Forme Hiperurbane

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti
FORME HIPERURBANE
Manifestari extreme ale urbanitatii
Lucrare de disertatie: sesiunea martie 2008

Intocmit: ........................................................
Indrumator: ...................................................
Metropola se straduieste sa atinga punctul mitic pornind de la care lumea va fi

faurita in intregime de catre om pentru a deveni reflectia perfecta a dorintelor sale.
Metropola este o masina care creaza dependenta, de la care nu mai exista scapare
[...]. Prin aceasta perversitate, existenta metropolei va deveni identica Naturii pe care
va fi inlocuit-o: un fapt dat, aproape invizibil, cu neputinta de descris.
Rem Koolhaas, Delirious New York
CUPRINS
Introducere
PARTEA I. Forme hiperurbane
Argumentarea studiului
Premise si implicatii asupra proiectului de diploma
1. Orasul iconic Comentariu din perspectiva comerciala
o Starhitect si Icon Cultul arhitectului si al monumentului
o Conditia arhitectului in contextul contemporan Putere si neputinta
o Arhitectura spectacolului si afisarea ostentativa Branding urban
o Efectul Las Vegas Contre-jour arhitectural
o Studiu de caz Reconstructia centrului Berlinului
2. Orasul surogat Comentariu din perspectiva industriei spectacolului
o Realitatea sintetica
o Infuzia de fantezie din industria entertainment-ului
o Tematizarea arhitecturii (Disney-ificare)
o Lumi alternative (auto-suficiente)
o Studiu de caz Marina Bay Sands, Singapore (Moshe Safdie)
3. Orasul virtual Comentariu din perspectiva multi-media
o Hiperrealitatea Spatiu public virtual (definitii)
o Proliferarea imaginii
o Perceptia distorsionata a realitatii Factori deformatori
o Mecanisme psihice de auto-aparare
o Studiu de caz Competitia Public Space for Ambient Intelligence
Concluzie
Posibilitati de exploatare a contextului urban contemporan
PARTEA a II-a. Hiperurbanitate in contextul metropolitan european

Aplicatia studiului la proiectul de diploma
Competitia Schindler Awards Recastigarea Spatiului Public
Prezentare succinta a temei de concurs
1. Studiul amplasamentului Viena
o Context metropolitan european Introducere
o Context metropolitan vienez Caracteristici
o Context metropolitan vienez Strategii urbane
2. Studiul programului Mixed Use Development
o Definitie
o Scurt istoric si principii
o Principiul mixitatii functionale
o Principiul transportului Transit Oriented
o Principiul densitatii Smart Growth
o Densitate obiectiva si densitate traita
3. Demersul Analiza si strategie
o Diagnostic
o Viziune
o Misiune
o Obiective strategice
Bibliografie
ARGUMENT Premise si implicatii asupra proiectului de diploma
In paralel cu fundamentarea teoretica a proiectului de diploma, prezenta

lucrare isi propune, prin subiectul pe care il abordeaza, sa dea raspuns si explicatie,
macar partial, unor preocupari personale care s-au nascut in urma experientei traite,
la care se adauga studiul aprofundat al literaturii (si chiar cinematografiei) de
specialitate.
Experienta personala se refera la senzatia recurenta de vertij in fata
complexitatii formelor extreme pe care le imbraca urbanitatea contemporana.
Perplexitatea si intrebarile s-au acumulat de-a lungul calatoriilor in diferite parti ale
lumii, caracterizate de un nivel foarte inalt de urbanitate: SUA (New York, Chicago,
Las Vegas), Europa Occidentala si mai ales Asia emergenta (Singapore, Hong
Kong). Este vorba, in primul rand, de manifestari foarte recente ale orasului, care
uneori sunt considerate nerelevante si trecute cu vederea in teoria de specialitate:
urbanitatea influentata de contextul comercial, de industria spectacolului si de lumea
tehnologiilor multi-media. Astfel s-au nascut cele trei forme hiperurbane comentate
in lucrare: Orasul Iconic, Orasul Surogat si Orasul Virtual; acestea nu sunt in realitate
decat fatete ale aceleiasi realitati contemporane, privite din alta perspectiva.
Studiul este voit prea vast, fara a putea fi, insa, exhaustiv. Complexitatea,
multitudinea de directii si referinte oglindeste esenta exercitiului: schitarea unei
imagini de ansamblu, intelegerea unui intreg prin prisma manifestarilor sale; de
aceea lucrarea este structurata, in primul rand, in jurul exemplelor si studiilor de caz
ilustrative.
Studiul imbraca perfect tema proiectului de diploma: competitia internationala
Schindler-Awards care propune insertia unui nou sub-centru urban, un ansamblu de
tip Mixed Use Development, pe un amplasament vienez; prin definitie, acest tip de
proiect este caracterizat de complexitatea a relatiilor si de nivelul inalt de urbanitate.
PARTEA I. Forme hiperurbane

1. Orasul iconic Comentariu din perspectiva comerciala
Starhitect si Icon1 - Cultul arhitectului si al monumentului

Cultul arhitectului vedeta este astazi mai puternic ca niciodata: figuri precum
Santiago Calatrava si Richard Meier sunt invitate sa calatoreasca din oras in oras,
producand embleme pentru municipalitatile dornice de afisare a prosperitatii.
Guverne si corporatii compileaza echipe unde se regasesc aceleasi nume: Piano,
Rogers, Foster, Libeskind, Kollhoff la Berlin, Gehry, Foster, Calatrava, Stirling, Pelli la
Bilbao, Meier, OMA si Graves la Haga si multe alte exemple asemanatoare.
Nevoia de spectacol este hranita si prin dezvoltarea industriei moderne a
entertainment-ului. Intr-o lume unde bugetul de efecte speciale pentru un singur film
poate cumpara o cladire mare, delicatetea si subtilitatea sunt notiuni perimate:
cladirile emblematice de astazi se doresc uimitoare si sunt in cautarea factorului
socant care lipsea programelor echivalente in urma cu cateva decenii.
Cu cat se construieste la scara mai mare, mai emblematic, proiectele se reduc
tot mai mult la conditia de afis de cinema: icon-ul devine un portret cosmetizat al
orasului, un portret flatant, realizat la comanda. Este aici vorba despre o golire de
semnificatie a conceptului de monument; in contextul marketingului urban, nu se mai
pune problema de a gasi un stil sau o forma care sa fie mai bune decat altele: orice
imagine poate deveni iconica
Rowan Moore2 compara comanda unei embleme urbane cu bravada
achizitionarii unui ceas Rolex la scara urbana:
Daca arhitectii star pot fi considerati atleti culturali, ei sunt totusi bunuri vandabile, asemenea
atletilor. Comenzile care le sunt adresate de catre municipalitati sunt o forma de shopping,
achizitionarea uni Rolex urban de la o serie limitata de marci inregistrate. Este o forma de reclama,
unde cladirile joaca pentru orasn rolul de afis tridimensional, international, permanent. Este si aceasta o
forma de tematizare, in care politicienii se folosesc de simboluri cunoscute pentru a crea imaginea unui
oras iluminat, deschis spre viitor.
Termeni adoptati din limba engleza; traducerea posibila ar fi: Arhitectul vedeta si emblema urbana
MOORE Rowan: Vertigo The Strange New World of Contemporary Architecture (Laurence King Publishing, London,
1999)
1
2
In traducere, arhitectura reprezentativa se reduce partial la conditia de bun

vandabil, de produs, prin urmare este esential ca arhitectii in cauza sa ramana fideli
valorilor si identitatii marcii proprii3.
Conditia arhitectului in contextul contemporan putere si neputinta

Ceea ce nimeni nu intelege despre arhitectura este ca vorbim despre o mixtura paradoxala de
putere si lipsa de putere4, afirma Rem Koolhaas, reluand opinia pe care o formulase in
introducerea volumului S, M, L, XL: Implicati ostentativ in faurirea lumii, pentru ca mintea lor sa
fie mobilizata, arhitectii depind de provocarile altora clienti, indivizi sau institutii. Prin urmare
incoerenta aleatorul, mai precis este structura de baza a carierelor tuturor arhitectilor. [...]
Arhitectura este, prin definitie, o aventura haotica.5
Arhitectii sunt puternici astazi pentru ca arhitectura de succes este la mare
cerere in toata lumea. Dimensiunile proiectelor cresc, la fel si posibilitatile oferite de
tehnica, materiale sau tehnologia digitala. Arhitecti-vedeta opereaza la nivel global iar
metropolele viseaza la posibilitatea de a afisa o emblema urbana de semnatura;
primari si presedinti vad in ei un fel de posibili mantuitori ai oraselor 6.
Pe de alta parte, se poate vorbi despre neputinta, pentru ca arhitectii se gasesc
in opozitie cu o cultura comerciala care vede un obstacol exact in acele idei pe care
ei le echivaleaza cu integritatea: expresia sincera a structurii, functiunii si
materialelor, coerenta formala sau sensibilitatea fata de context. Calitatile
arhitecturale ale cladirilor sunt decizii care se iau in alte foruri decat cele ale
arhitecturii. Conform afirmatiilor lui Rem Koolhaas, manifestarea extrema a lipsei
puterii arhitectilor se gaseste in tarile Asiei emergente: Asia asa cum o stim este pe cale
de disparitie. Asia a devenit un fel de parc de distractii[...] Este una dintre marile tragedii si unul dintre
cele mai interesante spectacole al situatiei prezente din Asia faptul ca fenomenala explozie urbana nu
coincide cu explozia arhitecturii asiatice. Arhitectii in Asia sunt mult mai marginalizati decat suntem noi
in Europa7
De aici continuitatea in albul lui Meier, scheleton-ismul lui Calatrava si formele flamboaiante ale lui Gehry. Semnatura
stilistica a unui arhitect este ceea ce il face obiect al comertului.
4
El Croquis 53+79, 1998 (Interviu cu Rem Koolhaas)
5
OMA, Rem KOOLHAAS and Bruce MAU: S, M, L, XL (The Monacelli Press, 1995)
6
Exemplul elocvent este, desigur, muzeul Guggenheim din Bilbao, care a salvat economia muribunda a orasului.
7
KOOLHAAS, Rem, KWINTER Sanford, FABRICIUS, Daniela, BOERI, Stefano : Mutations (Actar, Barcelona, 2001)
Constientizarea acestei conditii duale produce un raspuns interesant din partea

anumitor arhitecti: colective ca Office for Metropolitan Architecture (OMA) sau
invataceii lor MVRDV se implica intens in activitatea teoretica isi formeaza
mecanisme de auto-protectie fata de logica comerciala: [...] am impartit intregul camp al
arhitecturii in doua parti: una tine de constructii reale, efortul urias de a realiza un proiect; cealalta este
virtuala tot ceea ce se leaga de concept si gandire arhitecturala pura. Separatia permite eliberarea
gandirii arhitecturale de practica arhitecturala.8
Arhitectura spectacolului si afisarea ostentativa Branding urban

Urmand logica pragmatica a marketing-ului, autoritatile cu putere de decizie
simt instinctiv ca cea mai buna metoda de a-si atinge obiectivele politice este tratarea
spatiul construit ca pe o forma de spectacol; in consecinta arhitectura trebuie
parcursa si traita ca o experienta spectaculoasa 9,
Din acest punct de vedere, conditia prezenta a arhitectului poate fi comparata
cu cea a creatorilor de peisaje fantastice de tip Disney-land: imaginatia este astazi
libera de orice constrangeri de ordin intelectual sau tehnic iar natura obiectelor si
spatiilor este subiect de schimbare continua, avand ca ultima finalitate atingerea
viabilitatii economice prin utilizarea mijloacelor de seductie.
Frank Gehry este cel mai vehiculat exemplu de arhitect de semnatura, a carui
marca inregistrata, recogniscibila instantaneu, este cumparata masiv de institutii si
companii. Franciza emblematica din Bilbao a muzeului New York-ez Guggenheim
reprezinta conceptual o extensie a logicii popularizate de corporatiile McDonalds sau
Disney: recognoscibilitate. Brand-ul recunoscut Guggenheim
apeleaza la alt
brand Gehry pentru o reteta de succes economic.

