UNIVERSITATE PLOIESTI PETROL SI GAZE

FACULTATE:TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIEI

SPECIALIZARE: T.P.P.P P.P.P.

PROIECT DE AN
ELEMENTE DE INGINERIE MECANICA

TEMA: CAMERA DE COCSARE

Titular de disciplina,
Conf.dr.ing.Gh.Dumitru
Conducator de proiect,
Drd. Ing. Bogdan Ilie

Anul de studii: III

Grupa:3163
Studenta: Popa Daniela
N=20
Data: 15/01/2014

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

CUPRINS
1. Tema proiectului
2.1 Prezentarea constructiv functionala a aparatului
2.2 Calculul mecanic de predimensionare
2.2.1 Datele tehnice
2.2.2 Alegerea materialelor
2.2.3 Calculul de predimensionare
2.2.3.1

Calculul rezistentelor admisibile

2.2.3.2

Calculul de predimensionare a mantalei cilindrice

2.2.3.3

Calculul de predimensionare al fundurilor

2.3 Evaluarea sarcinilor si solicitarilor corespunzatoare

2.3.1

Calculul sarcinilor si solicitarilor masice

2.3.2 Calculul sarcinilor si solicitarilor eoliene

2.3.3 Calculul sarcinilor si solicitarilor seismice
2.4 Calculul mecanic de verificare la rezistenta si stabilitate
2.4.1 Manta
2.4.2 Sistemul de rezemare
2.5 Executarea desenului de ansamblu al aparatului
2.6 Bibliografie

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIESTI

Anul universitar: 2011-2012

Anul de studii: III
Grupa: 3163
Student: POPA DANIELA
N = 20
Data:

Catedra: Utilaj petrolier si Petrochimie

Disciplina: Inginerie mecanica

P R O I E C T

D E

A N

TEMA PROIECTULUI
S se proiecteze din punct de vedere mecanic la nivel de proiect
tehnic o camer de cocsare.
2.1 PREZENTAREA CONSTRUCTIV FUNCIONAL A
APARATULUI.
n industriile petrolier preluctoare, chimic i petrochimic,
precum i n alte industrii, se ntlnesc aparate tehnologice care, prin form i
dimensiuni, intr n categoria aparatelor de tip coloan, aparate zvelte, cu
raport relativ mare ntre nlime i diametru.
Tendina actual ctre aparate cu nlimi din de mai mari,n condiiile n
care crete i diametrul acestora-date fiind cerinele realizrii diferitelor
procese tehnologice-, justific preocuparea pentru sistematizarea cunotinelor
privitoare la aparatele de tip coloan.
Calculul complet al unui aparat de tip coloan nclude dimensionarea
tehnologic i dimensionarea mecanic, ambele dimensionri fiind
interdependente.
n proiectul de fa i propune furnizarea de informai tehnice privind
rezolvarea problemei dimensionrii din punct de vedere mecanic ale unei
camere de cocsare,avnd toate datele referitoare la calculul tehnologic.
Conceptul de aparat de tip coloan, n general, este asociat cu cel de
proces de transfer de substan sau de mas (absorbie, desorbie,
chemosorbie, adsorbie, fraionare, resctificare, extracie). Pentru a asigura
durata necesar realizrii procesului urmrit, coloana trebuie s aib o anumit
nlimi i un anumit diametru tehnologic.
Forma aparatelor de tip coloan este cilindric n general.
Se consider ca fiind aparate de tip coloan toate aparatele
tehnologice cilindrice verticale care ndeplinesc una din urmtoarele condiii:
a)
=24000 mm
b)
= 6100 mm

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

n care
: nlimea total aaparatului, n mm
: diametrul interior tehnologic echivalent al aparatului, n mm
Camera de cocsare este aparat de tip coloan ndeplinind condiia
>10mm
Cocsul este unul dintre produse de prelucrare cu reacii termice. Una
din problemele rafinriilor este prelucrarea produselor reziduale provenind de
la D.A. sau D.A.V. pentru a obine produse de valoare mai ridicat.
n acest scop sunt aplicate urmtoarele procese termice:
Reducerea viscozitii,
Cracarea termic,
Cocsarea
La procesul de cocsare ntrziat, materiile prime mai ales folosite sunt:
Pcura primar
Rezidiu de vid
Rezidiu de C.T.
Uleiul decantat de la instalaia de C.C.
Smoala rezultat de la gudroanele de la cocsarea crbunelui
Bitumuri
Proprietile materiei prime care influeneaz calitatea cocsului produs
sunt:
Densitatea
Cantitatea de cocs
Limitele de distilare
Factorul de caracterizare
Cantitate de sulf i de metale.
Materia prim, rezidiul de vid este introdus n partea inferioar a
coloanei de fracionare unde se evaporeaz uor, iar reyidiul i un condensat
greu format din elementul camerei de cocsare constituind materia de
recirculare se amesteci reprezint materia prim de alimentare a cuptorului.
n ansamblul su, aparat de tip coloan se copune din corp i amenajrile
(echipamentele) interioare i/sau exterioare. Amenajrile exterioare
(scri,platforme, dispozitive de ridicare) permit executarea operaiilor de
exploatare i ntreinerea curetn, montare, demontare, supraveghere
tehnologic i condiii sigure de securitate i protecia muncii.
Camera de cocsare este format din:
Racord de legtur
Capacul elipsoidal al domului
Corpul domului
Mantaua cilindric
Racordarea conic
Suportul de rezemare(piciorul)
Capacul plan pentru descrcarea produsului
4

