantIc (tarmul fTancez), Mam Medlterane (Ma ' Mati;Ii
Adriatice (Venetia) (Fig. 74), Marii Negre (Razim-Sinoie).
r MenOt),\"
_

5.1. EvO

').
.

~
.

.'

LUTIA NUMERIC..\ A POPULA TIEl

mului Pe continentul european dateaza din paleoliticul inferior,

'.,. Apantla 0
. .. _
. .
, .
ta fiind una pnmltlva - homInId.
ciayrezen -1e iatrii se impune omul de Neanderthal. S-au identificat primeIe
In epoca u, P
.
arile fiind vanatul, recoltarea unor produse vegetale ~I cre~terea
.~Ite, preOcu p

I lor

.,

. !"matn e~oca bronzului s-a deta~at civilizatia Marii Egee, cu 0 varietate de

turi: proto-tracica - pe Valea Maritei - Tracia; proto-macedonica in Macedonia
:~Jessalia,proto-eladica - in Grecia centrala ~i sudica (Peloponez).
.
Epoca fierului impulsioneaza dezvoltarea agriculturii ~i a uneltelor. Se
1l1lnesc~i culturi aflate in zonemaiindepartatedecoasteleMariiMediterane.Se
widentiazaculturile Hallstadt (Austria), La Tene (Elvetia). Se remarca folosirea
Jumurilor preistorice (Coasta Mediteranei, Culoarul Rhone, Marea Adriatica .,:s;lpi- Rhin, Vardar - Sava - Pannonia etc.) in procesul de patrundere ~i difuziune
. !lnorelemente de civilizatie spre inima Europei.

Fig. 74. Laguna Vene{ia, Marea Adriaticii

Lacurile de tip liman (Fig. 75) sunt specifice litoralului Marii N

Limanul Bugului, Nistrului - Ucraina; Ta~aul, Teehirghiol, Mangalia - RomanI

Pa~u??ereaaltor civilizatiis-a datorat ~i navigatiei.in Europa se vorbe~te

~~

. fIPspre"clvlhzatia' marii",
care a avut un rol important in dezvoltarea civilizatiei
.
"lIIropene a
bl 1

.; ~s I

.C

repu

ICI or: Venetia,

Genova,

Pisa.

Se remarca

de asemenea

rolul

Ma~e:'~et~, loc de intalnire a civilizatiilor bizantina, venetiana, turca, araba etc..

ilusulm :dlt~ran.a a constituit un liant permanent intre lumite latina, greaca,
fragmen~nt:,
dlbenc.~. Pirineii, dar mai ales Alpii, de~i au constituit 0 lume
Cenumi~ al e etnu, religii, traditii, dialecte, formatiuni statale, au sintetizat ceea
" umea alpina".

. Eur

Stransale~~~a cunoscut etape importante in evolu{ia numer;ca a popula{;e;, in

evenimente dura cu sporul natural, eu migratia din ~i spre alte eontinente, eu
,

Fig. 75. Limanele din nord-vestul Miirii Negre

86

r~zboirnondi:1amploa~econtinentala ~i mondiala (revolutia industriala, al doitea

1
La inc ' revolutla medicala).

~~itori (anu~~~~1 seeolul~i. al XIX-lea Europa se apropia de 200 milioane

O~Ica, in jurul 0 1~5 mlhoane locuitori). Cre~terea a continuat in ritm sustinut
422 l11ill anulUl 1900, numara deja peste 400 milioane de locuitori (anul
.oc.).

87

Nu 'aceea~i .situatie in ceea ce prive~te

cre~terea
.
. popula tiei
.
doua ~I a treta decada a secolulUl XX . Pnmu I razboi tn' Se Va. 'lrf~
15 milioane victime) ~i importantele valuri de migratie Spre londlal (~I

'.

special in America de Nord), fac ca populatia Europei sa scada s: te ,Contin

Statisticile mondiale releva faptul ca anii intervalului 190~~lficativ,

maxima- intensitate
europenilor
catre
930 I~u fo
. continentul atneflcan
. .
. ~ a Sexodului
I U
43
1
penoa 'da au SOSlt
circa
22 tn' I ' . n ac
. , mi. germani
'
. m tate e . mte
"
I . Italie' '
15 .
I
23 1 I d
25 I
, mi. eng ~Zl, peste .' ~ml: Ir an eZI, ~este , mil. ru~i, peste 1,2
rn'II. pOlo
nl,
'
peste .1,1 mil.
.. suedezl. In Jurul anulUl 1930 populatia Euro pel nUrn370 mil. IOCUlton.

Evenimentul cu cel mai mare impact negativ asupra populatiei

tllil. in I950d(90 mil. in 1900, 170 mil. in 1950, 330 mil. in 2005, 390 mil. loco
- Asia (900 .mil. in 1900,
~ ~iea de. Nor
445 ml'1. loc. 2050) sau mai05pronuntate
202
4 7 ld I

'

'

rnentionat faptul ea toate c~lel~lte eon~inente ~rezinta cre~teri

f;ste de
I tiei mai lente - Austraha ~I Oceama (6 mIl. loco m 1900,
. ]lIe ale popu3; mil. in 2005, 40 mil. loco in 2025 ~i 44 mil. loco 2050),

ara c
,"

cel de-al doilea razboi mondial (bilantul tragic a fost de peste 60rno~~lale .
morti). Efectele acestuia au fost devastatoare la nivelul intregului gIObrnl~lo~ne.
iar Europa a fost unul dintre cele mai afectate continente, atat pa:an~
demografic cat ~i social ~i economic.
su ra
~n. 1950,.de~i se mai simteau efec~ele ~elui de-al do~lea razboi rnondial (111
afectata mcluslv structura pe sexe, dommata net de femel), se inregistra 0 ere'..'
semnificativa a populatiei fata de 1930, aceasta ajungand la 552 mil. loeuitori! ~.
Dupa aceasta perioada cre~terea populatiei este continua pana in jurul ail
2000. Se evidentiaza 0 cre~tere accentuata, rapida, intre 1950 - 1975 eu e' "

chiar ~i de peste 50 de mil. locuitori intr-un deceniu (1950 - 552 mil. loe., 19'
604 mil. loc., 1970 - 656 mil. loc.).
Dupa 1980 (692 mil. loc.) cre~terea populatiei europene este mult mai~
ritmul de cre~tere scazand din ce in ce mai mult (1985 - 706 mil. loe., r
721 mil. loc., 1995- 727 mil. loc.).
Schimbarile politice, economice, sociale ~i legislative de dupa ,19~0.~
Europa Centrala ~i de Est (fostele tari socialiste) au influentat ,I~dl~..
demografici europeni. Scaderea nivelului de trai in perioada de tranzltle, I~
circulatie a persoanelor (migratia), legiferarea avorturilor, introduee~~a,prU~
melor de planificare familiara, au dus la scaderea accentuata a natalit~tl1~Ia ~ti1
litatii in tari ca: Federatia Rusa, Ucraina, Belarus, Polonia, Ungar~a,b~o;tfi

Bulgaria.In paralel,in Europade Nord,Vestica~isudica,.procesulde 1m a~lari~

populatiei ~i cre~tere a mortalitatii, determina scaderea r~tel d: cre~tere acfor729iill.

Valoarea maxima a populatiei Europei s-a inreglstrat m anul.2de loeuitdtit
loc), dar cre~terea era extrem de scazuta fatii de anul 1995 (s~b ~ md. onuntat-A
anuntand declinul demografic al continentului (imbatraOlrea pr
,;
populatiei, scaderea drastica a natalitatii, cre~terea mortalitatii). . .
de locuit'

"-.

20~~~Ie in 1950,3,9 mld.~locom 20 , '. m . ~oc.m

t 4 J1llltard.

5 ~I5~3~ld. loco

(120 mil. loc. m 1900, 220 mIl. loc m 1950, 905 mIl. m 2005,
! ~050).Afn~~in 2025 ~i 1,9 mId. loco2050).
, 1)5 J1l1~.
10 t de vedere al numarului de locuitori pe tari, in Europa, la nivelul
. Dmpuncnform statisticilor ONU, conduce deta~at Federatia Rusa cu peste
afIu1ui
.~o~~~.c~total
_ 143 mil., parte~ europe~na - circa 108 miL), u~~ta de
100Ini..
nla e peste 80 mil. loc. (82,6 mIl. loc.) ~Iun grup de state care au m Jur de
OeJtl1~ l eu. Fran ta (60,5 mil. loc.); Marea Britanie (59,7 mil. loc.), Italia
60 mi.l 0..
'PiS mil.loe.)(Fig. 76).
. ,
.,
.
.
Valori ridicate ale populat!el au ~I Ucrama (46,5 mIl. loc.), Spama
'f
.' 43mil.,loe),Polonia(38,5 mil.loc.), urmate de Romania (21,7 mil.loc.) ~iOlanda
:. 63 mil.loe.),
:'p ' Un grup de opt tari europene au 0 populatie in jurul valorii de
i0 mil. locuitori: Grecia (11,1 mil. loc.), Portugalia (10,5 mil. loc), Belgia
b0,4 mil. Ioc.), Cehia (10,2 mil. loc.), Ungaria (10,1 mil. loc.), Serbia

,t9,8 mil. loe.), Belarus (9,7 mil. loc.) ~i Suedia (9 mil. loc.).
.~ ,Comparativ, tarile cu populatie foarte numeroasa de pe alte continente,
prezmtavaloricumultmai maridecatcele europene:China- 1,3mId.loc.,India.~

1:1

mId.loe.,SUA- 295 mil. loc., Brazilia -

J:.JC,
I

185 mil. loc., Nigeria - 130 mil. loco

. Diferentieridestul de importante se constata .~iin ceea ce prive~te distributia

~valonlordensitii(iipopula(iei. Densitatea medie a populatiei mondiale este de
. ~8.loc./km2,
Europa, cu 72 locJkm2 se situeaza dupa Asia (123 loc./km\ dar
{I~I~~aA~icii (30 loc.~k~2!, Ame~i~ii de Sud (21 loc./km2), Americii de Nord
.!krn), sau Austrahel ~IOceamel (4 loc./km2).
Prin . Conforrnstatisticilor ONU din 2005, valorile densitatii populatiei la nivelul
. x
2
clpalelor .,
113I
2 reglUlll sunt: Europa Nordica - 53 loc./km; Europa SudICa oC./krn. E
. 2
.
2
, uropa EstIca- 16 loc./km ; Europa Vestlca - 168 loc./km (Ta.b 3) .
"

Astfel, in anul 2005 populatia Europei a inregistrat 728 mll~~aneeonnnu'

in regres fata de anul 2000, iar estimarile ONU releva 0 sc~ ereul2050.
alarmanta, prognozand 707 mil. locoin anul 2025 ~i650 mil. loco10an
.

88

89

diferente ale valorilor densitatii populatiei remarcandu-se:

2
.
a par marl
'

"

CUfOpa

(J1[j

oarte mare: Monaco - 23 600 loc.lkm, VatIcan densl ta te fi

2'
2
'

~ (ori ClI2 Malta _ 1 27110clkm

, San Marmo

~ 961

I~c.lkm ;

gOloc./kJ11'
't te mare: Olanda - 392 loc.lkm , Belgla - 341 loc.lkm , Marea
,1 _ (ori ell dens/l,~ 2 Germania _ 232 loc.lkm2, Liechtenstein
- 216 loc./km2;
2
2
246 loc. lU" ,
.

- -.'

111't1Il1ie wT1

(01/

Ik m, Danemarca - I2 6 Ioc./km,
medie: CehJa - 130 Ioc.
.
2
" . 9
I /km2, SpamaIoc. / km2, Ungaria - 109 loc.lkm, Romama I - oc.

ell uensl

,119
jpOlonla ,

't ate

as loc,/k~-' .Jnsitate midi a populatiei: Islanda - 3 loc.lkm2,

Federatia Rusa -2
2
_ (an ell ue
2 .
I /km
d.
2 Norvegia - 12 loc./km , Fmlanda - 16 oc.
, Sue la - 20 loc./km
8 loc.lkm ,
-(Fig. 77). It Continente tari cu densitate foarte mare a populatiei sunt Singapore
pe a e,
2
2
I
(1023 loc.lkm),
Coreea de Sud 2(480 loc.lkm),
Ioc.,/km2) Bangladesh
16333
.
2
...
~
'
339 loc.lkm2), IndIa (336 loc.lkm
), xFlhpme
(277.. loc./km ).
. ..
JlapOOla(
2
"
.
Densitatimici, de 2-15 Ioc./km , se gasesc m reglUm geografiIce cu condltu
'1 turalenefavorabile(de~erturi, paduri ecuatoriale etc.), nivel economic ~i social
~zut - Namibia (2 loc.lkm2), Libia (3 loc.lkm2), Republica Africa Centrala
~

.(6loc.lk(2), Ciad (8 loc.lkm2),Mali (II loc.lkm\ RepublicaDemocrataCongo

'(12 loc./km2),Sudan (14 loc.lkm2), dar ~i in tan cu resurse naturale ~i nivel
,economicmai ridicat, dar cu suprafata foarte mare ~i numar de locuitori scazut:
Canada(3

loc./km2),Australia (3 loc.lkm2),Arabia Saudita (11 loc.lkm\

Kazahstan (5

loc.lkm2), Mongolia (2 loc.lkm2). in aceste tiiri, populatia este

~ncentrata in zonele favorabile - costiere, de-a lungul unor fluvii, zone de dimpie,
I!lfsuprafete foarte extinse sunt aproape nelocuite (zona arctica ~i subarctica a
Canadei, .de~erturile australiene, de~ertul saudit, .podi~urile ~i de~erturile inalte
Central-aslatice).

.'

.' inle ,Res.urse~ede subsol, valorificarea lor precum ~i suprafetele agricole utilizate
00 nSlV~I rational au .."
atras un numar mare de locuitori, creand regiuni de mare
ncentrare a
I
.

Rbin-Rh
popu atlel. In Europa se remarca regiunile: Pariziana, Lorena,
EU,r, Randstadt-Holland,Silezia, Moscova.
denSi
tat XIstamari diferente intre spatiile curale ~i urbane in ceea ce prive~te
ea popul t' .
.
Valor' at.lel,cu 0 valoare net superioara in ora~e.
I~POrtanteI ~a~1 ~Ie densitatii sunt inregistrate ~i in regiuni care concentreaza
~ha Rhin_~tJvJtat~economice: industriale, comerciale, transporturi, cum sunt:
etc.
ass, Campia Padului, regiunile portuare Liverpool, Barcelona, Atena

90

91

3 Densitateapopulaliei iponderea acesteia pe medii

rabe1uI .
lTotal popu1at!e Su~rafa~ Densitate Populatie
Pop~latie
"

I(mii locuitori)

'~-"-"""1-

--i"~

_=c~

---

"'..
l'

'

;~

"

!}~
fI)

~g

~ ; . .. ,

'.

\"
}

:..

"~t)~

..

",

'

~'~:':'-::~'.::"
'
.' >:, ':,~~ ';
'~.'

"

'

"

:'

~,:"

'

.'0

<

ieloia

:~

. ~. -

~
~

~arca

. ? ,"
'i;
,

1~

~nla,

,j.

~1lC
.'1> .. ,.,. -~'i._
'"

. ...,~\~

II

~
...

::;

,9'"

'

' f \

!Q.~. '~
..
fl. ...[V ..
~

<

~~

("
1.1

"'.

~
_"

~.

.'

..

frl

r:L.,

I,

..
.

".

<'

1J#;~..
.
. .

,.

...

. ..

j
.

,'t;

/,-}

..

rl

\'::""'"..
.

.~ '~.

:<l

" ..

.1 '
'F

.Y

Ii>

-~"
.,

-, ..

,;::

'"

~- ~

.~

~.

Lituania

1I.uxembun!
Malta
IIMarea
Britanie
Monaco
MuntenePnI
~rve,gia
Olanda
~lia
~n~
lR~
R ublicaMold

\~
.

r~: .. ,Ii,
.tj
)

,.

~
.

""l i-~l,
~

Rusa

~eraua
IFinlanda
~n~
Gennania
Grecia
Jnsulele
Faeroe
jrlanda
lslanda
,."1~lia
Letonia
Liechtenstein

"'II: r~

";
~

.a
JlertegoVln

'\11>.

~.""1

Jel~

'1

"',

':, .'

~od

,US\l1'a

, r'

",

~1~J1"iI

..

'[;,lli:JLJtJ!~J.,

. If'-.

.!',

)~_.

!~ ~
.

::"'nl1

"

I'-

/,

'"

..

<,

..(.

",,'

i,,;

, ,f0mOiARlR1

c
,.

Ii!
!1 ~

r'"

,;

4,~

~-

-"'I\

..

OVa

SanMarino

~a--I~
~~
~
~~
~~

~a

---

728389
3130
67
8 189

(mu km")

(Joc/km2)

urbana (%)

28,7
0,468
83,9

73
45
91
66

27
55
9
34

9755

207,6

47

72

28

10419
3907
7 726
10220

30,5
51,2
II 0,9
78,9

341
76
70
130

97
45
70
75

3
55
30
25

4551

56,5

81

60

40

5431
7252
1330

43,1
41,3
45,1

126
176
29

86
68
70

14:
321
30

143202

17075,4

5 249
60496

73

271

82689
II 120
47
4 148
295
58093
2 307
35

338,1
5515
'
357,0
132,0
1,4
70,3
103
301,3
64 6
0,i6

3431

65,3

53

67

33

465
402
59 668

180
1 271
246

92
92
89

8
81
11

35
620
4620
16299
38530
10495
4206
21711
28
9500

2 58
0316
242 9
'
0,02
13,8
385,2
41,5
323,3
92,0
33,9
238,5
0,06
88,3

23660
45
12
392
119
114
124
91
461
103

100
80
67
62
56
46
55
89
52

0
201
33
38
44
54
45
11
48

5401

49,0

110

58

42

1967
43064
9041

20,3
506,0
450,0

97
85
20

51
77
83

49
23
17

46481

603,7

77

67

2034

25,7

16
110

61
77

39
23

232
84
34
59
3
193
36
216

88
61
39
60
93
68
66
22

12
391
61
40
7
32
34
78

79

60

'''''sQ:United D
10098
93,0
109
66
epartement of Economic and Social Affairs Population, 2005
92

rurala (%)

32
109
143
98

40
33
34

93

I 3 Densitateapopulaliei # ponderea acesteia pe medii

Tabe1u .
lTotal populat!e Su~rafa~ Densitate Populatie
Pop~latie
J

"~=

'~---'-=7~~'~~
.

l' . :- \ .'t.

...

:i"
<II0

'-

~~

..

~.

~
.

:g2
!.,
,
I ~ g 0 g h
:- .
8 - ~ 0 ;.
~~ - . 0
.

"

..

M,

~g~ '[]bl.JtJQ.
~ D~

j.:-. .

'

.':.

( 4)

r
.

,:>t~

/-

":J<t~ \.~

r- . . ,r
. '" .

'.

, .

<:

~d?\~ 1!-jV-'~
".

1\'I~~

"

~..
~.

':'

~
'

.~

: ':-.;

:>

"';i.
#)

~ ~ria

v~

'\\,~

~ . II\;, -~j..

.~ . .::,
.

'.

I.
~

b11

'.,. ~."
i<..

Iin

i>

~
"'"

;~. ~.

..

"-.

.j
""

A,}

',I.

.O

~.~.
..

:f

.
:'[f!
;

-<'
1

,
'"

'

:~,;

,
it

,~

"'.
Jj

~J
~
~

,~

iJ

73
45
91
66
72
97

45

rurahi(%)

27
55
9
34
28
3

110,9

51,2

76
70

70

30

55

10220

78,9

130

75

25
40

4551

56,5

81

60

5431

43,1

126

86

14

32
30
27
39
23

82689
11 120
47
4 148
295
58 093
2 307
35
3 431
465
402

232
84
34
59
3
193
36
216
53
180
1271

88
61
39
60
93
68
66
22
67
92
92

12
39
61
40
7
32
34
78
33
8
8

~areaBritanie
;1 onaco

59 668
35

242,9
002

246
23660

89
100

11
0

.Norve.
!~n~ia
'Polonia

620
4620
16299

13,8
385,2
41,5

45
12
392

80
67

20
33

IPOrtu
alia

38 530

323,3

119

62

38

ReublicaM Id
~nia
_ova

10495
4206

92,0
33,9

114
124

56
46

44
54

~~

21 711
28

238,5
0,06

91
461

55
89

45
11

9500

88,3

103

52

48

~ov~n~
:u ~a
W1a
J~ Macedonia

5401
1967
43 064
9 041

49,0
20,3
506,0
450,0

110
97
85
20

58
51
77
83

42
49
23
17

2034

25,7

79

60

40

~a

46481

603,7

77

67

33

93,0

109

66

34

~--a-1111>~~a
lirsQ:

92

urbana (%)

68
70
73
61
77

~arinO--

,:;

28,7
0,468
83,9
207,6
30,5

32
109
143
98
47
341

176
29
8
16
110

,-

Ooc/km2)

41,3
45,1
17075,4
338,1
551 5
'
357,0
132,0
1,4
70,3
103
301,3
64,6
016
65,3
2 58
0 316

Muntene!J111

3907

(mu kIn")

7 726

7252
1330
143202
5249
60496

I ~nla, Rusa
1~eral1a
Fmlanda
Franm
Oennania
Orecia
..lnsule1eFaeroe
Jrlanda
ls1anda
(talia
ILetonia
Liechtenstein
Liluania
l.uxembuf!!
Malta

L~I:'

( ,~
~~ ,).,
'

~
~
~

,;

a
: ~.
i",,'liasi Jlerte!!ovlD

; '<J

.~,

728389
3 130
67
8 189
9755
10419

ro ia
~1~rOI
~~tria
'lae1~

:
'- _
:\JI.

:-" ,.

: '-:,'~ .

..

II""

, .

'.'

'"

'"
I

>

.,. . ,

,- .

, ' . ' ,

j
1

1"

\'

\'

~ ':.;..-:,~,
. . " :'
:'.~..
.:'.:. ..

.~

...
.

'~

I(mii locuitori)

~\

UnitedD

10098

'

epartement of Economic and Social Affairs Population, 2005

93

Exista

nuc/ee de po/arizare. axe urban industria/e, Zone d

popu/aliei: Viena, Rhone-Saone, Rhin-Meuse, Londra-Liverp eICOI1Cel'1,....

regiuni constituie arii de mare atractie a populatiei din alt ~o. ~aca,
definitive, temporale, sezoniere (pentru munci agricole) se dislo~~e,Prtn Ilili
de locuitori. Se diferentiaza arii de atraclie unipo/are (~.~n nUl11ar'l
mu/tipo/are (Silezia Superioara, Ruhr).
unchen, ...
Fiind in stccinsalegatura cu evolutia numerica a populatiei' ' va I
oarea ltIe'
densitatii populatiei
constant pana in Jur Ul anul'
2 Europei a crescut
2
(1975 - 29 loc./km , 1985 - 31 loc.lkm ). Dupa 1990 se remarca 0 a UI!
a acesteia care se estimeaza ca va continua (1995 - 32 locs~kdete ft,
32 loc./km2, 2015 - 31 loc.lkm2, 2025 - 30 loc.lkm2). Celelalte c'o ~ ' 20
putin Australia, care prezinta valori relativ constante: 1975 - 2 loc~In~nte
3 loc./km2,2015 - 3 loc.lkm2,2025 - 4 loc.lkm2)prezinta cre~terimai mm ? l::.
mai mici ale densitatii: America de Nord (1975 - 11 loc./km2,2005 _ 1~r:liI1~ri
2025 - 38 loc.lkm2), Asia (1975 - 75 loc.lkm2, 1995 - 108 loc./km2o~
123 loc./km2, 2025 - 148 loc./km2), Africa (1975 - 14 loc.lkm2,' 1
24 loc./km2,2005 - 30 loc./km2,2025 - 44 loc.lkm2).

...c

, . 'i'
.\,
.,\

-",/
..

..:-<

.-

<, -.

..
..

!'.

...

I
,.....,
\..\,

<>
""

;. '1

:>

/
L

5.2. MI~CAREA NATURALA A POPULA TIEl

Sporul natural (sold natural, bilant) inregistreaza
(conform previziunilor ONU pentru perioada 2005-2010)
11,7%0,fiind in continua scadere.
Continentul european prezinta 0 valoare medie de -1,8%0(cu mult mai
fata de alte continente: America de Nord 5,5%0,Asia 11,6%0,America d_
13,2%0,Africa 23%0).
Pe Glob, cele mai mari valori ale sporului natural se inregistreazar.
precum: Mali (32%0),Ciad (28%0),Arabia Saudita (27%0).
in Europa se remarca un grup al tarilor cu valori negative reprezen
Ucraina (-8,2%0), Bulgaria (-6%0), Belarus (-5,5%0), Fede~atia Rusa (-~,"
Letonia (-4,3%0), Ungaria (-3,7%0), Estonia (-3,1), Lituama (-3,1%o~,ii'
(-3,1%0),Romania (-3,0%0),Cehia (-2,2%0)(Fig. 78). Aceste tari aparpn OJ
bloc est-comunist ~isunt afectate pe plan economic ~isocial.
.
ti'"

~i unele tari dezvoltate din vestul Europei pr~zinta valor~ net~~a(~

sporului natural: Germania (-2,6%0), Italia (-1,7%0), Grecla (-1,6%0)' US

"
,

..
t

..

",'.':'I"

"

datorita imbatranirii populatiei ~iscaderii fertilitatii.

'

.'..

'

,' ,',
-

" "':r:::'"

94

"""-,:

'
I..

95

entului european
0/00),Macedonia
a ~inivel scazut
au ~i unele tari
), Malta (2%0).
re foarte mica a
0,2%0),Finlanda

r ONU pentru

alte continente a 36,3%0.

