Sunteți pe pagina 1din 33

Ministerul Educaie din Republica Moldova

Universitatea de Studii Politice i Economice Europene Constantin Stere


Facultatea Ecologie i Protecia Mediului
Catedra Management i Securitate Ecologic

La disciplina ,,Ecologiea General

Tema: Starea i protecia solurilor. Starea solurilor.


Sursele de poluare a solurilor.

A efectuat: Bulican Dumitru


Coordonator:Valentin Aevschi
Doctor conf.univ.

Chiinu,2013

Cuprins:
Introducere
Cpitolul 1. Solul.Caracteristici generale.
1.1. Starea ecologic a solurilor din Republica Moldova;
1.2. Tipurile de sol din Republica Moldova ;
Capitolul 2. Degradarea solurilor n Republica Moldova;
2.1. Polurea solurilor;
2.2. Cauzele polurii solurilor;
2.3.Activitatea antropic. Impactul antropogen;
Capitolul 3. Fertilitatea.
3.1. Noiuni generale despre fertilitate;
3.2.Indicatorii fertilitii;
3.3.Restabilirea fertiliii solurilor;
Capitolul 4. Eroziunea solurilor.
4.1.Tipuri de eroziune;
4.2. Formele de manifestare a eroziunii;
4.3. Categoriile eroziunii de suprafa;
4.4.Lucrri de combatere a eroziunii solurilor;
Capitolul 5. Masuri de ameliorare
Concluzie;
Bibliografie.

Introducere
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si
animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea ndelungata si interdependenta
a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse
naturale, solul este limitat ca ntindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va
mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui.
Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De
calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat
mai ales a celei subterane.
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost
evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru
patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde
sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei.
Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata
acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar
deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor
poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice
dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu
poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau
irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la
intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul
abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de
gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt
inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe
anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul
infiltrarii in panza freatica.
Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului, agricultura foloseste numai
6,4%, dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata n prezent de cei 6,3
miliarde locuitori ai planetei noastre. Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata
de ape (71%).
Problema polurii este destul de accelerat.n urma progresului tehnico-stiintific solurile
sunt supuse degradarii considerabile: poluarea cu pesticide,prelucrarea incorecta a
solurilor,nerespectarea asolamentelor,poluarea cu deeuri toxice etc.toate acestea duc la o
criza ecologica majora.Deci trebuie constientizat faptul ca soluiile si implimentarea
masurilor sunt necesare pentru ameliorarea solurilor.

SOLUL. CARACTERISTICI GENERALE


O dezvoltare economica avantajoasa se bazeaza pe principii durabile n ceea ce
priveste toate componentele naturale: aerul, apa, solul, biodiversitatea, padurile si resursele
subsolului. Fiecare din elementele enumerate mai sus joaca un rol foarte important n viata
contemporana. Apa, care este considerata elixirul vietii, este foarte utila att pentru natura
ct si pentru om. Ea influienteaza dezvoltarea vegetatiei, solurilor, mentinerea vietii
animalelor, etc.Tot ea contribuie la procesele exogene si modificarea reliefului. Aerul, care
se ntlneste adnc n scoarta terestra, si foarte departe sus n atmosfera este si el extrem de
folositor. Datorita lui putem trai si respira. Aerul, ca si apa, sunt necesare vietii si
activitatii omului, dar totusi cel mai important rol n natura, l joaca solul.
Solul are foarte multe difinitii, fiecare semnificnd ceva anume. Una din ele este
urmatoarea:
SOLUL este materialul fragil si afnat care acopera ntr-un strat subtire toata suprafata
scoartei terestre. Fara el, continentele ar fi lipsite de majoritatea faunei si florei. De aici
deducem faptul ca solul depinde mult de forma de relief deasupra carei se afla.

Constructia de baza a formelor de relief este creata de catre forte ce actioneaza n


interiorul Pamntului. Aceste procese extraordinare produc zilnic schimbari n aceasta
structura de baza, o deformeaza n mod continuu.

Natura terestra, componenta lumii vegetale si animale au evolutionat de la cele mai


primitive forme pna la asociatiile biologice contemporane. De la nceputul revolutiei
industriale, adica de la mijlocul secolului al XVIII-lea activitatea umana a avut si ea un rol
important n modelarea suprafetei Pamntului, cteodata chiar cu efecte surprinzatoare.
Continentele au ajuns la forma lor si n pozitiile actuale n urma miscarii placilor ce
formeaza scoarta solidificata a Pamntului, adica datorita placilor tectonice. n istoria de
4,6 miliarde de ani a Pamntului s-au mai petrecut multe alte schimbari, pna ce planeta
noastra a capatat nfatisarea de azi. Concomitent a avut loc si formarea solului pedogeneza.
Dar cum se formeaza solul nsusi? Solul se formeaza la suprafata uscatului din stratul
superior al rocilor pe anumite elemente de relief. Acest proces este foarte ndelungat si
consta n interactiunea mai multor factori de pedogeneza cum ar fi: roca-mama, organisme
vii (animale si microorganisme), clima, vegetatie, relief, ape freatice si de suprafata,
timpul geologic.
Cel mai important factor n formarea solului este alterarea rocilor, care este
conditionata de existenta a atmosferei. Rocile de la suprafata scoartei terestre, fiind
supuse proceselor de dezagregare (care pot fi de trei forme: fizica, adica maruntirea;
chimica: producndu-se reactii chimice sub influienta apei de suprafata sau din roca, a
bioxidului de carbon, a sulfului sau a oxigenului si dezagregarea biologica: adica efectul
distructiv al diferitelor vietati; efecte majore pot fi produse si de influientele chimice ale
unor organisme vegetale, cum ar fi unele alge si lichieni care produc acizi ce fac suprfetele
rocilor mai poroase), se sfarmiteaza n particule mai mici - nisip, praf, ml - si astfel
participa la formarea structurii si compozitiei chimice si mineralogice a solului.
Un alt factor extrem de necesar n formarea solului este clima. Ea conditioneaza formarea
diferitor tipuri de soluri. Datorita climei, formei si nclinatiei planetei noastre Terra fata de
suprafata ecliptica, pe glob se produc anotimpurile si se formeaza fisiile termice. Fisiile
termice, numite si bruri termice, la rndul lor contribuie la formarea zonelor climaterice,
biogeografice. n asa mod se creeaza zonalitatea naturala.
Datorita acestor zonalitati n fiecare regiune se formeaza anumite ecosisteme naturale,
anumite biocenoze si anumite varietati de sol. De exemplu, solurile care se formeaza n
conditii medii, reprezentative sau dominante n zona respectiva, se numesc zonale,
automorfe, adica formarea lor nu este conditionata de anumiti factori specifici.

n cazurile cnd directia solificarii este conditionata de unele proprietati specifice ale
rocilor materne (argile fine, calcare, etc.) se formeaza soluri litomorfe (conditionate de
roca). n zonele cu un surplus mare de precipitatii atmosferice si unde apele freatice sunt
prezente la adncimi foarte mici, se ntlnesc solurile hidromorfe (conditionate de
umiditate). Prezenta sarurilor solubile n rocile materne sau n apele freatice conduce la
formarea solurilor sanilizate, halomorfe (nfluientate de saruri). n depresiuni, n vai si n
luncile rurilor unde procesul de sedimentare este permanent n dinamica se formeaza
solurile dinamomorfe (care se formeaza pe sedimente contemporane). Solurile care
traverseaza arealele solurilor automorfe si se mbogatesc cu parcele fine de argila si cu
sescvioxizi (Fe2O3, Al2O3, etc), devin iluviale (de acumulare).
Alt factor important sunt organismele vii (indeosebi vegetatia si microorganismele)
care si ele conditioneaza formarea diferitor feluri de sol.
Primele organisme la suprafata uscatului au fost algele monocelulare, care si astazi
formeaza la suprafata solului pelicule sau pete verzi. Fiind autotrofe, adica avnd
capacitatea de a asimila energia solara si a insusi elemente minerale din mediul
nconjurator, ele produc prin fotosinteza substante organice. Aceasta materie prima se
acumuleaza la suprafata rocilor, fiind partial descompusa de catre microorganisme n
elemente minerale initiale (apa, CO2, elemente nutritive, etc).
Gratie stabilitatii conditiilor vitale pe care le asigura, solul este cel mai populat mediu de
viata. Totalitatea animalelor ce traiesc n sol constituie pedofauna acestuia. Pedofauna este
si ea la rindul ei mpartita n trei categorii: microfauna-organisme ce nu depasesc lungimea
de 0,2 mm, mezofauna- organisme ce au lungimi cuprinse ntre 0,2 si 8 mm, si
macrofauna- organisme ce au lungimi de la 8 pna la 80 mm.