In momentul in care arhitectura se reduce la conditia de spectacol al imaginii,
calitatea spatiului si a materialui devine irelevanta. Ca si in film, imaginile sunt
coordonate iar privitorul este pasiv: din participant la viata urbana devine spectator al
show-ului. Ca si intr-un cinematograf, privitorul se preda complet si intra in scenariu,
pentru a exploata la maxim experienta. Orasul se situeaza atunci pe granita intre
El Croquis 53+79, 1998 (Interviu cu Rem Koolhaas)
Idee tine de conceptele de baza ale industriei entertainment-ului: cinematograful, teatrul, muzica live, parcul de distractii
toate acestea nu ofea altceva decat experiente in stare pura.
8
realitate si iluzie. Aceasta situatie este speculata conceptual de anumiti arhitecti; in

convorbirile sale cu Jean Baudrillard, Jean Nouvel marturiseste: Nu ma consider un
prestidigitator, dar incerc sa creez un spatiu care nu este lizibil, care af fi prelungirea mentala a ceea se
vede. Un spatiu de seductie, spatiu virtual de iluzie. 10 In acelasi volum, cei doi discuta pe tema
comparatiei intre conditia arhitectului si conditia regizorului de film. In mod similar,
ambii
creatori
sunt
in
situatia
de
a-si
pune
arta
in
serviciul
unui
beneficiar/producator/finantator, al carui interes ultim este de obtine un produs

spectaculos care sa vanda si sa se vanda.
Efectul Las Vegas Contre-jour arhitectural

Fenomenul Las Vegas reprezinta pentru prezent ceea ce a reprezentat New
York pentru anii 20 si Los Angeles pentru anii 60: o sursa de fascinatie prin felul in
care oripileaza si atrage simultan.
Prin felul in care este replicat in toate colturile lumii, fenomenul poate fi
considerat prototipic si trebuie acceptat ca modelul urban este urmat in ciuda pozitiile
critice din mediul intelectual. Pentru a enumara doar cateva exemple, in marile
metropole asiatice parcul tematic inspirat de Las Vegas devine o conditie sine qua
non a urbanitatii, alaturi de zgarie-norii americani 11, iar manifestari ale acestei
tipologii se infiltreaza in cotidian prin programe curente de arhitectura: marile centre
comerciale, ansambluri destinate functiunilor de agrement, etc.
Este, desigur un oras construit pe baza industriei entertainment-ului, cu un tesut
urban care nu reprezinat mult mai mult decat o serie de decoruri de film 12, insa cifrele
il arata ca pe orasul cu cea mai mare crestere in Statele Unite, dezvoltandu-se rapid,
dupa propriile sale reguli, cu indiferenta fata de notiunile de gust sau responsabilitate
publica.
Metamorfoza dintre arhitectura si spectacol este completa in Las Vegas: fiecare
obiect se decontextualizeaza, ignorand complet mediul si devine o lume in sine. A
10
NOUVEL, Jean, BAUDRILLARD, Jean: Obiecte Singulare (Ed. PAIDEIA, 2005)

Un studiu recent arata ca Las Vegas este orasul american pe care cei mai multi chinezi ar dori sa il viziteze.
12
Aceasta realitate nu fac decat sa sublinieze ideea de paralela intre arhitectura si lumea cinematografiei, sustinuta, intre
altii, si de Jean Nouvel in dialogurile sale cu Jean Baudrillard BAUDRILLARD Jean, NOUVEL Jean: Obiecte Singulare (Ed.
Paideia, Bucuresti, 2005)
11
10
merge de la un resort13 la altul se reduce la a gestul de a schimba canalele TV:

participantul este redus la conditia de privitor, singura posibilitate fiind alegerea. Ca si
posturile TV in lupta pentru a domina ratingurile, resort-urile se intrec in a capta
atentia publicului.
Robert Venturi14 puncteaza fazele evolutiei tipologice de pe Strip15: primele
cazinouri erau simple hale semnalizate prin celebrele reclame cu neon, pentru ca
ulterior, devenind tot mai complexe, cele doua componente sa se contopeasca intr-o
forma noua de cladire-reclama, care pare sa strige: Priveste-ma!. Se poate face aici
o paralela comparativa interesanta intre Strip si orice bulevard important de
metropola contemporana. Ansamblurile Excalibur cu tema arturiana, Luxor cu tema
egipteana sau New York-New York sunt in mod foarte brutal si dramatic asezate unul
langa celalat. Dar juxtapunerea muzeului MoMa (Museum of Modern Art) cu
American Folk Art Museum si cu noul si spectaculosul turn multi-functional proiectat
de Jean Nouvel, nu produce acelasi efect de contre-jour arhitectural intre cele 3
prezente iconice de pe West 53 Street din Manhattan-ului?
In aceasta privinta, orasul contemporan imprumuta involuntar din caracterul Las
Vegas-ului, logica comerciala cantarind mai greu decat cea urbanistica sau
arhitecturala. Fiecare cladire sau ansamblu se doreste star-ul, capul de afis urban,
cel putin pentru o scurta perioada de timp, ilustrand astfel celebrul postulat al lui
Andy Warhol: In the future, everybody will be famous for 15 minutes.
Obiectivul principal al arhitecturii se reduce tot mai des la a eclipsa contextul si
a acapara, macar temporar, lumina reflectoarelor. Dubai ofera un exemplu extrem
prin vointa de afisare opulenta a puterii si prosperitatii: cu o inaltime de 800m si in
prezent in constructie, turnul Burj Dubai, va ocupa primul loc in clasamentul celor mai
inalte structuri din lume pentru doar cativa ani, intrucat proiectul Al-Burj, inalt de
1200m, amplasat in acelasi oras, se afla deja intr-o faza avansata de conceptie.
Resort: termen din limba engleza, fara traducere directa. Loc destinat agrementului si relaxarii, care atrage vizitatori in
timpul liber. Statiuni sau complexe comerciale aperate de o singura companie, tinde sa ofere toate functiunile necesare
utilizatorilor si are, in general, un hotel ca element central. (www.wikipedia.org) In cazul Las Vegas, resort-urile sunt
coagulate in jurul cazinourilor si centrelor de conferinte.
14
VENTURI Robert, BROWN Denise Scott, IZENOUR Steven: Learning from Las Vegas (MIT Press, Cambridge MA, 1972)
15
Las Vegas Boulevard South: principala artera care gazduieste cea mai mare parte a cazinourilor si hotelurilor
13
11
Studiu de caz Reconstructia centrului Berlinului

In dorinta de afirmare urbana si nationala (generata de contextul reunificarii
statului german), operatia de reconstructie a implicat mai multi arhitecti celebri decat
orice alta dezvoltare asemanatoare. Pornind de la ideea de a readuce la viata centrul
devastat al orasului, gestul este chestionabil atat ca premise cat si ca rezultate si
constituie subiectul a multe dezbateri incinse.
Tema proiectului a insemnat mult mai mult decat a construi muzee si embleme
urbane, de care orasul nu duce lipsa, si anume crearea unui centru, unor locuri cu
identitate.
Atentia fiind indreptata in special asupra Potsdamer Platz, Pariser Platz si
Leipziger Platz (vechile centre ale vietii berlineze care disparusera), guvernul a
insistat sa se utilizeze tipologia si organizarea tesutului dupa modelul Berlinului de
secol al XIX-lea: organizarea in insule compacte, cu aliniere la cornisa si ziduri
exterioare predominant pline cu ferestre de proportie clasica. Din nefericire, pastisa
de arhitectura clasica, rezultata din acest regulament strict, aminteste prea des
arhitectura totalitara a Berlinului nazist sau comunist.
Aceasta politica a fost promovata in numele istoriei, dar efectele ei reale
anuleaza o istorie in favoarea alteia, ingropand urmele traumei recente Zidul si
bombardamentele sub imaginea unei Germanii armonioase, unificate, impacate in
mod fals cu trecutul. Pentru critici, asistam la o operatiune de negare la scara
urbana, o incercare de a pretinde ca ultimii 60 de ani nu au existat.
Asemanarea cu Berlinul vechi consta strict in forma. In ceea ce priveste
functiunea, blocul traditional berlinez era un loc de coexistenta, mixitate si diversitate:
locuire, comert, mici afaceri intr-un cuvant mici comunitati organizate in jurul curtii
interioare. Blocul modern este, in schimb, proprietatea unei singure corporatii, iar
curtea interioara, fostul loc de convivialitate, se reduce la un atrium acoperit cu sticla.
Brian Hatton se intreaba: Locul unde ruptura acestui hibrid a fost cea mai puternica, unde
vanitatea designului s-a expus cel mai mult este Potsdamer Platz. Sau mai degraba ce a fost odata
Potsdamer Platz. [...] Pe locul taieturii zidului in 1920 era un carusel de teatre, magazine si cafenele, o
efuzie de vitalitate, toate disparute.[...] Daca orasul hibrid trebuia sa se uneasca, acesta este locul unde
Estul si Vestul trebuiau sa se intalneasca. Dar cum? 16
16
HATTON Brian: Berlin 1999 Phantoms and Formulae (Laurence King Publishing, London, 1999)
12
Una dintre cele mai incinse dezbateri s-a axat in jurul faptului ca acest loc
traditional de viata berlineza a fost cumparat de corporatia Deimler-Benz.
Producatorul de film Max Ophulus intreba retoric: D-B sunt simpli producatori de masini; ce
stiu ei despre cum trebuie facute orasele? Pot sa-l faca in asa fel incat intr-o dimineata da primavara sa
pot sa ma asez la o masa si sa privesc fetele trecand?17
Ambitiile investitorului de a crea o viziune dinamica (un Times Square berlinez),
combinata cu o mai veche fantezie a anilor 20 de a construi un Chicago pe Spree
au produs un cu totul alt timp de spatiu decat viziunea idilica traditionala.
Cea mai buna dovada a faptului istoria reala este contrafacuta si transformata
intr-o reprezentare virtuala este situatia Portii Brandemburgice. Singulara si izolata
pe frontiera dintre Est si Vest, Poarta era unul dintre cele mai potente simboluri
istorice ale timpurilor recente. Rowan Moore comenteaza transformarea: Acum piata in
care [Poarta Brandemburgica] era initial construita, Pariser Platz, este aproximativ reconstruita, cu o
cornisa continua, fatade de piatra si alte reguli estetice. In cadrul acestora, arhitectii celebri care
proiecteaza cladirile ce compun piata se straduiesc sa-si exprime individualitatea prin variatii arbitrare
pe fatade. [...] Poarta insesi, acum amplasata intr-un decor mai aproape de cel original, si-a pierdut mult
din puterea simbolica si este acum un monument al artei mai degraba decat al arhitecturii.18
VENTURI Robert, BROWN Denise Scott, IZENOUR Steven: Learning from Las Vegas (MIT Press, Cambridge MA, 1972)
1999)
17
18
13
14
2. Orasul Surogat Comentariu din perspectiva industriei spectacolului
Realitatea sintetica
Fundamentele arhitecturii sunt puse astazi sub semnul intrebarii: scara umana,
ierarhie sau armonie. Ideea de caracter local ramane un concept hilar in contextul
global: spre exemplu, pentru proiectul marelui resort19 Marina Bay Sands din
Singapore, dezvoltatorii americani din Las Vegas au apelat la arhitectul israelian
Moshe Safdie pentru a realiza obiectul care se doreste emblema orasului-stat pentru
deceniul urmator. Adesea dimensiunea proiectelor ii impiedica pe arhitectii insisi sa
intelega scara propriilor creatii. Relatia cu natura si peisajul, tema centrala in mod
traditional a arhitecturii, nu mai are un sens real in mediul artificial si anti-septic al
metropolei contemporane: natura in oras este o caricatura estetizata a naturii reale.
Argumentul unitatii stilistice devine, in mod asemanator, perimat in contextul
exploziei si promiscuitatii stilistic-formale a metropolei 20. In momentul in care un
zgarie-nori de sticla coabiteaza langa o institutie de factura clasica, nu se poate
afirma ca una sau cealalta ar avea mai multa autoritate sau validitate stilistica.
Contextul contemporan impiedica orice incercare de justificare a unei forme
particulare, a unui stil, material sau tehnici, fata de altele.
Daca pe parcursul intregului secol al XX-lea arhitectii au miltat pentru
sinceritatea exprimarii materialelor de constructie, marea masa a arhitecturii
contemporane reprezinta opusul acestei viziuni: materiale neutre (gips-carton, rasini
sintetice, fibra de sticla, panouri sandwich, etc) imbraca orice aspect. Orasul se
reduce, din acest punct de vedere, la conditia parcurilor tematice: realitatea este
acoperita de o crusta a iluziei.
Infuzia de fantezie din industria entertainment-ului