'e tari.
bania - 16,9%0,
ru fiecare tara in
r generalizat de
ioasa in Irlanda,
de pe continent
emic dezvoltate
emarca - I I,0%0
stemul sanitar ~i
rmania - 8,1%0,
, Cehia - 8,9%0,
e a natalitatii de
egistreaza valori
ssau - 49,5%0,

lalte continente
e Nord, 4,8%0-

nt in: Ucraina . Valorimari se

Lituania -12,2%0
,6%0(Tab. 4).
viata destul de
rviciilor sociale.
.one ale tarii 97

FederatiaRusa),activitatileeconomicecu mare grad de peric I

raslaa
'$1,uctu,a and rasa alba.
~

'

.. . Sa
. PredO~1O
tlaz" 10,
,

in cadrul
.., rasei albe, mai multe tipuri: scandinav, slav,
Se diferen u articularitatl dlstmc_t~..
.
..
.. raneanet~.C p tionala, manifestata m specIal dupa desfimtarea colonllior a
t\Migrati~Inte;n~arile metropole ale Frantei (Paris, Marsilia, Lyon), Angliei
, ,in princIpal, )n Olandei (Amsterdam), Spaniei (Madrid, Barcelona, Sevilla),
..'
, Liverpoo,
odra.
les) reprezentantl al rasel negre.
..,
..
._1..iei
(Bruxel ..' Perioada actuala 0 cre~tere a ponderu rasel galbene
. (In specIal
till!>'
10
.
..
I
I
5e. re01arc"
'I'
' I Europei Centrale ~I de Est, grupatl m zone e comerCla e.
') totarle
c1liocZI
onfesionala releva faptul ca Europa este un continent cre~tin.
,f
St'lIc tur~~ul se concentreaza in special . in Europa
. de Est ~i de Sud
.
d
Orto OXIS
S b C
G
)
.
ia Rusa,Belarus, Roman,ia,Bul~a~la,. reCla, er la, Ipru . .
.
;~de~rtodoxismulde rit vechl este mtalmt cu precadere m Ucrama, Bulgana,
Grecia Macedonia.
,I?ru.
Catolicismulse afla in mai toate tarile din Europa de Vest ~i Centrala
ianla, Germania, Italia, Spania, Austria, Belgia, Cehia, Siovacia, Ungaria,

'

'

'

,/}:

foarte slab dezvoltat,

"

toate- acestea

ducand
'

la un ' nivel foarte mare

._

etla _

La nivel mondial valorile mortalitatii variaza foarte mutt

inregistrandu-se in: Qatar - 2,4%0,Arabia Saudita - 3,7%0,Co ~ v~I,one
Mexic - 4,5%0,Venezuela - 5,1%0- valori mult sub media mo~~' II~a
21,2%0,Angola - 21,1%0,Liberia - 20,3%0,Afganistan - 18%0 _ valla~,Za
datorate nivelului
de dezvoltare socio-economic
foarte scazut ( ron
'
&:
Ipsaroal1
res~
I
natura Ie, secete lrecvente, Ipsa ape I pota bIle, IIpsa retelelor edilitare s'
'

la nivelul continentului

I1

Macedonia- 8,9%0,(tarilecu natalitateacea mai ridicata). 00, rlanda_

.
Valoriscazuteale mortalitatiise intAlnesc~iin tari cu speran
ta
devia
~i nivel de viata ridicat: Luxemburg - 8,2%0, Malta _ 8,4%
00 Elv'

Olanda - 9,1%0.

VRA POPVLATIEI
. S'fRVCT. l ~ reflecta 0 mare omogenitate

,",

Federatia Rusa, Ucraina) contribuie ~iele la aceste valori.

u OZltate.
Cele mai scazute valori ale mortalitatii se inregistreazi'i.
mare a populatiei tinere: Islanda - 6,4%0, Albania _ 6,7% I~ tari cu

~
ai' ~ste
OrbIdI
"

fl
e VIata mIca ) prezentel un or con Icte armate, religioase, etnic

a 0 speranta
Pe Glob, speran(a de via(a la na~tere este de aproximativ 66,5 ani. ~i

prezinta 0 valoare medie a sperantei de viata de 74,3 ani care 0 situeaza

continentelor America de Sud (72,7 ani), Asia (68,8 ani) ~i Africa (49,8aJ"
dupa Australia (81 ani) ~iAmerica de Nord (78,2 ani).
La nivelul Europei se remarca tari cu speranta de viata de peste 80
Elvetia - 81,1 ani, Suedia - 80,8 ani, ltalia - 80,6 ani, Norvegia - 80,2 ani,.~
80, I ani, Franta - 80,0 ani. Valori scazute ale sperantei de viata la na~t~
inregistreaza in: Federatia Rusa (65,5 ani), Ucraina (67,9 ani), RepublicaM,.,
(68,9 ani), Belarus (69 ani) (Tab. 5).
.
~i pe plan mondial exista tari care se deta~eaza prin valori mari ale sp~
de viata, tari cu un standard ridicat de viata, servicii sociale ~i medical~de.
calitate: Japonia - 82,8 ani, Australia - 81,0 ani, Canada - 80,7 am, rs.~:

bvcnia, Marea Britanie).

Protestantismul grupat pe unele tipuri de confesiuni ~i secte se regase~te cu
osebirein Europa de Vest ~i CentraHi, in tarile scandinave (Danemarca, Norvegia,
,I~dia,Finlanda, nordul ~i estul Germaniei, Marea Britanie, Irlanda etc.).
,

Peliingareligia cre~tina, in corelatie cu structura etnica apare ~i islamismul

[' Albania, Bosnia-Hertegovina,

uropeana.

80,6 ani.
I
.. in t~rile ~oarte.sarace, ~pera~ta d~ viata. are valori fo~rte scazutcjc~
mlcl valon se Inreglstreaza In tanle dIn AfrIca: Mozamblc (42,1 an): ~.
(42,4 ani), Sierra Leone (42,6 ani), Angola (42,7 ani) ~iAfganistan (43,8~I~
in general exista diferente intre speranta de viata pentru barbatlv~ll~d,
femei cu circa 6-7 ani, in favoarea femeilor. Tarile dezv~ltate, c~ i indici)
sperantei de. v~at~foa.rteridica~e, ~r~zinta diferente .ale valonlor a~:r~a Bri!
pentru femel ~Ibarbatl ceva mal mlCI,de doar 4-5 am (Danemarca,.
"
Suedia).
a fapElf'k-,
..
.
.
are Pe Iang
I
intre feJ1lC>l>
La extremltatea opusa se sltueaza une e tan In C,
speranta de viata este relativ redusa, exista ~i diferentieri foarte,man 73 8/62.t
. U lOa
,
barbati - de peste 10 ani (Federatia Rusa - 72,6/59,0 am, cra
Belarus - 75,2/63,1 ani).

sudul Bulgariei,

nord vestul Greciei, Turcia

Structura pe se.xe reprezinta ponderea barbatilor ~i femeilor in totalul populatiei.

. Statisticile ONU pentru anul 2005 arata un oarecare echilibru in ceea ce
.I!J.V~t~
ponderea celor doua sexe in totalul
populatiei.
..' populati~i mondiale numarul
.

ili1ascuhne de a . d I
,", L. P ~m u- u~orpe cel al femeIlor, respectlv 101,1barbatl la 100 la femeI.
'~2,8baabnt~elulEuropei insa, se remarca 0 predominare a femeilor cu un raport de
. lucrues~atl la. 100 de femei (procentual 48,3% barbati ~i 51,7% femei). Acest
l>e.ntru
clernelcare
e s~eclfic tarilor .dezvoltate ~i sunt datorate in principal sperantei de viata
t
"
La.
es e mal mare decat cea a barbatilor.
~telu1. continentului se diferentiaza tari unde decalajul este mai
pronuntat
letonia_ 85~~~ll1a- 87,3/100, Federatia Rusa - 86,6/100, Ucraina 85,8/100,
-99,4/100 S ?O)sau raportul tinde sa se egalizeze (Albania - 99,3/100, Irlanda
"

De_~ luuedlf

~ perioadele

~ 98,3/100, Grecia - 98,0/100, Olanda - 97,8/100).

ngu ~lrnpului structura

pe sexe a populatiei

a suferit modificari

bru~te

PUlatieipe confllctelor militare. Dupa cel de-al doilea razboi mondial structura
.9?arbati/ Is~~ea f?st afectata in Europa (84,7 barbati / 100 femei -1950;
~I 1.950,87 :emel -.2000), in principal in Federatia Rusa (75,2 barbati / 100
b95barbatii barbatl/.100femei- 2000~,Franta (92,6 .barbati/ 1O~femei arbati / ]00 }00 ~emel- 2000), Germama (85,4 barbatl / 100 femel - 1950,

lernel - 2000).

98

99

- ""'IQ IQ

Pondereapopulatieipe g
Total
po~.ulatie..
(mlllocUiton)
Europa

16

63

TUpe
+60
ani.

SPerao
de Via
la n:00
""'ite

2I ~"
19

Belarus
Bul~aria

9 755
7 726

15
14

66
64

Cehla
Ungaria

10220
10098

15
16

65
63

Polonia

38 530

16

67

---M
20 ~
21r
1}J
r---m

4206
21 711
143 202
5401
46481
5 431
1 330
5 249
295
4 148
2 307
3 431
4 620
9041
59 668

18
15
15
17
15
19
15
17
22
20
15
17
20
17
18

68
66
68
67
64
60
63
62
62
65
62
62
60
60
61

14
19--.gL_
17
16
21
21
22
21
16
15
23
21
20
23
21

Republica Moldova
Romania
Federatia Rusa
Slovacia
Ucraina
Danemarca
Estonia
Finlanda
Islanda
Irlanda
Letonia
Lituania
Norvegia
Suedia
Marea Britanie

i2

<

17

6
~' . II
n~
7~
1~
81!iJ
78i
7:Y
721
79t
8~
'

=1
17
~

19.j

Albania

3 130

27

61

]2

Bosnia ~iHertegovina

3 907

17

64

19

Croatia

4551

16

62

22

Grecia
Italia
Malta
Portugalia

11 ]20
58 093
402
10 495

14
14
18
16

63
60
63
62

23
26
]9
22

7~
~8"
Tn
--731

Serbia ~i Muntenegru

10 503

18

64

]8

-76,

Slovenia
Spania

1967]4
43 064

14

66
65

20-79
21 --74

2 034
8189

20
16

65
61

15
23

Belgia

]04]9

17

6]

22 --jt":

Franta
Germania

60496
82 689

18
]4

6]
61

2l
2~
18

Luxemburg
Olanda
Elvetia

465
16 299
7 252

19
18
16

63
63
62

1222 -

TFYR Macedonia
Austria

100

728389

O-I?
anI

de varsta (%
15-60
ani

:;:

14.1

7~

--Ji;
--

t~

79 j.

79 '

---:m:
18'.

~
~

a"
),J

e grupe de vlirst~ s~ di~erenti~za eel Amai frecvent. pe trei ma~

a tanara, aduIta ~I varstmca. Varstele mtre care vanaza cele trel

nt destul de relative,. modificandu-se in functie de tara, nivelul

tia cu privire la pens~onar~etc.
aND evidentiaza trel man grupe de varsta: grupa mnara cu varste
i 15 ani; grupa aduIta, considerata intre 15 ~i 60 de ani ~i cea
mnd populatia ce depa~e~te60 de ani. Repartitia pe aceste grupe
din punct de vedere economic punand in evidenta populatia
pe cea apta de munca; dar ~i demografic ilustrand gradul de
populatii.
ondial, conform statisticilor ONU pentru anul 2005, repartitia pe
ste una echilibrata, populatia tanara (sub 15 ani) reprezenmnd
pulatiei iar cea varstnica (peste 60 de ani) 10%.
ontinental se remarca Africa, eel mai "mnar" continent cu 0
ei tinere de 41%, in timp ce populatia varstnica reprezinta numai
extrema se situeaza Europa, eel mai "Mtran" continent, cu 0
ei varstnice de 21% in timp ce populatia tanara reprezinta numai
pulatiei.
tul european apar diferentieri importante in functie de natalitate,
ta de viata, migratii, dezvoltarea socio-economica etc.
are pondere a populatiei tinere, de peste 20%, se regase~te in
landa (22%), Irlanda (20%), F.R.Y. Macedonia (20%), tari cu 0
r ~iin unele tari bine dezvoltate ca Norvegia (20%), Danemarca,
, Franta, Olanda, Marea Britanie (18%) (Tab. 5).
mici ponderi ale populatiei tinere se inregistreaza in Bulgaria,
Italia, Spania ~i Germania, toate cu 0 valoare de 14%, urmate de
craina, Belarus,Estonia, Letonia, Romania, Cehia cu 0 pondere de
se ale ponderii populatiei varstnice sunt caracteristice pentru:
epublica Moldova (14%), Irlanda (15%), F.R.Y. Macedonia (15),
(16%).
unele tari cu 0 populatie imbatranita (cu 0 ponderea a populatiei
edia continentului) cum ar fi: ltalia (26%), Germania (25%),
ustria, Letonia (23%).
~erii populatiei adulte, apte de munca, considerata cea cu varsta
I 60 de ani, releva 0 valoare medie a continentului de 63% cu 0
% (Danemarca, Norvegia, Suedia, Italia) ~i 68% (Republica
a Rusa).
'Q pe medii Europa se remarca printr-un procent ridicat al
(2005 - 73%) fata de media mondiala care este de 48,7%

10]

Pe ~elel~lte continente se remarca. pon~eri reduse ale urbanul .

(39,9%) ~l Afnca (39,8%) dar ~i ponden man, peste media eUro UIPen

Centrala ~ide Sud (77,6%), America de Nord (80,8) ~iAustralia (~~anain

6. A~EZARILE

UMANE

La nivelul Europei, cre~terea populatiei urbane s-a realizat 't ,~%).

. Dupa gJ:a~ul de ~rbanizare se diferenti~za:
n mlC(Fig. 79).
- tan cu un mdlce scazut, sub 60%: Albama (45%), Bosnia-He
.

Repu.blica.M~ldova(~6%), Slovenia.(51%), Romania (55%), Slov;~~;ovl~a (45%1

- tan .cu mdlce medl~, 60-70%: FI~land.a(61%), Grecia (61%), Au~5~Yo).
Ungana (66%), Ucrama (67%), Lltuama (67%) Italia (68% ) EI t~la (66%\J.
.
,
vella (
Bulgana (69%);
68%).
- tari cu indice mare, 70-80%: Cehia (75%), Federatia Rusa (73%) B I
Spania (77%), Franta (77%);
, e arus (72%),
- tari cu indice foarte mare, peste 80%: Norvegia (80%), Suedia (83%) D
(86%),
Germania (88%), Marea Britanie (89%), Malta (92%), Luxern'bu;n~~~CQ
Islanda(93%),Belgia(97%).
g 2Yo).
'''1

100.0
90,0
80,0
70,0
60,0
11

5
:!

\I

50,0

6.1.

A~EZARILE RURALE

S liul rural este rezultatul activitatii indelungate a omului de a pune in

. . ~~au eomponentele. mediului geografic.
om in
scrVlelU
- .1 Acesta a "fost modelat de
I trans fiorman
- '" ce
du-se pe masura
r.
. de nevoile sale,. ntmu
Iunelle
.
.
00or accentuan
.
1 s-au mod ernlzat.
etieileagrieoles-au dlverslficat lar tehnoIOglle
pra In seeolul al XIX-lea, sub impactul industrializarii ~i al urbanizarii spatiul
rurala eunoseut modificari structurale evidente, amenajari ~i ameliorari pentru
cre~tereaeapacitatii de productie a pamantului, pentru modernizarea habitatului
rural.
Expansiuneaspatiului urban, dezvoltarea cailor de comunicatie, implantarea
unoraetivitatineagricole, introducerea unor tehnici noi au dus la diversificarea
spatiului ruralcarenu mai este doar domeniulactivitatiloragricole~ipastorale,ci

.. 40,0
"3
...
0
11. 30,0

fI

~iloe pentru desIa~urarea unor activitati industriale, comerciale, de destindere ~i

recreere,de rezidenta etc.

alta d Crit~riile_p~ntru.de~nirea caracterului. ru~al ~au urba~. difera de la 0 tara la

a~ ~Izeaza m pnnclpal numarul de 10cUlton, ocupatnle preponderente ale
Populallelactive, gradul de confort allocalitatilor.
rnai ~~pamarime,in Europase regasesctoatecategoriilede a~ezarirurale.Cele

20,0
10,0
0,0
1950 1955 1960 1965 1970 '1975"1980'

1985' 1990' 1995 '2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030

Anii (1950-2030)

Fig. 79. Evo/ulia popu/aliei urbane in Europa (l950-20~O) 05

Sursa: United Departement of Economic and Social Affairs population, 20

COrtu~IC~

sunt.cel~ din zonele nordice, red (a~ezarile nepermanente

_ grupari de

rnonta~e~rdele_ ~In La~onia specializate in cre~terea renilor) ~i cele din zonele

E a~ezanle de tIp "crang" (sate/e risipite din Muntii Apuseni).
reduse,
:;;;,a de Nord se caracterizeaza de altfel prin a~ezari rurale cu dimensiuni
du'se~ipe
s lr'!te pe malurile fiordurilor (printre activitatile principale remarcan"

SCUttul).

In cam"l
.
~ra1efOarte pn ~l podi~urile Europe; Centrale # de Est s-au dezvoltat a~ezari
uSaetc.) sp l11,!rJ.
(satele adunate din Campia Panonica, Campia Romana, Campia

1.Irb Criteri~~I~hzatein cultura cerealelor.

'<II
<In.Pe plan erno~rafic este tTecvent folosit pentru diferentierea ruralului de
.~<lrea
de 200~ondlal, .GNU recomanda ca prag superior pentru a~ezarile rurale
Or in fUncr de 10cUitori, dar exista diferentieri mari la nivelul continentelor ~i
Ie de conditiile interne - a~ezare geografica, evo)utie istorica,
102

103

sociala, eeonomiea (de exemplu in Romania exista a~ezari rural

de loeuitori, iar in Suedia ora~e eu doar 200-300 loeuitori).
e Cu Pes'

Cre~tereanumarului de loeuitori al unor sate poate repreze

pentru declararea lor ea ora~e. Aeeste transformari due la ere~tnta PrJl11ui'

ponderii populatiei urbane, deoarece formarea de noi a~ezari rure~ea pronuQ)
lenta.
a e este I11UI

in Europa Vest;ca exista 0 varietate destul de mare a a~e - .

intalnesc sate rasfirate cu profit agricol complex, cu gospodarii ~~1110rruraa.
"ferma" (in Masivul Central Francez - cre~terea animalelor, in P I~~ersate~I
profit mixt, Campia ~Iandei - pr:dominant ~ultura plantelor e:';'~UI Ar~c
adunate

(cu 0 structura

compacta)

In general

In zonele joase de

iI!' SO. Sol t~Plerma.

Spo/110

~ar ~1

(exemplu - in Bazinul
Europei Vestice esteea?1ple ~i
.
. Parisului). Specific
~I satul d~?
.
'
&.
.. d .
I d
fi
b
" urg' c~. lunctn l~e!SI lc~te - agnco e ~r ~I co~~rciale (satul-targ). De .'
constructnlor
In
- eu ins!'tI utu..oS'!;.
.
' zona centrala
.
. este ndlcaH\
.&.(admInlstrativa
.
IG'
Ie) ~lscad e spreperl1ene.
I comerCIa
dotan sociae,
.
A~ezarile concentra~e. se _regasesc ~e. to! . cuprinsul continentului:
dezvoltarea lor a fost condltlOnata de faeton dlfentl - relief, clima, istorie
zonele inal~e, a~e~arile s-.a~ concen~at. in ?epresiuni, la.c.onfluenta vailor (a~~
montane dm Alpl, Apemm, Carpatl), lar In zonele mal Joase de podi~ sau ei
s-au dezvoltat de-a lungul raurilor, axelor de transport - satele liniare sau"'
"drum" (in zona centrala a Germaniei, centrul Cehiei, Romania, Federati:
etc.).
.
in zonele mediteraneene (Spania, Italia de Sud, Greeia) eonce!
a~ezarilor are ca scop crearea unui microclimat atenuat termic (prin u
reciproca a cladirilor, folosirea culorilor deschise la zugravirea fatadeloj
valorificarea suprafetelor agricole restranse ~i a resurselor de apa reduse.

Fig. 81. Sat tip

burg, Franta

in Europa Sud;ca predomina satele mici, adunate.

S-au dezvoltat insa ~i sate mari (in Sicilia, in Insulele Greee~ti~tc~
risipite (in zoneIe accidentate, tara resurse de apa - Meseta Spaniola, POd'~U!,
etc.) ~i sate de tip ferma (specializate in cultura citricelor ~i maslinelor - ~"
Italia, Grecia) (Fig. 80).
i]
Specifica Europei Mediteraneene este ~i amplasarea predileetii.pe cU,
a~ezarilor, initial cu seop de aparare (Fig. 81). Satele prezinta .0 densltat,:)-': '
"

cladirilor in vatra ~i 0 trama stradala extrem de ingustii (sate de tip ,:fagure ide~

Aceasta localizareaduce beneficii~i prin utiliza~eate~enu~tlor

~.~~

ra\J(j1

slab productive
pentru loeuire ~i rezervarea celor mal fertIle" dlO
val nti ~.
.
t Pe versa. .
pentru agncultura.De asemenea,pitoresculsatelor "cocotae
. e (Fig.

numero~ituri~ti, fapt care a permis diversificarea activitatilor eeononlle

104

.!

Fig. 82. Sat adunat.

Grecia

105

, portant i1 au ~i caile de transport care pot determina aparitia

In rol 1m iuni tara resurse naturale importante.
:ri1or~iin regmunicatie asigura legatura intre centrele economice importante,
Ciiile de ~.oprime ~i marfuri asigurand un potential de dezvoltare insemnat

6.2. A1;iEZA.RILE URBANE

Cele mai vechi ora~e ale continentului sunt situate '

.
(Mediteraneana) ~i Europa Vestica. Ele apartin antichitatii greln Europa .

.. 0 1de

Roma) (Fig. 83). Ora~ele romane au constituit baza pentru ora~eto-ro~ane (.

Fenomenul urbanizarii a urmat indeaproape pe cel al po e ~e~.levale. '
lucru realizat de la sud catre nord, in cadrul continentului eu~u arlI teritori't

d.

ora~ele me Iteraneene

e de-a lunguII or.

Trep~at,Pa valentelor comerciale, industriale, culturale a dus la aparitia

spOrtunlor,

pean C
. a. u,_,
'
I
ce e rna l t -

"

materll
.

~
nwa flat
.
'IorloCaI eisajul se urballlzeaza, centrul urban se mare~te. Dezvoltarea

au varsta cea mal mare, tar cele nordice SUnt

I,~

';trOp.0lelor'tie de marime, principalele ora~e europene au peste 100 000 locuitori.

In func~emilionare ~i I0 ora~e cu peste 2 milioane de locuitori (Tabelul 6).
J6.tjsta30 o,r:elul Uniunii Europene mai mult de 70% din populatie traie~te in ora~e
LaI~ 000 de locuitori (circa 3500). Peste 40% din populatie traie~te in ora~e
eu peste latie de peste 200 000 de locuitori (circa 200).
GU0 p~~ mai mare parte (85%) din PIB-ul Uniunii Europene provine din
" 'Ie economice desta~urate in a~ezarile urbane.
t\CUVIta tl
,

'

Tabelul 6. Ora~elemi/ionare ale Europei (ONU, 2006)

Oraul

Fig. 83. Arena, Grecia

~,

La inceputul secolului XVI procesul de urbanizare se afirma III

~iin Italia - nord, centru, Sicilia.

Revolutia

industriala

a determinat

rarile de Joi
,

it
'

0 putemica

afluenta

a populatlel

'

calfS

centrele urbane.
B 'tanie;"
Dupa 1800 se remarca cre~teri ale populatiei urbane in Marea n
centru ~isud ~iGermania - Culoarul Rhinului.
agricole~j
Ora~ele din jurul Mediteranei, specializate in comertul cu produ~~ porturil6:
me~te~ugare~tii~i schimba (diversifica) treptat profilul. Se dezvo ta
Cadiz, Cartagena, Marsilia, Siracusa.
. d extracrie_

Moscova
Londra
Istanbul
Paris
SanktPetersburg
Madrid
Berlin
Barcelona
Milano
Atena
Roma
iev
oli
bona
rt
ingham
u
sta
1\es
Manchester

ia

am

Apar numeroase a~ezari in bazine carbonifere, metaiurglce'l ~a Rorn8~'

sarii, a materialelor de constructii (in Anglia, Franta, Germania, Po 001 ,
etc.).
MUnchen
106

Tara
Federatia Rusa
Marea Britanie
Turcia
Franta
Federatia Rusa
Spania
Germania
Spania
Italia
Grecia
Italia
Ucraina
Italia
Portugalia
Germania
Marea Britanie
Germania
Ungaria
Belgia
Marea Britanie
Polonia
Romania
Olanda
Marea Britanie
Germania
Ucraina
Germania

Populatie (Dr. loe.)

cu suburbii rara suburbii
10 101 500
13500000
11 850 000
6 638 109
10650000
8 803 468
9 800 000
2 125246
5 550 000
4 669 400
5150000
2881 506
4 200 000
3 388 434
1 503 884
3 800 000
3 800 000
1 256211
3 500 000
745514
3 300 000
2 546 804
3 200 000
2611 000
3 000 000
1 004 500
2 900 000
564 657
2 700 000
587 152
2 600 000
965 928
2 600 000
1 726 363
2 550 000
1 775 203
2 500 000
136 730
402 889
2 500 000
2 400 000
1610471
1921 751
2 300 000
735 080
2 100 000
424 194
2 100 000
1 975 000
641076
1 925 000
I 016000
1 925 000
1 227 958
107

Oraul

Tara

Niini Novgorod
Koln
Harkov

Federatia Rusa
Germania
Ucraina

Minsk
Viena
Belgrad
Stockholm
Mannheim
Glasgow
Torino
Dnepropetrovsk
Copenhaga
Marsilia
Valencia
Lyon
Liverpool
Samara
Volgograd
Dusseldorf
Porto
Praga
Sheffield
Anvers
Helsinki
Sevilla
Sofia
Kazan
Rostov
Rotterdam
Saratov
Odesa
Ufa
Lodz
Perm
Newcastle
Nurnberg
Dublin
Hannover

Belarus
Austria
Serbia
Suedia
Germania
Marea Britanie
ltalia
Ucraina
Danemarca
Franta
Spania
Franta
Marea Britanie
Federatia Rusa
Federatia Rusa
Germania
Portugalia
Cehia
Marea Britanie
Belgia
Finlanda
Spania
Bulgaria
Federatia Rusa
Federatia Rusa
Olanda
Federatia Rusa
Ucraina
Federatia Rusa
Polonia
Federatia Rusa
Marea Britanie
Germania
Irlanda
Germania

PODulatie c;;--
cu suburbii
rar loc.
1925000
I 875000
311200
I 850 000
967 940

I 850000
I 850000
I 800000
I 700 000
1 650000
1 575000

1 125000
1 125000
1100000

1 100 000
I 075 000
1 050 000
1 025 000
I 025 000

c. 84) (partS,

1470000
1 719000
1550 ]23
I 280 639
758 148
308385
629 50I
865 263
] 065 000
50] 285
798430
738441
445 452
481 786
1 158 ]00
1 0]2800
570 765
263 131
I ]6] 938
43] 607
448 709
559716
684 663
I 096389

1 500 000
1 425 000
1 425000
1 425000
I 425 000
1 400 000
I 375 000
I 375 000
I 375 000
I 350 000
1 325 000
I 300 000
I 275 000
1 225 000
1 225 000
1 225 000
1 225 000
1175000
1175000
I 175000
1 115 000

ropene pot fi grupate in: ag/omerafii urbane - mega/opo/isuri

ra~eIe~~Iea Rhinului, megalopolisul.?Iandez Randstat - Holland: Utrecht
e de pe J-Iaga_ Rotterdam); conurbafll (Manchester, Liverpool); metropo/e
sterdafO.- Londra, Madrid, Berlin, Moscova).

