ARHITECTURA SI GEOGRAFIE SACRA.

MIRCEA ELIADE SI REDESCOPERIREA

SACRULUI DE PAUL BARBANEAGRA
Puteti achizitiona aceasta carte de la CARTI REGALE
Telefon: 0746.407.499, 0724.942.514
www.cartiregale.ro
Autor(i): Paul Barbaneagra
Editura: Polirom
Anul apariiei: 2000
Pagini: 274 (11 x 17 cm)
Pre: 30 lei
DESCRIERE:
Considerat in context larg, volumul Arhitectura si geografie sacra. Mircea Eliade si
redescoperirea sacrului nu este un inedit absolut. Intre copertele acestei carti se afla textul
a douasprezece filme documentare, apartinind aceleiasi serii (Arhitectura...), si a unuia
separat (Mircea Eliade...), toate realizate de cineastul (de origine romana, dar stabilit din
1964 in Franta) Paul Barbaneagra. Desi este vorba in cazul pe care il discutam de scriptul unor documentare, si nu al unui film artistic, unul din factorii care au avut un cuvint de
spus in publicarea lui trebuie sa fi fost receptarea extrem de favorabila de care s-au
bucurat peliculele (cel putin in Franta). Cuvintul inainte al cartii de fata (semnat de
Marcel Tolcea) si Dosarul de presa care figureaza, de asemenea, in cuprinsul ei sprijina
aceasta conjectura. In sectiunea intitulata Un succes de public si de critica din Cuvint
inainte sint trecute in revista publicatiile care au intimpinat cu superlative seria
Arhitectura si geografie sacra, titlurile care vorbesc de la sine ale articolelor despre
aceeasi serie si premiile acordate lui Barbaneagra de forurile de specialitate. In Dosarul
de presa, spicuiri din cronici publicate de Figaro Magazine, Minute, Le Quotidien de
Paris, Le Figaro, Le Nouvel Observateur, Aurores schiteaza pentru cineast si creatiile sale
un portret elogios.
Si totusi, acest volum are drept miza declarata tocmai amendarea receptarii initiale a
documentarelor, mai bine zis nuantarea ei printr-o hermeneutica tihnita aplicata
textului. Pentru publicul romanesc care s-a intilnit deja cu filmele lui Barbaneagra in
1995, cind TVR1 le-a difuzat de-a lungul a 13 duminici , aceasta carte este un fericit
prilej de a zabovi mai in tihna asupra unor reflectii despre o lume plina de semne divine.
isi incheie Marcel Tolcea Cuvintul inainte. Pe care il incepuse prin a explica felul in care
segregarea comentariului de imagine serveste unei meditatii focalizate pe ideologia
textului, neobstructionate de cadrele surprinse de camera de filmat. Pe scurt, Arhitectura
si geografie sacra... incearca, prin schimbarea modalitatii receptarii (telespectatorul
devine lector), aducerea in prim-plan a unui ansamblu de idei.
Numai ca, daca script-ul are o autonomie ideatica, pe care pagina o pune mai bine in

evidenta, Paul Barbaneagra, care semneaza (singur sau in colaborare cu Jean Phaure,
Fernand Schwarz, Simion Macovei si Th. Cazaban) comentariul, nu are autonomie
ideatica. Viziunea lui Barbaneagra se revendica, asa cum el insusi tine sa sublinieze, asa
cum Marcel Tolcea mentioneaza, de la Ren Gunon si Mircea Eliade (in principal). In
raport cu gindirea celor doi, demersul lui Barbaneagra nu este inovativ, ci mai degraba
aplicativ, ilustrativ, particularizant. Versaillesul, Teotihuacanul, Egiptul sau Parisul sint
vazute, intelese si comentate de cineast prin intermediul conceptelor lansate de Gunon
sau Eliade, precum Traditia Primordiala, camuflarea sacrului in profan etc.
Astfel se face ca, in lipsa laturii ilustrative pe care o dobindea prin colaborare cu
imaginea, textul risca sa devina in unele locuri un fel de Mircea Eliade/ Ren Gunon pe
scurt sau pentru toti. Pe de alta parte, se schimba si marea surpriza de a descoperi intre
religii similitudini si complementaritati pe care telespectatorul o putea avea. Din cauza
proximitatii temporale pe care o dobindesc intre ele la lectura script-urile documentarelor
din serie, revelatia asemanarilor dintre semnificatiile sacre ale siturilor gliseaza de prea
multe ori in recurenta suparatoare. In aceste conditii, textul pe care il citim devine o
repetitie obsedanta a unor idei de ceva timp cunoscute cititorilor romani.
Analizat din perspectiva omului de litere, script-ul documentarelor lui Barbaneagra apare
ca o mixtura de narativitate si lirism. Prima este asigurata de incursiunile in mitologiile
atasate diferitelor situri avute in vedere. Lirismul se datoreaza personificarilor abundente
si metaforismului, precum in fragmentul urmator:
Pe cind noaptea se asterne, Parisul viseaza si, privind spre origini, pare a-si cauta obirsia
si izvoarele... Noapte de noapte, o parte din cetate si spiritele sale ocrotitoare, inaltind o
ruga, aluneca spre rasarit in intimpinarea zorilor.
Asemenea unei nave amiral in fruntea tuturor celorlalte corabii ale Parisului, Notre-Dame
pluteste zi si noapte spre Orient, adica spre radacinile creatiei, suind pe firul Senei si al
Timpului. (p. 180)
Prin transformarea intr-o carte, script-ul de la Arhitectura si geografie sacra retine forta
convingerii lui Paul Barbaneagra ca lumii trebuie sa i se re-cunoasca dimensiunea sacra.
In acelasi timp insa, si cumva in contradictie cu asteptarile celor care s-au ocupat de
aparitia volumului de fata, aceasta metamorfoza are si efecte negative asupra textului.
Printre acestea se numara evidentierea repetitiilor formale si dobindirea unui caracter de
popularizare neproblematizanta a ideilor lui Gunon si Eliade.
Trebuie semnalata in incheiere calitatea incontestabila a aparatului critic ce insoteste
volumul. Cuvintul inainte, alcatuit din trei sectiuni, Succinta prezentare a operei si
biografiei lui Ren Gunon, Ce inseamna Arhitectura si geografie sacra, Un succes de
public si de critica, se distinge prin incercarea de a preveni eventualele critici la adresa
cartii. Iar glosarul de termeni, care in principiu urmareste familiarizarea lectorului cu
unele concepte folosite de Gunon, se remarca prin multiplele trimiteri bibliografice si la
alti autori, romani sau straini.

Cuprins
Arhitectura si geografie sacra

Versailles, palatul-templu al Regelui-Soare

Muntele Saint-Michel si Arhanghelul-lumina
Notre-Dame de Paris, rozasa a lumii
Teotihuacan, capitala mitica a vechiului Mexic
Sarpele cu pene si popoarele celui de-al cincilea Soare
Delfi, centrul lumii grecesti
Egiptul, oglinda a cerului
Faraonul, rege-preot al Egiptului antic
Reims, catedrala incoronarii sacre
Osiris, zeu al reinvierii
Templul grec, leagan al lumii moderne
Paris, arca a timpului

Mircea Eliade si redescoperirea sacrului

Cartea este in stare foarte buna, nefolosita

Ne gasiti si pe Facebook: www.facebook.com/carti.regale