Resort: termen din limba engleza, fara traducere directa. Loc destinat agrementului si relaxarii, care atrage vizitatori in
timpul liber. Statiuni sau complexe comerciale aperate de o singura companie, tinde sa ofere toate functiunile necesare
utilizatorilor si are, in general, un hotel ca element central. (www.wikipedia.org) In cazul Las Vegas, resort-urile sunt
coagulate in jurul cazinourilor si centrelor de conferinte.
20
Modernismul, care incercase sa se impuna prin puritatea abstracta, libera de constrangeri stilistice, nu mai este astazi
decat una dintre nenumaratele posibilitati de abordare arhitecturala
19
15
Daca arhitectii au fost intotdeauna interesati de transferul tehnologiei din alte

domenii (industrie, militar etc), in prezent se poate vorbi despre o infuzie de fantezie:
tehnici specifice industriei entertainment-ului sunt folosite in cele mai diferite tipuri de
programe de arhitectura, dar mai ales in proiectele cu orientare comerciala: centre
comerciale, centre de agrement sau hoteluri care se construiesc la o scara din ce in
ce mai mare si in moduri tot mai spectaculoase; acest fenomen evolueaza treptat
catre alte tipuri de program, chiar necomerciale si are un efect din ce in ce mai
insemnat asupra modului de viata urban si asupra intelegerii arhitecturii.
Birouri de arhitectura de succes folosesc deja programatic retetele specifice
show-biz-ului in programe cu destinatie publica:
Wimberly Allison Tong & Goo21
(WAT&G) produc in toata lumea palate luxuriante sau reprezentari ale Atlatidei;
Jerde Partnership22 folosesc din plin tehnicile specifice parcurilor de distractii la
centre comerciale sau amenajari de spatii publice. Practica este luata in serios,
considerata legitima si teoretizata de promotori: Arhitectura fanteziei nu este simpla fatada.
Nu poate fi aplicata ca un strat de vopsea. Nici nu poate fi o idee adaugata ulterior. Arhitectura fanteziei
porneste de la o viziune, un concept si o poveste extraordinara. Arhitectura fantastica transforma
fictiunea in realitate. Scenografiem experienta, la propriu si la figurat, apoi integram scenariul in fiecare
pas al procesului, fiecare fateta a programului, fiecare detaliu al designului
23
Tematizarea arhitecturii (Disney-ificare)

Orasele europene par a nu fi capabile sa opreasca expansiunea suburbana si ceea ce poate fi
numit Disney-ificarea [...]24 remarca Rem Koolhaas. In paralel, subiectul este abordat pe
larg de Neil Leach in studiul sau, Anestetica:
Nicaieri nu a existat o stratagema de mascare mai evidenta decat a cazului Disneyland-ului,
centrul de vis arhetipal al acestei culturi de consum. Caci, dupa cum observa Baudrillard, Disneyland se
prezinta ca o lume imaginara, o imparatie pretins imaginara ce se opune lumii reale exetrioare si a carei
mare realizare este aceea ca ne face sa credem ca intruchipeaza imaginarul. Prin aceasta, Disneyland
da autoritate lumii exterioare. Este lume imaginara care devine suport pentru lumea reala. Dar tocmai in
Birou american de arhitectura, specializat in realizarea de parcuri si proiecte tematice
Birou american de arhitectura/urbanism, specializat in proiecte comerciale si spatii publice tematice
23
Wimberly Alliston Tong& Goo: On Creativity and the Bottom Line ( 1998)
24
KOOLHAAS, Rem, KWINTER Sanford, FABRICIUS, Daniela, BOERI, Stefano : Mutations (Actar, Barcelona, 2001)
21
22
16
aceats aconsta amagirea. Pentru ca, dupa cum observa Baudrillard, Disneyland face parte tocmai din
lumea exterioara. Nu este decat o replica a valorilor americane. Dar daca lumea se lasa de buna voie
atrasa de mitul imaginarului, aceasta nu inseamna decat ca lumea doreste sa se amageasca cu buna
stiinta. Disney-ificarea a devenit noua religie a secolului al XX-lea, in care visul si realitatea se
impletesc intr-o lume a lui a fost o data ca niciodata oferita publicului de catre Disney Products Plt,
furnizorul de vise ai lumii.25
Ideea de tematizare transformarea spatiului arhitectural in peisaj fantastic
este conceptul imprumutat din lumea entertainment-ului cu cea mai dramatica
influenta asupra arhitecturii si vietii cotidiene. Ca strategie de market-ing, operatorii de centre
comerciale se intorc in momentele de crize catre un baroc al arhitecturii. Este agresiv si eficient [...]. 26,
comenteaza Rowan Moore.
Dincolo de multitudinea de exemple de tematizare brutala, kitch, care se
intalnesc in mod curent in programele de arhitectura cu finalitate comerciala
(cazinouri, mall-uri, hoteluri, restaurante etc) exista si exemple mult mai subtile,
sofisticate si cu relevanta din punct de vedere arhitectural, care merita atentia si
comentariul.
Corporatia Walt Disney, care a devenit unul dintre principalii comanditari de
arhitectura din SUA27, si-a indreptat atentia si asupra urbanismului, dupa 1990, dand
curs visului lui Walt Disney de a construi o comunitate model. Rezultatul este orasul
Celebration din Florida, cu 20 000 de locuitori, cladirea primariei proiectata de Philip
Johnson, oficiul postal de Michael Graves, cinematograful de Cesar Pelli si centrul de
afaceri de Aldo Rossi. Lucrurile sunt departe de a fi o gluma, iar planul urbanistic
este conceput dupa toate regulile asa numitului New Urbanism28: mixitate functionala,
densitate eficienta, transport eficient si ecologic.
Este vorba aici de o forma complexa si sofisticata de tematizare a unei intregi
asezari. Tema este imaginea idilica a orasului american mic si linistit, cu senzatia de
fericire superficiala suburbana, toate detaliile proiectului fiind gandite in asa fel incat
sa evoce nostalgic conceptul.
LEACH Neil: Anestetica (Ed. Paideia, Bucuresti, colectia Spatii imaginate, 1999)
1999)
27
Apogeul implicatiei lor in domeniu a fost atins in 1996 cand pavilionul Statelor Unite ale Americii la Bienala de la Venetia a
fost dedicat lui Medici Mouse.
28
Carta New Urbanism: Sustinem restructurarea politicilor publice si a practicilor de dezvoltare dupa principiile urmatoare:
comunitatile trebuie sa aiba populatie diversificata, sa fie proiectate atat pentru deplasarea pietonala cat si pentru masini,
orasele trebuie conformate cu spatii publice si institutii comunitare universal accesibile; pietele publice trebuie incadrate de
arhitectura si peisaj care sa respecte istoria, clima, ecologia si traditiile locale
25
26
17
Alt exemplu radical si relevant arhitectural este proiectul Jerde Partnership

pentru reabilitarea centrului Las Vegas-ului: artera
pietonala centrala Freemont
Street Experience, acoperita cu un enorm ecran multi-media. Aici putem vorbi din
nou de o tematizare foarte sofisticata, intrucat strada este cosmetizata si
transformata intr-o viziune fantastica a ei insesi.
Lumea intelectuala tinde sa respinga si sa ignore aceasta realitate a
derapajelor orasului contemporan spre conditia de surogat. Aceste inclinatii, aparent
neserioase si neprofesionale sunt insa luate foarte in serios de comanditarii si de
arhitectii care le produc. Paradoxal, maestri ai tematizarii kitch, Wimberly Alliston
Tong&Goo insista asupra integritatii conceptuale a muncii lor, respingand orice
acuzatie de fatada. Ca si Mies van der Rohe, ei cred ca Dumnezeu este in detaliu.
Lumi alternative (auto-suficiente)

In Las Vegas notiunea de exterior se dematerializeaza: spatiul dintre resort-uri
ramane la fel de neutru si irelevant ca si carcasa televizorului. Ca si programele TV,
cazinourile condenseaza lumi diferite, surogat, oferind fiecare o existenta si
experienta recompusa sintetic. Spre exemplu, in cazul ansamblul New York-New
York: lumina artificiala, aerul conditionat si securitatea locului nu au, in realitate, nimic
in comun in afara de imagine cu strazile new york-eze. Are loc un proces de curatare,
estetizare, un machiaj. Conditiile meteorologice, nesiguranta sau mizeria din original
sunt sterse si inlocuite cu un peisaj virtual.
Peisaje virtuale devin si marile proiecte de ansambluri urbane multifunctionale
integrate29, care functioneaza dupa conceptul, atat de raspandit in lumea comertului:
all-inclusive sau all-in-one. Fie ca este vorba de un turn multifunctional, un centru
de agrement sau centru comercial, programele incearca sa acopera toata plaja de
nevoi a potentiaului utilizator si creeaza, prin aceasta, un univers propriu, artificial, o
experienta sintetica rupta de contextul exterior, eliminand nevoia de comunicare cu
lumea.
29
Conform organizatiei americane NAHAB, Mixed Use Development este un mod de conformare a unei entitati urbane care
integreaza mai multe tipuri de functiuni (locuinte, spatiu public, comert, activitati , servicii, etc) intr-un ansamblu caracterizat
de un grad inalt de urbanitate. Combinarea functionala se poate realiza la diferite scari (o cladire, un ansamblu de cladiri, o
intreaga zona), pe ambele directii (orizontala sau verticala) si urmareste un efect de sinergie socio-economica obtinut prin
complementaritatea fluxurilor de utilizare care se influenteaza pozitiv.
18
Utilizatorii temporari ai acestui tip de oras surogat sunt dezorientati de existenta