Fig. 84. Paris. Franta

, . Studiile privind
functionalitatea
f~hvltatilorsecundare ~i tertiare.
(!'
Se deosebesc ora~e cu:

599472
873 500

-fi;nC/ii comp/exe: localitati

793 217

,
~.

189 11Q..
49] 307
495 101
516415

ora~elor,

a'-1 relevat

predominarea

mari ~i foarte mari, de cele mai multe ori capitale

ale

~te ~r sau ale unor regiuni administrative;desta~oaraactiviUitidiversificate,

PO~~c
ex:, c~ .prec~dere industriale ~i servicii; au un important rol economic,
Madrid:l11lOlstratlv,cultural (Londra, Birmingham, Paris, Berlin, Stuttgart,

. MOSCo~a).arcelona,Milano, Budapesta, Bucure~ti, Sofia, Kiev, Sankt-Petersburg,

1;~'~~tii
i~d~stria/e:
a caror populatie activa este
.
,,"'.
actIVlta
. ocupata
.
~ in proportie
. de
ti Ind localitati
. ust na Ie; In genera I sunt ora~e mal nOl, aparute In penoa da
. ~.~voIUtiei.
~giuni CuIndustnale, in bazine carbonifere, metalurgice, cu roci de constructii,
'

,!)dUCtiva~esurse forestiere etc.; multe au dezvoltat initial 0 singura ramura

nUlui t ?ra~e monoindustriale - constructii de ma~ini, chimie, prelucrarea
, extIla t
..
.
(Sh
, na, Hap
e c.
effield - Angha, Mo I Rana, R0ros, Namsos - Norvegla,
fOrt _ Faranda, Kramfors - Suedia, Joensuu, Riihimaki - Finlanda, Thionville,
ranta, Emmen, Enschede, Venlo, Kerkrade - Olanda, Mouscron,
108

109

Lokeren, Dinant - Belgia, Katowice - Polonia, Ziatna, Lupe'

.,.
Brezoi, Mioveni - Romania).
nl, Vl-

- funcfii predominant de servicii: comerciale (Leipzig, Ge

"

(porturi, noduri feroviare, rutiere), turistice (Biarritz, Can neva), de;

Rovaniemi,
Davos,
Montreux,
Kitzbuhel,
Dubrovnik n~s, MOtlt'
culturale/inviiti'imant (Oxford, Heidelberg, Toledo, CordOba Zdeal, ,m
Bologna), financiar/bancare (Zurich, Luxembourg, Frankfurt).'
lX-en_I>,
- funcfii agricole: au 0 infrastructura mai slab dezvoltata PI'
r
numeroasa; au aparut in uItimele decenii, mai ales in zonel~ joO:u atle rn~
mare traditie agricola (Campia Panonica - Heves, Mezotur ~e, de c.a~
Campia Romana - Segarcea, Dabuleni, Fundulea, Fierbinti, Pog~an~~:)~S'
Caracteristicile
functionale ale &.ora~elor
influenteaza structura 1.
.
S
I. - .

acestor~.

_ e pot

~on.tura

zo~e. cu

Junctlon~ Itat~ specifice,

in cad

predomma un anumlt tip de actlvltate: zone rezldentlale, industriale pe t

comerciale, financiare, socio-cuIturale, recreative etc.
' n

'

Un rol foarte important il au spatiile verzi, suprafetele oxigenante'

parcuri, perdele forestiere, vegetatie spontana etc., care modereaza te~l'I
artificializare a mediului ~i atenueaza efectele negative ale poluarii (inlas
transporturi etc.).
'

In functie de particularitatile de ordin natural, istoric, economic apar <HI

insernnate in ceea ce prive~te structura, functiile ~ievolutia ora~elor europene. :
Oraele Europe; Med;teraneene au cea mai mare vechime, multe <ii'
aparand inca din antichitate. Conserva vestigii antice sau medievale (Atena'~
Venetia etc.).
Majoritatea lor sunt ora~e porturi, cadrul natural avand 0 impQ
deosebita in ceea ce prive~te structura ~i fizionomia lor. MuIte sunt situ:
perimetrul unor golfuri protejate ~i au aspectul unor amfiteatre: Atena, )

Genova,Nisa,Marsiliaetc.

Fig. 86. Girona. Spania

.t

Exista in regiune ~i ora~e mai noi, cu functii complexe, c~ cara<1:

diferite (trama.stradala mai larga - bulevarde, faleza ampla, industne comp~
(
fata de ora~eIeprovenite din vechi a~ezariantice.
Aceste ora~e mai noi s-au dezvoItat ~i industrial fiind importante I

polarizatoare (urban industriale) regionale (Milano, Barcelo~a).

tralizai!
Datorita cIimatului favorabil, in muIte ora~e lipsesc slste.me!ec~n ul il'
incalzire a locuintelor (datorita temperaturilor ridicate incluslv tntltl~~ mar
majoritatea cIadirilor sunt zugravite in culori deschise ~pentrua r~ .:tii sea
radiatia solara mare), iar acoperi~urile sunt putin inchnate (preClPI
NumeroasecIadiriprezintaterase~ibalcoaneextinse.
.
a dete"
Relieful accidentat ~i fragmentat, specific Europei SU?I~' 85). Sli
gruparea stransa a cIadirilor ~i etajarea constructiilor pe ve~santl.~ ~f'(Fig. 8.
sunt inguste, accesul autoturismelor in perimetrul central fitn~ dl ICIdrale,
Numeroasele monumente istorice ~i de arhitectura (ce~at~,_ catedomina

ig. 87. Cannes. Franta

reprezinta atractii turistice importante. De altfel, functia tunstlca pre

"

'

de cea comerciala, administrativa ~i cuIturala.

110

111

o vechime ?eo.~ebi~a.~u ~~~nele ora~e din Europa Centra/ii

A'"

infrastructuraedilitaraprecara~isuprafetelocativemici)(Fig.88),

Europe; Vest;ce se caracterizeaza printr-o mare varietate structural

Iro$ele

'

datore~za expa~slU~II c.lvlhzatlel grece~tl. la M~rea Neagra oi:"--""

Callatls), a celel daclce ~Iromane in Carpatl (Sarmlzegetusa Reg' ISf:tl
Ulpia Traiana), Depresiunea Transilvaniei (Napoca, Potaissla,Sa1l11'il
Depresiunea Panonica (Acuinqum, Vindobona).
a, A.PD,
Ulterior se dezvolta ora~ele medievale, fie pe vatra vechil
~
fie pe amplasamente noi - in depresiuni, la intrarea in trecatori por a~eza.
alpine, de-a lungul principalelor rauri ~i drumuri, in vaduri c~r:sur.1ca~
Sibiu, Sighi~oara,Belgrad, Szeged, Praga etc.).
erclale 1:1.
Din .pacate, dupa cel
Razboi
Mondial, multe din'ora~ele"
. de-al Doilea
.
A'
U
R
C h I
(din Poloma, e .os .ovaCla, ngana,. omama. etc.) au evoluat confoemstr'!
I
I
I h
I
de dezvo tare socia Iste, aspectu ar Itectura ~Istructura funqionala a
suferit (zone industriale extinse in interiorul ora~ului, cartiere mu~~~"
t.

rnultora dintre ele se afla a~ezari antice, devenite centre de

La oflgln:~n Evul Mediu datorita rolului comercial (ora~emrguri).
rizareurb~na,1dustriala declan~ata in aceasta parte a continentului a dat un
Revoluf1~I;rocesului de urbanizare (secolele XVIII-XIX). Un exemplu
in bazinele carbonifere ale Angliei (Yorkshire'-Id deoseblt
ste aparitia unor ora~e
.'
d
'ctional~..

,vent e _Derby, Lanca~hlfe, .M~dlan s,'

_
'
Ingham . e ntre rnimere ~I slderurglce, numarul portur1l0r cre~te, cornequl se
Apar nOI C
darn Anvers Brest Nantes, Birmingham, Manchester, Leeds etc.).

.
(Rotter,
,
,
- sl~ea
se dezvolta
foarte. mult,
aparand..
.
..
seeoIuI XX centrele polarizatoare
.

In
. r 'll' urban industriale - de tip conurbatIl, mega IopoIIsun, agIomeratn
olele~Ia
.
.
op.
0 01 Paris, Londra, Midlands - Angha, Amsterdam - Rotterdam -

i e (L!verp

~da, Rin- Ruhr- Germama).

.,

"

- Ora$ele Europe; Nord;ce sunt,relatl~ tl?ere" cele ~al vech!_dat~nd dl~

lul XI. S-au dezvoltat intr-u,n medlU ,ost1l - In p:lm~1 ~and datonta chmatulu~
u (Fig. 89), Totu~i, aces~ Inconvement nu a. ImpI,edlcat ~~z~oltarea lor. ~I
',010de Cercul Polar (Narvlk, Tromsl2J- Norvegta; Kiruna, Galhvare - Suedla;
i Kemijarvi - Finlanda etc.).
.' Predomina ora~ele porturi (dezvoltate datorita pescuitului ~i navigatiei er(ului) la Marea Baltica (Copenhaga - Danemarca; Malmo, Norrkoping,
Suedia (Fig. 90); Turku, Helsinki - Finlanda etc.) ~i la Marea
egiei(Stavanger,Bergen, Trondheim - Norvegia).
Mai mrziu, au aparut ~i ora~ele din interior - pe malul lacurilor (ora~e:
ar- Norvegia;Jonkoping, Linkoping, Orebro, Eskilstund - Suedia; Tampere,
i, Mikke1i,Varkaus, Kuopio, Kajaani - Finlanda etc.) sau in zone cu diverse
ur~enaturale(minereu de fier, exploatari forestiere etc,). Acestea au in general 0

.kholm

l~e economica reprezentativa

- minerit (minereu fier: Kiruna, Giillivare
tiha; Kaunisvaara - Finlanda; cupru: Raros - NOrVegia), metalurgie (Kitilla