S-a constatat ca pe o suprafata de un hectar de sol se contin aproximativ 3 tone de


bacterii, 3 tone de ciuperci microscopice, 1,5 tone de actinomicete, 100 kg de alge, 100 kg
de protozoare, 500 kg de rme, 50 kg de nematode, 40 kg de artropode, 30 kg de moluste,
20 kg de serpi si rozatoare, etc. n fiecare cm cub de sol se gasesc pna la 7-10 miliarde de
microorganisme.
Dupa pieirea organismelor vii din sol, resturile vegetale si animale sunt transformate n
humus. Acesta este o parte esentiala a materiei organice a solului, si cel mai important
component al lui.

Humusul prezinta un amestec de substante organice foarte complicate. Unii chimisti


considera ca humusul este cea mai complicata substanta pe planeta. Rolul de baza al
humusului n procesul de solificare si n natura n genere consta n faptul ca el reprezinta o
substanta conservata, un accumulator de energie solara, fixate n materia organica de
generatiile precedente ale plantelor si animalelor. Aparitia humusului a stopat procesul de
mineralizare, de descompunere totala a ramasitelor organice. Humusul a facut posibila
acumularea pe viitor a energiei solare, a contribuit la formarea solurilor primitive initiale,
deci la aparitia pedogenezei. n continuare evolutia organismelor terestre, a asociatiilor
vegetale si animale s-a produs concomitent cu evolutia solurilor, contribuind astfel la
evolutia ecosistemelor naturale. Humusul contine diferite elemente si substante nutritive,
ce asigura fertilitatea solului.
Prin fertilitate se ntelege proprietatea solului de a asigura plantele cu substante
nutritive (compusi ai elementelor chimice cu care se hranesc plantele), apa si aer necesare
dezvoltarii normale n perioada de vegetatie. Deci, solul este format att din substante
organice, ct si din substante minerale.
S-a constatat stiintific ca n stratul de sol cu grosimea de un metru pe o suprafata de un
hectar se contin n medie 290 tone humus, 15 tone azot, 19 tone fosfor, 204 tone potasiu,
precum si o cantitate importanta de microelemente: cupru, zinc, mangan, molibden, etc.
1.1.

Starea ecologica a solurilor din Republica Moldova

Trei ptrimi din teritoriul Republicii Moldova sunt acoperite de soluri cernoziomice.
Niciun alt teritoriu din lume nu dispune de un procent att de mare de cernoziomuri n
raport cu celelalte tipuri de sol. Formarea acestei bogii naturale fr pereche a durat
secole, milenii.
Numai zece la sut din pmntul globului e cernoziom. Republica Moldova are un pmnt
fertil, bogat i adeseori noi aproape fceam caz, c uite, avem soluri n unele raioane de la
nord, unde stratul de cernoziom ajunge la 3 metri. Indiscutabil, pmntul este cea mai
mare avere a noastr, considerat nc de Docuceaev o mare minune a naturii. Cu toate
acestea, avem i locuri unde cernoziomul s-a mpuinat sau e pe cale de a dispare din cauza
eroziunii i din cauza interveniei omului, care nu totdeauna i-a coordonat activitatea cu
tiina. Tendina spre gigantomanie care s-a manifestat n agricultura Moldovei sovietice a
avut grave consecine de ordin ecologic. Nu erau rare cazurile, cnd mai nti se construia
ntreprinderea, apoi se constata lipsa instalaiilor de epurare. Puse n funciune, aceste
ntreprinderi au adus daune irecuperabile naturii. n multe privine, Moldova sovietic a
fost un poligon experimental unional, fapt care s-a rsfrnt negativ asupra mediului ei
ambiant. Astfel, complexe animaliere de cte 54 de mii de capete au mpnzit n perioada
respectiv republica, atingnd cifra de 20 (!), pe cnd n Letonia, de pild, exista numai
unul. Un complex zootehnic de 54 de mii de capete polueaz mediul n egal msur cu un

ora de 500 mii de locuitori. Modova socialist ocupa primul loc n fosta Uniune Sovietic
i n Europa la aplicarea pesticidelor, n medie cte16 kgde otrav curat la hectar. Ba
chiar mai mult: pe ogoarele unde erau crescute culturi tehnice, zarzavaturi, erau introduse
i cte 40-50-80-100 de kilograme de pesticide la hectar. Un alt loc de frunte iari
primul! l ocupam i la aplicarea erbicidelor: la fiecare hectar de 12 ori (!) mai mult
dect media pe fosta Uniune. Aplicndu-se orbete pesticidele, au fost distruse n mare
parte microfauna i microflora, care a ncetat s mai lucreze pentru a forma solul.
Pmnturile noastre rmn fr de humus care a sczut simitor pn la un strat de 2-3 cm.
S-a calculat, c o recolt bun de porumb (27,2 chintale/ha) cost circa trei tone de sol
pierdut. O suprafa de un hectar de sol la grosimea de15 cmcntrete circa 2000 de tone,
sau1 cmcntrete circa133 kg. Pierderea a 20 de tone de sol la hectar nseamn c la
fiecare 7 ani se pierde1 cmde sol.
1.2.

TIPURI DE SOL din Republica Moldova

n tara noastra resursele funiciare si de sol reprezinta 33,8 mii km 2, avnd urmatoarea
structura pe categorii de folosinta: teren agricol- 75,5 %, paduri si plantatii forestiere- 12,5
%, alte categorii de terenuri- 12 %. Plantatiile perene- preponderent vii si livezi, care se
supun cu regularitate lucrarilor si tratamentelor chimice, constituie 14,5 % din terenurile
agricole. Astfel suprafetele supuse lucrarilor intensive ocupa aproape 2/3 din suprafata
totala a tarii si 85,3 % din suprafata terenurilor agricole.
Dupa calitatile naturale, solurile Republicii Moldova fac parte din categoria celor mai
valoroase din zona temperata.
Spatial, pe teritoriul Moldovei este pronuntata zonalitatea pe altitudine si pe latitudine. n
nord-vestul Codrilor, la altitudinea de 300-400 m deasupra nivelului marii, n padurile de
fag si carpen s-au format solurile brune de padure. La altitudinea de 200-250 m deasupra
nivelului marii, n gorunisuri s-au format soluri cenusii de padure, iar n locurile mai joase
- cernoziomurile care parca contureaza solurile cenusii si brune de padure.

Cele mai raspndite soluri din Moldova sunt cernoziomurile, care ocupa 75 la suta
din suprafata teritoriului tarii.

Penrtu Codri sunt caracteristice solurile brune de padure si cele cernoziomice.


Zonalitatea pe latitudine este marcata bine de caracterul raspndirii cernoziomurilor.

n nordul republicii predomina cernoziomurile tipice si levigate, n partea centrala se


ntlnesc cernoziomurile podzolite si levigate, iar la sud sunt raspndite cernoziomurile
obisnuite si carbonatice. n luncile inundabile ale rurilor sub vegetatia de lunca si de balta
s-au format solurile intrazonale. Eroziunile au influientat la formarea solurilor cu diferit
grad de eluviune. Sunt raspndite soluri de toate profilurile, aluviale si deluviale. Dupa
componenta fizico-chimica, solurile fertile constituie 80 de % din teritoriul republicii. Din
ele 63 % revin solurilor cu textura lutoasa, 15 % - usoare, argiloase-grele. 17 % din total
sunt soluri luto-nisipoase si usor lutoase. Cele argiloase (grele) ocupa 1 %, cele lutonisipoase 3 % , si solurile pietroase 1,5 %.

Profilul solului

Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta n functie de numerosi factori, cum


ar fi clima si altitudinea. n fiecare zona climatica predomina un tip de sol. n zonele calde
se nzlnesc solurile rosii (culoare rosie) si laterite (de culoare balbena), sarace n humus si
saruri minerale. n stepe si deserturi solurile sunt cenusii sau brune. n zonele temperate,
predomina cernoziomurile de culoare neagra si cu fertilitate ridicata, solurile brune si
podzolurile legate de portiunile forestiere. Exista circa 720 de variatii de sol, fiecare din
ele avnd ceva caracteristic.
Solurile cenusii albice (denumirea precedenta - cenusii deschise de padure) se ntlnesc
fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate de argile la admcimea de 150-200 cm. S-au
format sub padure n majoritate carpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece
evident ntr-suborizont albic (cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre admc acest suborizont
trece n brun-roscat cu structura columnara sau prismatica si dura.