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Camera de cocsare n timpul funcionrii sale este supus

la diferite temperaturi.
nainte de a intra n funcionare, camera de cocsare trebuie pregtit. n
interiorul ei se introduce abur pentru prenczire. Camera se nclzete la
150 C. Dup introducerea aburului se face prob de presiune pentru depistarea
neetaneitilor.
Se ncepe apoi nczirea camerei de cocsare cu vapori de produs de la
celalt camer de cocsare n funciune.
Temperatura de la 150 C crete astfel pn la 380 - 400 C dup cum se
dirijeaz progresiv materialul ieit din cuptor, n alimentarea camerei.
Odat cu nceperea operaiei de nclzire dilatarea camerei de cocsare
este evident i pe vertical i pe orizontal. Dup umplarea i linitirea
camerei de cocsare ncep operaiile de stripare a condensului cu abur i rcirea
lui cu ap, ajungndu-se la temperatura de 80 - 100 C. n urma acestei operaii
de stripare i rcire are loc fenomenul de contracie primar revenind la
dimensiunile iniiale.
La rcirea cu ap, apa ptrunde prin porii formai de abur n scopul de a
rci cocsul la 80 - 100 C.
Rcindu-se cocsul, camera de cocsare sufer o contracie datorit
diferenei de temperatur. Dup ntreruperea funcionrii unei camere, urmeaz
rcirea i eliminarea cocslui format n timpul procesului de cocsare. Creterea
presiunii, a temperaturii, a raiei de recirculare i la mbuntirea
caracteristicilor acestuia.

Elementele constructive ale camerei de cocsare:

1. Corpul propriuzis al camerei de cocsare
2 .Zona de racodare semisferica
3. Domul aparatului
4. Racordarea tronconic
5. Capacul superior al aparatului,capac elipsoidal
6. Stuul gurii
7. Capacul gurii de golire
8. Suportul de rezemare(piciorul)
9. Inele de rezemare ale structura termoizolarii amplasat la exterior
10. Racorduri aparatului 11. Placa de beton

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Unde:
= =2700mm
=1400mm
= =350mm
=

=1400mm

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Camera de cocsare-schia constructiv

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

2.2

POPA DANIELA

CALCULUL MECANIC DE PREDIMENSIONARE

2.2.1

DATE TEHNICE

n vederea efecturii calculului mecanic de predimensionare al

aparatelor de tip coloan, sunt necesare urmtoarele mrimi constructive
i de calcul:
Tipul tehnologic: camer de cocsare
Tipul constructiv :
Dit=6100 mm
N=20
Hm=20000+20020=24000 mm
Echipament tehnologic interior - Dispozitiv de taiere hidraulic
Parametrii tehnologici principali :
PI=4+0,0220=0.8 bar
p= 9000 N/m3 (greutate specific)
Pcalc= PI+Ph
Temperatura de calcul este tm
=
460C (temperatura peretelui
metalic)
Mediul tehnologic - corosiv, pentru care se cunoate viteza de
coroziune
Wc=0,24 mm/an
Durata de serviciu: s=105h=12,5 ani
Zona climatic
conform B\STAS 10101/20 din 1990 - teritoriul trii noastre este
mprit n 5 zone A-E pentru care se precizeaz presiunea dinamic a
vntului .
Zona seismic - conform P100-2006 (EURO CODE 8) sunt 6 zone
seismice A-F
Sistem constructiv termoizolant - vat mineral