_
_

~~~a),~relucr~rea lemnului (Joensuu - Finlanda), industria textila (Boras _

- R.tunsm(Llllehamer - Norvegia, Rovaniemi - Finlanda).
.IUlu~t~~de dezvolta~e al ora~el?r nordice Aafos~ unul lent pana_la ince~~tu~
andei(19'Trepta~,.~a~ales dupa Integrarea In Umunea Europeana a Suedlel ~I
, autom~~iactlvltat1lee~~nomice se di~ersi,~ca (metalurgi~, cons~~uctii de
'Oga(esc Ie, electromca, telecomumcapi etc.), dotanle edlhtare se
'anger '_m
ulte
N
L
or' ora~e
, devenind centre urbane ~i industriale modeme (Oslo,
. hOlm,Gotebovegla,C?penhag~,
Fig. 88, Bucure~ti,Romania
_

aeest!
Dupa 1990 asistam la 0 remodelare arhitecturala a ~i la
(restructurarea zone lor industriale, explozia cartierelor de vile etc.)
un or strategii de dezvoItare economica ~i edilitara.
112

Ode~se~Arhus, Alborg - Danemarca;

Serviciil rg~Malmo - Suedla; HelsInki, Turku, Tampere - Finlanda etc.).

1aunnivelelUbhc~ .(transporturi, asistenta sociala, invatamant, cultura etc.)
'. Din P
oarte ndlcat de performantil ~ieficienta.
ii. Cel~c~ de vedere al numarului de locuitori predomina ora~ele mici ~i
de Bels~~~areora~ al regiunii este Stockholm (758.148 loc. in anuI2005),
loc.)etc. I (559.716 loc.), Oslo (550.000 loc.) (Fig. 91), Copenhaga
113

. a Europe; de Est a unnat etape diferite in raport cu restul

Vrba~I~;~rita conditio~ari~orde.ordi~ natural (~area extindere.a re!ieful~i
(Impenu
tanst, . stat umonal
- federatIv,
razboale
. tinentulUJ.
. odi:;;),istonc
,[1
'
.
..
'
.
.
mPle :;;1P
de ca
olitic (reglm totaIltar comumst) :;;1economic (co IectIvlzarea
'e~astato~~e),
~omie centralizata) (Fig. 92,93).
gricu1tUflJ,
eco. noi a:;;ezari urbane sunt cele situate in bazine carbonifere,
..tl Cele ~a~urgice. Sunt rezultatul industrializarii accelerate, dar caracterullor
pttroliere~::o~ndustrialeIe face.vulnerabil~ economic :;;i~ocial. ~u~t ~ominate ~e
deora~e
ncitore:;;titara atnbute estetIce, de zona IOdustnala, lar dotanle

Fig. 89. Trondheim,Norvegia

G9rtierele~udemulteori minimale.Detinputineedificiiculturale,religioase,zone
tdilitare sunt Numeroase ora:;;e tinere sunt provenite din foste a:;;ezari rurale (sate
de
~gremen
al caror numar
de ~ locuitori
a crescut
A'
.
~
'~'afl
comp;cte specifice Campiei Rusiei)
~'

d
Aceasta transfonnare nu a lost IOtOteauna
msotlta:;;1de 0 dezvoItare

'.Akartemu.It
.,
oonomica:;;iedlhtara corespunzat~are..
~

..

Exista insa:;;i ora:;;eceva mal vechl (dm Evul Medm), situate 10 general de-a
IIngulraurilor :;;icare. au avut ~~ tr~cut rol. d~ portu~ ~om~r:iale (rol pastrat :;;iin
'ezent alaturi de

node functn - mdustrIala, admlOlstratIva etc.) sau de ora:;;e

':!rguri(Vladimir).
.

Fig. 90. Helsinki, Fin/al/ell~.

Deexemplu, Sankt Petersburg a fost fondat 10 1703 de tarul Petru cel Mare,

(\rindcapitalaa ImperiuluiRus de la acea data :;;ipana in 1918 (era considerat

'.t.ereastracatre Europa"). Este localizat in nord-vestul Federatiei Ruse, pe tannul
'~~riiBaltice- Golful Finic, in delta raului Neva, fiind un important port. Este al
f!ile,a ora:;;al Federatiei Ruse, ava~~ circa 4,5 .mil.ioanede locuitori (este cel ~ai
,iordlcora:;;european cu peste 1 m1l10nde locmton, al patrulea ora:;;al Europel ca
U~marde loeuitori :;;iun important centru european de cultura - centrul ora:;;ului
fundpatrimoniu UNESCO).

~o

..

Cele mai vechi ora~e ale Europei de Est sunt: Kiev - secolul XI, Nijni
<Cet:;o~Od-:- seeolul XII, Moscova - secolul XIII (Fig. 94). Ele provin din foste
tl auJueat un rol esential (administrativ, politic, strategic) in regiune.
IOCUito~.
p~zent, in Europa de Est exista numeroase ora~e cu peste I milion de
(2611000 Ioseova.(10 101 500 loc.), Sankt Petersburg (4 669 400 loc.), Kiev
(I 31] 2001c.),Mmsk (1 719000 loc.), Harkov (1 470000 loc.), Nijni Novgorod
(I 0160001C')'Samara (1 158 100 loc.), Dnepropetrovsk (I 065000 loc.) Donetk
oc.), Volgograd (I 012800 loc.).

Fig. 91. Oslo. Norvegia

114

115

7. ECONOMIA

ig. 92. Minsk, Be'(jrz,~'

7.1. TR.~SA TURf GENERALE

Europa , unul din polii de cre~tere ai economiei mondiale, a parcurs
.
.dupa cel

I d d
I
'1ea razboi
.al d01
. _'mondial
'_ un proces comp ex e ezvo tare ~I de mtegrare

ionala,economlca ~Isocla~~; .
".
.
, Considerat "inima lumn dm punct de vedere economIc ~I geopolItIc, blocul
.' IOmicvestic (macroregiunea vestica) este format dintr-un centru reprezentat de
'~~evestice-atlantice (Anglia, Franta, Benelux, Germania) ~i doua prelungiri, una
re sud (tarile mediteraneene - Spania, Portugalia, Italia) ~i una spre nord (tarile
!andinave- Norvegia, Suedia, Finlanda).

Fig. 93. Harkov, Ucraina

Europade Vest beneficiaza de resurse minerale ~i energetice limitate dar se

pune pe scena economidi mondiala prin inventivitate tehnologica ~i

ganizatorica.

.
Cu 0 agricultura performanta, reglata printr-o politica comunitara, cu 0
[Q(tustrieinovativa ~i dinamica reprezentata prin cea mai mare concentrare de

fi.~pOI.i.din ~Ul~e,_
cu regiu.?i..turisti~e renumite din .Peninsula Scandinavic~ ~ana
'.

untilAlpl ~I tarmul Marn Medlterane, eeonomIa vest-europeana se dlstmge

. .
.ncomplexitate,eficienta ~ieompetitivitate.

orvA~ata in varful ierarhiei mondiale in productia de titei ~i gaze naturale

';ermegl~),de minereu de fier (Suedia), de otel (Germani a ~i Italia), de automobile
f~lem:?la, F~anta), Europa de Vest se earacterizeaza prin existenta unora dintre
.~rboni~e~e~~.regiuniindustriale ale lumii, eu 0 diversitate remarcabila, de la eele
W:tI1etalure. Idlands - Marea Britanie, Pas-de-Calais - Franta, Ruhr - Germania)
iftuare (~Ice (Yorkshire - Marea Britanie, Lorena - Franta) la cele industrial-

lulGe ott~r~am - Olanda) sau urban-industriale (ora~ele din nordul Italiei,

M .,.,anlel).
..
.
rop . uhe din Primele 25 d
.
.
.
el de V
e compann transnatlOna Ie mon d IaIe apartm tan 1or
I'ol.iera,VOlkest: Royal Dutch Shell (Olanda-Marea Britanie) in industria
Ie (tlveti ~Wage? (Germani a), Renault (Franta) in industria de automobile,
ens AG (~'
Un!lever (Olanda-Marea Britanie) in industria alimentara,
,
Fig. 94. Mosco va, Federafia Rusa

116

lOndrape~anla), Philips(Olanda)in industriaeleetronica.

gl1edin ~e ans~ ~oma, eateva dintre "ora~eIe milionare" ale Europei de Vest,
a mal llltens urbanizata regiune a continentului european.
117

'

'
Legaturile dintre tarile vest-europene sunt asigurate pr"
densa de autostrazi, cai ferate, canale tluviale navigabile d Intr-o"
(Rotterdam, Marsilia), de aeroporturi cu importanta 'gIO~~~rtUrt
Frankfurt, Londra, Paris, Milano).
a a (Am
.;
. Blocul estic ~i spa{iul ex-sovietic reprezinta una dintre c I
regiuni economice ale globului prin complexitatea transformarile e mal di
economia planificata la cea de piata, implica un nou sistem dor. Trecere
forme institutionale ~ide organizare a economiei, un nou cadru jue.J.ro~riet
Agricultura trece de la marile ferme de stat la micile eXPlo~tI~.~~le~
industria de la specializarea in produse destinate pietelor esticeatllIndlvj;
(CAER), la productii competitive pe piata internationala, actiVitAr~x-co..
diversifica ~isunt integrate tluxurilor mondiale.
I e tetV
Tarile est-europene sunt destinatii preferate ale investitorilor ve t
nord-americani sau asiatici, datorita potentialului de dezvoltare.
5 -eti'ii..
Tarile est-europene i~i redefinesc specializarile economice in fti
potentialul intern de dezvoltare, dar ~i de conjunctura regionala ~ide pozI!
"nou venite" pe scena economiei globale.
'
Chiar dadi mai framantat din punct de vedere politic, economic
spatiul ex-sovietic este avantajat de resurse naturale bogate ~i de infra
industriala: regiunea Moscovei, regiunea Volga-Ural, regiunea KuznetkJnm
se mentin ca importante concentrari de activitati productive pe plan mondf
\

;"

d tiile cre~terii populatiei,

!J Con I
" te

iltard.e,
unUi come~ msemnat. Exp?rtat?n..m~?~antl
sunt. .SUA,
o,aut I face' obiectul
Pnnclpalll Importaton sunt
tr IIa , Ar gentina '. tari dm afara Europel.
AUSa
.

d
..
na ~, Europa,Federatia Rusa, Chma, Ja~oma. .,
:riled!n I 2000, principalii produditon mondmh de grau (mlhoane tone) au
In :~ua_ 91; 2. India -71; 3. Federa{ia Rusa - 50; 4. SUA - 44; 5. Fran{a
: 1.~ lI~ia _ 21; 7. Germania- 20,8;8. Ucraina- 20.5; 9. Pakistan~ 18,2.
9;60r::u/: principalii pro~u~atori sunt din Asia - China, Indonezia. In Europa
1(1'
fng: ltalia, Franta, Romama.
LS~orumbul este folosit ca planta alimentara sau in industrie (amidon, ulei,
. 01).productiade poru~b _inEuropa a insumat ?O? mi.l:tone in a~ul ~OOO;(3?~
din productia mondlala de cereale). Pnnclpalll producaton mondlah
~. tonein anul 2000) sunt: 1. SUA - 253; 2. China - 105; 3. Brazilia - 39;
exic - 19, 5. Argentina - 15; 6. Fran{a - 14; 7. India - 12; 8. Italia - 10;
~

fR'omania

au un rol esential

in dezvoltarea ~

om~ne~ti, reprezentand materii prime pentru diferite ramuri industriale, piF

schlmb, dar indeosebi ca mijloace de subzistenta (surse de hrana) ale popw

Mijlocul principal de productie in agricultura it constituie solul. . . I

EI este 0 resursa naturala fundamentala pentru realizarea productlel ,~
~
Jumatate din suprafata ,,~s.catului" este. ocupat~ de m~~ti ~~~
mghetate, zone cu exces de umldltate, de~ertun, numal cealalta Ju~ata,,~
soluri cu diferite grade de fertilitate. Terenurile arabile (11% dtn Sj
uscatului constituie principalul mijloc de productie al agriculturii).
.
Exista diferentieri semnificative pe continente ~i regiuni. Valort
exista in Europa (30%) ~i Asia de Sud (5-7%).
._
.
IWI..
La nivelul tarilor exista diferentieri foarte mari datonta mat. ~~Ie d)
conditiile climatice, U(11tatl'
ce
suprafata teritoriului, re giunea geografica,
d' ., istOrt .
cererea de produse agroalimentare, presiunea demografica, tra It11
nuri
Tarile mici, cu traditii agricole, pot avea peste 50% I te~: Ge
(Danemarca, Ungaria), unele tari mijlocii (Spania, Italia, .P~Ionln~i ag1J

Romania)au 40-50%.Tarilede maridimensiuni,chiarin condltll~~ U(SlJPl

modeme, utilizeaza numai intre 10-20% din suprafata lor tOta atie 0
Federatia Rusa) sau chiar mai putin (Australia, Brazilia); 0 excep
,
India cu 0 suprafata arabila de aproximativ 50% din total.
118

- 9.

In productiamondialade secara (mil. tone), se remarca faptul ca in anul

intreprimii 10 producatori mondiali 9 erau din Europa: 1. Federa{ia Rusa 12. Germania- 4,2; 3. Polonia - 3; 4. Belarus - 1,7; 5. Ucraina - 1,0;
9anemarca
- 0,4; 7. Spania - 0,2; 8. SUA - 0,2; 9. Lituania - 0,2; 10. Suediaa
I

7 .2. AGRICUL TURA

agroalimentare

arabile devine 0

ta.
ele agroalimentare vegetale
}lesurs realelor este predominanta in agricultura mondiata, ocupand peste
. ~u/lUr~:.esuprafetelor ara~ile.~Cele trei .cereale de baza (graul, porumbu~,
dinaUtot
pon deri relativ aproplate m productla totala de cereale, care a depa~lt
I)
u.
one in 2000.
.
..
'.

Resursele

extinderea suprafetelor

.~

. Productiamondiala de orz (mil. tone) in anul 2000: 1. Canada - 14,6;

-"'ede:a(iaRusa - 12,6; 3. Germania - 12,2; 4. Spania - 10,8; 5. Fran{a - 9,9;
~~r~.la9,0; 7. SUA - 6,7; 8. Marea Briianie -.6,6; 9. Ucraina - 6,5; 10.
,-fa la - 5,6.
anP~Oductiade ovaz (mil. tone), in anul 2000: 1. Federa{ia Rusa - 5,3;
a-3,5; 3. SUA-2,2; 4. Australia-l,4; 5. Finlanda-l,3;
6. Suedia~7a
. Gerlna .
ma
1,0;
8.
Polonia
1,0;
9.
China
0,8;
10.
Spania
0,8.
Om
.
~iprOdUart~
Importanta agroalimentara, industriala ~i furajera 0 are cartoful a
hdiali(~'Ile a fos~in anul 2000 de peste 300 mil. tone. Principalii producatori
dia_ 221s.tone) In anul 2000 sunt: 1. China - 55,3; 2. Federa{ia Rusa - 31,2;
1.4;8. O'~;d4. SUA - 21,7; 5. Polonia - 19,9; 6. Ucraina - 15,4; 7. Germania
. Produqiaa - 8,2; 9. Belc:rus- 8,?; 10. Marea Britanie -7,1.
.3./1a!ia_6de.tomate ~mll. tone) m anu12000: 1. China - 19,2; 2. SUA.ProdUctia;/, 4. Turcm - 6,6; 5. Egipt - 6,3.
--4,5;3. Core varza (mil. tone) in anul 2000: 1. China - 19,9; 2. Federa{ia
eea - 4,2; 4. Japonia - 2,7; 5. SUA - 2,5.

119

Ceapa. vinete, faso/e - inregistreaza productii importante '

lideri mondiali raman tari de pe alte continente: China, India, SU~n E~r~~

etc.

grau, secara,., porumb, orz, sfecHi de zahar, tloarea soarelui, cartofi,

~ coltlv.,
pomi fructlfen;
A

. a'

' EgIPt, .

. 'Ie foraJere,giune se atla tari cu agricultura intensiva, de mare randament ~~ acea,st3 .re Franta, Germania, Olanda, Danemarca, Suedia ~i tari cu agricultura

F/oarea soare/ui - cultivatori importanti in Europa SUnt: U.

(
Spania, R.0mania etc. Producti~ la ni.:el mondial pentru anul 20~~alna., Fra
(mil. to
I. Argentma - 6,2; 2. Federafta Rusa - 3,2; 3. Ucraina - 3"O. 4 . Fra

."..rea Bfltanl~~r cu un potential

1"'" voltare
iJ deZ. Rornania.
tJngarta,

lll a 2
5. China - 1,8;
_
Sfecla de zahar se cultiva indeosebi in zona temperata: F d .
Franta, SUA, China, Germania, Polonia, ltalia, Romania, Marea Brite ~rat1a R.r!
Pomii fructiferi (pmni, meri, peri) sunt caracteristici zonelo~n;eetc.
,
mediteraneene (mil. tone fmcte - 2000): I. China - 66; 2. India _ 38' 3ernper~t~
.:J
37; 4. SUA - 32; 5. ltalia - 19; 6. Spania - 15; 7. Mexic - 124' 8 F' .' Brazlha.~
.
, . I all fa ] ( It
9. Iran-116; 10. Turcla-IO,3.
-~;
Vifa-de-vie e~a speci~ca initial.:onei mediteraneene (!talia, Franta, Sa....
.

Portugaha), dar a~ol s-a extms ~ul~ .~Im alte ~one: Germ~nia, Romania, FeciernU1)~iL
.

Rusa.Pe alte contm~nteproducat~nImportantlsu~t:Aigena, SUA,Argentina.'I;;'

Cre~tereaanlma/e/or ofera resurse agroahmentarede baza, materiipriJf. ~
.

Unele tari au 0 pondere mare a productiei animaliere in structura produQI.,

agricole, ajungand la peste 90%, cum ar fi: Danemarca - in Europa ~i AustrlJ~'

Noua Zeelanda pe plan mondial.
\ .
Bovine/e (1,3 mid. capete in anul 2000 la nivel mondial) au efectivemaritif
India, Brazilia, SUA, China (l00 mil. capete); Argentina (50 mil. capete), ucrai~ ;~..~,
Franfa, Federafia Rusa (20-30 mil. capete).

1 ..~".,:
..

Porcine/e (941 mil. capete in 2002 la nivel mondial). Principalii cresca.. ;,~ri1
mondiali sunt: China, SUA, Brazilia, Federafia Rusa, Polonia, Spania (peste 450 ~:'.
capete).
_ .
Ovinele (10 mid. capete in 2002) au 0 raspandire foarte larga pe p,~~
mondial, dar in scadere ca numar fata de anii 1990-1991: Australia (I ]5 nu~)t
China (135 miL), Noua Zeelanda, Iran, India (40-60 miL); Africa de Sud, TUro~
Marea Britanie, Spania (20-40 miL).

Avicultura, sericicultura, acvacultura

Produsele

animaliere

fac obiectul

unor schimbun

.'

'ntens~

economlce I

indeosebidin tariledinemisferasudicaspreEuropa.
ne-Ie;
,
rte pe ZO
Regiunile agrogeograficeale Terrei sunt suprapuse In pa idi arid~~
.

climatice ~i au caracteristici relativ omogene: tropical-musonica, muson,

'.
mediteraneana, cerealiera temperata.
cteristice ~I
Dintre aceste mari regiuni agrogeografice doua sunt cara
continentului european:
regiunea mediteraneana:
.
aJiere;
- culturi specifice: citrice, vita de vie, maslini, alaturi de cultunle cere
- tarile reprezentative sunt Spania, ltalia, Grecia.
. regiunea cerealiera temperata:
- are 0 agricultura diversificata ~iintensa;
120

- Federatia

Rusa, Ucraina,

Polonia,

7.3. INDUSTRIA

industriale etc.

funciar ridicat

declan~ata
la inceputul secolului al XVIII-lea a generat
Revo IUttia industriala
,
.
a . ale activitatIlor productive.
concentr
n tea au fost localizate
initial
.. resurselor . minerale ~i
Aces
.
' . in apropierea

d e comuOlcatle, devenmd zone d e

'
a cailor tluvlale sau mantlme
. .,
. I I '
energeUce,
nta a populatlel ~Ia capita u UI.
conver::ctorii de localizare au evoluat in timp, in prezent impunandu-se:
I'fi area fortei de munca, apropierea fata de caile de comunicatie rapide
~u~~~trazi,
aeroporturi), fa~ de institu~iil~de in.vatamant superior, de centreIe de
rcetare~tiintifica,de medllie economlce movatIve.
ce Regiunileindustriale clasice, bazate pe dezvoltarea ramurilor industriei grele
B-au transformatin concentrari de activitati industriale tlexibile, modeene, de inaM
tehnologie.

Activitatile industriale au capacitatea de a genera concentrari spatiale.

Economi~tiiau definit principiul "industria genereaza industria". De exemplu,
exploatarilecarbonifere au atras industriile termoenergetica, metalurgica, chi mica,
constructoarede ma~ini etc.

Studiile de geografie regionala au pus in evidenta faptul ca regiunile, ca

spa\iieconomice, sunt definite printr-o "alchimie" proprie, rezultata din natura
componentelor,din ierarhizarea acestora pe grade de intensitate, prin modul
partlcular..~care se combina ~i se interconditloneaza.

g
UOlcltatea~i functionalitatea unei regiuni implidi existenta unor factori care
sau se opun dezvoltariiregionale,a unor forte endogenesau exogene
c;~ereaza
ori;e regle,aza p~ocesul

de cre~tere economic a, a unor mecanisme care transforma

s~atl~ regional intr-o entitate cu personalitate stmcturala ~i functionala.
func\ie~Udl~1regiona~ al industriei implica 0 ierarhizare a ramurilor industriale in

cat.evaposlbile criterii: numaml de intreprinderi, productia industriala,

R rt~1de munca implicate in activitatile industriale.
tehnol
industriale sunt legate unele de altele Prin relatii financiare ~i
og~rnunle
lee r I d
Pei ~ e a.tll e solidaritate sau de complementaritate.
VOlul11ul

"

:pa\iUI g~~JerleIn~u~t~ale r.eflecta ~apacitatea.~nd~~trieide ~ transforma r~d.ical

olU1ui,
a fIg afic Initial prm modlficarea utlhzam terenunlor, a vegetatlel, a
\"0 Ora~O~e~or de ~elief, prin impactul asupra calitatii mediului natural.
) IUl11ul
me e tndustnale sunt caracterizate prin concentrarea intreprinderilor,
iIOnderea
pare al f0rtei de munca industriale,prezenta cartierelormuncitore~ti.

OPUlatieiactive in industrie este un criteriu important prin care poate fi

121

evaluata intensitatea activitatilor industriale, nivelul tehnolo'

"
dependenta populatiei locale de veniturile obtinute din activitatea ~I~ al

a Marii Nordului: Albuskjell, Balder, Dunan, Ekofisk, Frigg, Gudrun,

13tfo[111
bison, Statfiord.
ttOl1.Mure Britanie obtine ~e aseme~ea productii importante pe baza
Marea din regiunea Mam NordulUl: Andrew, Argyll, Beryl, Buchan,
'es Heather, Monrose,
Tartan . etc.
,c~il1telor
.
.
d Fort 1 ,
I
F
G

Resursele naturale, axele de circulatie, piata f0rtei de mln Ustria~

localizarea industriei in anumite regiuni.
unca favori'
In plus, programele politico-economice de industrializare
~I de arne~
regionala,
prin canalizarea investitiilor, impulsioneaza dezvoltarea
.
.
a . .
'

mdustnale.

Industria

Chvttii

01113111a,

carbonifera

IR

.'

R rfi
. orturi, de-a lungul maglstra e or e transport, 10reglUDl10 ustna e man

tractiela Kazan,Saratov,Samara,Orenburg,Ufa, de-a lungul manlor

zonede e~e transport al petrolului catre Europa Centrala - Krasnodar,

Dondu
ete Perm, Reazan,. in porturi
Novorosiisk,
Guriev etc.
\av,
' '
- .. I -DSt. Petersburg,
JaroS
Nk
k H
Od
fi

Gorki,

'. Uerainaare man ra lOam a onet, erson, I Itova, essa.

jf
Germaniadispune de mari capacitati de rafinare (Iocul 5 mondial) in porturi
.~Wilhemshaven,Bremen, Hamburg, in bazinul Rinului - KarIsruhe,Mannheim,
,R'ankfurt,Koln, in zona industriala Ruhr - intre Ruhr ~i Lippe, pe Dunare ~ngo\stadt,
in regiunea centrala - Dinslaken,Godorf,dar ~iin estul tarii - Schwedt
IlJpe

Oder), Lauta (la nord de Dresda) etc.

..
Marea Britanie are rafinarii situate in estuarul Tamisei - Coryton, Isle of
(iJrain.Sellhaven;in estuarul Mersey (Marea IrIandei - zona industriala Liverpool)
,f!o
Stanlow;pe litoralul Marii Manecii - Fawley(Southampton);in Tara Galilor'MildfordHaven, Pembroke; in Scotia - Dundee, Grangemouth, Greenock
~Glasgow)etc.
J,
Franta detine capacitati de rafinare in Bazinul Parisului - Gonfreville (cea
~al m~re), Vernon, in zona de est - in Alsacia - Reichstell, Herrlisheim,
IDerkWlller,in numeroase porturi - Bec d' Ambes ~i Pauillac (Ianga Bordeaux),
onges( I"
'[{l
"anga Nantes), Dunkerque, Le Havre, Frontignan (Ianga Montpellier),
.

Trutnow.
. IC-'
Exista exploatari de carbune ~i in: Franta - in Lorena, in M~SI~uR ~iJ

! vera(la,ngaMarsilia), in
1R.agUs
l~ha

,,'

Bulgaria, Grecia, Serbia, Muntenegru, Ungaria.

Culoarul Rhonului - Lyon.

~r~,numeroase rafinarii in zoneIe portuare - Augusta, Milazzo, Gela,

livorn:,lnRslclha, Sarro.ch (<?agliari), Porto Torres (Sassari) in Sardinia, Genov~,

'"

122

- . I d
'I d
e e exp Ioatare
a ..zacammte
. or e.
".
. 10 reglUDl
d
II d
I

0Ol1surnat

"

Norvegia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie.

.'
nea europe'
Principalele zacaminte de petrol ale Federatiei Rus.e dtn regILIkino, S .
sunt concentrate: intre Voiga ~i Ural cu bazine de extractl~ la .~o~a!or al flu'!!
Sugorova, Tuimazi, Volgograd; regiunea cursului mijloclU ~l 10 er
Peciora cu principalul centru de extractie Uhta.
., " zona li~
Ucraina detine rezerve importante in sud-vestul tartt, In extrag.
Marii Azov. Norvegia, considerata al doilea producator european"

.".

perrol.tn oar
p e
Federatia Rusa (Iocul 2 mondial, dupa SUA) detine capacitati de rafinare. in

Federatia Rusa detine primull~c pe glob, cu Productii de peste 100

de tone pe an.
baztne de extractie, dintre care Pe mlhd,:
. Are numeroase
.
COntlneli1'
I
M
B
C
european: azmu oscovel, erepovet, Kostomu~ka,Peciora-Vorkuta.
l~
Ucraina obtine productii importante din bazinele: Donbas Ka
~ahtinski, Lvov-Volyn.
'
me,
Germania se evidentiaza ca unul dintre cei mai vechi producatori euro'
Bazine importante sunt: Ruhr (ce~tru important - Gelsenkirchen), Saar, Aa"..
Osnabruck, Zwickau,Ville-Koln.In sudul Germanieise extragecarbunebrJnl
landurile Bavaria ~i Hessen, iar in est se remarca bazinele: Leipzig-Boril
Lauschammer, Niederlausitzer.
i
Marea Britanie a detinut numeroase exploatari, dar multe dintre acest .
fost inchise dupa 1960, din considerente economice ~i de protectie a mediuluJil::
extrage in principal huila - in regiunea estica a Muntilor Pennini, in Angliade'
est, in Scotia, dar ~iin Tara Galilor.
>
Principalele bazine din Polonia se gasesc in nordul Sileziei Inferioar"o
If,
sudul Sileziei Superioare, in zona centrala - Lublin, Konin-Turek.
o alta tara cu traditie este Cehia. Zone de extractie sunt: nord-est~~
bazinele ZacIer, Ostrava-Karvina, regiunea Muntilor Metaliferi ~i a Podl?.IJ.
Boemiei cu bazinele Most, Sokolov, Kladno, regiunea de vest cu Nyrany, Ro

Industria petrolului
'na alai
Europa dispune de mari zacaminte in: Federatia Rusa, .veral pl~atale
Romania, Ungaria, in zona continentala ~i in Marea Nordulul - ex

ullOtern.

' J.1CCesar
_ iile sunt locahzate
a "ar

Europa detine importante rezerve de carbune, iar extractia

'
activitate de traditie in multe tari ale continentului.
acestora est~.

Spania - in Sierra Morena, Leon, Asturia. Productii mai mici se obtlO 111 0

wfor,
"Ie obtinute dm zona contmenta a d e catre ranta, ermaDla,
~rod~~~aria sunt relativ importante, dar insuficiente pentru a acoperi

BrindisiT oma, ~apoh, Tneste, Venetia, Ravenna, Falconara (Ancona), Ban,

R~fi~~a~to; tn. zon~ industriala

Oand 'A

nordica - Torino, Novara,

Milano,

Cremona.

fIl man dettn ~i: Olanda - Amsterdam Rotterdam' Bel gia - Anvers,
M ,IVIOns'
S .
"
'
Castellon de la Plana, Tarragona - pe tarmul
'
pant a Cartagena,
d Iterane
.
"
~ ~riiMe
'.
AI

terllla Oce
' geclfas tn Stramtoarea Gibraltar, La Coruna - in nord vestul
~o!'\ugalia
~~~ Atlantic, Puertollano - in zona centrala, Santa Cruz - in Tenerife;
'~~ le~ti,Nav dls~bona;Norvegia - Oslo; Suedia - Goteborg; Romania - Ploie~ti,
taltslava;eOtn;. Grecia - Elevsis (Ianga Atena); Cehia - Most; Siovacia Ugana - Burgas; Croatia; Slovenia; Albania etc.

123

Industria

gazelor naturale

Rezervele mondiale de gaze naturale sunt ap~eciate la 160.00

'J 'ocentralele
Ijl , 69 (in Franta la Lancey) a pusa in funetiune prima hidrocentrala. Au
In,
1,8eentrale in zonele montane cu versanti abrupti din Pirinei, Alpi, Alpii
I11lel
,'rrnat
. Carpati, Ural.

dmtre acestea peste 30% (65.000 miliarde m3) revenmd Europei.

0l11lhattJ'
Federatia Rusa extrage gaze naturale din: regiunea Volga-U
Berdian, ~asnodar, Orenburg, Sar~tov, din Del~,Volgai, regiunea ;~I Cu ceo...
Uhta, reglUnea
~I 10 Podi~ul Stavr opo 1l11ao-Peci()Jj!ill."
. de nord-vest- a Muntllor Caucaz
,.
.
"""
U crama exp Ioateaza gaze natura Ie 10 reglUnea de nord sub
.
'
cursul superior al Nistrului, la Da~ava, Cebelinka, regiunea Cal11~a~a~lca de pe
Glinsk, Poltava, Zapadno, regiunea Peninsulei Crimeea, la DZ~~~O~IPruluj,l~
regiunea de sud-est, Donbass, cu centrulla Celeabinsk.
' Strelkov .

Marea Britanie valorifica zacamintele de gaze naturale din Platt!

~candinav~ifluvii europene au fost valorificate hidroenergetic:Volga, Don,

Duna:rea (Romania, .Serbia, Slovacia, Austria, Germania), Elba, Vltava,

Man
Nipru,
'Ebro, Duero, TaJo etc.
Rhin, Rhon, a
Cea 111i mare hidrocentrala din Europa este pe t1uviulVolga (la Volgograd)
instalata de peste,.2500. MW.
.
Putere
'.
500/ d
Vne
/0 10 necesaru 1 de energle pnn
ell 0
Ie tari europene 1~1 aSlgura peste
'
Ie (Norvegia - . 100%, Albania - peste 80%, Austria - peste 70%,
d ocentra

.:

Nordul~i:_ C?d, Deb?rah, .Dotty, Hewett, Leman .Ban~, West Sole; d~rn;a,~ariti
submanna dm aproplerea msulelor Shetland, la Fngg; ~l din regiunea d' eglUoea
Angliei, la Godstone ~i Bletchingley.
In sud-est~1
Norvegia obtine gaze naturale din platforma submarina a Marii N d luJ)<t
':
r ,u
Cod, Frigg, Miller, Slepner; din Platforma Marii Norvegiei la Heidrun , MId gard

Smorbukk.

la Groningen; in nord - cu bazinele submarine de la Drenthe ~i Ovreijssel'~ .

continentale de la Assen, Blija, Sleen, Sonnega; in nord-vest la Amsterdalffl
Bergen, Limmen, Middele; regiunea de sud cu centrele Delft, Le Haye, Rotterdail\Utrecht.
"M
Gaze naturale mai extrag: Franta (in sud-est, la Lacq, Meilon, Pont d'As,~
Faust, Rouse), Germania (in landurile Brandenburg, Niedersachsen, Thurin.gia4t
Danemarca, Romania, Belgia, Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, Spania, Ungana,;~
Industria energiei electrice
. .
d.J1
Este unul dintre cele mai importante domenii ale economlel mon I,'f;~
Diminuarea resurselor de combustibili fosili a impus valorificarea altor resurse ell ,

sunt cele hidroenergetice, nucleare, solare, geotermale, eoliene etc.

!ermocentralele
_ I' la Loodtli,
In Marea Britanie a fost pusa in functiune prima termocentrala, a~g talate 111
in anul 1882. Unele dintre cele mai mari termocentrale din lume sunt Ins
Rusa ~i Germania.

bazinele d~

Repartitia spatiala a termocentralelor este in stninsa legatura eUul11atOare

d~
exploatare a carbunelui ~i hidrocarburilor sau cu marile centre cons
.rJ.
energie.
.
cui de enero/;\'i
>,8,.';'>
In Europa se remarca tari care asigura peste 90% dlO ~eeesa

din termocentrale - Danemarca, Grecia, Irlanda, Olanda, poloma.

fosta

I!

In eeea ce prive~te numarul de reactoare instalate se remarca Franta,

d ratiaRusa, Marea Britanie, Germania, Ucraina, Suedia, Spania.

. !.

Italia are centre de extractie. i~ regiunea nord~ca la Basilicata, Emilti:;!

Roma?na, Ferr~ro, Montova, dar ~l 10 zona submarma a Marii Adriatice:
Agostme, Ameha, Barbara, Fratello.
J:r.
Olanda exploateaza gaze naturale in regiunea de nord-est, cu zacamantul'de.

Federatia

111r . _ peste 60%, Bulgana - peste 50%).

Elve\laC trale nuclearo-electrice au fost construite dupa 1950 in SUA (1951),
U;;S (1954), Marea Britanie (1956), Franta ~i Germania.

Fe e Franta(cel mai mare producator de energie nucleara din Europa, al doilea in

I medupa SUA) i~i asigura peste 50% din productia de energie din atomocentrale
(~t. Laurent .des .Eaux, Mont d'Arree, M~coule, B.ugey, ~hino~), u~ata de
Bulgaria~i Lltuama (cu peste 40%), Slovacla, Slovema, Ucrama ~I Suedla (peste
30%). Federatia Rusa (principalele centralele de la Kursk, Smolensk, Sankt
Petersburg)~i Marea Britanie (Dungenness, Berkeley, Wylfa, Calder, Hall, Chapel,
Cross), Germania, Cehia, Elvetia ~i Finlanda obtin sub 20% din productia de
energiein centrale nucleare.
Productia de energie eo/iana nu este semnificativa in acest moment in raport
cutotalulenergiei produse dar tarile Uniunii Europene ~i-au propus ca pana in anul
2030sa obtina 10% din necesar folosind astfel de centrale. Se remarca Marea
Britanie,Franta, Germania, Olanda ~i Danemarca cu instalatii de mica capacitate.
Centrale geotermice functioneaza in Italia, Franta, Islanda, Federatia Rusa.
D' Energia mareelor este valorificata in centrale inaree-motrice din: Franta (la
F~~ard,- varsarea raului Rance in Marea Miinecii, Mont St. Michel ~i Brest),
Briter~tla,Rusa (in Peninsula Kola: Kislaia-Guba, Lumbovska, Mezen), Marea
aore(In estuarul Severn).
arnplasCen~aleelectrice (de mica capacitate) care valorifica energia solara sunt
dupii catel~: Franta
Odeillo (capacitate instalata 1000 KW, a doua din lume

A.1rneir:ac
dIn. Ta~~ent - Uzbekistan), Vigula, St. Chamas, Themis; Spania
'. esa, Itaha - Adrano; Ucraina - in Peninsula Crimeea.
l\1lnereu ' I
R
rl e de fier ~isiderurgia
Peglobe:e~ele mondialede minereudefier
, Il1dUstries~:~a i~

:p

suntde aproximativ75 miliardetone.

~reze?t 60 de state care extrag minereu de fier ~i care detin

Euro urglca, mal mult sau mai putin dezvoltata.

'.ederatiaR~a~d~tinecirca 40% din rezervelemondiale,din

~
sa ~IUcraina.
124

care 30% se at1ain

125

Federatia Rusa detine zacaminte de minereu de fier in regiu

Platforma Rusa, cu renumitul zacamant de la Kursk-Belgorod, eelnea,
glob ca dimensiune ~i continut de metal care determina ~i ano rn~11ii
omonima; regiunea din sudul Moscovei, cu zacamintele de la~~ha na.
regiunea nordica a Peninsulei Kola la Olenegorsk.
IPetk ~
~
Ucraina extrage minereu de fier din regiunea Muntilor Ural
'

,.;[110, 'derurgica).

uctia Sl

Alte ~tate euro~ene car~ ex~loateaza miner~ul de fier i,n cantitati maJj~J"
sunt: Austna, RepublIca Ceha, Fmlanda, Norvegla, Germama, Polonia, Ri:JJn't
Slovacia, Spania.
I~Industriei

siderurgicii

este

10calizaHi in

apropierea

"

Irunovo~

. Franta s~ re~arca pri~ exploatarile di?: regiunea Lorena la Landres_

regl~ne~. POdl~ul~1 ~rmoncan? c.entrul ~I es~1 ~asivului Central F"~
provmcllie Bretama ~INormandla ~Inordul Muntllor PIrinei.
'(l
Luxemburgul detine zadiminte valoroase la Differdange, DUd~
Esch-sur-Alzette.
.J

marilor

'.

carbonifere, a regiunilor cu valoroase zacaminte de minereu de fier, in.qj

specializate sau complexe, langa surse de energie electrica ~i centre ale irt<3
constructoare de ma~ini etc.

. .

In Europaexista numeroasecentre siderurgicevechi, aparutede la sffl

centresiderurgicese gasescin regiunealitoralanordicala AvIles,

in ~?anl~ieres, Oviedo ~iin cea central-estica la Cartagena ~iSagunto. .

Jbao,GIJon'l ia Principalele centre sunt: Chorzow, Gdansk, Katowice,
in po on ,
Szczecm.
."
..,
.
IO\la-~uta,
h' se remardi reglUmle SIlezla ~I Boemla cu centrele Karvmc,
.
In ~ek la ice Trinek, respectiv Bohumin, Kladno, Hradek,
. Mini~ek, Rudna. .
Vlt OW ,
rava,
, realizeaza produse slderurglce Ia KosIce, Krompac hy ~I
Siovacia

Suedia detine ~i ea importante rezerve de minereu de ~a.,

"
nord-arctica Laponia cu zacamintele de la Gallivare, Kiruna ~~ In r~t~
'

de la Krivoi Rog, regiunea de nord a Peninsulei Kerci ~i din Crime pnn zacalyj

regiunea centrala cu extractii la Bergslagen ~i Grangesberg.

de ~i nu detine resurse, are importante centre siderurgice - Genova,

1 o Savona, Torino, Porto Vechio etc. (intre primele 5 tari pe GlobMlan,
.

talla:

dbrezova;ia
de la .Re~ita ~i
. dar combinatele
v
Roman are traditie in industria siderurgica
functlOneaza
e afla in proces de restructurare;
ceI de Ia Ga Iatl, pre Iuat
.
.
"
~.
. .
unedoaras
d I
. I Steel, unul dintre pnnclpa III prod ucaton mon la I.
faNht~eta/e/e f%site /a fnnobi/area .ole/u/ui sunt ~ele feroase ~manganul,
"
I nichelul) ~i cele refractare (mohbdenul, vanadlUl, cobaltul, tItanul). Cu
,vmu'1 lor se obtin aliaje speciale folosite in industria nucleara, aerospatiala, in
.
utoru
.

