Cel mai mare dramaturg al Renaterii este Shakespeare, ale crui comedii i tragedii, mbinare

de real ifantastic, rmn creaii nentrecute n literatura universal.n teatru apar noi piese
ptrunse de idei umaniste. Jocul actorilor se deosebea prin for epic i pasiune.Trsturile
distinctive ale artei teatrale din perioada Renaterii care determinau caracterul ei realist, erau:
reflectareacontradiciilor din realitatea nconjurtoare, valorificarea tradiiilor artei populare,
patosul viguros, mbinarea tra-gicului cu comicul.n epoca Renaterii a nceput profesionalizarea
teatrului, a luat fiin teoria dramaturgiei i artei actoriceti,
au fost zidite primele edificii de teatru. Arta
teatral din epoca Renaterii a atins o nalt dezvoltare n Italia, Spania,Anglia. Cea mai
valoroas realizare a teatrului italian a fost comedia del'arte (sec. XVI). n dramaturgia
luiServantes i Lope de Vega s-a realizat ntr-o msur considerabil o sintez a teatrului
popular i a dramei literare.Teatrul epocii Renaterii a atins cea mai mare perfeciune n creaia
Iui Shakespeare, ale crui drame, ca i cele ale"renaterii franceze", au fost elogiate de
M. Eminescu i contrapuse teatrului melodramic al timpului su.Unul din fenomenele cele mai
tipice n muzic din epoca Renaterii a fost dezvoltarea vertiginoas agenurilor muzicii laice, ca
frotolele, canonetele, vilanelele - n Italia; cntecul popular (chanson) n Frana; romansero - n Spania; baladele - n Anglia, caracterizate prin coninutul lor umanist
i expresivitatea pitoreasc, prin influena exercitat de muzica popular.
Una din realizrile de vrf ale artei muzicale dramatice a fost apariia operei n Italia, Spania,
Anglia,
Polonia. Apare "stilul sever" al polifoniei, considerat i pn astzi o treapt valoroas n istoria
polifoniei, apar coli polifonice naionale. Ele contribuie la naterea uneia dintre cele mai nalte
forme contrapunctice- fuga.Melodiile devin fluide, cantabile, bazate pe nsuirile muzicii
populare.
nflorete muzica instrumental, care lrgete mijloacele de expresie a instrumentelor cu
claviatur (orga,clavicordul, clavesinul), ale celor cu arcu (vioara, viola, lira).
Epoca Renaterii s-a ncheiat cu apariia unui stil independent-al muzicii de camer. Tendina
spreomofonie i sporirea vdit a rolului, pe care l capt modurile major i minor, duc la
crearea unor noi genurimuzicale: opera, cantata, oratoriul, cntecul pentru o voce. Datorit
dezvoltrii teoriei i esteticii muzicale au fostelaborate studii referitoare la notaia muzical,
alteraia modurilor, transpoziie, polifonie i acordajul instrumentelor.
Aceast perioad distinct de mare eficien cultural na fost scutit de mari contradicii. Dac muliumaniti au militat pentru pace, totui rzboaele
au continuat n forme mult mai variate i deose
bit de sngeroase.
Dac adevrul a fost cutat i dezvluit n filosofie, tiin sau art, Biserica a fost atunci un
teribil opozant fa de
tot ce era nou, fa de tot ce nsemna gndire liber, tiinific, reprimnd sever tot ceea ce se
considera a fi contrar intereselor sale. n chiar apogeul su, Renaterea a cunoscut o intoleran
ce fcea ca rugurile s mistuie nedrept pe unii dintre
cei mai valoroi reprezentani ai umanitii: G. Bruno, Miguel ervet . a.
ntr-o astfel de atmosfer n care demnitatea omenescului, adevrul sau alte valori erau pltite
cu jertfa suprem, cuatt mai mare ne apare astzi meritul acestor titani, ce au trit i creat n
Renatere. Majoritatea acestor reprezentani ai geniului uman nau dat napoi n faa misiunii nobile de a cunoate autentic realitatea i prin cunoatere i
aciunes se ridice pe noi trepte att ei, ct i ntreaga omenire. Prin ei s-au

instituit n lumea noastr valori inestimabile, pietre de temelie n domeniul creaiei culturale
fr de care demnitatea omenescului, ca i progresul socio-uman, s-ar fi realizat cu i mai mare
greutate.
3. Umanismul de tip renascentist i promovarea individualismului
Baza ideologic a culturii renascentiste o constituie umanismul, concepia laico-raionalist
despre lume.Ea reflect doar parial interesele i strile de spirit ale vrfurilor sociale, fiind prin
esena sa o concepiedemocratic, antifeudal despre lume, deoarece desctua contiina
omului de toate prejudecile de cast,corporative, clerical-scolastice, contribuia la dezvluirea
potenialului creator, la o via activ, intens n numelefericirii pe pmnt.
nc n faza sa de nceput Renaterea a promovat o nou viziune umanist. Umanismul s-a
instituit n
Renatere ca o valoare dominant, reprezentnd un larg proces de rennoire cultural. Aceast
rennoire secaracterizeaz prin renvierea antichitii clasice i cultivarea unor discipline ale
spiritului, precum: arta, filosofia,gndirea social. Cu ajutorul acestor componente ale culturii
umaniste se exalt valoarea omului ca fiin real,natural i social, iar atenia acordat
nelepciunii clasice era o expresie a admiraiei pentru nelepciunea uman,autentic i liber,
mai ales fa de dogme
Genul dramatic renascentist reia att marea tradiie a teatrului greco-latin antic, ct i specia
misterelor teologice medievale. Dac italienii ilustreaz ambele specii (tragedia, comedia,
crora le adaug comedia bucolic, pastoral) cu o pleiad de creatori de nivel secund, marea
izbnd a teatrului renascentist i prebaroc o reprezint englezii William Shakespeare (15641616), autor a 37 de piese (tragedii: Hamlet, Romeo i Julieta, Regele Lear, Othello, comedii: A
12-a noapte, Cum v place, Cei doi tineri din Verona i drame istorice: Richard al II-lea,
Richard al III-lea) intrate n patrimoniul universal, Christopher Marlowe (Tamerlan, Tragica
istorie a doctorului Faust) ori spaniolii Lope de Vega (Fntna Turmelor, Cavalerul din Olmedo),
Tirso de Molina (Don Juan sau seductorul din Sevilla) i Pedro Calderon de la Barca (Viaa e vis,
Alcadele din Zalameea).