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

2.2.2 ALEGEREA MATERIALELOR

n construcia de recipiente sub presiune stabile calde, alegerea tipurilor
de oeluri se face n funcie de categoria de importan i periculozitate a
recipientelor respective.
Tabel 1 - Clasificarea recipientelor aflate sub presiune
Presiunea
Temperatura maxim a
Categ
maxima de lucru
peretelui metalic
oria
la funcionare n
T, in
recipientului
T, in
regim p, n
cald
K
C
daN/cm2
I
Pn
la
Pn
Pn
II
850
la 1023
la 750
III
Pn
la
Pn
Pn
IV
850
la 823
la 550
V
Pn
la
Pn
Pn
850
la 748
la 475
Pn la 50
Pn
Pn
Pn la 16
la 623
la 350
Pn
Pn
la 473
la 200
Aparatul de tip coloan care trebuie proiectat lucreaz la :
- temperatura maxim a peretelui metalic = 460C
- presiunea de calcul Pc=850 daN/cm2
Conform acestor date se va alege un oel cu marca 13CrMo45(conform STAS 2883/3-80), corespunztor categoriei a-II-a a recipientului.
Oelurile din categoria a-II-a sunt oeluri destinate tablelor de cazane i
recipiente sub presiune lucrnd la temperaturi ridicate, ambiant sau scazut,
oeluri sudabile destinate construnciilor sudate, oeluri carbon de uz general cu
prescripii de calitate

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Tabel 2 - Tipuri de oeluri recomandate pentru construcia

recipientelor
sub presiune la cald
Categ
oria
recipientului
cald
I
II
III

IV

OELURI ADMISE
Oeluri aliate speciale
Oeluri aliate destinate tablelor de cazane i
recipiente sub presiune lucrnd la temperaturi ridicate
Oeluri slab aliate, oeluri carbon de calitate
normalizate, oeluri destinate tablelor de cazane i
recipiente sub presiune lucrnd la temperaturi ridicate
Oeluri destinate tablelor de cazane i recipiente sub
presiune lucrnd la temperaturi ridicate, ambiant sau
scazut, oeluri sudabile destinate construnciilor sudate,
oeluri carbon de uz general cu prescripii de calitate
Oeluri destinate tablelor de cazane i recipiente sub
presiune lucrnd la temperaturi sczute, ambiant sau
ridicat, oeluri sudabile destinate construciilor sudate,
oeluri carbon de uz general cu sau fr prescripii de
calitate

2.2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE

2.2.3.1 CALCULUL REZISTENELOR ADMISIBILE
Pentru realizarea unui agregat tehnic cu pre de cost ct mai redus
durabil i sigur n funcionare se pleac de la un calcul al rezistenei admisibile
lundu-se n considerare anumii factori: temperatura mediilor de lucru,
durabilitatea n exploatare, etc.
n condiiile aparaturii tehnologice petrochimice cu funcionare la o
presiune maxim admisibil de lucru mai mare de 4,2 bar, calculul rezistenei
admisibile a materialului de baz, pentru solicitarea stactic de ntindere se
face pe baza criteriului ISCIR, stabilindu-se dou valori pentru rezistena
admisibil: una pe baza caracteristicilor mecanice, determinate prin ncercri
de scurt durat ale materialului, a1
a1=(rtm sau tm0,2)/cc sau c20/cr
alta pe baza caracteristicilor mecanice determinate prin ncercri de
lung durat ale materialului, a2
a2=tr/100000/cd sau t1/100000/cf
10

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Valoarea cea mai mic a mrimii obinute reprezentnd rezistena

admisibil a1 respectiv a2.
Caracteristicile sunt de 2 feluri:
- limit (p*, e* , c* , ftm )
- rezisten (R* , r* , d )
p* - limita tehnica de proportionalitate;
e* - limita tehnica de elasticitate;
c* - limita tehnica de curgere;
ftm - limita tehnica de fluaj;
R* - rezistenta de rupere prin oboseala;
r* - rezistenta la solicitarea de intindere simpla in regim static;
dtm - rezistenta la rupere prin fluaj;
Pe scara Celsius, din punct de vedere al temperaturii i fluajului
asupra oelului se identific 3 domenii de comportare:

II

250

III
450

tm=452

tm[C]

I domeniul de temperatura tm250C se neglijeaza temperatura si

fluajul;
II domeniul de temperatura 250Ctm450C se neglijeaza doar
fluajul;
III domeniul de temperatura 450Ctm NU SE NEGLIJEAZA
NIMIC.
tm=452C450C => ne aflam in domeniul III => NU SE
NEGLIJEAZA NIMIC
a= min(a1 ; a2 )
ct r20