Solurile cenusii molice (denumirea precedenta -cenusii nchise de padure) s-au format
n conditiile padurilor de stejar cu nvelis ierbos dezvoltat. Le este caracteristic un orizont
A molic humnificat, cu structura grauntoasa mare, cu caracter eluvial slab pronuntat.
Solurile cenusii vertice se formeaza sub padurile de quarcete- carpinete, pe roci
argiloase grele. Formarea profilului este influientata de componenta rocii materne. Are
totodata particularitati vertice (nuante verzui, fete de alunecare, abundenta de argila fina).
Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adncimea
de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afnat (molic). Regimul de
umiditate - periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solului este neutra sau slab alcalina.
Cernoziomurile se formeaza sub paduri preponderant quarcete si cu nvelis ierbos. Profilul
cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de
5 subtipuri - argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.

Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub padurile de stejar cu nvelis de ierburi


bine dezvoltat, care contacteaza cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafata este de tip
molic, fara caractere de eluviere si doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B n partea
inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de argila fina, structura poliedrica,
tasat.
Cernoziomurile levigate se formeaza n conditiile stepelor mezofite ale zonei de
silvostepa, dar se ntlnesc si sub paduri de stejar cu nvelis ierbos. Profilul are un caracter
general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula, prezenta
carbonatilor (efervescenta) ncepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului B.
Cernoziomurile tipice reprezinta subtipul modal al tipului. Se formeaza n conditii de
stepa, uneori cu plcuri de stejar pufos. Orizontul A este bine humificat, structurat si afnat.
Orizontul B este de tranzitie, fiind mai slab humificat, cu structura grauntoasa mare si
bogat n diferite forme de carbonati. Subtipul se divizeaza n doua: moderat humifere si
slab humifere. Primele se formeaza sub stepele mezofite si xerofite cu plcuri de stejar
pufos, iar ultimele se formeaza sub steeple xerofite cu comunitati de negara si paius.
Cernoziomurile carbonatice se formeaza n conditiile stepelor xerofite si doar partial
cu plcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca cele precedente, cu strustura mai putin
stabila. Contin carbonati chiar de la suprafata.

Cernoziomurile vertice se formeaza n conditii de stepa, pe roci argiloase cu continut


ridicat de argila fina. Orizontul A este molic, structurat, nsa tasat, dur. Orizontul B, fiind
si el n genere molic are caractere vertice - nuante verzui, structura bulgaroasa mare, fete

stralucitoare. Dupa nivelul si continutul carbonatilor cernoziomurile vertice pot fi


carbonatice, tipice sau levigale (caracter la nivel de gen).

Redzinele se formeaza pe calcare si marne, att sub influienta asociatiilor ierboase de


stepa, ct si de padure. Procesele pedogenetice se produc doar n stratul alterat de la
supratata rocilor calcaroase. Profilul solurilor redzinice este tipul fara orizontul de
tranzitie B. Orizontul superficial are caracter molic-humificat, structurat, uneori scheletic,
suportat de roca. Redzinele se divizeaza n doua subtipuri: levigate si tipice.

Vertisolurile se formeaza n conditii de stepa si silvostepa, sub vegetatie ierboasa, pe roci


argiloase grele (continut mare de argila fina). Procesele pedogenetice sunt conditionate de
proprietatile specifice ale acestor roci, care n stare umeda gonfleaza, iar n stare uscata
crapa. Solificarea se produce doar n stratul de la suprafata.
Astfel, solul prezinta un strat amestecat, de culoare cenusie nchisa, uneori cu nuante
verzui, avnd o structura bulgaroasa mare, cu fete de alunecare. Vertisolurile se divizeaza
n subtipuri: molic si ocric.

Solurile cernoziomoide se formeaza n conditii de stepa si silvostepa, pe terenurile


unde periodic sau permanent persista un surplus de umezeala. Pentru profilul acetor soluri
este caracteristi orizontul A molic, bine humificat si structurat. Orizontul B are caracter
hidric conditionat de pnza capilara sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaza n
doua subtipuri- levigate si tipice.
Mocirlele se formeaza n arealele cu exces de umiditate. Nivelul apei freatice se afla n
profil, ajungnd pna la suprafata. Solurile sunt mlastinoase, procesele pedogeneze au
caracter anaerob. Mocirlele pot fi tipice, gleice si turbice.
Solurile turboase se formeaza n conditii permanent anaerobe, cnd ramasitele
plantelor hidrofile se descompun prea putin si se conserveaza n sol sub forma de turba.
Solurile turboase pot fi de doua feluri: tipice si gleice.
Soloneturile se formeaza n conditii de stepa, pe rocile argiloase care contin saruri
solubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere sunt conditionate de prezenta
cationilor de Na care partial nlocuiesc n complexul absorbtiv Ca. Prezenta Na conduce la
formarea humatului de Na, care, spre deosebire de humatul de Ca, este mai solubil si mai
cafeniu. Structura devine bulgaroasa sau columnara. Profilul solonetului consta din

orizontul A cu caracter solodizat-cenusiu deschis, lamellar, columnar. Grosimea profilului


este relativ mica (50-60 cm).

Solonceacurile se formeaza sub influienta apelor fretice mineralizate. Evaporarea apei


conduce la acumularea n profil si la suprafata solului a sarurilor solubile. Dupa nivelul
apelor freatice se divizeaza n doua - molice si hidrice.

Solurile deluviale se formeaza la baza versantilor si n vai pe contul parcelelor


neselectate, transportate de torentii de scurgere. Profilul acestor soluri consta din straturi
de material solificat ( humificat, structurat) mai mult sau mai putin transformat de
procesele pedogenetice actuale locale. Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate si
bine structurate. n functie de caracterul materialului initial solurile deluviale pot fi molice
sau ocrice.

Solurile aluviale sunt cele mai tinere si se formeaza n luncile rurilor pe depunerile
aluviale recente. Ele se divizeaza n subtipuri-tipice, hidrice, vertice, si turbice.solurile
aluviale pot fi salinizate, solonetizate, si gleizate.

Solurile de padure se formeaza n conditii de silvostepa si sub paduri de foioase


nsotite de un covor ierbos. Se caracterizeaza prin faptul ca stratul de sol are o grosime
mica si contine o cantitate mica de humus. Solurile de padure se divizeaza n doua tipuri :
cenusii de padure si brune de padure.

Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar, stejar cu artar, sau
amestec de tei si frasin. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusiinchise de padure. Profilul lor este bine evidentiat n orizonturi genetice. Grosimea solului
variaza de la 40 pna la 90 cm, carbonatii apar, ca regula, la admcimi de 120-150 cm, au o
structura glomerulara-nuciforma. Contin substante n cantitati insuficiente, dar
reactioneaza pozitiv la introducerea ngrasamintelor naturale si la cele chimice de azot.

Solurile brune de padure se formeaza sub padurile de fagsau de stejar. Au un profil


slab diferentiat n orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschisa uneori roscata,
structura glomelurala, cu o compozitie mecanica usoara. Regimul hidric este suficient.