..

6ctronici'i,electrotehmca, m productla de armament.

Coba/tu/, molibdenu/, vanadiu/ se obtin in Federatia Rusa ~i in alte tari din
:araEuropei.
~

Manganu/se obtine in China, Africa de Sud, Australia etc. In Europa, doar

'Grainaproducecantitati importante.
(

Niche/u/ este obtinut in Marea Britanie, Federatia Rusa, Norvegia.

: De asemenea ultimele doua tari produc titan ~i vanadiu. Acesta din urma

secolului XVIII ~i inceputul secolului XIX in: Marea Britanie, Franta;

.'I
In Federatia Rusa (partea europeana) se remarca macroregiunea M0~.

Ieobtinut~iin Finlanda.
. Chinaobtine circa 70 % din productia mondiala de wolfram. In Europa se

Sankt Petersburg cu centrele: Lipetk, Moscova, Novolipetk.

tlnarca Federatia

Polonia, Romania, Federatia Rusa.

"

Ucraina are centre siderurgice in apropierea bazinelor carboni.,..

extractie a minereurilor feroase sau a marilor hidrocentrale: Dneprop~
Donetk, Krivoi Rog, Makeekva, Zaporojie, Kerci ~iJdanov.
.
In Germania se evidentiaza: Bochum, Essen, Dusseldorf, Dortm~
Bazinul Ruhr; Saarbrucken ~iDilligen - in bazinul Saar; centrele portuare ,I.
Hamburg, Lubeck.

-)..

In Franta centre siderurgice sunt concentrate in regiunea Lorena .

Hagodange,Metz, Nancy, Thionville,in porturile nordice,- ~u~er~:~i G

Calais, Le Havre, Rouen, in Peninsula Bretagne - St. Nazaue, 10

aSI

1i.

Francez - St. Etienne, Clermont-Ferrand, Limoges etc.

/
in Belgia se remarca: Mont-Charleroi, Liege-Seraing.
Redang~
!n Luxemburg siderurgia este localizata la: Esc,h,Diff~r?a~e~rgice:
In Marea Britanie exista numeroase centre ale mdustnel Sl erugh N',
Bristol, Swansea, Birmingham, Derby, Sheffield, Middlesboro '
Newcastle.
0 elosund.
In Suedia se remarca centrele: Domnarvet, Malmo, x

126

Rusa ~i Portugalia.

Minereurile neferoase, metalele prepoase ~irare

,

. ';telalele neferoase se folosesc din primele perioadc;: ale civilizatiei umane ~i

c~~at~t? importanta deosebita pe masura dezvoltarii industriei ~i a progreselor

,:;mta ~I tehnologie. Multe ramuri industriale necesita cantitati insemnate de

:e~are
ne~eroa.se.Repartitia
este neomogena
- acestora
-'
. . _~i pe continentul
.. european
!
e tara detl ne Intr
. Al "t
,
-0 masura mal mare sau mal mica, asemenea mmereun.
j umlmuleste obtinut
din
de bauxita.
.
. minereul
ntre produ - t "
d I
?l1dial)G
~a om mon la I de aluminiu se remarca: Federatia Rusa (locul 2
Fr~ erm~Dla,Norvegia, Italia, Spania, Marea Britanie, Franta, Olanda.
ul1\iiPin~a~etIne valoroase rezerve de bauxita, aproximativ 70 milioane tone, in
les,Varnnel, pe valea inferioara a RhOnului, in departamentele Villeveyrac,
D
'
- v'
~
.
.
ng'aria detine Im rt
Feder'
I B ak ony ~IVertes.
t
po antezacammtem maslvee
~

l.Ilruil11PoatlaRus~ e.xtrage bauxim din vestul ~i nordul Podi~ului Central Rus

,. ltalia rtan~ TlhvIn), din Muntii Ural ~i din Peninsula Kola.
PSula
G obtlne bauxita in nordul Peninsulei Salentina (Ia Spinazzola), in
argano, in Apeninii Campani ~i Abruzzi.

127

.
~r~atia a~e bauxit~ in. formatiunile montane d~ pe tarmul
(mcluslv m Pemnsula Istna), lar Muntenegru la Podgonca ~iVI
~art..
Grecia are rezerve reduse in nordul golfului Corint _ ~~ertca:
(Muntele Pamas).
Attica ~i R
Romania exploateaza bauxita in zona Muntilor Apuseni.
.
c'uprul se extrage din ~inereuri sau sul~uri.metalice (pirite c
"
pe contmentul.europe~n ~er~~ase~ted,?ar.petent~n~1 catorva tari.' alcoPlrite.):,
'!\"f}';;~:
Unul dmtre pnnclpaln producaton mondlah este Federatia R _
rezerve in regiunea Muntilor Ural. Finlanda exploateaza pir't Usa~u 1YIf!ti
Ou!okumpu, iar Po~oniala Med.zianka,Z!otorija ~iBol~slawiec,P~I~o:~pnferc,tl~ .
detme locul al tredea pe contment, avand exploatan in regiunea d Ce,Sp~1i
Talam ~icea de sud-vest la Minas de Rio Tinto.
e nord-e9t;.;tlt
"
Zincul se extrage in principal din minereul de blenda in care
asocie~e. cu plumbul. Rezerv.e~e mondiale de zinc sunt evalu:~ g~:e~:I~
150 mlhoane . de. tone. Cele mal lmportante rezerve
ale continentului eUropean&6i
1Jr~
.
I I
I d
I
d I.
gases~ m ta I~ lar m to~u pr~ ~ca!on or mon la 1 se regasesc ~i Irlanda, Sueld'\b: "

. - '
.Iustrl.a constructiilor. de ma~ini
(JiU . ta 0 ramura m d ustna 1a Importanta,
Rep~eztO

_',

'

Poloma,Spama,FederatlaRusa~lFmlanda.

. -,~:;;;;>,

'

Magneziul este un metal u~or ale carui rezerve mondiale sunt cantonate;fJJ:"
~'
principal in Europa ~i Asia. Pe primulloc se afla Spania care realizeaza pe~te 50
din productia

mondiala.

Alte tari europene

care obtin mercur sunt: Federa!la Ru .

Republica Ceha, Slovacia, Croatia.

Meta/e/e pre{ioase

';1

I FraJ)ral~

.Rezerve d~ au~ detin: Fe~eratia R~sa - in ~egiunea ~untl!or ~~ui Bavarl~~

m reglUneaMaslvulUiCentral ~I a Muntl10r VOSgl,Germama - I." .Ia

"eearejtar!.'I dezvoltate ca Japonia, Marea Britanie, Germania, SUA, industria

J
In .~fl ede ma~ini tinde sa devina ramura cu cea mai mare pondere a
cttllor

t;OllstfIJ. . industriale.

'a de utilaj tehnologic

ma~ini, unelte, agregate
. destinate
..
. .realizeaza
productlel
.
lndustrt
uri industna Ie: mlmera, de extragere a petro IuIUI, c hImlca,
m
laIte ra
t;eIOr

ra textilaetc.

..

aliJ11enta" ritatea tarilor europene detm centre ale acestel ramun mdustnale:
MaJ,o.Augsburg, Dortmund, Essen, Koln, Nilmberg, Hamburg, Berlin;
GerJ11a.n!a're g iunea pariziana, in regiunea de nord-est (Lille-Roubaix, Tourcoing),
.
franta.to
.
.

d(LyonMarsedle,S1.Etienne,

illsu. . eg i~nea industria Hinordica (Milano, Bologna, Torino, Genova);

Itaha. r
.'
I M
h
Sh ff!

_ MareaBritanie:Blrmmgha~, Glasgow, Newcast e,

_ Belgia:Bruxelles,Cha~lerOl,Namur;
_

.. Plumbu! fa~e parte din c~tegoria metal~lor gr~l~~~i.s: extrage din ga>I~~:
Fund maleabtl ~I u~or de lammat are multiple utthzar~ m industria chi~2:)
electrotehnica, tipografica, in medicina ~itehnica nucleara. Intre tarile produca ...~".
se remarca Federatia Rusa, Mare Britanie, Germania ~iFranta.r
Cositorul (staniul) se folose~tein aliaje in industria constructoarede motl
electrice, electrotehnica, utilaje chimice, industrie alimentara etc. Producato)j
europeni sunt reprezentati de Federatia Rusa, Portugalia, Marea Britanie,
.I~$~;i,
Mercurul se gase~te in cantitati mici iar productia sa este concentratfuijl,:~F2
putine tan. intre principalii producatorii mondiali se regasesc Spania (IoculHl1~::";-:j
glob), Federatia Rusa, Finlanda, Italia, Serbia, Slovacia ~iUcraina.
,r_>

.
~
cu rol major m economla

" _

anc ester,

e leld;

Olanda:Amsterdam, Emdhoven, Enschende, Rotterdam;

Suedia:Goteborg, Malmo, Vasteras;

Ucraina:Donetk, Harkov, Lvov, Sevastopol, Zaporojie;

S1. Petersburg, Volgograd, Tula, Rostov pe Don,

_ FederatiaRusa: Moscova,

Voronej,Novoveatsk;
- Belarus:Gomel, Minsk, Moghilev, Vitebsk;
- Polonia:Gdansk, Lodz, Wroclaw, Bielsko-Biala, Var~ovia;
. - Spania:Barcelona, Cartagena, Huelva, Valencia;

- Cehia: Bmo, Hradec Kladove, Zlin;

- Elvetia:Zurich Basel'
- Bulgaria:Gabr~vo, R~domir, Pernik, Plovdiv, Stara Zagora;
, - Grecia:Atena, Pireu, Volos;

- Slovenia:Kaper, Lubijana.

'

Ma~ini agricole se produc in special in tilrile cu extinse suprafete arabile.

ind ~~anta ~i Suedia se remarca prin specializarea in subramuri ale acestei
pro~strl1,prin producerea de utilaje pentru vinificatie respectiv utilaje pentru
Use lactate.

Suedia - in regiunea de nord a Alpilor Scandinaviei, Serbia, Romania. I pluroblll~

Argintul apare de obicei in zacaminte complexe, impre~na Cllaur~ ~Iaturi dS
~i zincul. Federatia Rusa se remarca intre principalii detinaton de rezervl,
Polonia, Grecia, Norvegia, Spania, Bulgaria ~i Romania.
Meta/e/e rare se gasesc in cantitati reduse.
. spania.
Cadmiul se obtine in Federatia Rusa, Germania, polonla,
utilizeaza in industria chi mica, nucleara etc.
.
i rezistent
Federatia Rusa obtine ~i alte metale rare: beriliu (filOd u~or.~iicaroant (
folosit in industria aeronautic a), niobiu ~i tantalul- apar in acela~1 z
utilizate la aliaje necesare industriei aeronautice ~i aerospatiale).

Marea~c~ast~ ramura este bine dezvoltata ~i in: Letonia (Riga), Cehia (Bmo),
kassel ~I~nte (Birmingham, Londra, Manchester, Norwich), Germania (Hanovra,
NapOli).oln, Leipzig, Mannheim, Nilrnberg etc.), Italia (Torino, Milano, Navaro,
de tra~~:lIstria autovehiculelor care detine 60% din totalul productiei mijloacelor
de:ZVOltar~rt.
pe .pla~ mondial. Este 0 industrie cu 0 mare dinamica, in continua
IOd ~I~u IOdIce de globalizare foarte ridica1.
~:re~uOu~~;amondia~a.d~ ~~tomobile e~te~dominata ~e mari fi~e transnat!onale

Orlgioe oase fabncl-hnn de productle m multe tan ale lumn, altele decat cele
Pri~ I
~l1erallvt
e e companii (dupa numarul de autovehicule fabricate in 2005) sunt:
Otors

128

- GM (tara de origine

SUA)

9 mil., Toyota (Japonia) - 7,3 mil.,

129

Ford Motor Co. (SUA) - 6,5 mil., Renault-Nissan (Franta Ja .'

Volks~agen Group (Germania~ - 5,2 mil.~ Daimler Chrysl~r (J~nla) :-6,
4,8 md., Honda Motors (Japoma) - 3,4 md., Peugeot-Citroen (F rtnanla, SJ(j
HyundAaiGroup (Coreea de Sud) - 3,0 mil.,FiatAuto(Italia)_ 2 oran,ta) 3,3::~,
. In cee~ ce prive~te ta~ile p~o_d~catoare,de autovehicule (2~1~.
locun se afla: SUA (11,9 md. umtatl), Japoma (10,8 mil.), Ge
J pe Pri~
China ~5,7mil.)~~oreea d~ Sud (3,7 mil), F~anta (3,5.mil.), SP::~~,?,8
~l~"';'
(2,6 m~l.), BrazIha. (2,5 ~d.), Ma~ea Bn~me (1,8 ~Il1l.),Mexic (I,7 ~,Canada
(1,6 md.), Federatm Rusa (1,4 md.), itaim (1,0 mll.), Belgia (0 9 ~II.), lndli!,
(0,8 m!l.), Iran (0,8 mil.), Cehia (0,6 mil.), Polonia (0,6 mil.).
' mIl.), l'un;ta
In Germania, principalele centre de productie sunt: Russelheim'"
Stuttgart (Mercedes, Porsche), Wolfsburg (Volkswagen), Miinche (OP.t1i1
Ingolstadt (Audi), Koln (Ford) etc. Franta produce: Renault la nB(BIMW).
Billancourt, Le Mans, Cleon, Dreux, Le Havre; Peugeot la Sochaux Oi' ou o~n~
Mulhouse; Citroen la Paris, Caen, Mulhouse, Reims etc.
' ~on,L1h.~

in ~pania se produc: Renault ~iNissan la Valladol~d~iAvila, Ford ~iM;~~"

la Valencm, Sea~la ~artorell - Barcelo~a, Opel-GM la FIgueruelas- Zaragoza")~..;.
Marea Bntame produce automobde (Rover, Toyota, Honda, General Mo.~~~<
et~.) ~n numeroase fabrici: Londra, Altion, Coventry, Dagenham, Oxford, Lu.tam.:',>
Blrmu'!,gham,Wolverhampton.
_y:'
In Italia, industria auto (Fiat, Lancia, Alfa Romeo, Ferrari) are ca celil~id'.):,
importante: Torino, Milano, Bari, Modena etc.
:tbtJ:,:;.;
Federatia Rusa produce autovehicule grele (la Nijni Novgorod}~j\<:,i..
autovehicule (Togliatti).
~...
Importanti producatori europeni sunt ~i: Cehia (Skoda la Mlada Bolesla~
Citroen, Peugeot, Toyota la Kolin-Ovcay), Polonia (Opel-GM la Gliw;i.~e:
Chevrolet la Var~ovia ~i Fiat la Tychy), Belgia (Ford la Antwerpen), Ola~
(Opel-GM la Eindhoven), Suedia (Volvo la Linkoping ~i Saab la Gotebo;g{)t
Slovacia (Volkswagenla Bratislava, PSA la Tmava Kia la Zilina), RO~OO:~
(Renault la Pite~ti), Ungaria (Audi la Gyor, Suzuki la Esztergom), SUgar~
(autobuze la Botevgrad ~i ~umen).
. . I 10gi1i
Industria aeronauticii presupune costuri ridicate de productle ~I te lno

'!

de varf, fiind specifica tarilor dezvoltate.

.
'Fran{a
~i
Pe plan mondial se evidentiaza Statele Unite (aeronavele Boetn1), IIiu~in.
Germania (in colaborare - Airbus) ~i Federatia Rusa (avioane Tupo :~' avioaue
Mig, Suhoi). Marea Britanie se remarca prin productia de motoare pen r
(Rolls Royce).
.
'a Halia, Cchia,
Aparate u~oare de zbor se produc in: Germama, Polont ,
.

I europeaJI..~,

Industria constructiilor navale are mare traditie pe c?nttnentl Marea saltA

Federatia Rusa are mari ~antiere navale in portunle de a

(St. Petersburg), Marea Neagra (Soci), Marea Barents (MU~~nsk), aye (fabri~
Suedia detine locul al doilea in productia mondlala de n
Goteborg, Landskrone, Malmo, Stockholm).
130

.0;

Suedia, Romania, Finlanda, Olanda ~iSpania.

d Produce nave la Helsinki, Turku, Yassa, iar Norvegia la Bergen,

Finlan a

10,~taYang~~~
~antierenavale functioneaza la Liepaia, Riga ~iVentspils.
,iI"
!n Le~onia se remarca: Gdansk, Gdynia ~i Szczecin.
In po 0 ia este unul dintre marii producatorii mondiali din domeniu ~i are
G~rrn:;rtantela: Bremen, Hamburg, Cuxhaven, Kiel, Lubeck, Rostock.
f'lotiereImp produce nave la Brest, Boulogne, Cherbourg, Dunkerque, Toulon.
Frant~ri in care este dezvoltata aceasta industrie sunt: Olanda (Amsterdam,
j\lte. Marea Britanie (Barrow, Glasgow, Midlesborough, Mildford Haven,
Rotterda~),Southampton); Belgia (Anvers, Gent) Spania (Barcelona, Bilbao, La
NeWcast
~~diZ,Cartagena, Santander, Sevilla); Italia (Ancona, Genova, ~ivomo);
Coru~a,(Narva, Tallin); Ucraina (Odessa, Sevastopol, Kerson); CroatIa (Pola,
o

~~ontaSplit).Romania(Constanta,Mangalia,Galati,DrobetaTumu-Severin).

RIJekaindust:iade material feroviar produce locomotive, vagoane, elemente de

.nfrastructura.

I
Seremarca:Federatia Rusa -locul I la productia de locomotive (cu centre la
Biansk,Kaliningrad, Kolomna, St. Petersburg, Voronej, Ufa); Germania (Dassau,
D~rtmund,Duisburg, Diiseldorf, Kassel), Franta (in regiunea industriala de
nord-estla Lille, Jeumont, Metz, Mulhouse, in regiunea pariziana la Le Bourget,
LaCoumeuve~iin regiunea Lyon - Grenoble la St. Chamond, Venissieux). Centre
importanteale acestei industrii mai detin: Austria (Graz, Viena), Belgia (Charleroi,
Liege,Serraing), Marea Britanie (Birmingham, Derby, Crowe, Leeds, Shefield),
Italia(Genova, Milano, Pozzouli, Torino), Finlanda (Tampere), Elvetia (Baden,
Wintherthur),Spania (Barcelona, Bilbao, Madrid, Salamanca), Polonia (Chorzow,
Katowice,Liublin, Osbowice, Wroclaw), Cehia (Praga, Plzen), Romania (Re~ita,
Arad,Caracal,Craiova).
. Industria electrotehnicii, electronicii $i tehnicii de calcul este 0 ramura
relat~vnoua, dezvoltata in special dupa cel de-al doilea razboi mondial. Este
~eClficatarilordezvoltate: Japonia, SUA, Germariia, Federatia Rusa, Franta, Italia,
in~rea.Britanie,Olanda,Suedia etc. cu

localizariin marile centre urbane. Este 0

ja ustn~cu grad mare de globalizare. Principalii producatori mondiali (mai ales cei
:-~So,ny,Panasonicetc.) i~i extemalizeazaproductiain tari cu mana de
lu~~n~zl
u I~fhnadill Asia dar ~idin centrul ~iestul Europei.
Geon ~ropa detine firme de mare prestigiu: AEG, Telefunken, Siemens in
Bove~~I\:CG~ in Franta, Phillips in Olanda, GEC in Marea Britanie, Brown
~~ Ive.tIa,Nokia in Finlanda, Ericsson in Suedia, Olivetti in Italia etc.
SUnt:Bele.tan europene cu industrie electronica ~i electrotehnica bine dezvoltata
l1craina~a, S~ania, Bulgaria, Cehia, Croatia, Estonia, Georgia, Letonia, Polonia,
l~d ngana, Romania.
.
in ;~r!a de mecanicii finii, opticii # aparate de miisurii # control
dinvcll1zaa ncarea ceasurilor se deta~eaza net Elvetia (9 miliarde de euro obtinuti
in ~ea cea~urilor in 2006), urmata de Japonia, SUA ~i Federatia Rusa.
resda,E.~menlUl aparatelor de masura ~i optica se remarca Germania (Berlin,
Urt,Jena, Frankfurt pe Main), Cehia (Praga) ~i Slovacia (Gottwaldow).
131

Industria

chi mica

Se bazeaza pe materii prime cum sunt: hidrocarburile _

.
sarurile,
calcarele,
minereurile
feroase
~i
neferoase
dar
~i
azot
"i
'
~arbunii.
..
.
'f OXIgen
I
I
pnme vegeta e ~I amma e.
SauQ\~
Industria petrochimica folose~te prod use obtinute din prelu
.~
Pe glob numai Statele Unite, Federatia Rusa, Ucraina cr~rea petrOlll4'

industrie
bazata pe.rezervele
~iproductia
proprie de petrol
~I Canada a:.'
.
A
.petrochimidi
.
. .
'
.jJ,_ .
- In 10dustna maseIor pIastlce ~I a ra~ml1or smtetice se rem
area' G
":r-."
Federatia Rusa,
Olanda, ltalia, Norvegia' Spanla
.' Uc
errnaMt...
..
. Franta,. Marea Britanie,
,''''''' :{.'
fib I
d
fi I
d
- In ustna Ire or ~I I re or smtetlce pro uce 30% din totalul fib I'
ral~
industria textila. Principalii producatori europeni sunt: Marea Brit~e?r folosilO~
Rusa ~i ltalia, urmate la mare distanta de tari ca: Franta, Olanda ~~' F,eder~
exportatoare de fibre sintetice sunt Germania, Marea Britanie, ltalia.' vetla. M~
- Industria cauciucului
.
.
.este 0.subramura
. 00 care s-a dezvoltat eu precad~,.iJt
- b sintetic
Id Id 1
d I P
1
d
d
'

u~a ce e-~ 01 ea ra~ 01 m,?n la. nncI.pa 11.pro ucat~ri mondiali Sunt: St . -;,t,
Umte, Japoma,
. Federatla Rusa,
.. Franta,. Chma ~I Germama care asi gura 1mprem....:""~'.'

~
- In industria anvelopelor se remarca tarile care au 0 industrie auto fo~i.
dezvoltata ca Franta (Michelin), Germania (Continental), Italia (Pirelli), ManW.~"'~
I I

peste ~O% dm tota u pro uctlel mon

dla Ie."

'

'
'7
'~'

.
',' }!/fi
.

., . .~~~;... .....

Britanie (Dun~op), dar ~i ~n !a~i ca Olanda, Siovacia, Ungaria, Slo~eni~, Romanili~~i

Industna carbochlmlca se bazeaza pe gaze Ie de coesene ~I gudroan~$;/'
rezultate din distilarea carbunilor.
:;J:!"'~'A
- Se produc fibre sintetice, matase artificiala, grafit ~i diamante artificiaJl$f:;:if,.
indeosebi in Germania, Marea Britanie, Federatia Rusa, Franta, Olanda.
'IVI.~::~'
- in productia de coloranti, lacuri, vopsele se evidentiaza Federatia RosS':;
Germania, Franta, Marea Britanie.
.~~
- Cocsul se produce in cantitati mai mari in Germania, Federatia Rusa, UcraulI'tt

Polonia,MareaBritanie,Cehia~iSiovacia.

.~

Industria produse/or c/orosodice (soda caustic a, soda ca1cinata, clor,

clorhidric etc.) valorifica resursele de sare din Federatia Rusa, Fra,?ta: Germ~I1~;;
Italia, Romania, Austria, Polonia, Spania ~i Franta (acestea doua dtn urmaIIl~~

extragerea sarii din Marea Mediterana). Mari producatori sunt: Germa

"j

Federatia Rusa, Marea Britanie, Franta.

,
.' metali08
Industria acidu/ui sulfuric se bazeaza de resursele de sulf ~I sultllr~polonja)~
extrase din zonele vulcanice active (Italia - Sicilia) din sulful sedl~entara) sau din
din
. Federatt~ RIUS Ifuric S8
. . eel .asociat domurilor gazeifere (Franta, Germania,
.

ACldu su
plrtte ~I calcopirite (Federatia Rusa, ltalia, Spama, C Ipru.)
produce in special in Federatia Rusa, Germania, Polonia, Romania. uri in fu[)cti~
Industria
ingra~aminte/or
multeinsub~a~
al Franta
~
.
-chimice
. cuprinde mai duc
'", 4&
"
J:'.
PnncIP
d
I
I

e matena pnma 10 oSIHi. ngra~ammte azotoase pro

.,'

product'..

Marea Britanie; la ingra~aminte fosfatice se remarca Spanta la; tnta Ucraio

ingra~aminte potasice se evidentiaza Germania, Federatia Rusa, ran,
...
Belarus.

132

'a de ce/u/oza .yi hart ie, strans legaHi de industria de exploatare ~i

/lIdIlS/~~rnnului,este bine dezvoltata in Federatia Rusa, Germania, Suedia,
,ehlcrarea lia Franta, Marea Britanie, Spania.
"ol:ll1da,I~ i~farmaceulica $i cosmelica s-a dezvoltat in mod deosebit in ultimele
I /f/dll~r dezvoltateale Europeide Vest (Marea Britanie,Franta,Germania,
tArI ~a Olanda) fiind printre
df eeel1ii, Be
. cele. mai mari
A' producatoare. Este 0 ramura in
g ,
.
h R
,Slvepa.
e ~i in Spama, Po Iom a, Ce la, omama.

atirrnar
pJJI1Industria materia~elor de co.nstructii . .
_'
A
.
e~te
in
princIpal
matenale
de
ongme
naturala
mcluzand
mal
multe
.
.
.
I
Fo OS 'f
.'
I
d
d
,
ci naturale ~I roCI e tIp 10 ustrla.
,

11

'f

(ipurt de r~le naturale pot fi de natura eruptiva, metamorfica sau sedimentara ~i se

.
Roc

t aza in subteran sau in canera.

exploa
~elemaiutilizatesuntcalcarele,dioritul,gabroul,gresiile,marmura,oxinul,
travert,' nul, tufurile
.' vulcanice.

Europa detme man rezerve de marmura.