;
c
c
c
r

a1 min

rt / 10000 1t / 100000

;
c f
cd

a 2 min

11

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Coeficientii globali de siguranta au valorile :

cc=1,5
cr=2,0
cd=1,05
cf=1,0
Din tabelul I.12/pg.170 =>
Alegand grosimea peretelui 60S100 , avem :
r20 450 .... 600 N / mm 2
450 199
;
min 300;100 100N / mm 2
1,5 2

a1 min

rt / 10000 1t / 100000
min 251 ; 171 min 239;171 171N / mm 2
a 2 min
;
c f
1,05 1,0
cd
a min a1 ; a 2 min 100 ;171 100 N / mm 2

a=100 N/mm2
Calculul

rezistentei

admisibile

as a

coeficient de calitate al sudurii

>1 => as> a
=1 => as= a
12

sudurii:

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

<1 => as< a

= 0k1k2k3k4
k1,k2,k3,k4 iau in considerare metoda utilizata pentru examinarea
nedistructiva a
sudurii
0 coeficient de rezistenta al sudurii de baza
se alege din tabelul 3.6/pg.25
Se considera imbinare cap la cap (pct.2) => =0,95
as a 0,95 100 95 N / mm 2

2.2.3.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A MANTALEI

CILINDRICE
Mantaua cilindrica a aparatului de tip coloana este un invelis
cilindric cu perete subtire, fiind respectata restrictia De/Di < 1,5.
La dimensionarea mantalei se tine cont de STAS 437-80. Astfel ca
tronsoanele in jumatatea inferioara nu pot depasi 8..10 m, iar in jumatatea
superioara pot avea maxim 15 m.
Tronsoanele se aleg astfel:
Hm=24000 mm =>
3 tronsoane egale de 8000 mm fiecare.
Grosimea totala de perete a mantalei se determina cu formula:
s1 s s a

p c Di
s a , [mm]
2 a pc

pc presiunea de calcul (la temperatura de calcul);

pc=p+ph , [N/mm2]
p presiunea de lucru (se da in datele de proiectare); [N/mm2]
ph presiunea hidrostatica la baza tronsoanelor.[N/mm2]
Di =Dit+2sa
Dit=6100mm
sa =sc+st
sc =wcs
s

10 5 h
12 ,5ani
8000 h / an

Perioada de functionare (maxima) a unei instalatii este de 8000h/an,

restul sunt revizii.
wc=0,24 mm/an
sc=0,2412,5=3 mm
13

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

st=0,8 mm - det. cf. STAS 437-80

sa=3+0,8=3,8 mm
sa= grosime de adaos
Di=6100+23,8=6110 mm
Placa de beton care sustine aparatul se afla la h=+9.000 mm (fata de
sol) (elevatia)

14

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

h1=2150 mm
h2=5118 mm
h3=13118mm
h4=21118 mm
h5=29118 mm
h6=32718 mm
h7=33718 mm

PhI p h1 0

PhII p h2 9000 2.15 19350N / m2 0.01935N / mm2

PhIII p h3 9000 5.118 46062N / m2 0,046N / mm2
PhIV p h4 9000 13.118 118062N / m2 0,1180N / mm2

PhV p h5 9000 21.118 190062N / m2 0,190N / mm2

PhVI p h6 9000 29.118 262062N / m2 0,262N / mm2
PhVII p h7 9000 32.718 294462N / m2 0,294N / mm2

15

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

PcI Pi PhI 0,8 N / mm 2

PcII Pi PhII 0,8193 N / mm 2
PcIII Pi PhII 0,846 N / mm 2

PcIV Pi PhIV 0,9180 N / mm 2

PcV Pi PhV 0,990 N / mm 2

PcVI Pi PhVI 1,062 N / mm 2

PcVII Pi PhVII 1,094 N / mm 2

Pc Di
sa
2 a Pc

=0,85

a=100 N/mm2
Di=6110 mm
Sa=3,8 mm
sI

PcV Di
s a 9,50 mm
2 a p cI

PcV Di
s a 30 ,06 mm
2 a p cII
PcV Di

s a 30 ,92 mm
2 a p cIII

s II

s III

s IV

PcV Di
s a 33,27 mm
2 a p cIV

PcV Di
s a 35,6mm
2 a p cV
PcVI Di
sVI
s a 37 ,94 mm
2 a cos
PcVII Di
sVII
s a 8,16 mm
2 a p cVII
sV

16

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Aceste valori se standardizeaza astfel: conform tabelului de la pagina