Solurile nu contin carbonati si sunt favorabile pentru plantatiile de pomicole si soiurile de


tutun aromat.
n tabelul de mai jos este reprezentata raionarea solurilor din Republica Moldova:

Tipul de sol
1.Cernoziomuri podzolite si levigate, soluri cenusii si
cenusii-nchise de padure; silvostepa Platoului Moldovei
de nord

% din
teritoriul R.Moldova
Mii ha

281,4

8,3

117,3
317,7

3,5
9,4

64,0

1,9

5.Cernoziomuri levigate, tipice si podzolite, soluri


cenusii si cenusii-nchise de padure; silvostepa podisului
Rezina

227,7

6,7

6.Cernoziomuri tipice, levigate si obisnuite cu portiuni


de soluri cenusii-nchise de padure; silvostepa din sudvestul Podisului Podoliei

136,6

4,1
9,0

2.Cernoziomuri tipice si levigate, cu portiuni de


cernoziomuri podzolite de soluri cenusii-nchise; Podisul
prutului
3.Cernoziomuri tipice si levigate;pratostepa Baltilor
4.Cernoziomuri obisnuite si levigate, cu portiuni de
cernoziomuri podzolite, soluri cenusii si cenusii-nchis
de padure; silvostepa podisului Soroca

7.Soluri brune si cenusii de padure; padurile de fag si


stejar, carpen ale naltimii Codrilor Centrali

99,9
8.Soluri cenusii de padure, cernoziomuri podzolite si
levigate; paduri de gorun si carpen, stejar din Codri
9.Cernoziomuri levigate, tipice, obisnuite si solonetizate,
cu portiuni de soloneturi si soluri cenusii; silvostepa din
vestul Codrilor
10.Cernoziomuri levigate si tipice cu portiuni de soluri
cenusii; padurile de carpen din Codri
11.Cernoziomuri obisnuite si levigate cu portiuni
xerofite de padure, cernoziomuri compacte si
solonetizate; silvostepa grnitelor de pe cmpia Moldovei
de Sud
12.Cernoziomuri levigate si xerofite de padure cu
portiuni de cernoziomuri podzolite si soluri cenusiinchise de padure;silvostepa podisului Tigheci
13.Cernoziomuri obisnuite si carbonatice de stepa, cu
amestec de ierburi si poacee; cmpia Moldovei de Sud.
14.Cernoziomuri obisnuite, carbonatice sudice si soluri
de lunca inundabila; cmpia Nistrului inferior

8,0
270,3
55,2

1,6

116,1

3,4

372,9

11,1

61,0

1,8

354,2
171,9

10,5
5,0

Astfel, Republica Moldova a fost mpartita n patru provincii:


Provincia de silvostepa ce ocupa 38,8 % din teritoriul republicii. n aceasta
provincie predomina cernoziomurile tipice si cele lavigate. Solurile cenusii de
padure constituie circa 10 %. Suprafata solurilor hidromorfe, precum si a celor
humice carbonate este nensemnata.

Provincia de paduri a Moldovei Centrale (Codrii) ocupa 16 % din teritoriul


republicii. Suprafata solurilor de padure constituie 40 %, a cernoziomurilor
podzolite si celor lavigate - circa 30 %.

Provincia de stepa a Dunarii ocupa 34,7 % din teritoriul republicii. Genetic, tine de
vegetatia de stepa. Aici predomina cernoziomurile obisnuite si cele carbonatice,pe
alocuri se ntlnesc cernoziomuri xerofite de padure si cernoziomuri compacte.

Provincia de stepa ucraineana cu cernoziomuri sudice.

Capitolul: 2. Degradarea

solului in Republica Moldova

Omul , pentru a-si ntretine existenta la nceput, la etapele colectarii, strnsului si


vnatului a folosit numai ,,darurile naturii", adica doar ceea ce producea natura, fara a
folosi si influienta solul. Ulterior nsa, la etapa vitaritului, prin pasunat, activitatea omului
a influientat de-acum ntr-o anumita masura mersul natural al pedogenezei si starea
solurilor. Vitele nimicesc partial nvelisul ierbos, modifica bilantul masei organice, care
conditioneaza formarea humusului, taseaza stratul superior, ceea ce conduce
permiabilitatea si productivitatea solului. nsa n mod radical omul a modificat si a
dereglat pedogeneza naturala odata cu trecerea la etapa agriculturii. Prelucrarea solului,
chiar si cea mai primitiva, conduce la nimicirea totala a vegetatiei, a biocenozei naturale,
la nlocuirea ei cu o anumita cultura. Prima sapatura sau aratura modifica structura
naturala, morfogeneza solului. Trecerea la arat a fost urmata de distrugerea componentei
stratului de la suprafata, de descompunerea rapida a ramasitelor organice, de modificarea
bilantului elementelor nutritive si al mersului natural al proceselor pedogenetice. S-a redus
ponderea masei recent sintetizate si a cantitatii elementelor biofile acumulate. n acelasi
timp s-a majorat viteza descompunerii masei organice si eliminarii, mpreuna cu recolta, a

anumitor cantitati de elemente biofile. Aceste procese duc la scaderea reuervelor de


humus (la dehumificare) si a elementelor nutritive.

n asa mod se produce degradarea solului, adica nrautatirea proprietatii fizice ale
solului si reducerea potentialului lui de productivitate. n ultimile decenii aceste procese de
degradare sunt nsotite si de poluarea solului - introducerea n sol a diferitor deseuri si
substante toxice.
Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al aciunii
factorilor de mediu ( apa, aer, temperatura ). Activitatea omului a condus la intensificarea
pronunat a eroziunii naturale datorita despduririlor masive, pasunatului excesiv
monocultuilor, etc. Cantitativ, intensitatea de eroziune se reflect n volumul de detritus
transportat de ape, ca rezultat al spalarii stratului de sol de pe terenurile naturale. La
producerea eroziunilor participa mai multi factori:vntul, apele, lipsa vegetatiei etc.

Alunecare de teren

2.1.Poluarea solului:
n scopul restabilirii si sporirii productivitatii, n sol se introduc ngrasaminte minerale
si organice, diferite substante numite fertilizanti. nsa ngrasamintele minerale, de rnd cu
elemntele nutritive, mai contin si alte elemente si substrate ( asa-numitul balast ), iar
gunoiul de grajd contine tot mai multe componente neorganice. Poluarea solului cu
materiale dure are loc datorita difuzarii, raspndirii diferitelor substante toxice, deseuri,
care se deosebesc de componenta chimica a solului. S-a majorat cu mult volumul de
deseuri de diferita natura, care nimerescn solurile prelucrate. Folosirea nechibzuita a
ngrasamintelor minerale, precum si a pesticidelor, a pelor de scurgere, conduce la
poluarea chimica a solurilor, la acumularea n sol a substantelor toxice si modificarea
componentei chimice initiale a solurilor.
O mare problema este poluarea solurilor cu deeuri si cauza principal este progresarea
gunoitelor neautorizate.

n anii '70-90 n Moldova au fost folosite intens, deseori n mod nechibzuit, pesticidele si
ngrasamintele minerale, ceea ce a conditionat poluarea solurilor cu diferite substante
toxice, cu reziduri ale pesticidelor. Pe suprafete mari s-a produs poluarea solurilor cu
nitranti. n solurile ocupate cu vii se acumuleaza cupru- metal greu toxic. De-a lungul
soselelor se acumuleaza un alt metal greu toxic - plumbul. n mprejurimile oraselor si
satelor se acumuleaza mari cantitati de diferite deseuri.
Cu toate ca n ultimii ani folosirea pesticidelor si fertilizantilor s-a redus, poluarea
solurilor continua.
Cum se manifesta procesele de degradare?
Constructia geologica a teritoriului contribui la formarea regimului hidric cu exces de
umiditate, la alunecari de teren, sporirea eroziunii si a gradului de mineralizare a apelor
freatice.

Relieful are influenta, n special, asupra formelor si intensitatii manifestarii proceselor de


eroziune si alunecare. Indicatorii de baza a reliefului sunt: gradul total de fragmentare a
teritoriului; adncimea bazei locale de eroziune; nclinarea medie, lungimea, caracterul
abrupt si forma versantilor.
Clima. Pentru evaluarea pericolului eroziunii solurilor sunt importante datele privind
caracterul precipitatiilor atmosferice. n cursul verii n Republica Moldova predomina
ploile torentiale de intensitate mare, care provoaca eroziuni si alunecari de teren.

2.3.Activitatea antropica.
Factorii antropici principali de degradare a nvelisului de sol sunt:
antrenarea maxima a teritoriului n aratura;
cota exagerata a culturilor prasitoare n asolamente;
tasarea solurilor cu mecanisme grele;
nerespectarea agrotehnicii antierozionale;
taierea fsiilor de padure;
lucrarile efectuate pe directia versantului;
amplasarea incorecta a retelei de drumuri;
protectia insuficienta a solurilor cu covor vegetal;
amplasarea nerationala a asezarilor umane si industriale;

Capitolul 3: Fertilitatea solului.


3.1.Notiuni generale despre fertilitate
Fertilitatea solului este capacitatea solului de a pune la dispozitia plantelor verzi in tot
timpul vegetatiei, in mod permanent si simultan, substantele nutritive si apa, in cantitate
indestulatoare, fata de nevoile acestora si de a sigura conditiile chimice si biochimice
necesare cresterii si dezvoltarii plantelor, in ansamblul satisfacerii si a celorlalti factori de
vegetatie.
Activitatea umana poate dirija fertilitatea solului, in sensul cresterii acesteia, deplasnd
echilibrul ecologic in limite rationale, dar poate determina si o modificare drastica a
fertilittii pna la transformarea terenurilor fertile in terenuri aride.