Zacaminte importante se gasesc in Italia, in apropierea Muntilor Alpi ~i in
. DnaAppeninilor Nordici. Marmura se exploateaza ~i in Insula Sicilia (Trapani).
~nul dintre cele mai renumite tipuri de marmura este cel de Carrara, de culoare
albaalbastruieexploatat la Portovenere, La Spezia, Levanto. Se extrage marmura
verde ~ineagra la Cesena ~i Susa, marmura ro~ie la Verona ~i verde ~i ro~iatica la

Livomo.
Greciaexploateaza marmura de culoare gri la Imettos ~i Pantelikos, ro~ie la
~ialba transparenta la Paros.
Franta detine rezerve de marmura in masivele montane Jura, Pirinei, Vosgi ~i
, in Podi~ulArdennes.
o varietate policroma de marmura se exploateaza in regiunea muntoasa
Alentejodin
Portugalia.
.
Skiros

Spania are zacaminte de marmura in provinciile Andaluzia, Murcia ~i

Estremadura.
N ~Ite tari care detin zacaminte de marmura sunt: Federatia Rusa, Austria,
orvegla,Marea Britanie, Romania, Suedia.
Ceh' ~aVertinu/ este un calcar metamorfic, policrom. Se exploateaza in Belgia,
la, ranta, ltalia, Romania, Spania.
pavajeA~dezitu.~
.yi baza/tu/ sunt roci eruptive, cu rezistenta mare, folosite pentru
franta'rundatll: tubulatura din piatra. Importante zacaminte se exploateaza in
Caucaz).lnMaslvul Central Francez) ~i Federatia Rusa (in regiunea Muntilor
Gr .
ceea Cepanlt~l

este 0 roca eruptiva cu rezistenta fizica, chi mica ~i mecanica mare

Otnatnen~~lteutilizarea
lui in constructii de anvergura, monumente sau in pladiri
e.
f?edera~i:
~xtr~ge din Cehia, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Spania, Suedia,
AI usa, Romania.
gile, nt~,roc~ folosite ca materiale de constructii sunt ~i alte tipuri de calcare,
ISIPUrt,pietri~uri. Ele sunt prelucrate pentru obtinerea cimentului,
133

.
n, Shc)- .
a, 11

ipsosului, varului, caramizilor, produselor de ceramica, por tela

.
dm beton etc.

,
suprafete forestiere sunt in: Austria (47%), Liechtenstein (46,7%),
ExtInse
.
.
'
.
.
(45%),
S d
d
R
I b
i"aCI~a extragerea lemnu Ul rut se eVI entlaza Federatla
usa,
ue la,
Franta etc...
.
"lllan~a, ul producatonlor
europem de cherestea apar Federatla Rusa,
;.1 1~ t~~edia, Finlanda, Romania, Polonia ~i ~ranta. De remarcat ~~ Frant.a ~i
-oefl11an~a, Productii mari de cherestea bazate atat pe resursele propm dar ~I pe
anla aU
(Jefl11 l'Ie de lemn brut.
lod/or aglomerate $i a plod/or fibrolemnoase
in
.este dezvoltata
.
j!11portur
.
.
IndUStria P
.
S
S d F I d
,

Cimentul se obtine din macinarea calcarului in amestec

arse. in- cuptoare. electrice speciale.

cu a~gi)e~"
. Fabricile 'de ciment Sunt sitUate
In . ,
I d
I
I
vecma!atea canere or e extractle a ca caru Ul,mamelor ~ia cent I
Prtncip~_
Intre producatorii europeni se remarca ltalia, Germanira ~)ore.ner~-":
Romania.
a, panla, Pram'

Ceramica folose~te ca materie prima argila ~i indust'

.~

concentreaza
in tari ca:
r.la ltah
cer~l11icii,
. .
,. Federatia
. Rusa, Cehia, Franta, GermaDla,
a l..-....
Bntame, 01anda, Romama, U crama.
, IVl~~?~!\?~

Faianla $i porlelanul rezulta din prelucrareamai rafinata

,a''': ,.
a~gJ\elor.'~.
produc inca din perioada antica ~i a Evului Mediu in China, Japaonla
.
I d
Coree~.
_"
.
' n La.;1l
In Europa se remarca Germama, Franta ~I Italla. Marci de porte I
sunt: Meissen (Germania), Sevres (Franta), Worcester (Marea Britani:~ ~~UtlJil
producatoaresunt:Olanda,Belgia,Cehia,Romania,Spania,Suedia
. te
In ind~stria stic~e~ se_remarca ta~i cu mare traditie: Cehia (l30emia), Fr~(Lorena, reglUnea parlZlana), Germama (Ruhr, Saar), Italia (Venetia, MurYJ''''
Marea Britanie (Londra, Glasgow).
".J
Cristalurile, 0 sticla de cali tate superioara, se fabrica in: Marea Brita~"
Franta (Metz), Germania (lena, Meissen, MUnchen), Italia (Milano, MunN
)

.
")~

.'

Industria lemnului
fi ~~Ji'
Europa de tine 0 suprafata forestiera de peste 1 miliar~ de hectare, leca:),
locuitor al continentului revenindu-i in medie 1,4 hectar~ de padure. "
campia
. Se ~emarca ~ona nordi~a (Podi~~1 Suediei, ~odl~ul Karelo-,FI~~c,taigau~
:j

care reprezinta cea mai compacta unitate forestiera a Europei. _ .

ideotiat3
In ceea ce prive~te ponderea padurilor in suprafata tar~lor, s;~~ LeWnia
)
Finlanda (72%), Suedia (66%), Federatia Rusa (50,4%), Estoma (48, 0,

it se extindl,
A doua regiune forestiera a Europei, mai lunga dar mal I?gus;'rinei, A~
de-a lungul sistemului orografic alpin (munti, podi~uri, dealun insularr.
Carpati, Dinarici, Balcani, Pind, Subcarpati, Prebalcanic etc.), da; ~i~ul ReLla
,

masivele hercinice ale Europei Centrale (Masivul Central Francez,

Podi~ul Boemiei etc.) ~i in Campia Rusa.
134

precum ~i valorificare~ plutei p~ntru pardoseh,. Izolaton, .aco~enton, .ant~acustl~l,

~o
. _la mvel mondlal de Portugaha care aSlgura peste Jumatate dill
. puri (dominata
d 1)

a ~i sintetica

(fire ~i fibre sintetice,

tanini, uleiuri minerale

etc.).

bazeaza
in principalpe importuri.

Industria de prefabricate are 0 pondere mare in constructiile edilitar-in<'L

triale din perioada actuala. Se produc panouri, stalpi, tuburi etc. Este bine dez\\f

Dvma-PeclOra,CohneleNordlce,Muntll Ural), a padunlor de comfe (

"

Industria textila a trecut treptat de la activitatile casnice la cele

me~te~ugare~ti
~i industriaIe (primele utilaje pentru industria textila au aparut in
Anglia,la Manchester, in sec. XVII). In industria tesaturilor tarile europene se

Producatori importanti sunt: Federatia Rusa, Belgia, Franta, German

/
Ucraina, Romania.
tata ~idiversificata in tarile dezvoltate.

mineral

~~

'Federatia Rusa, Germama, Franta, ue la, IIIan a ~I pama.

In ~n
Indu stria mobilei se remardi Federatia Rusa, Germania, Suedia, Italia,
'nia, Franta.
. .
.,
_
.
IWOIa
Alte subramuri ale industnel de prelucrare a lemnulUl vlzeaza productla de
instrumente
muzica/e, . amba/aje,
chibrituri
(cu
.
"
( ~co/are, ambarcaliuni,
.
rechizi e '(
.'
F
I I R
F I d G
)
,roductii in Cehia, Siovacla, Austna, m an a: .ermam~, ta la,. o~ama.' ra~t~

productiamon la a .
Industriau~oara
Industria u~oara, numita ~i a bunurilor de larg consum valorifica materii
primede origine vegetala ~i animala (plante textile, piei, blanuri, came) sau

Cehia (Jablonec), Marea Britanie, Belgia (Namur), Romania, Suedia.

Geamurile sunt folosite in constructii civile, industriale, transporturi,vitrai'
etc. Se diferentiaza mai multe tipuri prin duritate, rezistenta, grosime, culoYI.,

(47,1%),Belarus(45,3%).

princlP"al

'

Principalii producatori de lesiituri brute sunt: Franta (Armentiere, Brest,

~Ille, Metz, Mulhouse, Nancy, Nantes, Rennes, Rouen); Germania (Bremen,

B~~b~rg,Monchengladbach, Wupperthal), Italia, Marea Britanie, Olanda, Spania,
gana,Croatia, Federatia Rusa.
Bri~ ~umbacul se prelucreaza in Belgia, Olanda, Franta, Germania, Marea
anle,Polonia.
niv;l~ele m.aimari productii in industria inului ~i a canepei se inregistreaza, la
UCrainc~nttn~ntuluieuropean, in Federatia Rusa, Belarus, Lituania, Polonia,
_ Iad st~ma, Letonia, Belgia, Cehia, Franta.
Japoni: ~stna"matasii, dominata la nivel mondial de China, Federatia Rusa,

l11atase
(~ Indl~,s-a dezvoltat ~i in Europa atat pe baza cre~teriiviermilor de
tesaturid u~gana, Serbia, Muntenegru, Romania) cat ~i a importurilor. Centre de
(Almaden
etIDeItalia (Como, Florenta, Milano, Padova), Franta (Lyon), Spania
St,Petersb' Tars), Marea Britanie (Coventry), Federatia Rusa (Mosco va,
_j
urg).
.
.
.
.
'
"
R...""n prelucrar e I' ..
I
d II I
I
d
,{"""aniaP
. a ann se eVI entJaza a mve mon Ja ta la, Franta, Germama,
, olonla, Marea Britanie, Cehia, Spania, Austria, Belgia, Ucraina.
135

Industria confecfii/or
remarca in special Marea
Federatia Rusa (Mosco va,
(Paris, Nantes, Amiens,

arina, obtinuta din uleiuri vegetale sau in amestec cu cele animale, se

~'i tricotajelor este raspandita in t

Britanie (Londra, Belfast, Mane;ate tatl
St. Petersburg, Volgograd, Nijni Nester, Bt"
Bordeaux, Marseille, LilIe), Gennov~OrOd), kl

-~ar~antitati insemnate in Franta, Olanda, Marea Britanie, Danemarca,

duce.lo BeIgia,Spania, Italia

Miin~h~n), Italia (Geno~a, Napoli, Ro~a), ~ol?~ia (Lodz, Lu~~~~ (lia.tnb

Romama (Arad, Bucure~tl, Buzau, Foc~am, la~l, SlblU), Ucraina (K' ' Var~O

Industria covoarelor situeaza in topul producatorilor mond' I~V).

~ar (35%)Europase remarca Germania, Polonia, Spania, Italia, Franta. Produse

~~e (ciocolata, bomboane, na?olitane). se pr?duc in. Germ~ni.a, Marea

~:

ale Americii ~rmate de ~elgia, Germania, Ma~~~ Britanie, Federal;: ~tat:1e UIiI'~e"'"
Olanda, Spama. Alte tan europene cu productn msemnate SUntPort u.sa,Pra_Ri ,,'
Grecia, Romania ~iCehia.
ugaha, Eston:il\
Industria pieliiriei. inciil{iimintei ,yibliiniiriei este dezvoItata in:I<)
tarile europene dar are traditie ~i productii mai importante in Frant:pr~ape toate
Italia, Marea Britanie, Federatia Rusa, Spania, Portugalia, Belgia.
,errnanJ:ct
Industria
alimentara
participa cu 0 pondere importanta in
d
industriala globala ~i are 0 mare diversificare, diferita de la 0 tara la alta. pro U~.~." .
'
~
~'fi~ : . :
Mqriiritul,yi ,!anific~{i~ sunt ra~uri ~oarte r~span?it~ in farile eerealiere.
.
- In productJa de tama de pamficatle se eVldentlaza Federatia Rusa M' ,.;/r;;''.J'
~ \~~;"j
Britanie, Germania, Ucraina, Spania.
'
.

a
.

".;., .

..
.

..

,,

"

- Paste.tainoas~se pro.ducin Italia (primul loc in lume) Franta,Federani',~..',t

Rusa, Germama, Spama, Ucrama.

''1:1';'J

Industria ciimii cuprinde atat abatoare cat ~i preparate din carne, conse~{/:!
mezel~ri, Se r~marca G~~ania, ~pa~ia, Fede~atia Rusa, Franta, Polonia,Cel~.f}<~}
Ungana, Austna, Siovacla ~IUcrama 10productla conservelor de carne.
0"'"
Conserve de legume se produc in principal in Franta, Marea Brita~
Germania, Spania, Belgia, Portugalia iar in sectorul conservelor de fructe.>~
evidentiazaSpania,Grecia, Germania,FederatiaRusa, Marea Britanie,Fraot~~J
O~~L
~

Prelucrarea pe,ytelui este legata de activitatea de pescuit atat in ag~

oceanice (Federatia Rusa, Norvegia, Danemarca, Franta, Marea Britanie, Irlan~~~
tJ
cat ~i in laeuri sau tluvii (Federatia Rusa, Franta, Ungaria,
'I Cu
. Romania).

l eA tan e
Industria laptelui # produselo!:lactate este bme dezvota am.. F nt~
efective mari de bovine ~i ovine. In productia de lapte se rema~caI randa,
Germania, Olanda, Federatia Rusa, Marea Britanie, Danema~ca, Be!gl~ ~anja}
Polonia ~i Ucraina. Unt se produce in principal in Federatla
.
,- Ru~a, ~ tate ~i
Franta, Ucraina, Polonia, Olanda. La bninzeturise eVldentlazaPrm vane
.
.

calitate Olanda, Franta, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Elvetia, sp~n~a.mashnt'.

Uleiuri vegetale se obtin din semintele de soia, floarea soare UI,
bumbac etc.
. _
d tia Rusa ~
- Ulei de soia produc tarile care cultiva materia pnma (Fe era
i
Ucraina) dar ~i tari importatoare (Olanda, Germania, Anglia, Frant~)'R

~.

a ucra.inft:,

- in productia
. de ulei
. de floarea soarelui se remarca Federatla us,
B I
U
S
.

omama, u gana, ngana, pama.

.
_ ..
d'terane:
- Uleiuri de masline produc tarile din bazmul Mafll Me I
Spania, Franta, Grecia, Portugalia.
136

(dau impreuna 50% din productia mondiala).

'v I se obtine din trestie de zahar (65% din productia totala) ~i sfecla de
'lIJ111aola
ZaharU

rt!1JlI

ZB~ar~ Federatia Rusa, Fr~nta, Elve~I~, Pol?m~, Belgl.a, Spa~la, Rom~ma. .

I3l1tanle'd stria biiuturilor mclude
. vmlficatla, mdustrla beru, bautunle splrtoase

In U

. cele naturale, nea Icoo IIzate.

precU[11p~~ducatori
importanti de vin sunt Portugalia, Ungaria, Belarus, Ucraina,

- t'~ Rusa, Serbia, Macedonia,

Republica
'
Moldova, Belgia, Grecia, Albania,
.

Federall
'a Germania, Franta, Ita Ila, Spama.
RO[11~O~;ri
cu traditie in producerea berii sunt Germania, Marea Britanie, Cehia. Pe
A

a a a~estea se mai remarca: Federatia Rusa, Belgia, Spania, Olanda, Polonia.

I ng_ Bauturi a1coolice distilate, foarte diversificate (coniac, vodka, gin, rachiu,
lichior,wishky), se produc in cantitati mari in: Federatia Rusa, Spania, Polonia,
Suedia,Cehia, Ungaria. Productii mai mici dar cu calitati deosebite au unele tari cu
maretraditie:MareaBritanie,Finlanda,Franta,Grecia,Ucraina,Romania.
Industria de ligiiri ,yi{igarete se bazeaza pe prelucrarea tutunului.
Este bine dezvoltata in Belgia, OIanda, Germania, Spania, Grecia, Federatia
Rusa,Polonia, Marea Britanie, Italia.
7.4, TRANSPORTURILE
Reteaua europeana de transport joaca un rol important in circulatia
per,soanelor~i marfurilor. Uniunea Europeana a adoptat inca din 1990 un plan de
aqlUne pentru dezvoltarea retelei de transport europene care prevede ca pana in
2020acesta sa cuprinda 89 500 km de cai rutiere,-94 000 kIn cale ferata din care
2? ~OOvor fi pentru trenuri de mare viteza, sistemul decai navigabile se va extinde
panala

11 250 km cu 210 porturi fluviale, 294 porturi maritime, iar numarul de

aeroport'
.
.
ala
un va aJunge la 366. Completarea retelel de transport european presupune
fert ~Onstr~irea unor "Iegaturi lipsa" prin 4 800 kIn de ~osele ~i 12 500 kIn cale
~i~~~dar ~I re~acerea sau modernizarea a 3 500 kIn drumuri, 12 300 kIn cai ferate
o km eal navigabile deja existente.
Transporturile feroviare

secOlu(~iIe ferate au inceput sa se dezvolte in Europa in a doua jumatate a

Conturau~
al XIX-lea in Marea Britanie, Franta, Belgia, Germania, Austria, Elvetia
in U-se treptat retelele feroviare (Tabelul 7).
f;ederat~prezent lungimea retelei de cale ferata in Europa este de 326 350 km (tara
tl}ai111~~
Rusa,. care de tine 87 157 kIn ~i 30 000 kIn de cale ferata industriala), cele
Ll!x.el11bO
densltati inregistrandu-se in Belgia ~i Germania (114 km/1000 kIn2),
(48 kl11Jl~g (II0 km/1000 kIn2), Franta (61,4 km/1000 kIn2), Romania
00 km2), Polonia (24 km/1000 km2).
137

. oiect se afla amenajarea unei linii feroviare de mare viteza care sa

In P~tUra intre Paris ~i Budapesta prin Viena. Romania spera prelungirea
jgllf~ leg pana la Bucure~ti ~i Constanta.
IIcestelf~te tructura feroviara include, pe langa constructiiIe obi~nuite, tuneluri ~i
.In raSasigura conexiunile in regiunile cu bariere montane sau acvatice.
podllflcarepa detine numeroase tune/uri feroviare cu mare lungime.
.

. SeEuromarca
cele .care. interconecteaza
ora~e aflate de 0 parte sau de alta a
.
re
I
I
. Franta, Elvetla ~l ta la.

j\IPllort iunie 2007 a fost inaugurat eel mai lung tunel continental din lume
.. h~ rg - 34,5 km) aflat pe magistrala Bema - Torino.
(LOIse
T ~elul
_

Gotthard (Elvetia), aflat in constructie, va avea la finalizare

~ain 2015)57km ~iva asiguralegaturaintre ZUrich~iLugano.

(pre:a~emare importanta, dar mult mai costisitoare ~i mai greu de construit sunt
lurile subacvatice.

Magistrale feroviare cu importanta deosebita in transportul paneurop

. ill\.

calatori ~i marfuri sunt: Lisabona - Madrid - Barcelona - Paris, Londra - ;:~is~

Bruxelles - Amsterdam, Frankfurt - Rotterdam, Paris - Berlin - Budapesta .
Bucure~tiOdessa
- Sofia
- Istanbul,
Sofia - Bucure~ti - Chi~inau - Moscova, Atena~j
Narvik,
- Moscova
- Arhanghelsk.
U

I;m
"1\

/l/lle Eurotunelulconstruit pe sub Marea Manecii (leaga Marea Britanie de Franta

. Ie Folkestone~i Calais) are 0 lungime de 50,4 km, fiind al doilea pe glob dupa
~u~elulSeikandin Japonia (53,8 km).
Alt tunel foarte important este eel care leaga Suedia de Danemarca
(Malmo-Copenhaga).in Marea Britanie se afla unul dintre cele mai vechi tuneluri
subacvatice,construit inca din 1886 pe sub estuarul raului Severn (lungime de
7 km).in faza studiilor de fezabilitate se afla un tunel submarin care ar urma sa
legeSpania de Maroc, pe sub stramtoarea Gibraltar (urmand a beneficia de
finantare~idinparteaBanciiMondiale).
Podurile -$iviaducte/e asigura trecerea peste unele cursuri de apa sau lacuri.

',C
',{
'JQ

Cele mai mari

au fost construite peste Rin (Strasbourg, Koln) (Fig. 96), Dunare

(Bratislava,Budapesta, Belgrad, Novi Sad, Giurgiu-Ruse, Fete~ti-Cernavoda),
Volga(Kazan,Saratov, Volgograd).

~~
~
I..
'P

Fig. 95. Tren de mare viteza - TGV

'cat
.'
- tionaHi trafic ri~ld
L Inn pnnclpa Ie de transport ferovtar, cu lmportanta na
~l' Madn ...pe care circula trenuri de mare viteza (Fig. 95) sunt: Madrid - Sevl.la~aru)(ell~
Barcelona (AVE - Spania), Paris - Lyon - Marsilia, Paris - Lille, Pa.ns_ sluttg~.t,
(TGV - Franta), Berlin - Hamburg, Hanovra - WUrburg, Mannhel:ra _ ar'
...

Frankfurt - Koln, MUnchen- NUrnberg(ICE - Gennania), Lon

(APS - Marea Britanie), Roma - Florenta (ETR -ltalia).

138

Fig. 96. Pod peste Rin, K6ln

139

Transporturile rutiere

in Europa se inregistreaza cea mai mare densitate a

remardindu-se urmatoarele tari: Luxemburg - ]997 km/] 000 k retelei ruti

] 767 kmllOOOkm2, Elvetia- ]720 kmllOOOkm2, Danemarca_ ]6~ ' GeIl11aOia
Marea Britanie - ]485 km/] 000 km2,Franta - ]470 km/l 000 km2 knvl000 k:111~

in ceea ce prive~telungimea retelei de dii rutiere pe ~ri

>

Se
situeaza Franta, Federatia Rusa, Marea Britanie urmate de Germa~ele
nla Ulocuri
'
Polonia.
' craloa ~i

ea ce prive~te podurile de mari dimensiuni se remarca: Vasco da Gama

In. ~erea
Lisabonei, peste raul Tejo, este eel mai lung pod din Europa cu
(il1aprO~I~Fig.97), Oresun .(face legatura ~ntre ~anemarca ~i Suedia, 7:8 km),
11,2~eaga insula ~u ac:la~1nume de Suedla con~nentala, 6,07 km)..De~1nu are
bland( , ne exceptlonala, podul Bosfor, peste stramtoarea cu acela~1nume, face
o diJ11ensl~ntre
doua continente, unind partea europeana de cea asiatica a
leg,Alura I
b lului.

Istan u

Principale]e axe de transport rutier europene sunt: Paris - Berl'

Oslo - Marseille, Lisabona - Madrid - Paris - Amsterdam, Lonl~r- ~osc~va,
Roma, Paris - Viena, Berlin - Viena - Roma, Madrid - Roma _ Atena. a
Pans

. Uniunea Europeana a demarat un vast. proiect de construire y"i amenaJarea

retelel transeuropene de transport care cupnnde zece Coridoare Pan-Europene de
transport:
'
I. Nord - Sud: Helsinki - Tallinn - Riga - Kaunas ~i K]aipeda- Vary"oVla'

Gdansk

II. Est - Vest: Berlin - Poznan - Var~ovia - Brest - Minsk - Smolensk_

Moscova - Nijni Novgorod
III. Bruxelles - Aachen - Ko]n - Dresda - Wroclaw - Katowice - CracoviaLvov - Kiev
IV. Dresda/Ni.irenberg- Praga - Bratis]ava - Viena - Gyor -Budapesta - AradBucure~ti- Constanta/Craiova - Sofia - Sa]onicl Plovdiv - Istanbul
V. Est-Vest: Venetia - Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - BudapestaOujgorod - Lvov - Kiev
VI. Nord-Sud: Gdansk - Katowice - Zilina
VII. CoridorulDunarii(NV-SE)- conectatcu Axa Rinuluiprin canalulLudwig-Main
asigura legatura intre M. Nordului ~iM. Neagra
VIII. Durres - Tirana - Skopje - Bitola - Sofia - Dimitrovgrad - Burgas- V~ma
d
Klev1.'
IX. Helsinki - Vyborg - St.Petersburg - Moscova - Ka IOlOgr,a. d_
Ljubashevka / Rozdilna Ucraina) - Chi~inau - Bucure~ti - Dlmltrovgra
Alexandroupolis
.
S I ta
X. Salzburg - Ljubljana - Zagreb - Belgrad - Nis - SkoPJe- Veles - a on
.'
duri tuneluri,
Ca ~iin cazul retelei feroviare infrastructura rutlera IOcludepo
,
~oselede altitudine.
t 'a Elvetia),
.
. Se remardi tunelurile din Alpi dintre care mentionam: Tirol (Aus n Mont Blanc (Franta-ltalia), St. Bernard (Italia-Elvetia).
I 'europeance
Cel mai mare tunel rutier din lume este Laerdal, parte a drurnuUI
leagaOslode Bergen~iare 0 lungimede 24,5km.

140

Fig. 97. Podu/ Vasco da Gama peste rau/ Tejo. Lisabona

Transporturile navale
Europa este un continent cu mare traditie in transporturile navale.
, Acestea s-au dezvoltat treptat, de la navigatia pe Marea Mediterana, la
?1anl~,calatoriiinjurullumii (marile descoperiri geografice), urmate de extinderea
'mperulor coloniale.
d'
Transporturile navale au 0 mare importantii in transportul marfurilor pe
a;:~nt~. considerabile. Transportul de persoane a scazut foarte mult in favoarea
rnlJloace mai rapide.
(36;8 '[:nsp~rtur!.f1uvialese
(1352 k

desta~oarain Europape urmatoareleartere: V?lga

navI?ablh), Dunare (2857 km), Nipru (2285 km), Don (]870 km), Nistru

l'isa (96m),RhlO (1360 km), Elba (]] 12 km), Vistula (1090 km), Loire (1020 km),

6 km), Tejo (910 km), Meuse (902 km), Oder (866 km), Sena (776 km),
(405krn~70km)' Rhon (759 km), Pad (652 km), Weser (450 km) (Fig. 98), Tamisa
Duerro

141

Ie lacuri cu dimensiuni mai mari dispun de infrastructura necesara

~(1oeCele mai cunoscute sunt Salaton (Ungaria) ~i Leman (Elvetia). Pe langa
.