187 se ia valoarea rotunda imediat urmatoare(mai mare).
Valorile standardizate sunt :
sI nec =9,50 mm
=>
sI STAS = 10 mm
sII nec =30,06 mm
=>
sII STAS = 32 mm
sIII nec =30,92 mm
=>
sIII STAS = 32 mm
sIV nec =33,27 mm
=>
sIV STAS = 35 mm
sV nec =35,6 mm
=>
sV STAS = 38 mm
sVI nec =37,94 mm
=>
sVI STAS = 40
mm

sVII nec =8,16 mm

=>

sVII STAS = 9 mm

CALCULUL SISTEMULUI DE REZEMARE

Pentru aparatele de tip coloana se folosesc, in mod obisnuit,
suporturile inchise cilindrice sau tron-conice numite in limbaj practic fuste
sau picioare portante.
In functie de particularitatile exploatarii tehnologice si de inaltimea
lor Hp (care poate fi de 400...4000 mm), suporturile inchise se echipeaza cu
guri de vizitare fara capac (Dn450), orificii (daca este cazul, consolidate) de
examinare, ventilatie si luminare, orificii pentru trecerea libera (eventual
ghidata) a conductelor de fund, scara interioara pentru inspectie, inele de
rigidizare, strat de protectie antifoc, etc.
bi - latime inel de rezemare
bi=200400 mm
pentru acest proiect se ia : bi=400 mm
Dcs=Dip+2(a+S1p)
a=d+20mm
d=42 mm =>a=62 mm
Dei=diametrul extern al inelului
Dii=diametrul interior al inelului
Dip=diametrul interior al piciorului

17

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Dii=Dip+Dip-bi
s1=1,6S1p
s1=1,638= 60 mm
s2=grosimea totala a containerului
s2=s10,75= 45 mm
s3=s20,6= 27 mm
STANDARDIZAM:
S1S= 60 mm
S2S= 45 mm
S3S= 28 mm
Dcs=Dip+2(a+sip)
Dip =Det +2*2,5
Det =Dit+2sV=6183 mm
Dip=6188 mm
Dcs=Dip+2(a+sip)=6188+2(62+38)=6388 mm
Dcs=diametrul dupa care se amplaseaza suruburile
ts =742= 294mm
ns=Dcs/ts=68 => ns=68 (se ia valoarea intreaga divizibila cu 4
imediat urmatoare)
18

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

a=d+20=42+20=62 mm
b=a+60=62+60=102 mm
d1=d+10=42+10=52 mm
d2=(d1+d)/2=47 mm
Dii=Dip+s1p-bi=5826 mm
Dei=Dip+s1p+bi=6626 mm

2.3. EVALUAREA SARCINILOR SI A SOLICITARILOR

CORESPUNZATOARE
2.3.1. CALCULUL SARCINILOR SI A SOLICITARILOR MASICE
2.3.1.1 CALCULUL GREUTATII COLOANEI GOALE
a) Greutate domului superior
G fs 0

De Di H S
2
Di 1,40m
De Di 2 s I 1,46 m

G= 3703 N
b) Greutate gatului
G 0

( De Di ) S H

G=19044 N
c)

Greutate
(

+ )S 0 H

(N)

= 143779 N

d) Greutate
G

0 ( De D i ) sV H m

G=459947 N
19

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

e) Greutatea tronconului
G=
(
) (

(N)

G = 92975 N
f) Greutate
G=

(N)
G = 99 N

g) Greutate gura de vizitare

(N)
= 13920 N
h) Greutate sistem de rezemare
1) Greutate inel

2) Greutate contra inel

(N)
20

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

3) Greutate picior
(N)

i) Greutate podest acces

(N)

= 1050 N

j) Greutate totala coloana goala

G=
G = 1038874 N
2.3.1.2. CALCULUL GREUTATII PRODUSULUI DIN COLOANA

a) Greutate produs pentru capac eliptic

G=
]

(N)

G = 3408 N
b) Greutate dom
G=

(N)
G = 16200 N

c) Greutate fund superior

G=

(N)
G = 534811 N

d) Greutate manta
G=

(N)

21

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

G = 2104175 N

e) Greutate troncon
G=

(N)
G = 39482 N

d) Greutate record golire

G=

(N)

G = 13770 N
e) Greutatea totala de produs in coloana

(N)

2.3.1.3. GREUTATEA IZOLATIEI

N
m3
S iz 0,200 m

iz 1000

a) Greutate in zona capac

G=

(N)
G = 2874557 N

b) Greutate pentru dom cilindric

G=

(N)
G = 1629 N

c) Greutate pentru semielipsoid

G iz ( De S iz ) 2 S iz

(N)
G = 25017 N

22

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

d) Greutate pentru zona manta

G iz ( De S iz ) H S iz

(N)
G= 951876 N

e)Greutate pentru zona tronconica

(N)