Eroziunea, spalarea solului, exploatarea prin supracultivare reprezinta factori care sunt
responsabili pentru reducerea nivelului de fertilitate a unui sol.
Tipuri de fertilitate
1.Fertilitate naturala (initiala)_ ia nastere in mod natural si este specifica fiecarui tip de
sol, depinznd de factorii fizici, chimici si biologici ai solului.
Fertilitatea unui sol podzolic = gradul de saturatie in baze si de cantitatea de aluminiu
mobil.
Fertilitatea solurilor mlstinoase = aprovizionarea cu K si P si de eventualele carente de
Ca, Mg, B, Cu si Zn.
Fertilitatea unui sol organic alcalin = eventualele carente in Mg, B, Cu si Zn.
Un sol cu o fertilitate naturala foarte mica poate sa fie transformat intr-unul fertil, prin
corectarea factorilor limitativi (pH-ul, regimul de apa din sol, continutul de saruri si ioni
solubili etc.).
2.Fertilitate artificiala - apare ca efect direct datorat adaosurilor de ingrsaminte, tehnicilor
agricole utilizate pentru lucrarea solului, precum si ca efect secundar al activittilor
antropice legate de arderea combustibililor, evacuarea cenusilor zburatoare rezultate din
industrii;
3.Fertilitate potentiala - reprezinta capacitatea solului de a pastra apa si substantele
nutritive necesare plantelor, dar care, datorita unor factori nu pot fi puse la dispozitia
plantelor in mod complet;
4.Fertilitate economica (efectiva)_ reprezinta suma dintre fertilitatea artificiala si
fertilitatea naturala. Se poate vorbi despre o fertilitate economica doar cnd solul este
cultivat si aceasta fertilitate se exprima prin nivelul recoltelor obtinute.
3.2. Indicatorii fertilittii solului
Nivelul fertilittii solului poate fi apreciat:
-indicatori biologici (activitatea microbiologica)
Indicatori fizico-chimici (textura, structura solului, compozitia chimica a solului, reactia
(pH-ul) solutiei solului, continutul de saruri si ioni solubili, rezerva de materie organica,
rezervele de elemente nutritive mobile, regimul de apa din sol, capacitatea de schimb
cationic etc.).

Activitatea microbiologica
Intensitatea fenomenelor de transfer a substantelor nutritive intre sol, solutia solului si
aerul din sol este dependenta de prezenta faunei si florei.
Poate fi pusa in evidenta prin cantittile de organisme vii (biocenoza) care se gasesc in
paturile superficiale ale unui hectar de teren: bacterii, ciuperci microscopice, alge,
protozoare, miriapode, insecte, viermi etc.
In urma actiunii lor complexe se formeaza humusul.
Problema proteciei solurilor n Republica Moldova nu este mai puin actual dect
ocrotirea apei, aerului i altor factori naturali de importan major pentru sntatea
omului. Solurile Moldovei sunt apreciate ca unele dintre cele mai fertile din lume. Ele
prezint principala bogaie natural a rii i merit, necondiionat, o atenie permanent a
statului, instituiilor de profil i a fiecarui locuitor n parte
Pierderi mari de elemente nutritive din sol au loc ca urmare a proceselor de eroziune i n
anii secetoi, cnd are loc descompunerea rapid a substanei organice i frnarea procesul
de humificare din cauza temperaturilor nalte i lipsei de umiditate. Se poate afirma, fr
riscul de a grei, c solurile Moldovei se afl ntr-o continu stare de degradare, de
srcire, stare care n mod firesc se reflect i asupra mediului rural.
Resursele financiare limitate ale productorilor agricoli i preurile ridicate ale
ngrmintelor constituie, n prezent, adevrate obstacole pentru mbuntirea situaiei
existente.
Realitatea de astzi, a unei productiviti reduse a solurilor, nu trebuie interpretat numai
ca un semnal de alarm: aceast realitate trebuie s constituie un apel, o chemare ctre toi
cei implicai n redresarea agriculturii Moldovei.
Redresarea este nu numai necesar, dar i posibil. Este inadmisibil i dureros n acelai
timp ca Moldova s importe cantiti din ce n ce mai mari de produse agro-alimentare.
ara noastr are condiii i trebuie s devin n mod firesc exportatoare de produse agroalimentare, aa cum a fost n trecutul nu prea ndeprtat.

Cartarea agrochimic nu se mai face aproape de 20 de ani. Numai unele gospodrii i


strinii care vin la noi n ar s arendeze un teren mai fac aceast lucrare, pentru c aa
sunt ei obinuii, nu pentru c i-ar obliga vreo lege. Trebuie s fim contieni c de acum
ncolo ne va fi mai greu, iar dac nu inem cont de acest lucru, n civa ani vom intra n
impas total.
Avem nevoie de cartare pentru a cunoate calitatea solului, apoi pentru a valorifica la
maximum toate caracteristicile i pentru a obine produciile cele mai bune. De asemenea,
prin aceste studii putem da o prognoz de viitor pentru zona respectiv i putem stabili
care este modul cel mai adecvat de folosire a solului. Fr aceast cartare nu poi s faci
dect greeli. Nu trebuie confundat cartarea chimic cu cea pedologic. tiind ce sol
avem i care sunt factorii restrictivi (secet, ngheuri, inundaii etc.), putem s ne
ndreptm spre elementele nutritive, pH, humus, capacitate de schimb cationic, care se
determin prin cartarea agrochimic i influeneaz direct planta. Pentru o evaluare corect
trebuie fcute ambele tipuri de cartri.
Cartarea pedologic trebuie s o fac fiecare gospodrie, iar cartarea agrochimic, logic ar
trebuie s o fac fr plat firmele ce comercializeaz ngrminte chimice, aa cum o
fcea companiile Moldagrochim i Agrostoc.
Aplicarea ngrmintelor, de orice natur minerale, organice, reziduuri oreneti sau
industriale, a amendamentelor pentru corectarea dezechilibrului nutritiv a solurilor
reprezint factorul determinant n meninerea i creterea productivitii solurilor
Moldovei. Pentru mrirea efectului ngrmintelor, se impun organizarea unor

asolamente raionale i efectuarea la timp i n condiii optime a lucrrilor solului. Acesta


nu poate fi realizat pe parcele mici, divizate pe structuri de proprietate amplasate rzle n
teritoriu.
Rezina microbian i din substane humice propriu-zise ( acizi humici, acizi fulvici i
humin ).

3.3.Restabilirea fertiliii solului


Procesul restabilirii fertilitii solurilor este studiat prin diferite metode. Principalele sunt
cele ale bilanului i ale curbelor de optimizare a factorilor cercetai. Aceste metode n
egal msur sunt folosite pe larg att n necesitatea mririi recoltelor culturilor agricole
ct i a restabilirii i meninerii fertilitii solurilor.
Actualmente, procesul de stopare a degradrii i de sporire a fertilitii solului este
sol, care sunt necesari pentru
creterea culturilor agricole i se calculeaz reieind din necesarul lor. Drept rezultat
fertilitatea solului, la noi n ar, nu a cunoscut pn acum vre-o majorare esenial i
stabil

Motivele, c fertilitatea solului nu s-a mbuntit, dup prerea noastr sunt


urmtoarele:
1. n majoritatea cazurilor la evaluarea bilanului materiei organice i a nutrienilor
nu se acord atenia cuvenit circuitului azotului n ecosistemul solului, presupunnduse c
azot din atmosfer.

-50 kg/ha) de azot din atmosfer


ori mai
mari dect cel artat mai sus. S-a stabilit, deasemenea, c cantitatea de azot asimbiotic
acumulat depinde direct proporional de volumul de resturi vegetale ncorporate n
sol. De fapt, aportul de azot asimbiotic este evident, dac analizm procesul de
restabilire a fertilitii solurilor degradate n cazurile cnd ele sunt lsate n prloag. n
acest caz vegetaia, de regul, este reprezentat de familia gramineelor i nu putem s
admitem c restabilirea fertilitii se datoreaz azotului asimilat simbiotic (ca i n cazul
boboaselor). Reiese c fertilitatea solurilor nu s-ar mbunti dac nu ar exista procesul de
asimilare asimbiotic a azotului din atmosfer.
2. n actuala viziune procesul de restabilire a fertilitii solului este conceput ca o simpl
restabilire a bilanului materiei organice n ecosistemul solului prin ncorporarea ei n sol.
i mai grav este greeala atunci cnd se administreaz ngrmintele reieind din recolta
Solul este este expus permanent procesului natural de eroziune ca rezultat al actiunii
factorilor de mediu ( apa, aer, temperatura ). Activitatea omului a condus la intensificarea
pronuntata a eroziunii naturale datorita despaduririlor masive, pasunatului excesiv
monocultuilor, etc. Cantitativ, inntensitatea de eroziune se reflecta n volumul de detritus
transportat de ape, ca rezultat al spalarii stratului de sol de pe terenurile naturale. La
producerea eroziunilor participa mai multi factori:vntul, apele, lipsa vegetatiei etc.