9vigatlel.
vigatiede agrement(turistica)se practica ~i pe lacurileComo, Garda,

~ces~ea, (1
( ~talia).Lacurile

lore

nordice (Ladoga, Onega, Vaneren) sunt navigate doar in

r.<lag I cald.

fi

sezO(1Urransporturile. marit!me..

Europa

.se r~marca

printr-o

tlota

numeroasa

~i

ata. Federatla Rusa detme aproxlmatJv 3000 de nave, urmaHi de Grecia cu

dive 2800de nave.
peste Cele mai mari porturi (milioane tone transportate prin port in anul 2006) ale
0

(SIIC

. sunt: Rotterdam - OIanda la Marea Nordului (376 mil. tone), Anvers Marea Nordului (160 mil. tone), Hamburg - Germania la Marea Nordului
l1rope;a
Be1f~il. tone), Marsilia - Franta la Marea Mediterana (96 mil. tone), Le Havre ()~nta la Marea Manecii

(7? mil. tone), 1\msterdam - OIanda la Marea Nordului

[74,5 mil. tone),. Novorossllsk ~ Fed~ratla ~usa la Marea Neagra (70,8 miL),
Aigeciras- Spama l~ Marea Medltera?a (65 mIl. tone).
.
porturi foarte Importante sunt ~I: Londra, Medway, MIlford Haven, Bremen,
Gdansk, Murmansk (Fig. 100), Dunquerque, Barcelona, Genova, Trieste, Pireu,
Constanta.
Fig. 98. Raul Weser. Bremen

In ceea ce prive~te lungimea cailor navigabile tluviale se remarca Frantacu

peste 8500 km, urmata de Germania cu peste 7300 km ~iOlanda cu peste 5000kmo
Pentru dezvoltarea transporturilor tluviale unele retele hidrografice au fost
intereonectate prin construirea de canale navigabile.
Se remarca intre acestea Canalul Rhin-Main-Dunare (530 km) care, alaturi
de Canalul Dunare-Marea Neagra, asigura legatura intre estul ~i vestul
eontinentului. Un canal deosebit de important este Canalul Kiel, care leaga Marea
Nordului de Marea Baltica, taind peninsula Iutlanda (Fig. 99). Canale importante
sunt ~icele care leaga Rhonul eu Sena, Elba cu Weser etc.

Fig. 100. Portul Murmansk, Marea Barents

lt1arfu~~ evid~ntiaza ~i unele porturi specializate (pentru anumite tipuri de

lt1asei7)' CardIff (carbonifer), Narvik (mineralier), Arhanghelsk, Oulu (transportul
ernnoase), Reykjavik (pescaresc) etc.
Fig. 99. Canalul Kiel, Germania
142

]43

Transporturile aeriene
S-au dezvoltat foarte mult in a doua jumatate a secolului XX E
rapid mijloc de transport ~ieste intr-o permanenta dezvoltare.
. ste eel,
Suprematiain
transporturileaerieneeste
detinutade
SUAeu
. .
.
.
peste 50/ ',,'
B
d G
M
F
I
totalul mondla , urmata e ermama, area ntame, ranta ~iJapon'
/0 dill
Mari companii de zbor care opereaza curse aeriene in Euro~a.
(SUA), Air France. (F~anta), .L~fthans~ (Gennania), KLM (Ola~d:unt: ~e.lta
Airways (Marea Bntame), Ahtaha (Itaha), Malev (Ungaria), Aust .), B~hsb
(Austria), CSA (Cehia), LOT (Polonia), Tarom (Romania) etc.
nan Airline
Dupa traficul de pasageri (milioane pasageri in anul 2006)
I
.
~em'

functie de particularitatile ora~elor mijloacele de transport se pot

!F.ca(ambarcatiunidiversl
~

Venetia,Amsterdam,Paris,Londra,St. Petersburg).
4>.L.
. ..;.~"",
".

importante aeroportun europene sunt: Heathrow Londra Airport (675

,~~
':"""'\

. a.I

Charles de Gaulle Paris (56,8 mil.), Frankfurt International Airport (52 8 m~l.),
Amsterdam Schiphol Airport (46,1 mil.) (Fig. 101), Madrid Barajas' A~ll.),
(45,5 miL), Londra Gatwick Airport (34,1 miL), MUnchen International Ai~~~
(30,7 miL).
Fig. 102. Transport urban, Barcelona

Transporturile prin conducte asigura legatura intre zonele de extractie a

petrolului,gazelor naturale ~i centrele de prelucrare, marii consumatori sau
porturile de incarcare.

Cele mai importante oleoducte fac legatura intre partea europeana a

FederatieiRuse ~i tarile Europei Centrale ~i de Est, intre Siberia ~i principalele
ora~eruse~ti- Moscova, Sankt Petersburg, precum ~iintre regiunea Marii Caspice
~iporturilede la Marea Neagra ~iMarea Mediterana. De asemenea, Marea Britanie
~iNor~egiasunt conectate cu zonele de extractie din Marea Nordului.
. . In nordul Europei se remarca cateva oleoducte foarte importante (aflate in
dlfe~ltestadii de finalizare): Nord Stream (Fed.eratia Rusa-Finlanda-Gennania),
Fig. 101.Aeroportul Schiphol, Amsterdam

~~lhe Gas

Interconnector

tnlanda- Estonia- Letonia).

In ceea ce prive~te traficul de marfuri, ierarhia este urmatoarea (mi1i.oa:~

tone in anul 2006): Charles de Gaulle Paris (2,13 miL), Frankfurt Intemat~o~w
A~rport (2,12 ~iL), Amsterdam Sc~iphol Airport (1,56 .miL),..Londra ~e;~~ort
AIrport (1,34 md.), Luxembourg - Fmdel Airport (0,75 mIL),Koln - Bon
(0,69 miL).
Transporturile
speciale cuprind transporturile
conducte, liniile de inalta tensiune, telecomunicatiile.

'0
ortul pn
urbane, transp
-

i io

d ografica ~ .
Transportul urban s-a dezvoltat 0 data cu cre~terea em
de locUlt,
suprafata a ora~eIor, asigurand deplasarea locuitorilor intre zoneIe
locurile de munca, zonele comerciale ~iculturale.
I urbaO56 ,
Se diferentiaza un tip de transport public ~i unul privat. Transp~rtu etroU
realizeaza cu: autobuze, microbuze, troleibuze, tramvaie (Fig. I02) ~I m
special in ora~ele mari ~i aglomerate.
144

-.

(Gennania-Danemilfca-Suedia),

Balticconector

.
b . Exista proiecte pentru realizarea unor oleoducte ~i gazoducte, care sa lege
aZlnul M, .. 'AT
d

R am lVegre- conectat la randul sau de regiunea caspicii (unde Fe eratla

E~sa,Azerbaidjan, Kazahstan dar ~i SUA detin importante resurse energetice) cu
re~opamediteraneanii
(rafinariile din Italia ~i din alte tari ale UE - Austria).
., Se.
...area extr d .
Iran
aor mara concurenta ruso-americana pentru controlul extractlel ~I
SP~~UIUi
hidrocarburilor din zona Marii Caspice.
pe e eoductul Trans-Balkan se va desta~ura pe cca 300 km de la Burgas, port
Medi~asta.bulgara a Marii Negre, la Alexandropolis, pe malul grecesc al

l?usQeranel.Prin construireaTrans-Balkan(tennen finalizare 2009), Federalia

livra;ilearedetine 51% din proiect, unnare~te stabilirea unei rute mai sigure pentru
Conges~'sale de titei din Marea Neagra in Mediterana, prin evitarea
~onate~or stram tori Bosfor ~i Da~danele, contr~late de Turcia.
f..1area
Crut~ Importanta pentru Federat1a Rusa este ~l cea care leaga Baku (port la
aSPlca) de Novorossiisk (Marea Neagra).
145

SUA a initiat construirea unui oleoduct care sa uneasca

ateriala) cat ~i cea generala (cai de comunicatii,

Burgas cu cel albanez Vlore (asigurand legatura rapida intre Marea ~rtUI bu1g;
.
Adriatica,
trecand prin Macedonia)
pentru transportul petrolului ext raseagra
. .
de co~i Malil
d"
amen cane 10regmnea casplca.
I11paJ)iile'~'"
De asemeneaSUA dore~tesa transportepetrolulextrasdin
.
_

Franta(33,9mid. euro),Italia (28,5 mid. euro),MareaBritanie(25,5mid. euro) ~i

Germania(23,5 mid. euro).

Analiza numarului de fnnoptari evidentiaza 0 neta concentrare a activitatii
~risticein Europa in doar cateva tari. Pe primul loc la numarul de innoptari se
SitueazaSpania urmata de Italia, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania,
.
Grecia,Portugalia, Olanda ~iCehia.
,
Pe langa locurile frunta~eocupate la destinatii tiJristice preferate sau venituri

7.4. TURISMUL

Turismul este 0 activitate social-culturala ~i economica de mare importanta,

EI este un fenomen complex, in permanenta dezvoltare, care contribuie, la
dezvoltarea economica in mod direct dar ~iindirect, prin alte activitatile economlce
generate (comert, transporturi, industrie, constructii etc.).
d'
in tari ca Spania, Elvetia, San Marino, Monaco turismul constituie una mtre
cele mai importante ramuri economice.
.
I la
Rolul turismului in economia unei tari poate fi definit pnn: apo~tu(a i'
.
.
.
'fil
tentor ,
produsul Illtem brut; valonficarea supenoara a resurselor III pro
terea)
ridicarea economica a unor zone lipsite de bogatii de sol sau su~sol; (cre~l11ice;
crearea de noi locuri de munca, mijloc de diversificare a str~ctunl~r e~o~ucatie,
element dinamizator al sistemului economic global; factor de mstrUire~Ie
regulator al balantei de plati; vocatie ecologica etc.
. ' I naturale
Potentialul turistic al unei regiuni este asigurat atat de obl:ctJV~eantropice
(forme de relief, rauri ~i lacuri, tarmuri, vegetatie etc.), cat ~I flee ~i de
'

lenomenu IUI tunshc,

146

~i antropic
.

reprezinta

elemente
'

la care se adauga mfTastructura, a t a t

' eipale aUi"

pr~ntiCa (bJi

eea tUnS

cazar,
,
t dintunsmetc.
realtza
~ nivel mondial,numarul turi~ti/orinternationali(care caIatorescin alta

astfe3~iiioane in anul 2000, ~i763 milioane in 2004.

698, Conform datelor fumizate de Organizatia Mondiala de Turism, Europa
'niinet piata turistica mondiala din cei 763 milioane de turi~ti intemationali din
dO~12004,
431 mil. au vizitat tari din Europa (56,5% din total).
aOU In topul celor mai solicitate destinatii turistice mondiale in anul 2005 s-a
flatFranta(76,0 milioane turi~ti), urmata de Statele Unite ale Americii (46,0 mil.),
;pania(55,5mil.),Italia(36,5mil.),MareaBritanie(29,9mil.).
incasarile din turismul international sunt ~i ele impresionante ~i arata
importantaturismului, care a devenit una dintre activitatile esentiale ale economiei
mondiale.Acestea se apropie de 500 miliarde de euro (in 2005) ceea ce reprezinta:
10-15%din exporturile mondiale ("comeTtinvizibil").
La incasariIe realizate din turism in anul 2000 pe primulloc in lume se afla
StateleUnite ale Americii cu 65,6 miliarde euro urmate de Spania (38,5 mid. euro),

'

natural

energl~i~ensiunile f~nomenul.ui.~ristic (repartitie, intensita~e~pot fi redate pri~

. nor indicaton caractenshcl cum ar fi: numarul de tun~h, numarul de noptl
analizaUe g radul de ocupare a structurilor de cazare, durata sejurului, venituri

laraIeCa de la 30 000 turi~ti in 1880 s-a ajuns la 285 milioane in 1980,

Oleoductul Pan European, Constanta - Pancevo - Trieste (lungime 1400k

termen estimativ de finalizare 2012) este un proiect al Uniunii Europeane pen~
transportul hidrocarburilor din fostele republici sovietice de la Marea Caspica.
Telecomunicatii/e # comunicatiile spatiale sunt domenii cu 0 dezvoltare
exploziva in perioada actuala, urmare a inovatiilor tehnice ~inecesitatilor societatii
contemporane.
Aparitia ~i dezvoltarea rapida a intemetului ~i a telefoniei mobile au
reprezentat 0 noua etapa in evolutia acestui domeniu, devenind mijloace de
comunicare importante pentru populatia lumii dar ~i pentru operatiuni ~i servicii
financiar-bancare, industrie, corneTtetc.

turistic
.

cu apa,

. d ~t in cea in care i~i au domiciliul) a crescut spectaculos in ultimul secol,

'

folclor etc.).
Potentialul
..
J:'.

alimentare

de,

pe ruta B.a~u-Tbilisi:C.eyhan (Azer?aidja~.-Geor?~a- Turcia) puna:odnaicaspica ~i

astfel poz1t1a strateglca a partenenlor Sat tradltlOnali Turcia _
n valoare
europeana ~i Israel - prin porturile Ashkenzi ~i Eilat pentru cea aSiatic:entru piata
Uniunea Europeana este profund dependenta de importur l
.
'.
I e ener .
peste 80 % dill necesarul de petrol ~I peste 50 % dill cel de gaze natural
getl.ce.
din exterior - aproximativ jumatate din importuri din Federalia Rus:. P~ovenlnd
exista negocieri pentru realizarea unor rute de transport intre Federar ~ aceea
1a us.a ~I
tarile
. Europei Centrale (gazoduct intre Federatia Rusa - Austria , Gerrnanta_
prOtectul Nabucco).

(monumenteistorice,arhitectonice~i de arta, muzee, obiectiveetnogra

, co~J11
'ftJl1nl ,
analizare etc.).

rea,hz.atedin turism, europenii se remarca ~i prin caHitoriile peste hotare in scopuri

tunshce.
G
P~ primul loc la "fumizorii" de turi~ti intemationali se situeaza deta~at
B~0an1a, u~ata la 0 oarecare distanta de Marea Britanie, Franta, Olanda, Italia,
gla~Spanta, Austria, Suedia, Polonia.
for In funetie de potentialul turistic ~i de baza de servire se diferentiazii anumite
fne de turism'
=

:aritim (rec;eere, imbaieri etc.);

d: Cu,:ii.balneara (statiuni din regiunile cu izvoare minerale, termale etc.);

dOn/an

# pentru practicarea

sporturi/or

de iarna;

~oneP~anatoare .# pescuit (inclusiv pentru vizitare, fotografiere, filmarea unor

'

Itore~ti )
cui
'
~ide lural (cultural-istoric legat de vizitarea monumentelor istorice, arhitectonice
- fe:~a, ~ muzeelor, a caselor memoriale ~i a altor obiective antropice);
sallin:1\Jalt~r(legat de ora~ele in care au loc festivaluri cultural-artistice, nation ale
ernatlonale );
147
_

- comercial- expoziliona/ (Iegat de marile tiirguri ~iexpozitii);

- de afaceri (intiilniri, cursuri etc.);
- sportiv (datorat manifesUirilor sportive de anvergura - olimpiade c
. ~,
mondi~le).
' arnplonate
. In funct~e de 0 s~ri~ de c~ite~ii~en~rale -. intre. c~re potentialu
.
echlparea tehmco-matenala a tentonulUl, clrculatla tunsttca, pozitia I tUt!stic,
'
calitatea
inconjurator,
reteaua de a~ezari rurale ~iurbane se d'lStlng
g.eografica
. mediului
..
.,
Cat
I
regium tUrlstlce pnnclpa e, ce ocupa aproape mtreaga suprafata
. t eVa
t a Continen
I .

_Riviera .m~dite~aneanii francezii (C:0te d' ~zur) se evidentieaza prin

'te1e statlUm: Samt- Tropez, Cannes, Nlsa, Anttbes etc.; Principatul Monaco
rCl1l1rJ1:
Monte Carlo) cu cazinouri, hoteluri de lux ~i activitatile sportive ~i
(ora~~tivede inalt nivel (portul turistic, cursa de Formula I etc.) este asociat acestei
rcc~eoi (Fig. 104).
rcgll1

~,

european.

UUI

. . Principalele zone turistice mondiale includ ~i cele mai Importante zo

tun stice europene.
ne
I. Litoralul Mediteranei Europene ~ial Atlanticului de Est
Concentreaza
circa
'
. 0 treime.din circulatia turistica
- . internationala a PIanetel.
.
~
Forma dommanta d e tunsm este seJuruI pentru 0dIhna ~Itratament.
.
a) Litoralul Nordic al Mediteranei Europene:

Se caracterizeaza printr~o activitate turist~ca neintr~rupta, staliuni de litoral

care se succed, fiecare portlUne de teren fimd valonficata, prin diversitatea

formelor de cazare - de la pensiuni ieftine la hoteluri de cinci stele ~ia uniUitilorde
alimentatie publica ~ia celor de agrement - divertisment.
- In Spania, statiunile balneoclimaterice se succed de la granita cu Frantapana
la Striimtoarea Gibraltar. Sunt grupate in patm sectoare principale: Costa Brava,
Costa Dorada, Costa Blanca, Costa del Sol (Fig. 103).
Acestor regiuni li se adauga: Insulele Baleare cu statiunile: Palma de
Mallorca, Ibiza, Port Mahon etc.

Fig. 104. Monte Carlo, Monaco

-/ta/ia dispune de mai multe sectoare de litoral:

- Rivieraitaliana (Riviera di Ponente, Riviera di Levante) - tilrmul Marii Ligurice
intreVentimiglia ~i La Spezia: San Remo, Imperia, Camogli, Portofino (Fig. 105),
SantaMargherita Ligure, Cinque Terre);
- Coasta Marii Adriatice intre Venetia ~i Ancona: Venetia, Lido di Venetia,
Ravenna,Rimini, Pesaro, Riccione etc.;
- GolfulNapoli: Sorrento, Amalfi, Salerno;
-Insulele Capri Ischia'
- InsulaSicilia:'Rivier; Palermitana;

- Insula Sardinia: Riviera

Sarda.

Fig. 103. L/oret de Mar, Spania

Fig. 105. Portofino, [talia

148

149

 i~a~ara turi.s~ului litoral, tarite. din aceasUi regiune dispun de

alte oblectIve tUflstlce (muzee, cetatl, castele etc.) care favorizeaz~UI1i

cultural istoric. Se remarca:
a lli/'i7~1
- Spania: Andaluzia - Granada, Sevilla, Cordoba, Cadiz; CastT
Toledo,

Segovia,

Guadalajara;

I la

,~

- Madrid.

.
-. Fran/a:. Parisul ~i imprejurimite
' - Versailles,
Fontainebleau' Ch'anhIly.
.
'
Valea
b
Chenonceaux, Chamb
I Chmon, BI OIS,A mOIse,
'
Loirel cu vestlte caste e I "muzeu" - Roma, FIorenta, Genova, Milanord etc..,
- [talia: ora~ee
Verona, Padova, Pisa etc.
0, BOlogna,
b) Tiirile balcanice:
Principalele zone ~i obiective turistice sunt:

etc.;o~~ania: litoralul atlantic spaniol- San Sebastian, Santander;

tan/a: Cote ?' Argent ~ Biarritz, Capbreton; Normandia - statiuni: Mont

. _Michel,DeauvIlle, GranvIlle, Honfleur; .

.
5alOtMarea Britanie: The South Coast - Bnghton, Southsea, Bexhlll, Torguay,
- Wight; se remarca in mod deosebit (datorita potentialului cultural ridicat)
Illsula. Londra (Fig. 107) (~i imprejurimi - Valea Tamisei), Glasgow, Edinburgh
l
. .
ora~ee.
ta Vestica a Scotlel ) .

(coas

- Litoralul romanesc al Miirii Negre: ora~ul Constanta ~i statiunil M

Eforie, Costine~ti, Mangalia; Delta Dunarii;

. /a/ At/anticu/ui de Est include:

:) MtO;rtugalia: Riviera Portugheza - st~tiu~i .atIantice: Estoril, Cascais, Faro
- ele: Lisabona, Porto atrag numero~1tun~tI;

amala,

- Lito~a~ul bulgar al Miir!i ,,!egr~: Vama, Bu~~as, A~be.na,Balcik, Nesebar'' in

afara zone I htorale se remarca ~I capltala Sofia ~I ImpreJunmile: Vito"a B
v, orovet.
.
ValeaTrandafinloretc.

'

- Litoralul sloven ~i croat al Miirii Adriatice:

- statiuni (ora~e port): in Slovenia - Koper; in Croatia - Opatija, Porec, Rijeka
Pag, Zadar, Sibemik, Split, Dubrovnik;
,
- Podi~ul Karst (spectaculos relief carstic - Pe~tera Postojna);
- ora~eIe: Zagreb (in Croatia), Ljubliana (in Slovenia).
- Litoralul muntenegrean ~i albanez al Miirii Adriatice. Se remarca cateva
ora~e cu ridicat potential turistic: Kotor, Bar - Muntenegru; Durres, Vlore, TiranaAlbania;
- Grecia, tara turistica prin excelenta, se remarca prin:
- Atena ~i imprejurimi (Pireu, Marathon, Capul Sunion, insulele Aigina, Salamina,
Eubeea);
- Muntele Olimp, Kalambaka (Meteora) (Fig. 106);
- Peninsula Calcidica (Salonic, Muntele Athos, Sithonia, Kassandra);
- Peninsula Pelopones (Canalul Korinthos, Patras);
- insulele: Thasos, Skiathos, Corfu, Zakinthos, Mikonos, Santorin, Rhodos, Creta etc.

Fig. 107. Londra - Par/amentu/ britanic

II. Europa Central Nordica

Concentreaza circa un sfert din circulatia turistica intemationala a planetei.
Se.caracterizeaza printr-o activitate turistica neintrerupta, formele dominate de
~unsmfiind turismul montan (alpinism, drumetii, recreere) ~i pentru sporturile de
lama(schi),gratie potentialului natural al muntilor Alpi (Fig. 108) ~iCarpati.
d
Turismul cultural ~i sejurul pentru odihna ~i tratament sunt de asemenea
nezv~ltate datorita patrimoniului cultural ridicat al unor ora~e cat ~i datorita
umaruluimare de statiuni balneoclimaterice.

.
.ar'/e a/pine:

a)1:

Franta, Italia, Elvetia, Germania, Austria, Slovenia

pentruPOlarizeazacea
. mai mare parte a turismului montan european, in special
..
Sp rt .1
~

pist
0 un e de lama, avand 0 dotare tehnica modema (transport pe partn,
e, trarnbuline, instalatii cablu etc.).
Principalele sta/iuni montane din Alpi sunt:
Franta: Grenoble, Chamonix, Albertville, Chambery, Annecy, Aix-Ies-Bains;

Pe m:1Ita/ia: V~le d' A~sta (in Alpii Graici) Cortina d' Ampezzo (~nAlpii Dolomiti~i);
PalIanz~; pe malul laculUl Como - BellaglO,
, pe malullacului Garda - Toscolano, Llmone, Gargnano;

COll1o'ul laculUl MaggIOre - Baveno,

Fig. 106. Meteora, Grecia

150

151

- Elve{ia: Saint-Moritz,
Zermatt;
-

Germania:

Interlaken,

Jungfram,

Garmisch-Partenkirchen,

Davos, Arosa

Berchtesgaden,

Friedrichshafen, Traunstein;

Se evidentiaza ora~ele: Bruxelles, Anvers, Brugges, Gand, Tournai - in

Amsterdam, Haga, Haarlem, Utrecht, Delft - in Olanda; Hamburg
8e.lg/~'1
0), Bremen, Lubeck, Rostock - in Germania; Gdaosk, Gdynia, Szczecin .
(fIg. lon/a.

~.

OberStdo

- Austria: Kitzbuhel, Krimml, Saalbach, Bad Gastein, Villaeh, Kaprun.

jJ1po principalele sta{iuni balneare sunt: Knokk-Heist, Ostende - in Belgia;

ort Noord-Wijik, Scheveningen - in Olanda; Warmemunde, Westerland
ZIlJ1dV
I 0Syit) _ in Germania; Miedzyzdroje, Sopot - in Polonia.
(IJ1SLl
a

Fig. 108. Turism montan - Alpii ltalieni

. Cele mai vizitate ora~e (situate periferic fata de lantul alpin) sunt: Grenoble,
Torino, Bolzano, Geneva, Lausanne, Munchen, Innsbruck, Graz. Se remarcain mod
deosebit eapitala Austriei - Viena eu numeroasele sale obiective turistice - muzee,
monumente de arhiteetura ~iarta, eatedrale, institutii de cultura etc. (Fig. 109).

Fig. 110.lIamburg, Germania

c) rarile scandinave:
Potentialul turistic este dat de frumusetea ~i diversitatea cadrului natural,
precum~i de varietatea monumentelor istorice ~i arhitecturale.
Cele mai vizitate regiuni sunt:
- Danemarca:
insula Seeland - capitala Copenhaga, Trelleborg - tabara fortificata a vikingilor;
Peninsula Yutlanda - Alborg, Jeling (ruina);
Insula Bornholm: statiunea Allinge - Sandvig.
- -Norvegia:

~i imprejurimile (fiordul Oslo, statiunea pentru sporturi de iarna Holmenkollslo

en);
=

statiunipentru sporturi de iarna: Lillehammer;

"turul" fi d .1
Iro un or: "Stavanger - Bergen".

-s - Suedia'
.
Fig. 109. Viena - Pa/atu/ SchOnbrunn

b) Tarile de /a Marea Nordu/ui # Marea Baltica:

_
meroasele
Durata sejurului in statiunile de litoral e scurta, dar se remarca nLl
obiective cultural istorice.
) ,

152

_ st~O~kh~lm(Fig. 111) ~i imprejurimile;

_ or~ u~II~.balneare: Bastad, Ystad, Falkenberg;
~e. Goteborg, Malmo, Uppsala, Helsingborg, Lund.