1
G iz ( D1e D2e 2 Siz ) H Siz
2

G=8880 N

f)Greutatea stut (record de evacuare)

G iz ( De S iz ) S iz H

(N)

G = 1017 N
e) Greutatea pentru zona sistemului de izolare
G iz ( Dep S iz ) S iz H

G= 3315 N
GREUTATEA TOTALA: Gtotal=7096643 N

23

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

In scopul stabilirii valorii perioadei oscilatiilor proprii a aparatelor

cilindrice de tip coloana, este necesar a se efectua integrarea ecuatiei
diferentiale a fibrei medii deformate a coloanei aflata sub actiunea incercarilor
gravitationale. Integrarea respective se poate efectua analitic, grafic sau grafoanalitic.
Metoda analitica de integrare prezinta avantajul ca permite
determinarea valorilor ordonatei, fibrei medii deformate in orice punct al
acesteia, insa comporta un calcul cu atat mai laborious cu cat este mai mare
numarul sarcinilor concentrate si cu cat aparatul de tip coloana prezinta mai
multe trepte de variatie a rigiditatii la inconvoiere EtI.
In cazurile, cele mai frecvente de altfel in care sistemul de sarcini
este complicat, iar coloana prezinta variatii ale rigiditatii, se recomanda a se
folosi metode grafo-analitice de integrare, respective metoda grinzii reciproce.
In scopul gasirii liniei elastice a coloanei, deci a integrarii ecuatiei
diferentiale a fibrei medii deformate, se parcurg urmatoarele etape:
- impartirea coloanei in tronsoane (la impartirea coloanei in tronsoane se va
avea in vedere ca fiecare tronson sa aiba masa distribuita cat mai uniform
si momentul de inertie geometric constant);
- determinarea sarcinilor masice (sarcinile masice pentru fiecare tronson al
coloanei fara lichid se determina prin insumarea urmatoarelor greutati:
greutate proprie a tronsonului, greutatea echipamentului interior propriu,
greutate accesorii (scari, podete, platforme, conducte, etc.) ).
T1 1,8 H

G H

g Et y

H inaltimea coloanei de la nivelul solului pana la varf;

G greutate totala coloana [N];
g acceleratia gravitationala = 10 m/s2;
Et modulul de elasticitate longitudinala al materialului de baza al
coloanei[N/m2];
y momentul de inertie al sectiunii transversale a aparatului [m4].
H=33718m
g=10 m/s2
G=7096643N
E 400 18,5 10 4 N / mm 2

E452=17,98104 N/mm2=18,0321010N/m2

17,6 10 N / mm

y
De4 Di4 2,91097m 4
64
7096643
33,718
T1 1,8 33,718

0,41s
10
17,98 1010 2,91097
E

500

T1=0,41 s
24

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

hi2

G G
i

hi

POPA DANIELA

hi4

centrul de greutate al tronsonului I

1,8 107 N

Gihi2=(Gvf + GMP vf + Giz vf )h12 + (Gfs + GMP fs + Giz fs)h22 +

(GM1 + GMP

2
2
2
M1 + Giz M1 )h3 +(GM2 + Gmp M2 + Giz M2)h4 +(GM3+ GMP M3+Giz M3 )h5 +
+(GF tr +GMP F.tr +Giz F.tr )h6 2+ (GF + GMP F + Giz F )h72

h1 16 m
h2 15 m
h3 14 m
h4 12 m
h5 12 m
h6 7,6m
h7 0,65 m

Gihi2=4,23109 N
Gihi4=1,9541012N
G h 0,75

i

2 2
i

G G
i

hi4

r=0,75

25

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

2.3.2 CALCULUL SARCINILOR SI SOLICITARILOR EOLIENE

Aparatele de tip coloana, caracterizate prin valori mari ale
indicatorului inaltime/diametru sunt montate, in cazurile cele mai frecvente,
sub cerul liber, fiind supuse actiunii vantului. Ca urmare a actiunii neregulate
sarcinile de calcul eoliene sunt considerate accidentale.
Actiunea vantului asupra aparatelor de tip coloana se manifesta prin
presiuni pe fetele expuse la vant.
Evaluarea sarcinilor datorate vantului s-au facut conform STAS
10101/20 din 1990.
p n ct c h q v

pn presiunea normata
qv coefficient dinamic
Din punct de vedere al presiunii de baza teritoriul nostru este
impartit in 5 zone. Orasul Ploiesti se afla in zona B pentru care:
qv=0,42
ct coefficient aerodinamic al rezultantei presiunii de baza a vantului
(cf. STAS 10101/20-90)
ct=0,7
ch coefficient prin care se tine seama de variatia presiunii dinamice de
baza a vantului qv in raport cu inaltimea, z, punctului unde se evalueaza
presiunea deasupra solului
z
ch
10