Vndul spulbera de la suprafata solului particule si le transporta prin curenti de aer la


mari distante, unde acestea cad din nou pe sol. Cantitatea spulberata de vnt poate fi uneori
destul de mare. De exemplu, n urma unei furtuni de vnt poate fi dezgolit un strat de circa
25 mm n doar cteva ore.
Actiunea apei este un alt mod de producere a eroziunii. Apa actioneaza fie la suprafata
(de exemplu-prin ploi torentiale), prin ndepartarea particulelor fine ale solului, fie prin
patrunderea n adncime si dislocarea, transportul solului cu suvoaiele de apa la distante
mari.
Dar, totusi, cauza principala a eroziunii consta n lipsa unei vegetatii care sa asigure
stabilitatea solului, chiar daca aceasta s-ar limita doar la un covor de iarba ntretinut
permanent n stare vie. mpadurirea este cel mai eficient mijloc de obtinere a unei

rezistentela eroziune. n solul din preajma padurilor radacinile plantelor se ntetesc,


formnd o retea protectoare. Daca acest dens covor vegetal este ndepartatpentru a se face
loc monoculturilor, capacitatea de rezistenta scade foarte mult.
Folosirea excesiva a pesticidelor poate avea de asemenea urmari grave n ceea ce priveste
eroziunea solurilor.

Capitolul 4 . Noiuni generale despre eroziunea solului:

Prin eroziune se nelege degradarea solului sau a rocilor, caracterizat prin desprinderea
particulelor neconsolidate i ndeprtarea lor prin aciunea ploii sau a vntului. Eroziunea
poate fi combtut prin lucrri hidrotehnice, mpduriri etc.
Eroziunea solului este deplasarea particulelor de solid de la suprafaa uscatului prin
aciunea vntului, apei sau gheii sau ca urmare a aciunii unor organisme vii
(bioeroziune).

4.1. Eroziunea este de mai multe feluri:

eroziune eolian ndeprtarea progresiv a fragmentelor de sol i roci prin


aciunea vntului.

eroziune fluvial- distrugerea progresiv a materialului din albia i din malurile unui
ru. Stabilizarea malurilor se poate face prin plantarea de copaci.


eroziune glaciar - ndepartarea progresiv a rocilor de baz, a solului i a altor
materiale de ctre gheari.

eroziune marin - ndeprtarea treptat a materiilor din alctuirea zonei litorale de


ctre mare.

eroziune pluvial - eroziune areolar incipient, rezultat prin izbirea solului,


descoperit de vegetatie, de ctre picturile de ploaie.

eroziune termic - topirea unor buci de ghea ncorporate n sedimentele de mal


sau de albie, ce antreneaz particule de sol, crend denivelri, nie de mal etc.
Cum apare eroziunea solului. Eroziunea solului se produce pe terenurile care au fost
cultivate sau pasunate prea intens. Suprasolicitarea solului, apare, n conditiile n care
anumite plante sunt cultivate an de an, dar nu se face fertilizarea si substantele nutritive nu
sunt reintroduse n sol. Cultivarea intensa reduce fertilitatea pamntului si provoaca
scaderea productiei la hectar. Este redusa, de asemenea, coeziunea solului, scaznd astfel
rezistenta lui la eroziune. Deteriorarea pasunilor se produce daca omul creste prea multe
animale pe o suprafata data. Numarul prea mare de animale consuma vegetatia ntr-un ritm
mai rapid, dect ritmul de regenerare naturala a acesteia, lasnd n urma pamntul gol.
Eroziunea solului se produce n doua faze. n prima faza se sfarma bulgarii de
pamnt (masa coeziva a solului) n particule separate. n faza a doua, acestea sunt
ndepartate de suvoiul apelor curgatoare si de vnt.
n zonele cu precipitatii abundente, picaturile de ploaie se lovesc de pamnt, cu o forta
considerabila. n mod normal plantele absorb mare parte a acestei forte, dar daca vegetatia
lipseste, picaturile de ploaie zdrobesc solul dezgolit. Particulele de praf sunt ridicate n aer
si pot fi deplasate pna la 1,5 metri.
Forta izbiturilor picaturilor de ploaie, taseaza solul formndu-se o crusta compacta la
suprafata acestuia. Crustele mpiedica infiltrarea apei de ploaie n sol si n rocile de baza.
n consecinta, cea mai mare parte a apei se va scurge pe suprafata pamntului.
Aceasta apa, denumita de specialisti scurgere de suprafata, poarta granulele de sol
catre pruri si ruri. Sedimentele rezultate umplu albiile rurilor, micsornd astfel
adncimea lor, provocnd inundatii. n cele din urma cantitati uriase de pamnt fertil ajung
pe fundul marilor.
Eroziunea pe versanti. Eroziunea de suprafata se datoreaza scurgerii difuze pe
versanti, a apelor din precipitatii, care spala un strat subtire de sol. n faza initiala acesta
eroziunea este aproape imperceptibila. n cele din urma nsa recoltele scad, deoarece solul
devine mai putin fertil. Mult mai dramatica este eroziunea n adncime, care, se produce
mai ales, pe terenurile nclinate, unde scurgerea de suprafata se aduna n curenti, dupa o

ploaie puternica devin torenti si taie santuri adnci n pamnt denumite ogase, ravene,
torenti.
Chiar cu o clima secetoasa pamntul neperturbat poate sustine o vegetatie bogata.
Padurile si ierburile protejea-za mpotriva eroziunii.
Prin cultivarea terenurilor plate si
taierea pomilor de pe pante, omul expune solul eroziunii cauzate de apa si vnt.
Cultivarea prea intensa de-gradeaza terenurile plate, destinate acum pasunatului.
Cultivarea plantelor creste ritmul de pierdere al solului.
De pe coasta dealului se spala tot mai mult pamnt fertil si pasunatul permanent
accelereaza procesul de ero-ziune. Peisajul aproape gol este ncredintat de om oilor si
caprelor, "cosasii pajistilor", pentru cura-tenie totala.
n final, tot ce ramne n locul
pamntului fertil de odinioara, este desertul, dez-golit de sol si incapabil sa sustina vreo
vegetatie.

Chiar cu o clima
secetoasa
pamntul
neperturbat
poate
sustine o vegetatie
bogata. Padurile si
ierburile
protejea-za
mpotriva eroziunii.

Prin cultivarea terenurilor


plate si taierea pomilor de
pe pante, omul expune
solul eroziunii cauzate de
apa si vnt.

Cultivarea prea intensa


de-gradeaza terenurile
plate, destinate acum
pasunatului. Cultivarea
plantelor creste ritmul
de pierdere al solului.

De pe coasta dealului
se spala tot mai mult
pamnt
fertil
si
pasunatul permanent
accelereaza procesul de
ero-ziune.