153

dera(ia Rusii, Ucraina, (iirite din Caucaz:

e) Fe Se caracterizeaza prin dezvoltarea puternica a turismului cultural (numeroase
rnonumente istorice ~i de arta - mai ales in Moscova, Sankt Petersburg),
rJ1llz~e;rinturism balnear,. ~ariti~ ~i.montan (Muntii Caucaz - Vf. ~Ibrus 5642 m).
dac~. Turi~tii sunt atra~1 In pnnclpal de ora~e/e: Moscova (Fig. 113), Sankt
burg, Petrodvoret, Pu~kino - din Federa{ia Rusii, Kiev, Odessa - din
pete~ Tbilisi - Georgia, Erevan - Armenia, Baku - Azerbaidjan.
na
Ucral ,

Fig. III. Stockholm, Suedia

- Fin/anda:
- ora~ele : Helsinki, Turku, Savonnlina;
- statiuni: Tampere - sporturi de iarna;
- drumetii, sporturi de iarna: Laponia, Oistrictul Lacurilor.
d) Tiirile Europei Central- Estice,fiirii ie!jirela mare:
Principalele zone, obiective turistice sunt:
-Cehia: Praga ~i imprejurimile, Valea Vltavei, Carstul Ceh, statiunile
balneoclimatericedin vest: Karlovy Vary, Marianske Lazne;
-S/ovacia: Bratislava, masivul Tatra - statiuni montane: Tatranska Polianska,
Trstena;

Ungaria: Budapesta
Balat6nfured, Keszthely.

(Fig.

112),

Lacul

Balaton

statiuni

Si6fok,

Fig. 113. Moscova - Catedrala Vasi/i Blajenlii i Turnul Spaski

Principalele s/a{iuni ba/neare sunt localizate la poalele Muntilor Caucaz (pe

ramanordica):Peatigorsk, Kislovodsk,

Esentuki - in Federatia Rusa.

de atractie turistica oil reprezinta Ii/oralu/ Marii Negre.
Principalelestatiuni sunt: Odessa, Ialta, Alupka, Simeiz - Ucraina; Soci - Federatia
RUsa.

Un important pol

Fig. I] 2. Blldapesta - Palatul Parlamentuilli

154

]55

DATE ST A TISTICE

Grau (mil. tone/2004)

I. Federatia Rusa - 42,2
2. Franta - 39,6
3. Germania- 25,3
4. Turcia - 21,0
5. Ucraina - 20,2
6. Marea Britanie - 15,7
7. polonia - 9,5
8. Italia - 8,0
9. Romania - 7,7
10. Spania -7,2
Europa- 273,73 (total mondial 624, I0)
Orz(mil. tone/2004)
I. Federatia Rusa - 18,0
2. Germania - 13,0
3. Ucraina-II,I
4. Franta - 11,0
5. Spania - 10,6
6. Turcia - 9,0
7. Marea Britanie - 5,9
8. Danemarca - 3,7
9. Polonia - 3,5
10. Cehia - 2,3
Europa-106,2 (total mondiaI150,1)
Secara (mil. tone/2004)
1. Federatia Rusa - 4,4
2. Polonia - 4 I
3.

Germania

~3,8

4. Belarus - I 7
5. Ucraina- 1',5
6. Cehia - 0,28
7. Turcia - 0 28
8. Austria - 0,21
9. Lituania - 0,20
10. Spania-0,18
b
Romania - 0' 04
cu
ropa

- 17,86 (total

Floarea soarelui (mil. tone/2003)

1. Federatia Rusa - 4300
2. Ucraina - 3400
3. Romania - 1720
4. Franta - 1456
5. Ungaria-1119
6. Spania - 811
7. Bulgaria - 700
8. Turcia - 650
9. Serbia - 450
10. Republica Moldova - 360
Europa - 16009,2 (total mondial 26208,I)
Porumb (mil. tone/2004)
1. Franta - 15,7
2. Romania- 13,2
3. Italia - 11,3
4. Ungaria - 8,5
5. Ucraina - 6,9
6. Serbia - 6,3
7. Spania - 4,6
8. Gennania-4,1
9. Grecia - 2,3
Europa-91,2 (total mondiaI705,3)
Ovaz (mil. tone/2004)
I. Federatia Rusa - 5,50
2. Polonia - 1,46
3. Finlanda-I,25
4. Gennania-I,20
5. Suedia-I,IO
6. Spania - 1,04
7. Ucraina - 0,94
8. Belarus - 0,84
9. Marea Britanie - 0,65
10. Franta - 0,60
II. Romania - 0,50
Europa - 17,85 (total mondial 26,96)

mondial 19,54)

157

Cartofi (mil. tone/2004)

I. Federatia Rusa - 37,0
2. Ucraina - 19,5
3. Polonia - 15,0
4. Germania-13,0
5. Belarus - 8,5
6. Olanda - 7,4
7. Franta - 6,9
8. Marea Britanie - 6,0
9. Turcia - 4,8
10. Romania - 4,0
Europa - 145,2 (total mondial 328,9)
Sfecla de zahar (mii tone/2004)
I. Franta - 29419,0
2. Germania - 25486,7
3. Federatia Rusa - 18500,0
4. Turcia - 13965,0
5. Federatia Rusa - 1900,0
6. Germania - 1600,0
7. Ucraina - 850,0
8. Romania - 810,0
9. Ungaria - 680,0
10. Spania-641,0
Europa - 19348,I
Mere (mil. tone/2004)
I. Polonia - 2500,0
2. Franta - 2400,0
3. Turcia - 2300,0
4. Italia - 2012,0
5. Federatia Rusa - 1900,0
6. Germania - 1600,
7. Ucraina - 850,0
8. Romania - 810,0
9. Ungaria - 680,0
10. Spania - 614,0
Europa - 19348,I
Pere (mil. tone/2004)
I. Italia - 820,0
2. Germania - 500,0
3. Turcia - 330,0
4. Franta - 240,0
5. OIanda - 180,0
6. Belgia - 170,0
7. Ucraina-150,0
8. Portugalia - 129,0
9. Austria - 104,0
10. Romania - 103,0
Europa - 3929,8
158

Legume (mil. tone/2004)

I. Turcia-23,7
2. Federatia Rusa - 15 7
3. ltalia-15,7
'
4. Spania - 12,I
5. Franta - 8,5
6. Ucraina - 5,7
7. Polonia - 4,9
8. Romania - 4,2
9. Grecia - 4,0
10.Olanda-3,7

'ne (mil. capete/2004)

lJov11 Federatia Rusa - 24,7
2' Franta - 19,2
3' Germania-13,9
4' Marea Britanie - 10,5
5' Turcia - 9,8
6' Ucraina -7,7
7: Irlanda - 6,8
8. Italia - 6,7
9. Spania - 6,5
10. polonia - 5,5
Romania - 3,2

Europa - 120,33 (total mondial- 855,07)

Eur~p~'- 147,7 (total mondial- 1334,5)

Branzeturi (mil. tone/2004)

1. Germania - 1852,0
2. Franta - 1839,5
3. ltalia - 1320,I
4. Olanda - 670,0
5. Polonia - 520,0
6. Federatia Rusa - 483,0
7. Marea Britanie - 370,0
8. Danemarca - 335,0
9. Grecia - 246,6
10. Spania - 197,6
... Romania - 37,9
Europa - 9672,3 (total mondial -17824, I)

Prune (mil. tone/2004)

I. Serbia - 600,0
2. Romania - 550,0
3. Germania - 450,0
4. Franta - 250,0
5. Turcia - 205,0
6. Spania - 178,0
7. ltalia - 173,0
8. Federatia Rusa - 160,0
9. Ucraina - 130,0
10. Polonia - 110,0
Europa - 3285,62

porcine (mil. capete/2004)

I. Germania - 26,5
2. Spania - 24,0
3. polonia - 18,I
4. Federatia Rusa - 16,0
5. Franta - 15,2
6. Danemarca - 13,3
7. OIanda - 11,2
8. Italia - 9,2
9. Ucraina -7,3
10. Belgia - 6,4
Romania - 5,I
Europa- 193,2(total mondial - 951,8)

Lapte (mil. tone/2004)

I. Federatia Rusa - 31, I
2. Germania - 28,0
3. Franta - 25,0
4. Marea Britanie - 14,6
5. Ucraina - 14,0
6. Polonia - 12,4
7. ltalia - 12,0
8. Olanda - 10,7
9. Turcia- 8,1
10. Spania - 7, I
II. Romania - 6,0
Europa - 215,0 (total mondial - 613,4)

Struguri (mil. tone/2003)

I. ltalia - 7,48
2. Spania - 6,48
3. Franta - 6,17
4. Turcia - 3,65
5. Germania- 1,42
6. Grecia - 1,2
7. Romania - I,07
8. Portugalia - 0,9
9. Rep. Moldova - 0,66
10. Ungaria - 0,56
Total mondial - 60,8

Ovine(mil. capete/2004)
I. Marea Britanie - 35,5
2. Turcia - 25,0
3. Spania - 24,0
4. Federatia Rusa - 14,5
5. Grecia - 9,0
6. Franta - 8,9
7. Italia - 8,0
8. Romania - 7,5
9. Portugalia - 5,5
10. Irlanda- 4 8
E
'
uropa- 162,7 (total mondial- 1038,8)

Miere (miitone/2004)
I. Turcia-75,0
2. Ucraina- 54,0
3. FederatiaRusa- 52,0
4. Spania- 36,0
.5. Germania- 16,0
6. Ungaria- 16,0
7. Franta- 15,0
8. Grecia- 15,0
9. Romania-14,5
10. Polonia- 11,0
Europa- 379,9(totalmondial- 1309,6)

Citrice (mil.tonel2004)
I. Spania- 6095,0
2. ltalia- 2950,4
3. Turcia- 2408,0
4. Grecia- 1227,0
5. portugalia- 362,0
6. Cipru- 132,0
7. Franta- 24,5
8. Croatia- 14,4
9. Serbia- 3,5
10. Albania- 2,2
.

094,5)

Europa _ 13088,2 (total mondlal 108

..

Caprine (mil. capete/2004)

I. Turcia - 6700 0
2. Grecia - 5362:0
3. Spania - 3000,0
4. Federatia Rusa - 2344,0
5. Franta - 1250,0
6. Albania - 1025 0
7. Italia - 961,0 '
~. Ucraina - 960,0
I' Bulgaria - 800,0
:UroO. Romania - 665,0
pa - 25000,4 (total mondial 780099,9)

Pescuit (mii tone/2002)

I. FederatiaRusa- 3333,6
2. Norvegia - 3297,1
3. Islanda - 2133,2
4. Danemarca-1474,1
5. Spania - 1176,4
6. Franta - 869,8
7. Marea Britanie - 869,0
8. Ins. Feroe - 540,9
9. Olanda-518,5
10. Italia - 435 8
...Romania- 16,2(totalmondial-132989,2)
159

Energie
I.
2.
3.

electrica (mid. kWh/2003)

Federatia Rusa - 912,0
Germania - 597,0
Franta - 567,0
4. MareaBritanie- 395,0
5. Italia - 293,0
6. Spania - 262,0
7. Ucraina-180,0
8. Polonia - 152,0
9. Turcia-141,0
10. Suedia - 137,0
Romania - 57,0

Gaze naturale (mid. m3/2003)

I. Federatia Rusa - 608,3
2. Marea Britanie - 108,4
3. Norvegia - 76,8
4. Olanda - 73,I
5. Germania - 22,3
6. Ucraina-19,5
7. Italia-13,7
8. Romania - 12,3
9. Danemarca - 8,5
HuiU\(mil. tone/2002)
1. Federatia Rusa - 188
2. Polonia - 100
3. Ucraina - 57
4. Cehia - 63,3
5. Marea Britanie - 28,2
6. Germania - 27,7
7. Spania - 13,3
Fier - minereu ~iconcentrate (mii tone/2ooI)
1. Brazi/ia - 139400
2. Austra/ia-109152
3. China -107326
Federatia Rusa - 48103
Ucraina - 31947
Suedia-12811
Romania - 76
Cupru
1.
2.
3.
4.
5.
6.

rafinat (mii tone/2002)

Federatia Rusa - 855
Germania - 696
Polonia - 509
Belgia-418
Spania - 312
Suedia - 224

Romania - II
160

Energie at?mo-ele~trica (blocuriirI

functiune
~Iputere
I. Franta
- 59mstalata
- 63073MW/2003
2. Federatia Rusa - 30 - 20793
3. Marea Britanie - 27 - 12052
4. Germania - 18- 20643
5. Ucraina -13 - 11207
6. Suedia - II - 9432
7. Spania-9-7574
8. Belgia - 7 - 5760
9. Cehia - 6 - 3468
10. Siovacia - 6 - 2408
II. Elvetia - 5 - 3200
Romania - I - 655
Petrol brut (mil. tone/2003)
1. Federatia Rusa - 419,0
2. Norvegia - 151,0
3. Marea Britanie - 106,0
4. Danemarea - 18,2
5. Romania - 5,7
6. Italia - 5,5
7. Ucraina - 4,6
8. Germania - 3,8
9. Olanda - 3,1
10. Turcia - 2,3
Carbune brun ~ilignit (mil. tone/2002)
1. Germania- 181,7
2. Federatia Rusa - 70,9
3. Greeia - 68,0
4. Polonia - 59,2
5. Tureia - 51,0
6. Serbia - 31,9
7. Romania - 30,4
8. Bulgaria - 25,6
9. Ungaria - 12,8
10. Estonia - 11,7

Uraniu (tone/2002)
I. FederatiaRusa- 2900
2. Ueraina- 800
3. Cehia- 465
4. Germania- 212
5. Romania- 90
6. Spania-37
7. Franta- 20
8. Ungaria- 10

atel (mil. tone/2.004)

I. Federat1aRusa - 64,3
2. Germania - 46,4
3. Ucraina- 38,7
4. Italia - 28,3
5. Franta - 20,8
6. Turcia - 20,5
7. Spania-17,7
8. Marea Britanie - 13,8
9. Belgia - 11,7
10. polonia - 10,6
Romania - 5,7

Zinc(miitone/2003)
I. Irlanda- 250,0
2. Suedia- 186,9
3. polonia- 150,0
4. FederatiaRusa- 125,0
5. Spania- 70,0
6. Finlanda- 38,9
7. Romania- 25,0
8. Grecia- 20,0
9. Bulgaria- 13,0
10. Macedonia- 2,5
Autoturisme (mii buc./2003)
I. Germania - 5145
2. Franta - 3220
3. Spania - 2399
4. Marea Britanie - 1657
5. Italia - 1026
6. Federatia Rusa - 1010
7. Belgia -792
8. Cehia - 436
9. Polonia - 285
10. Portugalia - 166
Romania - 76
Frigidere (mil. bue. / 2000)
I. Italia - 6 9
2. Germani~ -2 7
3. Tureia-24'
4. Spania - 2',1
5. Federatia Rusa - I, I
6. Ungaria - 0,9
l' 7. Slovenia - 0,8
Olalproductie mondiala - 71000

FontA (mil. tone/2004

I. Federatia Rusa - 50,3
2. Ucraina - 31,0
3. Germania - 30,0
4. Franta - 13,2
5. Italia - 10,6
6. Marea Britanie - 10,2
7. Belgia- 8,2
8. Polonia - 6,04
9. Olanda-6,03
10. Turcia - 5,8
Romania - 4,5
Aluminiu (mii tone/2003)
I. Federatia Rusa - 3400,0
2. Germania - 1272,0
3. Norvegia - 1150,0
4. ltalia - 780,0
5. Spania - 598,0
6. Marea Britanie - 579,0
7. Franta - 430,0
8. Olanda - 404,0
Nave comerciale (in constructie, mii
t.r.b/2001)
1. Germania - 1077,0
2. Polonia - 542,0
3. ltalia - 533,0
4. Croatia - 494,0
5. Danemarea - 417,0
6. Finlanda - 393,0
7. Franta - 330,0
8. Spania - 263,0
9.' Romania - 220,0
10. Norvegia - 160,3
Televizoare (mil. bue. /2001)
I. Tureia - 8,0
2. Polonia - 7,7
3. Franta - 4,2
4. Spania-4,1
5. Ungaria - 3,2
6. Germania - 1,5
7. Italia - 1,2
8. Cehia- 1,1
9. Federatia Rusa - 1,0

161

Cauciuc
I.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

sintetic (mii tone/2000)

Federatia Rusa - 837,2
Gennania - 828,0
Franta - 669,2
Belgia - 327,0
Marea Britanie - 285,7
Italia - 285,7
Olanda-188,0
Polonia - 102,0
Spania - 92,0
Cehia - 88,0
Romania - 25,0

Soda calcinata (mii tone/2003)

I. Federatia Rusa - 2400
2. Gennania - 1400
3. Franta - 1000
4. Italia - 1000
5. Marea Britanie - 1000
6. Polonia - 1000
7. Bulgaria - 800
8. Ucraina - 650
9. Turcia - 600
10. Romania - 500
II. Spania - 500
Total mondial- 37800
ingra~aminte azotoase (mii tone/2002)
I. Federatia Rusa - 60 II ,4
2. Ucraina - 2313,5
3. Polonia - 1176,7
4. Olanda - 1068,0
5. Gennania-1013,3
6. Franta - 1000,0
7. Belgia-Luxemburg -830,0
8. Romania - 806, I
9. Turcia - 634,4
10. Belarus - 626,0
Europa - 20995,7 (total mondial- 87206,0)
Anvelope (mil. buc/2002)
I. Gennania - 69,0
2. Franta - 67,0
3. Federatia Rusa - 35,8
4. Italia - 31,6
5. Marea Britanie - 25,I
6. Polonia - 21,4
7. Turcia - 17,3
8. Cehia - 14,7
9. Romania -7,36
162

Amoniac (mii tone/2003)

I. Federatia Rusa - 9100
2. Ucraina - 3900
3. Germania - 2803
4. Polonia - 1906
5. Olanda - 1750
6. Romania - 1180
7. Franta-1153
8. Marea Britanie - 1044
9. Belgia - 874
10. Belarus - 765
Total mondial- 109000
Fibre artificiale ~isintetice (mii tone/20QI)
1. Federatia Rusa - 43,0
2. Italia - 16,0
3. Ucraina - 16,0
4. Belarus - 12,0
5. Bulgaria - 12,0
6. Cehia - 7,6
7. Lituania - 5,5
8. Slovacia - 2,9
Ciment hidraulic (mii tone/2003)
I. Spania - 42000
2. Federatia Rusa - 41000
3. Italia - 38000
4. Turcia -33000
5. Gennania - 30000
6. Franta - 20000
7. Grecia - 16000
8. Marea Britanie - 12000
9. Polonia -12000
10. Portugalia - 10000
.., Romania - 5700
Total mondial - 1 950 000
Lemn pentru industrializare (mil.m3/2004)
I. Federatia Rusa - 121,8
2. Elvetia - 61,4
3. Finlanda - 49,2
4. Gennania - 45,2
5. Franta - 33,9
6. Spania - 14,07
7. Austria - 13,72
8. Cehia - 13,53
9. Romania - 11,56
10. Turcia - 10,73
.
875 J)
Europa _ 499,06 (total mondtal- 15 '

restea (mil. m3/2004)

Cbe I. Federatia Rusa - 20,15
2. Gennania - 17,6
3. Suedia - 16,8
4. Finlanda - 13,4
5. Austria - 10,5
6. Franta - 9,6
7. Turcia-5,6
8. Romania - 4,2
9. Cehia - 3,8
10. Spania - 3,6
Europa- 137,7 (total mondial- 402,0)
lIartie (mii tone/2003)
\. Gennania - 19,3
2. Finlanda-13,06
3. Suedia- 11,1
4. Franta - 9,9
5. Italia - 9,4
6. Marea Britanie - 6,5
7. Federatia Rusa - 6,4
8. Spania - 5,4
9. Austria - 4,6
10. Olanda - 3,3
II. Polonia - 2,5
Romania - 0,44
Europa- 105,9 (total mondial- 328,1)
Zahiir (mil. tone/2004)
I. Franta - 4,3
2. Gennania - 4 I
3. FederatiaRu;a-2,1
4. Polonia - 2 0
5. Turcia - 1,8
6. Ucraina - 1,6
7. Marea Britanie - 1,5
8. Italia - I I
9. Olanda -.:I , I
Vin(mil. tone/2004)
1. Franta - 4,7
2. Spania - 4,6
3. Italia - 4 4
4. Gennani~ - I 0
5. Portugalia - 0,6
6. Romania - 0 5
7. Grecia - 0,4 ,
8. Ungaria - 0,4
9. Federatia Rusa - 0,4
10. Austria - 02
,

Tigari (mId. buc/2003)

I. Federatia Rusa - 380
2. Gennania - 211
3. Turcia - 134
4. Marea Britanie - 130
5. OIanda - 126
Here (mil. tone/2003)
1. Gennania - 10,0
2. Federatia Rusa -7,2
3. Marea Britanie - 5,5
4. Polonia - 2,8
5. Spania - 2,5
6. Olanda - 2,2
7. Cehia - 1,8
8. Ucraina - 1,6
9. Franta - 1,5
Turism international (mil. turi~ti/2003)
1. Franta - 75,0
2. Spania - 51,8
3. Italia - 39,6
4. Marea Britanie - 24,7
5. Austria - 19,I
6. Gennania - 18,4
7. Ungaria-15,7
8. Grecia-14,0
9. Polonia-13,7
10. Turcia - 13,3
II. Portugalia - 11,6
12. Olanda-9,2
13. Federatia Rusa - 8,0
14. Suedia-7,6
15. Croatia - 7,4
16. Belgia - 6,7
17. Romania - 6,6
18. Elvetia - 6,5
19. Irlanda - 6,4
20. Ucraina - 6,3
21. Cehia-5,1
Turism international (incasan mId. $ /2003)
1. Spania - 41,8
2. Franta - 37,0
3. Italia - 31,2
4. Gennania - 23,0
5. Marea Britanie - 22,7
6. Austria - 14,1
7. Turcia- 13,2
8. Grecia - 10 7
9. EIvetia- 9,3
10. Olanda - 9,2
163

Camere
I.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

hotel (mii / 200 I)

Italia - 976
Gennania - 885
Spania - 677
Franta - 600
Marea Britanie - 553
Grecia - 317
Austria - 310
Federatia Rusa - 182

Comert exterior - importuri (mid. $

/2003)
I. Gennania - 583,0
2. Marea Britanie - 363,6
3. Franta - 339,9
4. Italia - 271,1
5. Olanda - 217,7
6. Spania - 197,I
7. Belgia - 173,0
8. Elvetia - 102,2
9. Suedia - 83,2
10. Austria - 81,5
Comert
I.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

exterior - importuri (mid. $ /2003)

Gennania - 696,9
Franta - 346,5
Marea Britanie - 304,5
Italia - 278, I
Olanda - 253,2
Belgia - 182,9
Spania-159,4
Federatia Rusa - 134,4
Suedia - 102,8

Statele de origine a investitiilor directe in

strainatate (mid. $ /2002)
I. Belgia-Luxemburg - 167,3
2. Franta - 62,5
3. Marea Britanie - 39,7
4. Olanda - 26,2
5. Gennania - 24,5
6. Spania - 18,4
7. Italia-17,1
8. Elvetia - 11,7

164

State primitoare de investitii directe

(mid. $ /2002)
I. Belgia-Luxemburg - 143,9
2. Franta - 51,5
3. Gennania - 38,0
4. Olanda-39,1
5. Marea Britanie - 24,9
6. Spania - 21,1
7. Irlanda-19,0
Porturi maritime (trafic-mil. tone/2003)
I. Rotterdam (Olanda) - 322,I
2. Antwerpen/Anvers(Belgia)- 131 6
3. Hamburg(Germania) - 98,3 '
4. Marseille (Franta) - 92,3
5. Amsterdam (Olanda) -70,4
6. Le Havre (Franta) - 68,12
7. Grimsby/lmmingham (M.Britanie)
- 52,23
8. Genova (Italia) - 51,57
9. Londra(MareaBritanie)- 51,18
10. Tees and Hartlepool (M.Brit.)50,45
Autovehicule in circulatie (mil. buc.l2002)
I. Gennania - 44,6
2. Italia - 33,7
3. Marea Britanie - 29,3
4. Franta - 29,I
5. Federatia Rusa - 21,I
6. Spania - 18,3
7. Polonia - 10,8
8. Olanda - 6,7
9. Belgia-4,7
10. Suedia - 4,0
II. Austria - 3,9
12. Portugalia - 3,8
13. Grecia-3,6
14. Romania - 3,2

priPcipalele companii vest-europene

dllpa cifra .d.eafaceri (mid. Euro/2002)
I. Bntlsh Petroleum(MareaBrit.)181,6
2. Daimler-Chrysler (Gennania) 149,5
3. Royal Dutch (Olanda) - 113,2
4. Totalfina Elf (Franta) - 102,5
5. Volkswagen (Germania) - 86,9
6. Siemens (Germania) - 84,0
7. Nestle (Elvetia) - 61,4
8. Fiat (Italia) - 55,6
9. Peugeot-Citroen (Franta) - 54,4
10. Unilever (Olanda) - 48, I
II. ENI (Italia) - 47,9
12. RWE (Germania) - 43,4
13. EON (Germania) - 37,0
14. Thyssen-Krupp (Germania) - 36,6
15. Repsol (Spania) - 36,4
16. Renault (Franta) - 36,3
17. Statoil (Olanda) - 33,5
18. Glaxo Smithkline (Marea Britanie)
-32,5
19. BASF (Germania) - 32,2
20. Philips (Olanda) - 31,8
21. Olivetti (Italia) - 31,4
22. Saint Gobain (Franta) - 30,2
23. Nokia (Finlanda) - 30,0
24. ENEL (Italia) - 29,9
25. EADS (Franta) - 29,9

Principalele banci europene

(active+valuta, mld.l2002)
I. UBS AG, ZUrich- 852,190
2. Allianz AG, MUnchen- 850,356
3. Deutsche Bank, Frankfurt791,674
4. HSBC Holdings, Londra757,406
5. ING Group NV, Amsterdam751,111
6. BNP Paribas, Paris - 744,627
7. Bayerische Hypo- und
Vereinsbanken AG, MUnchen704,626
8. Credit Suisse Group, ZUrich682,602
9. Royal Bank of Scotland Group,
Edinburgh - 663,279
10. Barclays PLC, Londra - 648,807

165