0 , 32

pana la 10 m, ch=1
coefficient ce tine seama de actiunea fluctuanta a vantului, numit si
coefficient de rafala
=1+ (20) 0(l)
(20) factor de turbulenta; se determina in functie de inaltimea
terenului, z, si de tipul de amplasament. Se calculeaza prin interpolare din
tabelul:
z [m]
Tip
0
20
40
60
100
amplasament
I (20)
0,6
0,55
0,48
0,46
0,42
0() coefficient de amplificare a efectului fluctuatiilor, determinat cu
relatia:
26

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

0(l )

POPA DANIELA

0,475 0,63
l 1 1,4 l0,76
n0

n0 fractiunea din amortizarea critica pentru structuri inalte, metalice

n0=0,01
l

Ti v02 m in
1200

, l=coeficient

Ti perioada proprie de vibratie

v
viteza medie de calcul pe 2 minute
2 m in
0

v02 min v2M F

v 2 M 26 m / s
vF 2

v02 min 26 2 36,77m / s

0(l )

T0 v02 m in 0,41 36 ,77

0,01256
1200
1200

0,475 0,63
0,475
l 1 1,4 l0,76
0.012560,63 1 1,4 0,012560,76 1,999
n0
0.01

ct=0,7
qv=0,42103 N/m2
Tronsonul I
0, 32

z
ch 0
10
z 0 0,501

33,718

10

0 , 32

1,47

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,5011,99=2,015

p n ct c h q v 2.015 0,7 1,47 0,42 10 3 871

F1 p n Deiz H 1 871 (1,0 2 0,009 2 0,13) 1,8 436 N

Tronsonul II
0, 32

0, 32

z
32,718
ch 0

1,46

10
10
z 0 0,508
prin interpolare

=1+ (20) 0(l)=1+0,508 1,999=2,0

p n ct c h q v 2.015 0,7 1,47 0,42 10 3 871

F2 p n Deiz H 2 871 (4,8576 2 0,022 2 0,13) 2,96 13307 N

27

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Tronsonul III
0, 32

z
ch 0
10
z 0 0,522

29,118

10

0, 32

1,40

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,5221,99=2,04

p n ct c h q v 2.04 0,7 1,39 0,42 10 3 834

F3 p n Deiz H 3 834 (4,8576 2 0,025 2 0,13) 8 34411 N

Tronsonul IV
0, 32

z
ch 0
10
z 0 0,546

21,118

10

0, 32

1,27

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,5461,99=2,08

p n ct c h q v 2,08 0,7 1,27 0,42 10 3 777

F4 p n Deiz H 4 777 (4,8576 2 0,025 2 0,13) 8 32122 N

Tronsonul V
0, 32

z
ch 0
10
z 0 0,585

13,118

10

0 , 32

1,09

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,5851,8936=2,16

p n ct c h q v 2,16 0,7 1,09 0,42 10 3 692

F5 p n Deiz H 5 692 (4,8576 2 0,028 2 0,13) 8 28362 N

Tronsonul VI
z
ch 0
10
z 0 0,6

0, 32

5,118

10

0, 32

0,80

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,601,99=2,13

p n ct c h q v 1,68 0,7 1,0 0,42 10 3 493

F6 p n Deiz H 6 493 (4,8576 2 0,032 2 0,13) 3,6 9228 N

28

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Tronsonul VII
z
ch 0
10
z 0 0,6

0, 32

2,150

10

0, 32

0,61

=> ch=1

prin interpolare
=1+ (20) 0(l)=1+0,61,99=2,194

p n ct c h q v 2,194 0,7 1 0,42 10 3 645

F7 p n Deiz H 7 645 (4,8576 2 0,015 2 0,13) 0,35 1155 N

Momentul inconvoietor total va fi:

MV=F1h1+ F2h2+ F3h3+ F4h4+ F5h5+ F6h6+ F7h7
hi bratul fortei Fi

MV=1485,02 kNm

29

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

2.3.3
SEISMICE

CALCULUL

POPA DANIELA

SARCINILOR

SI

Fr I a g 0 r M

I 1,2
a g 0,28

0 2,75
1
q
q2

0,5
1

Fr 5,145 10 6 N

Fsi

Fr hi2 Gi
5

h
i 1

FsI

2
i

Gi

Fr h12 GI
5

h
i 1

2
i

Gi

5,114 10 6 33,7182 3703

5,089 10 4 N
4,23 109

30

SOLICITARILOR

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

FsII

Fr h22 GII
5

h
i 1

FsIII

2
i

2
i

i 1

FsIV

2
i

Fr h62 GVI
5

h
i 1

2
i

Gi

2
i

Gi

5,114 106 29,1182 143779

3,4341 105 N
9
4,23 10

5,114 106 21,117 2 3450215

2,480 106 N
9
4,23 10

5,114 106 13,1182 3450215

0,96 106 N
9
4,23 10

5,114 10 6 5,1182 45994

1,75 105 N
4,32 109

Gi

Fr h52 GV
i 1

FsVI

Gi

Fr h42 GIV
i 1

FsV

Gi

Fr h32 GIII

POPA DANIELA

5,114 106 2,152 39482

4,27 10 2 N
4,32 109

Htot.coloana=h1=33,718 m
M r r h1 FsI h2 FsII h3 FsIII h4 FsIV h5 FsV h6 FsVI

Mr-r=92712076 Nm

31

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

2.4 CALCULUL MECANIC DE VERIFICARE LA

REZISTENTA SI STABILITATE

2.4.1

MANTA

Calcul moment
MSx=nSi(hi-x)
Sectiunea R-R
MSx(R-R)=5(hi-x)
R)
=82712076,5Nm
xR-R=0

Fri

=> MSx(R-R)=5 hiSi=>

Sectiunea M-M
MSx(M-M)=5 (hi-x)Fri
xM-M=Hp+hp=2,000+0,200=2,200 m
32

MSx(R-

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

Msx(m-m)=7427,443104Nm

Calculul mecanic de verificare la rezistenta si stabilitate

Determinarea eforturilor unitare
Efortul unitar radial maxim
r=-pc=-0,68=0,68 N/mm2
Efortul unitar inelar
t=pcDm/2s
s=S1 STAS-Sa =40-3.8=36,2 mm
Dm=Dit+2Sa+s=6144 mm
Efortul unitar meridional
Gr-r=GTotala=7096643 N
Gm-m=GTotala-GVI=6955306 N
Greutate
mGI

G mm
11,05N / mm 2
Dm s

Moment inconvoietor maxim

M sx ( M M )
67 ,7686 N / mm 2
W
32 De4 Di4
W

10,96 108 m 3

De

mMS*

Fibra intinsa
m

D
M sx ( R R )
G RR

pc m 76,4821N / mm 2
W
Dm s
4S

SISTEMUL DE REZEMARE
Efort unitar meridional
Dm=Dit+2Sa+s=6144mm
33

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

mGI

POPA DANIELA

G mm
11,05N / mm 2
Dm s

Moment incovoietor maxim

M sx ( r r )

41,37 N / mm 2
W

MS*
m

32 De4 Di4

19,99 108 m3

De

Efort unitar meridional

Fibra intinsa
mx

M sx ( R R )
G RR

30,72N / mm2
W
Dm s

Fibra comprimata
m

M sx ( R R)
G R R

49,32N / mm 2
W
Dm s

Formularea conditiilor de rezistenta si stabilitate

CAZ I - CONDITIILE DE REZISTENTA

max=ech=m=m0,90,2tm=128,979
m=76,48N/mm2
0,2tm=168,6 N/mm2
max=ech= 2 m 2 t m t 58,64 N / mm 2
(Conditia

58,64<128,979
indeplinita)
CONDITII DE STABILITATE

mMS*

1
s 0,8 crs
GI
m

s=min(s1 ; s2)
1s=min(1s1 ; 1s2)
supt=1956N/mm2
cssup=5
=> s1=391,2
t
inf =323,3N/mm2
Csinf=2
=>s2=161,65

34

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

s=161,65N/mm2
1s=398,7N/mm2
1cr=598,1N/mm2

mGI
mMS*

1
s 0,8 crs

0,06334 0,14161 0,20495 1

(Conditie indeplinita)

2.4.2 SISTEMUL DE REZEMARE

CAZ II
Conditia de rezemare
max=ech=m=m-as=0,9t0,2
41,37N/mm2<128,98N/mm2
Conditia de stabilitate

(Conditie indeplinita)

mGI
mMS*

1
s 0,8 1cr

1cr=t1

2
inf=592,12N/mm

11,05
160,3

41,37
0,8 592,12

0,0689+0,087331
0,153881

(Conditie indeplinita)

TOATE CONDITIILE AU FOST INDEPLINITE

35

PROIECTAREA UNEI CAMERE DE COCSARE

POPA DANIELA

BIBLIOGRAFIE
1. A. PAVEL s.a. - Aparate de tip coloana, Indrumator pentru laborator
PLOIESTI,1980

36