unei realitati in realitate, o lume la scara mai mica, alternativa. In momentul in care
dispare comunicarea cu contextul, arhitectura se reduce la conditia unui decor de
film, conditie scoasa in evidenta de tematizarea spatiului, directa sau subtila, care
accentueaza senzatia de realitate artificiala.
De cele mai multe ori, dezvoltatorul si arhitectul se lasa sedusi de posibilitatile
spectaculoase oferite de scara obiectului, in timp ce dinamicile economice incurajaza
extinderea acestei tipologii de spatiu nenatural, auto-suficient, intrucat serveste
foarte bine intereselor economice.
La sfarsitul secolului al XX-lea, cu shopping-ul ajungand la o scara, densitate si perversiune
care opereaza mai lesne ca peisaj decat arhitectura, comertul compune medii exictante unde sunetul,
mirosul, aerul, lumina si chiar plantele sunt manipulate pentre a obtine raspunsurile dorite de la
consumatori. Natura serveste cele mai artificiale procese, nu numai prin faptul ca devine o manifestare
mecanizata a consumerismului, ci si prin faptul ca opereaza ca mediu primar de ispitire a clientilor.
Complice in sponsorizarea extazului comercial, natura este peisaj surogat [...]30 ()
Impingand scenariul catre extreme, Rowan Moore propune o viziune distopica a
orasului31: juxtapunerea de mega-spatii identice tiplologic, fiecare oferind o realitate
separata, o lume in sine, fiecare suficienta unei existente complete, fara contact cu
exteriorul32, dupa modelul utopiilor clasice de inceput de secol 33.
Revenind in limitele contextului real, Ben van Berkel vorbeste despre nasterea
unor noi programme si tipologii care trebuie sa inglobeze functiuni si domenii multiple
si care se anunta dificil de pus in practica si administrat:
In deceniile ce vor urma, un nou tip de cladire se va naste peste tot; un acoperis peste un
amalgam de terenuri, autobuze, birouri, garaje si magazine, situat pe terenuri de mari dimensiuni, in
sau langa siturile istorice ale oraselor. Aceasta este o cu totul noua tipologie pentru disciplinele de
arhitectura, urbanism sau infrastructuri.
Noua cladire[...] se adreseaza tuturor celor trei domenii si necesita o abordare integrata. Nu mai
este vreme pentru un urbanism de tip laissez-faire; proiecteaza un spatiu mare, neutru si in cativa ani,
Extras din studiul despre shopping realizat la Harvard sub indrumarea lui Rem Koolhaas si publicat in cartea Mutations.
1999)
32
Se poate spune ca multi oameni de afaceri traiesc deja intr-o astfel de lume alternativa, compusa din secventa biroumasina-aeroport-avion-aeroport-camera de hotel-centru de conventii etc. Aceasta parcurgere continua de spatii de acelasi
tip simbolizeaza existenta unui oras propriu, diferit si existand in separat, dar la fel de real ca orice alta forma urbana.
(Rowan Moore)
33
De exemplu, in filmul distopic Metropolis (Fritz Lang ,1927), se pune problema unei existente in realitati (lumi) paralele
pentru clasele sociale diferite: clasa superioara (thinkers) traieste in orasul aerian iar clasa inferioara (workers) traieste in
orasul subteran.
30
31
19
poate chiar luni, o sa scape de sub control cu magazine adaugate neplanificat, chioscuri si mobilier
urban.34
Studiu de caz Marina Bay Sands, Singapore

In definitia arhitectului, Marina Bay Sands este o noua tipologie de loc urban,
o noua forma de urbanitate: care integreaza o promenada pe malul marii, o mare galerie
comerciala multietajata, spatii publice, comert, spatii interioare si exterioare cu cu perspective
spectaculoase catre oras, lumina naturala si vegetatie, oferind o mare abundenta si varietate de
activitati. Este un loc vibrant si dinamic, un loc care se transforma din ora in ora, de la zi la noapte,
evocand marile piete publice urbane clasice. Este vorba de un oras global care a devenit realitate.
Marina Bay Sands, care se va deschide in 2009, va beneficia de 3 hoteluri inalte de 50 e etaje, cu 1000
de camere fiecare si vederi panoramice ale orasului si marii, incoronat de o gradina suspendata de 2
hectare, care leaga turnurile ca o punte, oferind privelisti la 360 de grade ale marii si orasului, facilitati in
aer liber pentru hoteluri piste pentru jogging, piscine, saune si gradini; un Muzeu al Artei si Stiintei
iconic pe promontoriu, un milion de picioare patrate de promenada pe malul marii si galerii comerciale,
un centru de conventii de cea mai buna calitate de un milion de picioare patrate, doua sali de teatru de
cate 2000 de locuri fiecare, un cazino si parcaje pentru 4000 de masini.35
Quod erat demonstrandum! Este tot ce se poate adauga dupa aceasta
prezentare, facuta de insusi arhitectul conceptor. Primul cazinou din Singapore,
ansamblul este pe cale de a fi construit de unul dintre cei mai mari operatori de
cazinouri si centre de conferinte din lume: Las Vegas Sands (cu unitati in Macao si
Las Vegas).
Generic, ca si arhitectura, spectaculos, opulent, oferind o gama enorma de
functiuni de agrement si conexe, proiectul este un foarte bun exemplu de lume in
sine, auto-suficienta. Un utilizator poate petrece o vacanta lunga fara sa epuizeze
decat o mica parte din posibilitatile oferite de anasmblu. Proiectul se doreste
exhaustiv si nu incurajeaza schimbul cu exteriorul, dupa logica unui cazino: odata
intrat, nu ai nevoie sa mai iesi si nu o poti face decat cu greutate.
Marina Bay Sands se doreste o lume alternativa si generica, un decor complet
si artificial care reconstituie o lume idilica, perfecta, accesibila numai categoriilor
sociale cu venituri mari. Cosmetizarea este perfecta: dupa modelul cazinourilor din
Las Vegas, galeriile comerciale devin strazi, cu rauri interioare, cascade, vegetatie,
totul reconstituit artificial intr-o lume surogat.
34
35
VAN BERKEL Ben, BOS Caroline: Move (UN Studio and Goose Press, Amsterdam,1999)
Extras de pe www.msafdie.com
20
21
3. Orasul virtual Comentariu din perspectiva multi-media
Hiperrealitate Spatiu public virtual (definitii)

Imaginea insasi a devenit o noua realiate sau hiper-realitate - o lume virtuala plutind deasupra
lumii reale in propriul invelis ermetic inchis. Este o lume care a pierdut contactul cu lumea reala la care
se raporteaza si in care, in mod paradoxal, termenul real a fost siluit de conglomerate multinationale si
transformat intr-o lozinca promotionala care ii preamareste autenticitatea, desi aceasta este, in mod
vadit, absenta. In acest fel, autenticitatea devine moneda suspecta, falsificata pe hiper-piata hiperrealitatii.36
Dupa modelul suprapunerii orasului construit peste straturile geologice, o noua
forma de existenta se suprapune urbanitatii, in contextul contemporan: lumea
virtuala, digitala, multi-media, a informatiei strat impalpabil, dar real. Concomitent,
spatiul public concret este dublat de o noua forma de existenta urbana: spatiul public
virtual. Cele doua forme coexista si se completeaza. Trairea aglomeratiei urbane a
secolului al XXI-lea se muta, astfel, din planul fizic undeva la granita celor doua
realitati, iar obiectelor si sistemelor de obiecte li se asociaza prelungiri informationale
in planul virtual.
Cyberspatiul37 devine o componenta importanta a vietii urbane contemporane:
Internet-ul si jocurile pe computer promit sa evolueaza rapid din fenomenul complex
de astazi catre existenta alternativa in universuri virtuale 38. Scriitorul Norman Spinrad
propune o viziune fantastica extrema, dar care poate fi privita ca un scenariu posibil
intr-un viitor nu foarte indepartat: o lume populata de electro-narcomani, persoane
care isi duc existenta permanent pe limita dintre realitate imaginar, dependenti de
dispozitive electronice care distorsioneaza perceptia realitatii 39.
Revenind la un context mai putin utopic, Jorinde Seijdel defineste spatiul public
drept un complex de caliti concrete i virtuale, de domenii statice i mobile, de sfere private i
publice, de interes global i local.40 In aceasta logica, spatiul public dobandeste proprietati
LEACH, Neil: Anestetica (Ed. PAIDEIA, 1999)
Cyberspatiul.O halucinatie consensuala, experimentata zilnic de miliarde de utilizatori, in fiecare tara [...] O reprezentare
abstracta de date abstracte, pe monitorul fiecarui computer in sistemul uman. Complexitate de negandit. Linii luminoase
aranjate in non-spatiul mintii, constelatii de date GIBSON, William: Neuromancer (Grafton, London, 1986)
38
Exemplu: comunitatile de internauti Second Life, World of Warcraft
39
SPINRAD, Norman: Masinaria RocknRoll (Ed. Nemira, Bucuresti, 1993)
40
SEJDEL,l Jorinde: Editorial Hybrid Space, Open no. 11 Hybrid Space, NAi Publishers, Rotterdam, 2006
36
37
22
hibride datorit intrepatrunderii atat domeniului real cu cel imaginar, cat si celor public
si privat. Tot in viziunea lui Seijdel, pe langa hibridizare, asistam si la o fluidizare,
largire a notiunii de spatiu public, datorata tehnologilor tip wireless, care permit
comunicarea fara limita spatiala: Ele pot fi luate n considerare ca noi mecanisme de control,
dar i ca ustensile alternative pentru lrgirea i intensificarea activitilor publice - fie c e vorba despre
o problem a gupurilor, evenimente, ntlniri, sau despre campanii, revolte sau demonstraii. Media fr
suport fizic (wireles media) face posibil mobilizarea spaiului public, n ambele sensuri literal i figurativ
n asa fel nct nu mai este static i poate fi ocupat de indivizi sau grupuri n diferite feluri. 41
Steven Pinker vorbeste despre cum stiinta si tehnologia ar putea transforma
lumea si natura umana, definind spatiul virtual ca o lume fantoma de obiecte prin
intermediul facilitatilor grafice si interfetelor
Hannah Arendt subliniaza disparitia unei conditii esentiale a existentei
domeniului public, si anume: posibilitatea de a vedea si auzi, de a fi vazut si auzit de ceilalti,
adica punerea in comun a lumii.42
Melvin Webber propune o alta definitie a spatiului public virtual: urban fara loc
prin care comunicarea globala dezvoltata si instantanee reduce rolul distantei si subliniaza principiile
centralitatii pe care se baza ordinea urbana 43. Orasul este inteles ca o retea de transporturi
si comunicatii invizibile, diminuandu-se astfel contactul direct care era mediat de
spatiul public in trecut. Noul spatiu public virtual ramane o continuitate fara proximitate,
caci indivizii isi pot construi sociabilitatea prin intermediul multiplelor comunitati care fac parte din
simultan
Proliferarea imaginii
Si tocmai intr-o cultura a simulacrului si simularii, intr-o cultura a hiper-realitatii in care imaginea
a devenit o noua realitate, domeniul care guverneaza imaginea estetica a ajuns sa domine alte
domenii [...] Totul se auto-esteticizeaza.44
Neil Leach propune in cartea sa, Anestetica, viziunea unei lumi clonate infinit la
nivelul imaginii statice sau in miscare, concrete, virtuale etc. Teza pare a fi preluata
de la arhitectul si teoreticianul finlandez Juhani Pallasmaa, care vorbeste despre
SEJDEL,l Jorinde: Editorial Hybrid Space, Open no. 11 Hybrid Space, NAi Publishers, Rotterdam, 2006
ARENDT, Hannah, Condition de lhomme moderne (Ed. Calman-Levy, 2002)
43
WEBBER, Melvin: Explorations into urban structure (Univ. of Pennsylvanya Press, 1964)
44
41
42
23
raportul inegal al implicarii simturilor in trairea contemporana 45. In viziunea celor doi
autori, omul, inundat vizual intr-o cultura-cult a imaginii, risca sa devina incapabil de
a discerne realitatea de copie, atata timp cat nu sunt implicate si alte simturi in afara
celui vizual. Pallasmaa pledeaza in favoarea unei arhitecturi care sa implice auzul,
simtul tactil, mirosul, in favoarea interesului pentru textura, materialitate, studiul
proximitatii etc., in opozitie cu realitatea-surogat vizual zugravita de Leach:
Traim intr-o era a comunicarii de tip mass-media extrem de diversificata, in care, datorita
progreselor tehnologice in telecomunicatii si in metodele de reproducere vizuala, suntem in permanenta
luati cu asalt de imagini. Televizoarele, faxurile, fotocopiatoare si computerele au devenit ferestre
virtuale ale erei informatiei de varf, suporturile transportoare de impulsuri digitale ce pun individul in
legatura cu o retea globala de comunicatii. Caminele si birourile moderne sunt inundate de reproduceri
de imagini si informatie: stiri la ora exacta din ora in ora, filme in avanpremiera, in premiera, care
ruleaza pe piata, clonate pe benzi video si distribuite prin televiziunea prin cablu. Avem de-a face cu o
cultura a copiei, cu o societate a saturatiei, cu al doilea potop. Lumea a fost xeroxata intr-o infinitate
de copii.46
Referindu-se la cantitatea incredibil de mare de informatie disponibila in
societatea contemporana, Jean Baudrillard considera ca, desi gandim ca informatia
este generatoare de intelesuri, in realitate se produce opusul. Tocmai excesul de
informatie este acela care neaga informatia: Informatia isi devoreaza propriul continut. Ea
macina comunicarea si socialul47 si se auto-epuizeaza: intelesul insusi este irosit in
pregatirea sensului.
Din cu totul alta perspectiva, autorul japonez Junichiro Tanizaki traseaza la
inceputul secolului o peralela interesanta intre cultura japoneza si cea occidentala 48.
In viziunea lui, traditia nipona corespunde umbrei, prin modestie, simplitate,
importanta a trairii interioare si lipsa de preocupare pentru imagine. Modernitatea
european-americana corespunde luminii orbitoare, prin opulenta si ostentatie, prin
cultul imaginii.
PALLASMAA, Juhani: The Eyes of the Skin (John Wiley & Sons Inc, 2005)
LEACH, Neil. Anestetica. Bucuresti: Paideia, colectia Spatii imaginate, 1999, p.5
47
NOUVEL, Jean, BAUDRILLARD, Jean: Obiecte Singulare (Ed. PAIDEIA, 2005)
48
TANIZAKI Junichiro: In Praise of Shadows
45
46
24
Perceptia distorsionata a realitatii Mutatii

