Sunteți pe pagina 1din 2

Schema bloc a cii comune imaginesunet dintr-un receptor TV

Principalele funcii ale cii comune imaginesunet dintr-un receptor TV sunt:


- selectarea canalului TV dorit; schimbarea de frecven din radiofrecven in frecven intermediar;
- realizarea formei caracteristicii de selectivitate global a receptorului TV; amplificarea semnalului
TV;
- extragerea semnalului video complex de culoare i a semnalului audio modulat MF pe frecvena de 6,5
MHz, respectiv 5,5 MHz; reglajul automat al amplificrii (RAA) i controlul automat al frecvenei de acord
(CAF).

Fig 1 schema simplificata a caii imagine sunet


Principalele blocuri ale cii comune imaginesunet sunt: selectorul de canale, amplificatorul de
frecven intermediar i demodulatorul video.
Blocul funcional denumit selector de canale este format din amplificatorul de radiofrecven, ARF,
schimbtorul de frecven, SF, i oscilatorul local, OL. Semnalul captat de anten (semnal RF-MA cu semnal
video SVCC i semnal RF-MF cu semnal audio) este amplificat in radiofrecven i apoi se face translatarea
spectrului semnalului din radiofrecven (RF) in frecven intermediar (FI). Cu ajutorul frecvenei de acord, fo
, specific fiecrui canal TV, generat de oscilatorul local, se asigur i selectarea semnalului canalului TV
dorit, din multitudinea semnalelor captate de antena de recepie.
Amplificatorul de radiofrecven, fiind un amplificator de band larg (lucreaz, de exemplu, in banda
de FIF, de la 48,5 MHz pan la 230 MHz, sau in banda de UIF, de la 470 MHz pan la 960 MHz), pentru a
funciona stabil amplificarea lui nu este prea mare. Din acest motiv se impune schimbarea de frecven, ce
const in extragerea semnalelor SVCC i audio de pe purttoarele de radiofrecven, fpi i, respectiv, fps, i
plasarea lor pe noi purttoare, a cror frecvene nu se modific cu acordul receptorului, numite frecvena
intermediar imagine, fii, respectiv, frecvena intermediar sunet, fis. Cu alte cuvinte, oricare ar fi canalul
selectat, semnalul de televiziune se regsete intr-o band de frecvene bine precizat, 30.40 MHz, numit
band de frecvene intermediare. In aceste condiii, amplificatorul de frecven intermediar, AFI, devine un
amplificator de band ingust, caracterizat prin amplificare mare i stabil.
Schimbarea de frecven are loc conform cu relaiile:
mf0nfpi , respectiv, mf0 nfps
unde fo este frecvena de acord a oscilatorului local, fpi frecvena purttoare imagine a canalului recepionat,
fps frecvena purttoare sunet, iar m, n = 1, 2, ... .
Dintre aceste componente, prezint interes:

(1)

unde fii i fis sunt frecvenele intermediare imagine, respectiv, sunet, precum i omponentele care satisfac
relaia:

(2)
unde fp este frecvena purttoare a unui semnal parazit recepionat, iar fi este frecvena intermediar
corespunztoare. Toate aceste componente se gsesc in domeniul de frecvene intermediare, adic in banda
30.40 MHz.
Etajul demodulator video realizeaz extragerea semnalul video complex de culoare printr-o demodulare
sincron de produs.
In figura 2 sunt prezentate spectrele de frecvene ale semnalelor la ieirea blocurilor din calea comun
imaginesunet al receptorului TV. Pentru exemplificare, s-a avut in vedere acordul receptorului TV pentru
selectarea canalului 9 din banda III FIF, definit prin parametrii:
lrgimea de band 198.206 MHz;
purttoarea de imagine fpi = 199,25 MHz;
purttoarea de sunet fps = 205,75 MHz.

Fig 2 Spectrele de frecvente ale semnalelor la iesirea blocurilor din calea comuna imagie-sunet al
receptorului yv
La recepie, canalul TV selectat este translatat din banda de radiofrecven (RF) in banda de frecvene
intermediare (FI), in vederea prelucrrii semnalului i demodulrii video (VF). Spre exemplu, pentru recepia
canalului 9, adic a frecvenelor purttoare de imagine, fpi = 199,25 MHz, i de sunet, fps = 205,75 MHz,
impreun cu benzile laterale corespunztoare, se regleaz frecvena oscilatorului local la valoarea de acord fo =
238,15 MHz, pentru care prin schimbarea de frecven sunt indeplinite relaiile (1), menionate in figura 2.
Banda de frecvene intermediare, comun tuturor canalelor recepionate, definit prin parametrii:
frecvena intermediar imagine fii = 38,9 MHz;
frecvena intermediar sunet fis = 32,4 MHz;
lrgimea de band 32,15.40,15 MHz, cu spectrul inversat.
Un dezavantaj major al schimbrii de frecven este legat de recepia nedorit a semnalelor a cror frecvene
sunt situate, in raport cu frecvena oscilatorului local, simetric fa de banda de frecvene a canalului
recepionat. Aceste frecvene sunt cunoscute sub numele de frecvene oglind, ca, spre exemplu, semnalul cu
frecvena fp, menionat in figura 2. Prin schimbarea de frecven, definit prin relaia (2), semnalul parazit de
frecvena fp este translatat, de asemenea, in banda de frecvene intermediare, rezultand recepia nedorit a lui
simultan cu recepia canalului 9 TV. Acest motiv justific prezena benzilor de frecvene libere intre benzile de
frecvene TV alocate in Europa.