Peisajul aproape gol este


ncredintat de om oilor si
caprelor,
"cosasii
pajistilor", pentru curatenie totala.

n final, tot ce ramne


n locul pamntului fertil
de
odinioara,
este
desertul, dez-golit de sol
si incapabil sa sustina
vreo vegetatie.

n regiunile uscate, cu terenuri plate, pricipalul agent de eroziune al solului este vntul.
Solul nefixat, expus vntului, este adunat n creste si dune. Granulele miscate de vnt sunt
sfarmate, rezultnd o pulbere fina, ridicata apoi n aer si purtata la distante mari.
Clima si eroziunea. n anii 1970 - 1980, foametea s-a abatut n repetate rnduri asupra
unei parti a Africii, numita Sahel. Sahelul este o zona uscata, acoperita de ierburi care se
ntind de la est la vest, n nordul Africii, la sud de Sahara, cel mai mare desert din lume.
n anii 1950, precipitatiile n Sahel au fost mai intense ca de obicei, astfel s-a marit
zona acoperita de pasuni. Locuitorii savanei sudice, dens populate, au nceput sa migreze
catre Sahel. Animalele lor au pustiit pasunile, iar oamenii au taiat arborii, folosindu-i ca
lemne de foc.
n anii 1970 - 1980 au urmat o serie de perioade secetoase si vegetatia din Sahel nu s-a
mai putut regenera. Vnturile puternice au mprastiat solul arid, provocnd eroziunea
eoliana dezastruoasa a solului. Animalele au murit si oamenii au suferit de foame,
deoarece ntinderile acoperite odinioara de ierburi s-au transformat n desert sterp.
Planuri de viitor. Tragedia din Sahel, constituie un avertisment: solul nu este o resursa
infinita. Astazi cnd populatia lumii este n continua crestere, fermierii trebuie sa gaseasca
metode noi, prin care sa previna efectele nedorite ale eroziunii solului. Noile tehnici,
majoritatea fiind adaptari ale metodelor traditionale, au fost puse la punct tocmai pentru a
putea cultiva plante pe terenurile n panta si n regiunile cu sol mai putin fertil.
Cercetarea stiintifica poate veni n ajutor pentru o mai rationala si eficienta folosire a
ngrasamintelor si insecticidelor care au un efect daunator asupra solului. Totodata se
ncearca nlocuirea acestora cu substante organice ecologice. Satelitii artificiali pot fi
folositi n monitorizarea activitatii agricole, pentru a indentifica zonele n care solurile sunt
administrate defectuos.
n functie de intensitatea producerii fenomenului, procesele de eroziune se clasifica n:eroziune normala (geologica);
-

eroziune accelerata (antropica).

Eroziunea normala - reprezinta procesul de desprindere, spalare, transport, ce are loc n


conditiile n care, procesele de solificare, de acumulare a materiei organice si procesele de
desprindere si transport (de dislocare a particulelor de sol) include si o discordanta, n
sensul ca, procesul de acumulare, de formare a solului, este predominat fata de procesul
distructiv al solului. Acest fenomen are loc n conditiile n care, factorii de mediu, de
vegetatie, nu sunt modificati de interventia factorului uman (n consecinta, predomina
elementele de acumulare).

Eroziunea accelerata - reprezinta procesul prin care, ntre rata de desprindere, de


transport si rata de formare, de acumulare a materiei organice, se formeaza un
dezechilibru, n sensul ca, volumul transportat (cantitatea de sol sau de roca transportata)
depaseste volumul de acumulare (cantitatea de materie organica). De aceea, fenomenul de
eroziune ce actioneaza asupra terenurilor (a solurilor) reprezinta un proces distructiv, de
degradare a mediului, deoarece n situatia n care, nu se iau masurile corespunzatoare de
atenuare a fenomenelor, poate conduce la disparitia orizontului de sol, al aparitiei rocilor si
fundamentarii procesului de desertificare biologica.
Eroziunea accelerata, este o consecinta a interventiei brutale, nerationala a factorului
uman asupra mediului de existenta a acestuia, materializat prin: defrisari masive, pasunat
abuziv si excesiv, luarea n cultura a terenurilor cu pante necorespunzatoare, fara a se lua
masuri de prevenire si conservare a solului.
n situatii specifice s-au introdus n cultura plante, ce asigura o mai slaba protectie a
solului. Acest concept de eroziune antropica implica n mod explicit si factorul socialeconomic, ca element determinat n degradarea terenurilor, a solurilor, ca urmare a
proceselor erozionale.
Conceptul de eroziune antropica, subliniaza, ca factorul uman poate si trebuie sa
intervina n asemenea masura nct sa poata conduce la prevenirea fenomenului erozional,
la atenuarea acestui flagel, n limite admisibile, tolerabile. Limitele adimisibile, tolerabile,
reprezinta cantitatea de sol spalat, admisa, n asa fel nct, fenomenul erozional sa nu
conduca la disparitia proprietatilor fundementale ale solului respectiv, sa nu degradeze
gradul de fertilitate al acestuia, la degradarea nsusirilor fizice si chimice ale mediului de
sol.
Sub acest aspect, pornindu-se de la valoarea medie estimata a cantitatii de sol ce se
poate forma si rata de sol ce se poate spala, s-a stabilit nivelul de toleranta T.
Se considera ca, n medie, pe suprafata de 1 ha., n decurs de un an, se poate acumula
circa 10 tone de materie organica (to./ha./an). Pornindu-se de la acest nivel de referinta,
deoarece pe terenurile n panta fenomenul erozional nu poate fi eliminat, s-a recurs la
stabilirea anumitor limite ale pierderilor respective. Cantitatea medie admisibila,
exprimata n tone/hectar/an, trebuie sa fie sub 6 tone. Acest nivel T se diferentiaza de la
zona la zona, n functie de grosimea stratului de acumulare cu humus, n functie de riscul
producerii fenomenului erozional.
Pentru conditiile tarii noastre, pierderile admisibile, se recomanda a fi ntre 5 - 6 tone,
cu particularitati n functie de zona.
Pentru a se stabili corect, acest nivel trebuie sa se recunoasca n fiecare zona fizicogeografica, n functie de conditiile pedo-climatice, n functie de structura culturilor, de

cantitatea de materie organica ce se poate acumula n sol si coeficientul de transformare n


humus. Acest coeficient se mai numeste si coeficient izohumic.
n functie de cantitatea admisibila a pierderilor de sol, se poate recurge la stabilirea
strategiilor privind alegerea structurilor de cultura si a raportului acestora, a ponderii
acestora n cadrul unui asolament a culturilor cu o foarte buna, buna sau slaba, de protectie
a solului.
4.2. Formele de manifestare a eroziunii se clasifica n:
-

eroziune de suprafata;

eroziune de adncime.

Eroziunea de suprafata - este un proces erozional ce se produce sub actiunea


scurgerilor superficiale (de la suprafata pamntului).
n urma ploilor torentiale, scurgerile se produc sub forma unei pnze laminare,
repartizata pe suprafata terenului. Ca urmare a acestor procese de scurgeri, odata cu
suvoaiele de apa sunt antrenate particulele de sol si deplasate pe distante mai mari sau mai
mici. Ca urmare a acestui proces, dupa un interval de timp, n functie de frecventa si
durata ploilor torentiale care genereaza scurgerile de suprafata, n final, se conduce la
spalarea totala a orizonturilor de acumulare cu humus si n final se ajunge la roca mama
sau roca de fundare.
4.3. Eroziunea de suprafata se clasifica n mai multe categorii:
-

erosiunea de gradul I (slaba);

erosiunea de gradul II (moderata);

erosiunea de gradul III (moderata catre puternica);

erosiunea de gradul IV (puternica);

erosiunea de gradul V (foarte puternica, excesiva).

Eroziunea de suprafata, desi se produce relativ uniform totusi, ca urmare a denivelarilor


de teren, a obstacolelor ntlnite pe aliniamentul de ape scurse, au loc concentrari ale
apelor scurse pe suprafata, iar forta distructiva, forta de eroziune a acestor scurgeri se
amplifica si afecteaza strate mai profunde de sol, manifestndu-se sub forma unor
excavatii de diferite profunzimi si forme.

Formatiunile elementare ale eroziunii de suprafata, sunt:


-

santulete (siroiuri), cu naltimea (h) = 5 - 10 cm;

rigole, cu naltimea (h) = 10 -25 cm.


Caracteristicile fundamentale ale eroziunii de suprafata sunt:

naltimea (h) redusa, sub 20 - 25 cm;

sunt formatiuni ce pot fi eliminate prin lucrari simple ale solului.