Mecanismul cristalizarii imaginii urbane inseamna asociarea a trei sisteme:
sistemul spatiului real), sistemul de referinta (tiparele de referinta, matricea culturala
etc) si sistemul spatiului reflectat (imaginea mentala despre spatiu) 49.
Factorii noi de ordin tehnologic si informational care definesc urbanitatea
contemporana modeleaza tocmai sistemul de referinta al participantului la viata
urbana, rezultatul fiind o imagine distorsionata a lumii reale. Perceptia este profund
conditionata de reperele culturale si sistemul de valori, dupa cum citirea stratului
urban virtual este conditionata de gradul de initiere in cultura urbana contemporana.
Cu alte cuvinte, trairea orasului este inegala si subiectiva, in functie nivelul de acces
al persoanelor la informatie.
Daca aceasta noua forma urbana este inaccesibila unei persoane neinitiate
(din mediul rural, sa spunem), initierea devine un drum fara intoarcere: inseamna o
mutatie la nivelul reperelor si sistemului de valori. In urma acestei mutatii de ordin
intelectual, citirea si perceptia obiectiva vor deveni imposibile. Realitatea fizica va fi
permanent dublata si invaluita de stratul existentei virtuale. Intre subiect si obiect va
exista permanent o lentila care deformeaza si completeaza. Se poate vorbi, deci, de
accesibilitatea si perceptibilitatea diferentiata a acestei forme latente de existenta a
informatiei, care imbraca impalpabil spatiul fizic 50.
In contextul mai sus mentionat, doua mutatii majore au loc la nivelul perceptiei
realitatiii:
Se deformeaza perceptia spatiului: noile tehnologii GPS51, Google Earth52 sau
fotografia din satelit creeaza pentru prima data in istorie posibilitatea de vizualizare a
spatiului in perspectiva aeriana sau axonometrie, o eliberare de constrangerea
perspectivei centrale clasice. (In plan istoric-religios, aceasta este o idee eretica,
intrucat vederea axonometrica era rezervata Dumnezeirii in iconografie). Conceptele
Zoom In si Zoom Out, Multiple Viewports, implementate in primul rand in vizualizarea
digitala, creeaza senzatia ubicuitatii si perceptiei simultane din mai multe unghiuri
Aceasta este, in fapt, o triada de tipul celei semiotice: semnificat-referent-semnificant.
Conform filosofului Georg Simmel, in seseul Metropola si viata spirituala(1903), diferenta dintre omul metropolitan si
omul de la tara este produsa de ritmul diferit al vietii, omul metropolitan trebuind sa se adapteze unui bombardament
continuu de stimuli.
51
Global Position System
52
Soft de vizualizare interactiva a imaginii din satelit a pamantului, disponibil on-line.
49
50
25
Se deformeaza perceptia timpului: noile posibilitati de control digital

Undo/Redo, FastForward, Rewind, Replay, Stop cadru, PrintScreen/Snapshot
(inghetarea unui moment in timp) sunt notiuni ce afecteaza perceptia curgerii
timpului. Conectarea continua la informatie (presa scrisa, radio, TV, accesul
permanent la Internet) creaza senzatia de ubicuitate/simultaneitate, existenta
concomitenta in mai multe planuri, realitati simultane.
Mecanisme psihice de auto-aparare

Neil Leach dedica intregul capitol Drogul Imaginii din cartea sa Anestetica
studiului relatiei dintre complexitatea fenomenului urban si comportamentul uman,
pornind de la premisele studiilor sociologice ale lui Georg Simmel:
Sociologul si filozoful german Georg Simmel a fost unul dintre primii care a asociat noile metode
se comportament cu peisajul inconjurator modern. In eseul sau intitulat Metropola si viata spirituala
(1903), Simmel ne ofera una dintre cele mai penetrante abordari ale vietii individului care traieste in
metropola moderna. Baza psihologica pe care se cladeste individualitatea metropolitana, observa el,
este intensificarea vietii emotionale, datorita vitezei si schimbarii continue a stimulilor interni si externi.
Spre deosebire de cei care au trait in orase sau asezari de la tara, unde viata este caracterizata de un
ritm de curgere mai lent, mai conform cu obisnuitul, mai calm, individul care traieste in metropola
moderna trebuie sa inregistreze si sa se adapteze la bombardamentul de stimuli din oras, unde simpla
traversare a strazii poate sa insemne consum nervos. Inregistrarea impulsurilor fragmentate, neregulate
ale vietii orasului are un impact pregnant asupra aspectului psihologic al tipului metropolitan [...] Si in
vreme ce viata rurala actioneaza cumva la un nivel mai putin constientizat asupra simturilor, viata in
metropola ar putea fi cel mai bine perceputa la nivel abstract, intelectual. 53
Georg Simmel opune aici viata de la tara realitatii urbane, aratand ca
participantul are posibilitatea psihica sa constientizeze detaliile si elementele
mediului, intrucat acestea sunt limitate ca numar si pot fi reperate separat, spre
deosebire de metropola, unde stimulii se eclipseaza reciproc. O idee oarecum
asemanatoare urmareste Juhani Pallasma54, propunand exemplul unui portret de
Rembrandt: subiectul este excelent pus in valoare prin intunericul care il invaluie.
Valoarea imaginii este data aici de lipsa de imagine: penumbra din tablou este
53
54

PALLASMAA, Juhani: The Eyes of the Skin (John Wiley & Sons Inc, 2005)
26
echivalentul vietii linistite de la tara, fata de agitatia urbana. Este exact ceea ce
urmareste si Junichiro Tanizaki 55prin lauda pe care o aduce umbrei traditionale
nipone, in raport cu lumina orbitoare a occidentului.
Neil Leach comenteaza in contiunare teza efectului de anestezie produs in
contextul complexitatii vietii urbane, subliniind reactia de auto-izolare a participantului
la viata publica:
Conceptul central al tezei lui Simmel este cel de infatisare blazata. Individul care traieste in
metropola moderna trebuie sa dezvolte un mecanism de auto-aparare impotriva excesivei stimulari a
vietii mintale citadine, iar infatisarea blazata este atat produsul, cat si mijocul de aparare impotriva
acestei stari. Pentru Simmel, infatisarea blazata este in primul rand consecinta stimulilor care
actioneaza cu rapiditate asupra nervilor si dispar pentru a fi inlocuiti de altii, ce dispar si sunt inlocuiti cu
aceeasi rapiditate, pe care nu-i unesc decat contrastele dintre ei si care genereaza, se pare,
intensificarea intelectualismului metropolitan. Iar infatisarea blazata este determinata tocmai de
consumul generat de stimularea excesiva a sistemului nervos [...] Reactionand slab la stimulii externi,
individul care traieste in metropola dezvolta o forma de invelis defensiv impotriva stimularii excesive.
Infatisarea blazata arata cum a invatat individul sa supravietuiasca in conditii oferite de metropola
moderna. Atitudinea blazata este, prin urmare, un fenomen de adaptare. 56
Teme similare mai pot fi gasite in opera lui Walter Benjamin 57, cel care priveste
individul modern de tip metropolitan cu ochii lui Charles Baudelaire, care
experimentase diferite tipuri de droguri si infatiseaza viata in metropola ca pe o
transa asemanatoare celei provocate de narcotice, o viata atingand dimensiuni
mitice; pentru Baudelaire metropola este un loc fascinant, de intoxicatie religioasa.
Suprarealisti au recunoscut si ei natura intoxicanta a metropolei. Pentru ei,
orasul era mai presus de orice taram de vis incantator care incingea si alimenta
imaginatia. Insasi disonanta orasului cu claxoanele sale asurzitoare si cu luminile
intermitente de neon ale reclamelor impulsuri fragmentate, caleidoscopice ale
TANIZAKI, Junichiro: In Praise of Shadows (The MIT Press, Cambridge, 1998)
57
In vreme ce Simmel descrie individul blazat in termeni clari, luati din neurologie, ca pe cineva ale carui terminatii
nervoase au fost desensibilizate prin supra-stimulare, Benjamin da neurologicului o intorsatura psihanalitica. Pentru
Benjamin, mintea este aceea care este anesteziata de socurile continue ale existentei contemporane. In mod cert pentru
Benjamin, socul este centrul vital al existentei moderne [...] Pentru Benjamin, psihicul omenesc este, in esenta, un
mecanism organic ce se adapteaza permanent mediului sau fizic. Aceasta adaptare trebuie privita ca un mecanism defensiv
articulat de supravietuire. Din acest punct de vedere, fiinta umana se aseamana cameleonului. Ea este guvernata de o
nevoie instinctuala de a gasi similaritati in mediul extern si acolo unde acestea nu exista, de a se adapta la acel mediu.
Termenul pe care Benjamin il utilizeaza pentru a denumi acest proces este cel de mimesis [...] Oamenii dezvolta reflexe si
raspunsuri care se potrivesc celor din mediul exterior. Pentru Benjamin, exemplul arhetipal asociat ar putea fi gasit in
conportamentul multimii.
55
56
27
metropolei moderne a constituit pentru ei o sursa continua de stimulare si

intoxicare. Aceasta receptivitate la stimularea senzoriala de catre oras induce o
forma de transa de tip narcotic care permite individului sa se lase prada unor astfel
de ispite, sa rataceasca prin metropola fermecata, in cautatea dorintei si a distractiei.
Studiu de caz Competitia Public Space for Ambient Intelligence
Tema de concurs: Ce noi forme de spatiu public pot exista intr-o societate sustinuta de
inteligenta ambientala (prezenta ubicua digitala)?
Spatiile publice sunt locuri destinate comunicarii intre oameni si obiecte. Ce spatiu public se
cristalizeaza in societatea in care tocmai au aparut noi forme de comunicare? Se porneste, de exemplu,
de la premisa ca un telefin mobil nu este limitat la functiunea de a face apeluri telefonice, ci a ajuns sa
fie folosit continuu in comunicarea intre persoane. Ca rezultat, a devenit un surogat personal al
comunicarii. Se solicita propuneri pentru noi valori sociale intr-o societate mobila, cu o intelegere a
schimbarilor sociale si tehnologice dupa, de exemplu, 10 ani (se vor presupune dezvoltari in telefonia
mobila si Internet, cresterea populatiei, scaderea natalitatii si cresterea numarului de batrani, probleme
de energie si economie globala, probleme de mediu, etc.)
Mai mult, se solicita propunerea unei noi culturi a comunicarii cu referinte la starea curenta a
noilor tehnologii digitale cu existenta ubicua, dar cu idei de spatii care sa nu fie ingradite de aceste
conditii58
58
http://www.japan-architect.co.jp/docomo/2006/en/
28
29
Concluzie Posibilitati de exploatare a contextului urban contemporan