Hamlet
motivul principal al tragediei ,,Hamlet ,, este contiina faptului c ,,vremea a ieit dinni,, (The
Time Is out of joint) . Istoria prinului danez reprezentat pe scen nc naintea luiShakespeare a fost
prelucrat de acesta in aa fel, nct o dram sngeroas a rzbunrii s-atransformat intr-o tragedie de
nalt generalizare social-filozofic a contradiciilor epocii. Eroultragediei, Hamlet, este un umanist ,,e
nflcrat ca toate sufletele nobile :tot ce e Rau trezete inel o indignare energica , tot ce e bun l face
fericit,,. In existenta linitita, armonioas, a acestui
om, intervin ,unul dup altul evenimente care l zguduie profund: moartea tragic a tatlui sau si pripita
recstorire a mamei sale . Privind in jur , el vedea ceea ce nu observase nainte si anumec peste tot
domnete Raul , viciul, cruzimea. Dup cum arata Bielinski,Hamlet a vzut ,,cavisele despre viaa si viaa
nsi nu sunt ctui de puin unul si acelai lucru..

Viaa lui Hamlet o alctuia credina si aceasta credina a fost ucisa ntransul,sau cel puin puternic
cltinata ; de ce ? pentru ca el a vzut lumea si oamenii nu aa cum ar fi vrut sa-i vad cia
cum sunt ei in realitate. Din acest punct de vedere tragedia lui Hamlet nu a fost numai tragedia lui personala , ci
tragedia ntregii generaii de umaniti din care a fcut parteShakespeare nsui

Regele Lear
scrisa in anii 1605-1606.
Regele Lear este o drama a interiorizarii si cunoasterii de sine, al carei fior tragic nu-si gaseste egalul
decat la Sofocle.
Regele Lear, retra-gandu-se de la domnie si stapanit fiind de iluzia puterii sale nelimitate, isi imparte
regatul fiicelor sale. Le cere insa acestora, inainte de a le imparti regatul, sa-si exprime in cuvinte
dragostea pe care i-o poarta. Fiicele mai mari, Go-neril si Regan, meschine si lingusitoare, ii spun
batranului vorbe frumoase, exact' ceea ce acesta dorea sa auda. Cordelia insa, fire sincera, ii spune cu
naturalete: "Iubesc pe Majesta-tea-Voasira asa cum imi este datoria, nici mai mult nici mai putin" Luand
acest raspuns drept o adevarata insolenta, tatal, obisnuit cu supunerea oarba a celor din jur, isi alunga
fiica cea mica, dezmoste-nind-o.
Din acest moment vor incepe deceptiile batranului rege. La curtea lui Goneril, din ordinul acesteia,
batranul rege duce o viata de chin. Batranul pleaca, bleste-mandu-si fiica si bleste-mandu-se si pe sine.
La curtea lui Regan situatia este aceeasi.
Doborat de ingratitudinea fiicelor sale, batranul, cu mintea tulburata de durere, rataceste pe campii,
infruntand furtuni si trasnete.
Dintre fostii curteni i-au ramas credinciosi doar contele de Kent, Edgar si bufonul.
Cordelia, devenita intre timp regina a Frantei, vine in ajutorul tatalui sau.
Goneril si Regan vor sfarsi in mod mizerabil, otravindu-se una pe cealalta, din rivalitate pentru acelasi
barbat, Edrnund, comandantul ostilor britanice.
Cordelia si regele Lear, in timpul luptelor dintre francezi si englezi, ajung prizonierii lui Edrnund. Cordelia
este omorata din porunca lui Edrnund, chiar sub ochii bietului sau tata, care se stinge de durere.
Lear fusese obisnuit o viata intreaga sa fie inconjurat numai de oameni servili care sa dea ascultare
poruncilor sale. Puterea pe care o detinea il impiedica sa vada si sa inteleaga adevarul despre oameni si
de aceea el va suferi o teribila drama sufleteasca. Lipsit de bogatie si de putere, el nu va mai fi decat o
biata faptura neputincioasa si va intelege cat de iluzorie a fost parerea sa despre sine si despre putere.
Totusi, cand totul parea pierdut, fiica cea mica isi salveaza tatal. Cordelia intruchipeaza in aceasta opera
puterea miraculoasa a dragostei si a iertarii. Prin dragostea cu care aceasta il inconjoara, Regele Lear isi
va gasi linistea.