Eroziunea de adncime - este forma cea mai avansata de manifestare a eroziunii


solului si este cea mai distructiva.
Caracteristica fundamentala a eroziunii de adncime, este:
-

aceasta apare n urma scurgerilor concentrate;

Ca urmare a scurgerilor concentrate, forta de eroziune se amplifica, deoarece: Ec = (m


x v2) / 2 (distructiva), este n functie de masa si viteza.
Sub aspectul arealului, eroziunile de adncime ocupa o suprafata redusa, n limitele
sectiunii respective, dar aceste formatiuni de adncime, n functie de profunzimea si
distanta dintre ele, pot avea consecinte foarte grave asupra zonei de manifestare.
Formatiunile erozionale de adncime prezinta pericolul, ca se pot mainifesta simultan
cu procesul erozional de suprafata si cu procesele de alunecari de teren, de unde rezulta
deteriorarea excesiva nu numai a solului ci si a terenului.
4.4. Principalele lucrari agrotehnice, silvice si hidrotehnice folosite n combaterea
eroziunii solului :
mpaduriri masive - sunt recomandate pe teritoriul agricol, n acele locuri unde terenul
prezinta pante foarte mari, neutilizabile pentru nici un fel de trebuinta agricola, cu
eroziune de suprafata excesiva, cu formatiuni ale eroziunii n adncime foarte frecvente,
pe terenuri alunecatoare foarte framntate sau pe nisipuri mobile.
o
Perdele de protectie - sunt folosite n agricultura sub forma de plantatii n fsii lungi,
care se amplaseaza pe terenul agricol in scopul stavilirii (stoparii) eroziunii solului,
regularizarii scurgerii apelor si reducerii vitezei vntului;
o
Benzile de arbusti - aceste benzi au rol antierozional si pentru faptul ca sunt compuse
din specii de talie mica, care nu dauneaza prin umbrire, pot fi aplicate cu succes n
plantatiile de pomi si vita de vie. Pe lnga faptul ca protejeaza bine solul, ele joaca si un
rol filtrant pentru scurgeri si regularizeaza n acelasi timp si scurgerea apelor de pe
versanti. Ca si benzile din ierburi perene, ele se comporta ca niste benzi tampon. La

plantatiile viti-pomicole se pot aplica pe marginea din deal a canalelor de coasta sau a
drumurilor de exploatare. Contribuie n mod eficace la retinerea zapezilor pe versanti.
Lucrari de amenajare hidrotehnica antierozionala. Lucrarile hidrotehnice si anume:
canale de coasta, valurile de pamant, terasele au rolul de a dirija n mod rational scurgerea
apei de pe versanti, micsornd viteza de scurgere, pna sub limita vitezei de erodare a
terenului si evacueaza apele pe caile dorite, de a retine total sau partial, dupa cum este
cazul, apele de scurgere, contribuind astfel la ridicarea umiditatii n solurile uscate de pe
versantii nclinati - pe scurt - de a atenua n mod direct influenta pantei n dezvoltarea
proceselor de eroziune.
o
Terasele - se aplica pe terenurile cu pante mai mari (peste 15 %), pe care urmeaza sa
se planteze vita de vie si pomi, iar n unele cazuri chiar specii silvice de valoare n
apropierea centrelor populate, iar pentru stavilirea eroziunii solului si pentru mbunatatirea
conditiilor de vegetatie se recomanda lucrari de terasare n trepte sau terase propriu-zise;
o
Consolidarea debuseelor - se poate face numai cu anumite ierburi. nainte de
nsamntare se ngrasa terenul cu gunoi de grajd bine fermentat, n amestec cu
ngrasaminte chimice. Se mai poate mbunatati aceasta cosolidare prin, traverse din brazde
de iarba sau din benzi de arbusti late de circa 5 - 7 metri, sau chiar din beton, ngropate la
nivelul terenului.
o
Alte lucrari hidrotehnice de stavilire a eroziunii n adncime - se refera la ravene si
se refera la consolidarea vrfului ravenelor prin: plane nclinate, trepte s console.
Lucrarile transversale sunt sub forma de praguri si baraje. Conventional, sunt denumite
praguri cnd au naltimea de pna la 1,5 metri, iar baraje, cnd sunt mai nalte. Au rolul de
a provoca depuneri n spatele lor si de da fundului un profil longitudinal n trepte, cu panta
ntre lucrari egala cu cea de proiectare. Prin depunerile formate n spatele acestor lucrari
transversale se ridica cota fundului si deci, sunt consolidate att fundul ct si malurile, care
nu se vor mai surpa, avnd sprijinul de baza n aceste depuneri.
Profilul n trepte asigura micsorarea vitezei apei prin disiparea energiei curentului la
fiecare cadere si prin pante de proiectare (panta de calcul) care este mai mica dect panta
fundului pe care o avea canalul de scurgere pna la executarea lucrarilor. Lucrarile
transversale pe torenti por fi executate din lemn, lemn cu piatra, zidarie din piatra si din
beton armat.
Agroterasele - un rol deosebit de important n prevenirea i combaterea eroziunii solului
pe terenurile agricole cu pante mai mari de 22% l au agrotereasele. Terenurile agricole cu
pante mai mari de 20% ocup suprafee destul de mari n judeele Braov, Sibiu, Alba,
Cluj, Mure, Iai, Suceava, Bihor, Gorj etc. Agroterasele se pot forma treptat, folosind
numai plugul reversibil. La nceput se delimiteaz faiile i desigur orintarea de-a lungul
curbelor de nivel. Limea lor difer n raport cu mrimea pantei. Toate arturile se fac

numai cu ntoarcerea brazdei din deal n vale, deci n aval. Dup primul arat al fiei de
teren, se formeaz n partea de jos o coam, iar n partea de sus a fiei, un an. Coama
format oprete o parte din ap i din sol, care se colmateaz n faa ei. Dup al doilea, al
treilea, al patrulea etc. art, coama din partea de jos a fiei s-a nlat din ce n ce mai
mult. S-a colmatat de fiecare dat solul, nct fia s-a transformat n teras, avnd la baz
un taluz. La Staiunea Perieni, ntr-o zon de cernoziom foarte puternic erodat, dup nou
arturi executate pe fii cu limea de 12-22 m i pe pante de 15-22% s-au format
agroterase. Panta s-a redus cu circa 20-40%, iar la partea de jos a fiei s-a format un taluz,
care s-a nlat fa de nivelul iniial cu 33-48%. Pe fiile de 12 m lime, devenite
agroterase, s-a nregistrat o scdere a pierderilor de sol cu circa 60%. Fertilitatea solului a
sczut n partea de sus a fiei i a crescut n partea de jos, unde solul s-a colmatat. n
condiiile climatice i de sol asemntoare cu cele de la Staiunea Perieni se recomand ca
limea agroteraselor, la panta de 15-20%, s fie de 25-30 de metri, la panta de 20-25%,
limea s fie de 20-25 de metri, iar la panta de 25-30%, limea fiei s fie mai mic, de
numai 15-20 de metri.

Capitolul 5 . Masuri de ameliorare


PENTRU A PUTEA TRI NTR-UN MEDIU AMBIANT CURAT sI NEPOLUAT,
TREBUIE S RESPECTM NIsTE REGURI EXTREM DE IMPORTANTE:

SDIREA A CTOR MAI MULI POMI I ARBUTI

PSTRAREA CURENIEI NU NUMAI N APROPIEREA LOCUINEI


NOASTRE, DAR sI N MPREJURIMILE LOCALITII N CARE TRIM

RESPECTAREA CANTITILOR DE NGRMINTE MINERALE SAU


NATURALE, ETC

Concluzie general:
Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru intreaga populatie a
globului, a institutiilor si a organizatiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter
specializat, orientate exclusiv pe problemele poluarii. Fara sol nu exista viata. Solul format
de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune in cateva zile. O treime din solul
planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecinte fatale asupra naturii. Poluarea este
evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie
protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer
acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate
unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole
tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura acolo unde este mai cautata pentru
frumusetea ei.
Roca ce acopera pamantul a fost transformata de vant, ploaie si gheata in particule
minuscule, ce pe baza dimensiunilor si calitatii sunt denumite nisip, argila sau mal.
Solul este locul de intalnire a poluantilor: pulberile din aer si gazele toxice dizolvate
de ploaie in atmosfera se intorc in sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti
antrenandu-l spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate,
aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la
intamplare pe sol. Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita
asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a
celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane. Poluarea este deosebit de evidenta si in
cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul
tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat,
degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai
acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi
de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta
rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al
problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele
toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Aproape toate deseurile solide sunt
depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau
biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din
tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari
directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic.
Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete
mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica.

Bibliografie:

1. ,,Ecologie i Protecia Mediului,, V.Aevschi; Tatiana Dudnicenco;


Dumitru Rocovan, Chiinu 2007, Editura Foxtrot.

2. ,,Pedologie A.Sanduleac,Chiinau 2007;

3. ,,Ecologie N.Cernova; A Blova, Chiinu 1994,Editura ,,Lumina

4. ,,Poluarea Mediului Ambiant Zamfir G. Bucureti,editura Junimea


1974.

5. WWW.google.md