Odata inteles si constientizat, contextul complex al urbanitatii contemporane
ofera posibilitati infinite de manipulare a tehnicile asociate industriei spectacolului, in
sensuri constructive din punct de vedere conceptual. Cei mai indrazneti arhitecti
contemporani adopta metode subtile care le permit sa lucreze pe terenul schimbator
dintre idealism si consumerism, libertate si aservire comerciala. Acestia gasesc
modalitati de eludare a logicii comericale si exploateaza puterea imaginativa a
consumerismului contemporan, a culturii si cultului spectacolului. Exista aici
capacitati suprarealiste latente care permit orice combinatie de idei, forme, obiecte si
care pot impinge imaginatia spre extreme.
Rowan Moore: Aceste strategii leaga pe Toyo Ito, Rem Koolhaas, Herzog&de Meuron si
Jean Nouvel, arhitecti la care criticii au observat un spirit comun, in ciuda aspectelor exterioare foarte
diferite ale cladirilor lor. Kazuyo Sejima, Foreign Office Architects, MVRDV si alti invatacei ai biroului
OMA din Rotterdam pot deasemenea sa fie inclusi. Intr-un fel poate fi adaugat si Frank Gehry. Acesti
arhitecti se bazeaza pe ciudatenia inerenta a unei lumi modelate de comunicarile electronice, finantele
internationale si cultura de consum schimbarile neasteptate de scara, juxtapunerile localului si
globalului, realului si imaterialului si le transforma in atuuri.[...] Arhitectura contemporana isi cauta
inspiratia in aceasta ciudatenie59
Acesti arhitecti nu apartin nici-unei miscari care s-ar termina intr-un -ism.
Opera fiecaruia este recogniscibila, sunt toti parte componenta ai sistemului de
arhitecti star, dar evita limitarea unei semnaturi stilistice de materiale, tehnici sau
forme.
Cultura comerciala globalizata poate si trebuie sa devina subiect de dezbatere
in teorie arhitecturala. Rem Koolhaas considera ca fenomenul este relevant si
negarea lui inseamna teama si fuga de responsabilitate. 60
1999)
60
O.M.A., KOOLHAAS, Rem, MAU, Bruce: S,M,L,XL (The Monacelli Press, 1997)
59
30
PARTEA a II-a. Hiperurbanitate in contextul metropolitan european

Aplicatia studiului la proiectul de diploma
31
Competitia Schindler Awards Recastigarea Spatiului Public

Prezentare succinta a temei de concurs61
Context:
Viena, poarta traditionala intre Occident si Orient, oras al culturii,
imparatilor si balurilor grandioase.

Situl:
O insula urbana neconstruita, neglijata, la intersectia marilor artere
urbane, dominata de prezenta iconica a unui viaduct construit de Otto Wagner.

Scopul:
Ansamblu urban multifunctional integrat (Mixed Use Development), cu
utilizari publice si private:

o O gradina publica adresata tuturor categoriilor sociale
o Locuinte atractive si accesibile familiilor cu venituri reduse
o Servicii, utilitati si comert de proximitate
o Un centru comunitar multifunctional
o Un parc orientat catre raul Viena, cu functiuni sportive si de agrement
Susteinabilitate:
Proiectul trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile.
Viabilitate: Proiectul trebuie sa fie viabil economic. Functiuni aditionale sunt

permise.
Accesibilitate:
Organizatorul competitiei fiind un constructor de ascensoare,
exista o cerinta specifica de respectare a principiilor de accesibilitate pentru toate

categoriile de utilizatori, indiferent de apartenenta sociala, varsta, sex sau posibil
handicap.
61
Extras din tema de concurs Schindler Award for Architecture 2007/2008 Access for All
32
1. Studiul amplasamantului Viena
Context metropolitan european Introducere

Europa este acum, aproape peste tot, ridicol de frumoasa.62, pentru Rem Koolhaas, care
vede aici[...] un amalgam aproape babilonian de distrugere, restaurare kitch, particule istorice
autentice, un delir de infrastructuri, un mormant masiv de intentii bune si rele.63
In contextul discutiei despre manifestarile extreme ale urbanitatii, realitatea
este, din fericire, nuantata. Cea mai mare parte dintre orasele de astazi sunt
caracterizate de juxtapunerea tipologiilor generice cu forme specifice global si
local: un zgarie-nori de Cesar Pelli este diferit in Hong Kong fata de Londra, daca nu
prin aparenta exterioara, macar si numai prin semnificatia intr-un context dat. In
Europa Occidentala, tipologia americana de complex comercial sau de agrement
situat in aria suburbana coexista cu formele locale de tesut istoric care integreaza
toate activitatile la scara mult mai mica.
Aceste juxtapuneri produc ceea ce este orasul contemporan: un spatiu hibrid, o
alaturare ciudata, cu variatii uneori bruste de scara, intensitate, forma sau
semnificatie. Rowan Moore enumera o serie de exemple: coexistenta IKEA langa templul
hinduist cioplit manual pe North Circular Road, intr-o suburbie din Londra, sau decoratiile de Craciun in
orasele comuniste chineze, sau multele imitatii ale Las Vegas-ului in diverse parti ale lumii, sau zgarienori langa colibe, sau terenuri de golf langa desert, sau constructia simultana in Dresda a unui complex
cinema avantgardist langa replica unei biserici baroce.64
In contextul particular al metropolei europene, centrele istorice ale oraselor se
vad adesea amenintate de implantarea unor noi poli de urbanitate: cartiere de afaceri
sau mari proiecte de ansambluri multifunctionale integrate 65. In unele cazuri
amenintarea este reala, intrucat strazile comerciale centrale isi pierd importanta
economica in favoarea marilor spatii multi functionale. De cele mai multe ori, insa,
centrul orasului isi ajusteaza functiunea si isi pastreaza caracterul, reducandu-si
importanta si integrandu-se intr-o retea mai complexa. Strategiile urbane formuleaza,
KOOLHAAS, Rem SMLXL The terrifying beauty of the twentieth Century (The Monacelli Press, 1997)
Idem 60
64
MOORE, Rowan: Vertigo The Strange New World of Contemporary Architecture (Laurence King in association with
Glasgow, 1999)
65
Exemple: Cartierul La Defense in Paris, cartierele Viena DC, Uno City, Donaustadt in Viena, etc
62
63
33
astfel, scenarii care implica coexistenta mai multor sub-centre, cu roluri

complementare in sistemul orasului, conferindu-i complexitate si diversitate.
Una dintre frumusetile contextului european in secolul al XX-lea este ca rezultatul nu reflecta
una sau mai multe doctrine arhitecturale ci reprezinta formarea simultana a mai multor straturi
geologice distincte, o miscare pendulara in care fiecare doctrina contrazice si desface esenta celei
anterioare, la fel cum ziua urmeaza noptii 66concluzioneaza tot Rowan Moore.
Context metropolitan vienez Caracteristici
67
Grunderzeit. O mare parte a orasului este inca definita de tesutul urban si

substanta arhitecturala constituite in perioada 1850-1900 (apogeul dezvoltarii urbane
in Viena). Desi reprezinta o realitate trecuta (Viena ca si capitala a Imperiului AustroUngar), acest fapt dat constituie premisa oricarui proiect contemporan de arhitectura.
Punctul de plecare este aproape intotdeauna discutia despre cum aceasta
configuratie poate fi imbunatatita, extinsa ori negata, pentru a se respecta cerintele in
schimbare si pentru a reflecta imaginea Vienei contemporane.
Secession versus Loos. Joseph Hoffmann si Adolf Loos reprezinta doua
pozitii arhitecturale in contrast, care definesc situatia culturii de inceput de secol.
Hoffmann sustine o abordare eclectica si holistica a design-ului, in timp ce Loos este
figura cheie a modernitatii radicale vieneze. Uimitor este faptul ca productia miscarii
Secession este inca un element proeminent al imaginii turistice a Vienei, in timp ce
opera lui Loos ramane doar o contributie teoretica in context.
Potential speculativ.
Ultimele decade au adus exemple interesante
pentru potentialul speculativ al arhitecturii in Viena. Numeroase centre comerciale, de

agrement etc au fost construite, in special in zona suburbana. O parte dintre acestea,
devenind populare, se bucura de succes economic si folosesc imaginea de
arhitectura ca parte integranta a identitatii lor corporatiste, oferind o imagine a
conflictului intre principiile academice ale arhitecturii traditionale si fortele pietei.
Cladiri high-rise.
Cladirile inalte si foarte inalte sunt o tipologie destul de
noua in Viena, introdusa abia in ultima decada. In contrast cu alte orase, amplasarea
acestora nu este influentata de fortele pietei, ci de administratia municipala care
MOORE, Rowan: Vertigo The Strange New World of Contemporary Architecture (Laurence King in association with
Glasgow, 1999)
67
NECHVATAL, Joseph: Immersive Ideals/Critical Distances (1999)
66
34
decide si controleaza dezvoltarea de sub-centre urbane care pot incorpora cladiri

high-rise proeminente.
Amplasamente dificile.
In ultimii 10 ani, birouri tinere de arhitectura au
inceput sa arate posibilitati de a transforma amplasamente problematice in proiecte

de succes. Foarte diferite ca forma si program (rezidentiale, centre de afaceri,
comerciale sau de agrement), reusita lor se datoreaza demersului arhitectural
inovativ, combinat cu strategii programatice precise. Unele constituie rezolvari
particulare de situatii specifice, in timp ce altele pot fi privite ca prototipuri tipologice.
Context metropolitan vienez Strategii urbane

Planul vienez de dezvoltare urbana, publicat de municipalitate sub forma Cartei
Step 0568 se contureaza in jurul a 4 principii majore:
Susteinabilitate (principiul dezvoltarii durabile)
Participatie (principiul cooperarii cu cetatenii)
Accesibilitate (principiul acordarii de sanse egale tuturor conditiilor)
Diversitate (principiul acceptarii diversitatii populatiei si formelor urbane)
Formulate in baza principiilor mai sus enuntate, obiectivele majore la scara
urbana sunt urmatoarele:
Oferta de amplasamente atractive, cu utilitati si infrastructuri inovative, care
sa creeze un climat propice investitiilor (centre de afaceri, comert, agrement,
servicii), dar sa conserve mediul activitatilor si serviciilor la scara locala.
Implementarea de noi proiecte de-a lungul axelor principale de transport in
comun, cu incurajarea mixitatii functionale (inclusiv pe verticala) si prevenirea
segregarii sociale si functionale.
Cresterea proportiei modurilor ecologice de transport (transport in comun,
pietonal, ciclabil); reducerea proportiei utilizarii autoturismului personal. Reducerea
factorilor generatori de trafic, in general.
68
Carta Urbana Step 05 Urban Development Plan Vienna 2005, publicata de municipalitatea vieneza
35
Pastrarea si ridicarea calitatii vietii prin asigurarea egalitatii de sanse pentru

toti locuitorii (indiferent de originea culturala, sociala, varsta sau alt handicap posibil).
Acces la viata sociala si culturala, educatie, servicii de sanatate, spatii publice si
naturale, securitate sociala, personala, protectia proprietatii si integrare sociala.
Studiul programului Mixed Use Development 69
Definitie
69
In traducere aproximativa: Ansamblu Urban Multifunctional Integrat.
36
Conform organizatiei americane NAHAB 70, Mixed Use Development este un

mod de conformare a unei entitati urbane care integreaza mai multe tipuri de
functiuni (locuinte, spatiu public, comert, activitati , servicii, etc) intr-un ansamblu
caracterizat de un grad inalt de urbanitate. Combinarea functionala se poate realiza
la diferite scari (o cladire, un ansamblu de cladiri, o intreaga zona), pe ambele directii
(orizontala sau verticala) si urmareste un efect de sinergie socio-economica obtinut
prin complementaritatea fluxurilor de utilizare care se influenteaza pozitiv.
Scurt istoric si principii

Principiul mixitatii functionale trebuie promovat, in principal in centrele oraselor, in asa fel incat
sa se introduca mai multa varietate si vitalitate in tesutul urban. Spatiile de locuit si cele destinate
muncii, ca si alte functiuni compatibile, trebuie sa fie amplasate in proximitate spatiala si temporala, cu
scopul de a reduce nevoia de transport, a conserva energia si a reduce poluarea. 71
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, urbanismul (in special cel european) a
fost influentat considerabil de principiile functionalismului, promovat de miscarea
internationala CIAM72. Peisajele urbane rezultate se doreau eficiente si sigure prin
separarea activitatilor incompatibile, insa rezultatul a fost o inrautatire a conditiilor
urbane, datorata segregarii.
Ca o consecinta, in prezent se poate vorbi despre o revenire spre principiul
utilizarii mixte a terenurilor, iar conceptul de Mixed Use Development a devenit o
paradigma importanta in teoria si practica de urbanism: In ultimele cateva decade, Mixed
Use Development au devenit o importanta paradigma de urbanism in diferite orase europene si nord
americane. Totusi, conceptul Mixed Use este ambiguu, atat in teorie cat si in practica. 73
Termenul este foarte des folosit in practica si literatura de specialitate, insa nu
exista o definitie clara, unanim acceptata. Daca in Europa, conceptul este legat de
ideea de renastere urbana sau de principiul orasului compact, in Statele Unite ale
National Association of Home Builders. A publicat documentul Mixed Use Developments in 2005, in seria Smart GrowthSmart Choices.
71
Extras din Noua Carta de la Atena a ECTP, 1998
72
Congres Internationaux dArchitecture Moderne. CIAM pleda in favoarea Orasului Functional, unde cele 4 functiuni
principale ale orasului locuire, locuri de munca, agrement si transport erau delimitate clar.
73
HOPPENBROUWER, Eric, LOUW, Erik: Mixed-use Development-Theory and Practice in Amsterdams Eastern Docklands
(European Planning Studies Vol. 13, No. 7, October 2005)
70
37
Americii este pus in relatie cu strategiile denumite generic New Urbanism74. In

ambele cazuri, este inteles ca un instrument care creaza si mentine atractivitatea,
caracterul locuibil si durabilitatea mediului urban.
Jane Jacobs afirma ca o combinatie fina de utilizari diferite creaza comunitati vibrante, de
succes.75 Conform autoarei, o mixitate in proportii corecte de locuri de munca, locuinte
si servicii ar oferi un mediu viu, sigur si stimulant. Jacobs face distinctia intre functiuni
primare si secundare. Cele principale (locuinte, locuri de munca si servicii majore) ar
produce o cerere pentru functiunile secundare (comert, restaurante, baruri etc).
Miscarea intre functiuni ar avea loc in diverse momente ale zilei, formand fluxuri de
circulatie ciclice. Urmand logica autoarei, aceasta ar duce la o buna relationare
functionala, de-a lungul zilei, crescand diversitatea locala, in contrast cu un mediu
ocupat de un singur tip de functiune, care ar fi folosit numai in anumite perioade ale
zilei.
Principiul mixitatii functionale76

Unul dintre conceptele centrale ale mixitatii este binomul locuinte-locuri de
munca, cu importanta maxima in reducerea consumului de timp si energie prin
deplasare. Mixitatea in cadrul programului de locuit (tipuri diferite de locuinte) asigura
mixitate sociala si impiedica segregarea socio-economica. Utilizarea mixta a
terenului poate aduce beneficii economice si fiscale substantiale: comertul de
proximitate devine o afacere de succes. Sunt rechestionate o serie de axiome ale
urbanismului: valoarea locuintei individuale si a automobilului personal.
Mixitatea se poate realiza la scara unei cladiri, unui ansamblu sau a unei zone,
pe directia orizontala (prin juxtapunere sau coabitarea aceleiasi structuri), pe directia
verticala sau chiar in dimensiunea temporala (alternarea functionala ciclica, in timp).
Carta New Urbanism: Sustinem restructurarea politicilor publice si a practicilor de dezvoltare dupa principiile urmatoare:
comunitatile trebuie sa aiba populatie diversificata, sa fie proiectate atat pentru deplasarea pietonala cat si pentru masini,
orasele trebuie conformate cu spatii publice si institutii comunitare universal accesibile; pietele publice trebuie incadrate de
arhitectura si peisaj care sa respecte istoria, clima, ecologia si traditiile locale
75
JACOBS Jane The Death and Life of Great American Cities 1962
76
Extrase din: NAHAB (National Association of Home Builders): Mixed Use Development (2005)
74
38
Principiul transportului77 - Transit Oriented Development

In contextul costurilor mari produse de deplasarea auto, juxtapunerea
functiunilor complementare reabiliteaza modurile ecologice de deplasare: mersul pe
jos, sau cu bicicleta. Mai mult, utilizarea mixta a terenului ofera o populatie
numereoasa si diversificata, ca baza comerciala pentru un sistem viabil de transport
in comun.
Se incurajeaza mersul pe jos in defavoarea automobilului, prin proiectarea
tesutului, pietonalelor, amplasarea parcarilor, reducerea distantei pana la diferitele
servicii.Se incurajeaza realizarea de multiple conexiuni intre diferitele comunitati
dintr-un ansamblu, pentru a permite curgerea traficului pe mai multe artere locale.
Transit Oriented Tevelopment este o forma particulara de Mixed Use
Development, caracterizata printr-o foarte buna deservire a ansamblului de catre
transportul in comun. Complementar, prin organizarea in jurul unui nod de transport
in comun, ansamblul poate oferi utilizatorilor in tranzit acces la servicii, comert,
agrement si chiar locuri de munca. In mod ideal, nodul de transport ar trebui sa nu fie
la o distanta mai mare de 10 minute de mers pe jos; aceasta proximitate impune
densitate rezidentiala sporita.
Principiul densitatii78 Smart Growth79

O populatie densa vitalizeaza viata urbana si creste senzatia de securitate in
spatiul public, prin cresterea numarului de oameni pe strada si ameliorarea atitudinii
lor. Mai mult, dinamizeaza economic serviciile si comertul de proximitate, dinamizand
viata comunitara. Coeficienti inalti de utilizare a solului inseamna conservarea
spatiului liber, reducerea infrastructurii si costurilor de intretinere.
79
Termnen in limba engleza, in traducere aproximativa: Densificare Inteligenta
77
78
39
Teoria de urbanism Smarth Growth este construita in jurul ideii de a concentra

densitatea catre centrul orasului, ca mod de rezistenta in fata fenomenului de Urban
Sprawl80.
Primeaza consideratiile si strategiile pe termen lung, de tip dezvoltare
durabila, fata de profitul pe termen scurt, iar obiectivele principale sunt crearea si
intarirea identitatii si simtului comunitar in contextul distributiei echitabile a beneficiilor
si costurilor, al ofertei bogate de transport in comun, locuri de munca, servicii si
utilitati de proximitate. Se promoveaza o utilizare a terenului cu respect fata de
modurile ecologice de deplasare, densitate, mixitate, diversitate, susteinabilitate si
accesibilitate.
Finalitatea actului de densificare consta, ideal, in cartiere compacte, animate,
care sa atraga locuitori si activitati, astfel de comunitati devenind cheia luptei
impotriva imprastierii urbane si poluarii.
Densitate obiectiva si densitate traita

Conceptul de densitate poate fi privit in mod subiectiv, pentru ca se pare ca de
cele mai multe ori perceptia densitatii traite este diferita de densitatea obiectiva
existenta. Un studiu interesant pe aceasta teama a fost realizat de organizatia
franceza APUR81 si a vizat cazul Parisului. Obiectivul a fost acela de a afla care sunt
legatura dintre densitate si satisfactia rezidentiala.
Finalitatea este foarte interesanta: se pare ca perceptia densitatii nu este data
de densitatea populatiei in sine, ci de alte aspecte ale urbanitatii: lipsa sau accesul la
echipamente publice, la servicii, posibilitatile de transport, de spatii de agrement, de
spatiu public in general. Orice fel de lipsa a serviciilor si utilitatilor genereaza senzatia
de competitie pentru acces intre locuitori, prin urmare senzatia de disconfort si
aglomeratie.
Influenta dimensiunii imobilelor asupra relatiilor de vecinatate si buna-stare a
locuitorilor sunt, de cativa ani, subiectul cercetarilor de psihologie. Acestea au aratat
faptul ca imobilele care contin un mare numar de locuinte favorizeaza sentimentul de
anonimat si nu sunt favorabile interactiunilor sociale. Locuitorii sunt supusi in spatiile
comune unui mare numar de de contacte nedorite, neprevazute, susceptibile de a
80
81
Termen in limba engleza, in traducere: Imprastiere Urbana

Atelier Parisien dUrbanisme
40
provoca sentimente de lipsa de spatiu si densitate prea mare, desi coeficientul de

utilizare al zonei este mic. Din aceasta cauza, un sentiment de intimtiate si bunastare
este mai lesne de obtinut intr-un tesut in care se pastreaza scara umana a
constructiilor, chiar daca acesta este obiectiv dens cu o continuitate si un ritm
sustinut. Cladirile care gazduiesc un numar mai redus de locuitori dau senzatia de
comunitate si apartenenta si implicit de densitate perceputa scazuta.
Avem aici de a face cu un concept foarte interesant si important: contactul
social fortat in opozitie fata de contactul social controlat, dorit. Intimitatea,
convivialitatea si animatia contribuie la o perceptie pozitiva asupra densitatii. Din
aceasta cauza devine foarte important modul de tratare a spatiilor de tranzitie intre
domeniul public si cel privat punctul de contact intamplator si nedorit intre vecini.
In concluzie, studiul APUR sugereaza urmatoarele: in ideea de a reduce
densitatea perceputa trebuie favorizata diversitatea comerciala si a echipamentelor
de proximitate, in perspectiva sustinerii si ranforsarii centrelor de cartier ca subcentre in sistemul urban. O densitate reala spatiala mai mare nu este neaparat de
respins, in masura in care este insotita de o densitate a animatiei produsa in
contextul comertului de proximitate, prezenta locurilor de cultura si convivialitate,
spatiilor publice destinate loisir-ului si a tuturor formelor urbane care favorizeaza
contactul social controlat, dorit intre locuitori. Alti factori care influenteaza de
asemenea perceptia densitatii sunt: topografia, repetitivitatea formelor urbane,
serialitatea, verticalitatea, morfologia, (dis)continuitatea, relatia dintre constructii si
parcelar, relatia cu strada si spatiile de tranzitie, prezenta vegetatiei si diversitatea
urbana in general.
Separat, dar confirmand concluziile enuntate mai sus, Joseph Rykwert vorbeste
despre nevoia de convivialitate si despre factorii care depersonalizeaza orasul
contemporan:
In orasul dormitor din secolul al XX-lea, locurile de intalnire identificabile au fost reduse drastic.
Multe restaurante si baruri au fost transformate in francize fast-food cvasi-identice, vanzand cartofi
prajiti, hamburgeri, pui prajit[...], identificabile numai prin signalitica si gandite pentru venit rapid si
sistem de livrari la domiciliu. Scaunele sunt tari si mediul gol, foarte diferit de puburile, barurile,
restaurantele si cafenelele orasului burghez. Natura omogenizata a francizelor impune ca punctele de
vanzare sa nu fie specifice locului su sa nu devina puncte de referinta[...]. Ca in majoritatea institutiilor
capitalismului tarziu, repetitia fara variatie trimite mesajul ca spatiul poate fi standardizat.82
82
RYKWERT, Joseph: The seduction of place The city in the Twenty-first century (The MIT Press, Cambridge, 1990)
41
Demersul Analiza si strategie
Diagnostic
CONTEXT VIENA PROBLEME GENERALE
In contextul urban vienez, foarte complex din punct de vedere cultural si istoric, se
prevede o cerere importanta de spatiu public si locativ de buna calitate si se
promoveaza politici de reducere a traficului auto si imprastierii urbane prin metode tip
Smarth Growth si Gentle Urban Renewal.
42
Ca raspuns, strategiile municipale au in vedere dezvoltarea de sub-centre urbane

dense (locuinte, activitati,spatiu public) de tip Mixed Use Development in spatiile
interstitiilale din tesutul construit si punctele nodale ale sistemului de transport in
comun. Politicile iau in calcul insertia controlata de cladiri inalte de tip turn.
CONTEXT AMPLASAMENT PROBLEME SPECIFICE
Spatiu larg, interstitial, niciodata construit, nod foarte important al retelei de transport,
usor accesibil, aproape de centrul orasului, amplasamentul in cauza corespunde
criteriilor mai sus mentionate si este desemnat ca avand importanta maxima in
startegia de dezvoltare a orasului. Mai mult, prin caracteristicile sale poate deveni
arie definitorie pentru identitatea Vienei.
La scara sitului, problemele specifice sunt foarte complexe (prezente iconice: raul
Viena, viaductul construit de Otto Wagner, linii metrou subterane, deseuri toxice in
subsol) si datorita acestor dificultati spatiul a ramas neconstruit. Din punct de vedere
socio-economic, nivelul tuturor activitatilor este foarte scazut iar populatia are venituri
medii mici si nivel scazut de educatie. Situl prezinta caracteristicile unei periferii in
mijlocul orasului, un vid de urbanitate, izolat.
CRITICA TEMEI DE PROIECTARE
Tema de proiectare alcatuita de organizatorul competitiei (Schindler Awards) este
superficiala si subestimeaza mult potentialul amplasamentului prin functiunile
propuse (locuinte, centru comunitar si spatii publice). Cerintele de calitate a vietii,
sustenabilitate, viabilitate economica si accesibilitate sunt necesare dar nu suficiente.
POTENTIAL
Potentialul amplasamentului, importanta in schema de dezvoltare a orasului si
complexitatea proiectelor Mixed Use Development impun stabilirea unei strategii
locale pe termen lung, cu elaborarea de scenarii in mai multe etape.
Problemele specifice pot fi transformate in atuuri (exista exemple de proiecte
asemanatoare recente, care functioneaza bine). Cu o abordare inovativa se pot
dezvolta solutii particularizate, dar si prototipuri de noi tipologii.
43
Viziune
Opusul starii prezente, din toate punctele de vedere.
Proiectul trebuie sa devina un pol de urbanitate si dezvoltare zonala, spatiu de
legatura in oras. Se doreste un cadru de viata placut si accesibil pentru diferitele
categorii de utilizatori (cei ce locuiesc, muncesc sau doar tranziteaza). Viabilitatea
economica trebuie asigurata prin introducerea de functiuni profitabile in schema de
organizare.
Raul Viena si viaductul (prezente iconice) trebuie puse in valoare in cadrul unui
ansamblu cu o identitate puternica pe harta mentala a orasului.
Misiune
DEMERSURI PARALELE
- Solutionarea problemelor generale (scara urbana). Demers urbanistic, mai teoretic
si detasat de context. Solutiile sunt tipologice, prototipice, aplicabile si in alte situatii.
Problemele la scara urbana trebuie tranformate in atuuri.
- Solutionarea problemelor specifice (scara sitului). Demers arhitectural, mai analitic
si contextual. Solutiile sunt particularizate, unice. Problemele locale trebuie
transformate in atuuri.
SCENARII
Datorita dimensiunii si complexitatii problemei se vor elabora strategii pe termen
lung, ilustrate in scenarii (paralele sau in mai multi pasi).
Obiective strategice
- Urbanitate (mixitate functionala, densitate)
44
- Identitate
- Calitatea vietii (servicii, spatiu public de calitate, raport bun spatiu public-spatiu
privat)
- Sustienabilitate (moduri deplasare ecologice)
- Viabilitate economica
- Accesibilitate (handicapuri fizice, mentale, sociale)
BIBLIOGRAFIE
Literatura de specialitate
- ARENDT, Hannah, Condition de lhomme moderne (Ed. Calman-Levy, 2002)
- BROWN, Denise Scott: The Public Realm The Public Sector in and the Public Interest in Urban
(Belknap Press of Harvard, 1968)
- CHOAY, Francoise: Urbanismul, utopii si realitati (Ed. Paideia, 2002)
- JACOBS, Jane: The Death and Life of Great American Cities (Vintage Books Ed.,1992)
- KOOLHAAS, Rem: Delirious New York (Monacelli Press, 1994)
- KOOLHAAS, Rem, KWINTER Sanford, FABRICIUS, Daniela, BOERI, Stefano : Mutations (Actar,
Barcelona, 2001)
- LEACH, Neil: Anestetica (Ed. PAIDEIA, 1999)
45
- MAAS, Winy: Metacity Datatown (010 Publishers, 1999)

- MOORE, Rowan: Vertigo The Strange New World of Contemporary Architecture (Laurence King in
association with Glasgow, 1999)
- NOUVEL, Jean, BAUDRILLARD, Jean: Obiecte Singulare (Ed. PAIDEIA, 2005)
- O.M.A., KOOLHAAS, Rem, MAU, Bruce: S,M,L,XL (The Monacelli Press, 1997)
- PALLASMAA, Juhani: The Eyes of the Skin (John Wiley & Sons Inc, 2005)
- ROSSI, Aldo: The Architecture of the City, (The MIT Press, Cambrige, 1984)
- The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture (Actar, Barcelona, 2003)
- VAN BERKEL, Ben, BOS, Caroline, Move (UN Studio and Goose Press, Amsterdam,1999)
- VENTURI, Robert, BROWN, Denise, Scott, IZENOUR, Steven: Learning from Las Vegas (The MIT
Press, Cambridge, 1977)
Periodice:
The Architectural Review, nr 1279, Sept. 2003, p46, The joy of mix, Catherine Slessor
The Architectural Review, nr 1122, Aug., 1990, p57, Mixed-use, Francis Duffy, Aker Brygge
The Architectural Review, 8/2000, p6165, Figures in a landscape, C. Slessor
Studii de specialitate:
- NAHAB (National Association of Home Builders): Mixed Use Development (2005)
- HOPPENBROUWER, Eric, LOUW, Erik: Mixed-use Development-Theory and Practice in
Amsterdams Eastern Docklands (European Planning Studies Vol. 13, No. 7, October 2005)
- NECHVATAL, Joseph: Immersive Ideals/Critical Distances (1999)
Literatura, in general:
- SPINRAD, Norman Masinaria RocknRoll (Ed. Nemira, 1993)
- CALVINO, Italo: Invisible Cities (The Chaucer Press, Suffolk, 1974)
- TANIZAKI, Junichiro: In Praise of Shadows (The MIT Press, Cambridge, 1998)
Filme (utopii/distopii):
- 1984 (dupa o nuvela de George Orwell, 1984)
- METROPOLIS (regizat de Fritz Lang, 1927)
- BRAZIL (scris si regizat de Terry Gilliam, 1985)
- STALKER (regizat de Andrei Tarkovsky, 1980)
MODERN TIMES (scris si regizat de Charlie Chaplin, 1936 )
46
Resurse web:
www.msafdie.com
www.wikipedia.org.
www.smartgrowth.com
www.transitorienteddevelopment.org
http://www.smartergrowth.net/issues/landuse/tod/index.html
http://www.smartergrowth.net/issues/landuse/newurbanism/index.html
http://www.smartergrowth.net/issues/landuse/tod/solutions.htm
http://www.archi.fr/concours_caue75
http://www.japan-architect.co.jp/docomo/2006/en/
47

Forme Hiperurbane

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Forme Hiperurbane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu Bucuresti

Lucrare de disertatie: sesiunea martie 2008

Metropola se straduieste sa atinga punctul mitic pornind de la care lumea va fi

PARTEA a II-a. Hiperurbanitate in contextul metropolitan european

ARGUMENT Premise si implicatii asupra proiectului de diploma

In paralel cu fundamentarea teoretica a proiectului de diploma, prezenta

PARTEA I. Forme hiperurbane

Starhitect si Icon1 - Cultul arhitectului si al monumentului

In traducere, arhitectura reprezentativa se reduce partial la conditia de bun

Conditia arhitectului in contextul contemporan putere si neputinta

Constientizarea acestei conditii duale produce un raspuns interesant din partea

Arhitectura spectacolului si afisarea ostentativa Branding urban

brand Gehry pentru o reteta de succes economic.

realitate si iluzie. Aceasta situatie este speculata conceptual de anumiti arhitecti; in

beneficiar/producator/finantator, al carui interes ultim este de obtine un produs

Efectul Las Vegas Contre-jour arhitectural

NOUVEL, Jean, BAUDRILLARD, Jean: Obiecte Singulare (Ed. PAIDEIA, 2005)

merge de la un resort13 la altul se reduce la a gestul de a schimba canalele TV:

Studiu de caz Reconstructia centrului Berlinului

2. Orasul Surogat Comentariu din perspectiva industriei spectacolului

Infuzia de fantezie din industria entertainment-ului

Daca arhitectii au fost intotdeauna interesati de transferul tehnologiei din alte

Wimberly Allison Tong & Goo21

Tematizarea arhitecturii (Disney-ificare)

Alt exemplu radical si relevant arhitectural este proiectul Jerde Partnership

pietonala centrala Freemont

Lumi alternative (auto-suficiente)

Utilizatorii temporari ai acestui tip de oras surogat sunt dezorientati de existenta

Studiu de caz Marina Bay Sands, Singapore

3. Orasul virtual Comentariu din perspectiva multi-media

Hiperrealitate Spatiu public virtual (definitii)

Perceptia distorsionata a realitatii Mutatii

Se deformeaza perceptia timpului: noile posibilitati de control digital

Mecanisme psihice de auto-aparare

LEACH, Neil: Anestetica (Ed. PAIDEIA, 1999)

metropolei moderne a constituit pentru ei o sursa continua de stimulare si

Studiu de caz Competitia Public Space for Ambient Intelligence

Concluzie Posibilitati de exploatare a contextului urban contemporan

PARTEA a II-a. Hiperurbanitate in contextul metropolitan european

Competitia Schindler Awards Recastigarea Spatiului Public

Viena, poarta traditionala intre Occident si Orient, oras al culturii,

imparatilor si balurilor grandioase.

O insula urbana neconstruita, neglijata, la intersectia marilor artere

urbane, dominata de prezenta iconica a unui viaduct construit de Otto Wagner.

Ansamblu urban multifunctional integrat (Mixed Use Development), cu

utilizari publice si private:

Proiectul trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile.

Viabilitate: Proiectul trebuie sa fie viabil economic. Functiuni aditionale sunt

Organizatorul competitiei fiind un constructor de ascensoare,

exista o cerinta specifica de respectare a principiilor de accesibilitate pentru toate

1. Studiul amplasamantului Viena

Context metropolitan european Introducere

astfel, scenarii care implica coexistenta mai multor sub-centre, cu roluri

Context metropolitan vienez Caracteristici

Grunderzeit. O mare parte a orasului este inca definita de tesutul urban si

Ultimele decade au adus exemple interesante

pentru potentialul speculativ al arhitecturii in Viena. Numeroase centre comerciale, de

Cladirile inalte si foarte inalte sunt o tipologie destul de

decide si controleaza dezvoltarea de sub-centre urbane care pot incorpora cladiri

In ultimii 10 ani, birouri tinere de arhitectura au

inceput sa arate posibilitati de a transforma amplasamente problematice in proiecte

Context metropolitan vienez Strategii urbane

Pastrarea si ridicarea calitatii vietii prin asigurarea egalitatii de sanse pentru

Studiul programului Mixed Use Development 69