MICUL HANS

SIGMUND FREUD

"...propriile mele observatii au demonstrat cum copiii au fost subestimati si ca nu se

mai stie ce se poate astepta de la ei." - S.FREUD
Hans, un simpatic si inteligent baietel, se confrunta cu cateva probleme: iubirea
pentru mama pe care o doreste doar pentru sine, gelozia fata de tata, descoperirea
propriului corp si a diferentelor dintre el si fetite si, poate, cea mai tulburatoare
pentru el, aparitia sorei lui cand avea 3 ani si jumatate. In spatele fobiei de cai pe
care o dezvolta se ascund dorintele, temerile si preocuparile micului copil. Toate
acestea dau multa bataie de cap parintilor lui, care au dovedit ca au rabdarea si
intelepciunea de a-si urma baiatul in travaliul sau spre vindecare. Freud chiar
atraga atentia parintilor ca: "In educatia copiilor, nu vrem altceva decat sa fim
lasati in pace, sa crestem un copil cuminte, sa nu intampinam nici o greutate,
neinteresandu-ne daca acest lucru este de folos dezvoltarii copilului.
Micul Hans este ilustrarea terapiei unui caz de "angoas isteric" a unui
bieel "excepional de atractiv i de inteligent. Freud a fost cel care a condus in
intregime planul tratamentului si, de asemenea, intr-o singura ocazie, a avut o
discutie cu baiatul. Dar tratamentul propriu- zis a fost realizat de tatal copilului,
care a reunit intr-o singura persoana autoritatea parentala si cea medicala. Nici o
persoana, spunea Freud, nu ar fi reusit sa determine copilul sa faca asemenea
marturisiri, cunostintele de specialitate pe baza carora tatal a inteles semnificatia
manifestarilor fiului sau de cinci ani au fost absolut necesare, dificultatile
psihanalizei la o varsta atat de frageda fiind altminteri de neinvins.
Tulburarea a debutat cu ganduri afectuoase-angoasante si apoi cu un vis de
angoasa: a o pierde pe mama, asa incat sa nu mai poata fi dezmierdat de ea. Acesta
e fenomenul care sta la baza starii sale. .Fobia consta in imposibilitatea de a iesi din
casa de frica sa nu fie muscat de un cal. In timpul unei plimbari alaturi de mama se
manifesta pentru prima data aceasta frica de a fi muscat un cal alb: Dar caii albi
musca; la Gmunden este un cal alb care musca. Daca ii intinzi degetul, il musca.
Tatal a intrebat copilul in detaliu si, in curand, l-a ajutat traducand in
cuvinte ceea ce el nu putea exprima. Detaliile care il deranjau in mod special pe
Hans la cai erau sa aiba calul in fata ochilor si negrul de la gura cailor. L-am
intrebat pe Hans in gluma, daca caii sai poarta ochelari, ceea ce el a negat; apoi
daca tatal sau poarta ochelari,ceea ce el a negat din nou, in ciuda oricarei evidente;
in fine, daca el intelege prin negrul din jurul gurii mustata; si i-am comunicat atunci
ca se teme de tatal sau tocmai pentru ca o iubeste atat de mult pe mama sa.

Acest element al fricii lui Hans are o dubla structura: frica de tata si frica pentru
tata: Prima deriva din dusmania fata de tata, cealalta din conflictul dintre afectiune,
care aici e exagerata in mod reactiv, si dusmanie.
Tatal: deci ma iubesti si esti ingrijorat, cand stai dimineata in pat, de aceea vii la
mine?
Hans: da. de ce mi-ai spus ca o iubesc pe mami si din cauza asta mi-e frica, daca te
iubesc pe tine?
Am aflat prilejul actual dupa care s-a declansat fobia. Aceasta a fost cand
baiatul a vazut un cal mare si greu cazand, si cel putin una din semnificatiile
impresiei facute asupra lui este cea subliniata de tata si anume ca Hans a simtit pe
atunci dorinta ca tatal sa cada asa si sa moara. Mina serioasa a lui Hans cand a
povestit demonstreaza pe deplin aceasta semnificatie inconstienta. Ulterior acestei
descoperiri, micul Hans va afirma: Nu toti caii albi musca; adica, prin analiza,
vor fi recunoscuti nii cai albi drept tati, acestia nu mai musca, insa raman alti cai
albi care pot musca.
Un alt element identificat in cazul micului Hans este cel al castrarii.
mama- daca mai faci asta, il chem pe doctorul A, care o sa-ti taie facepipi. Cu ce o
sa mai faci pipi?
Hans- cu popoul.
Amenintare facuta la 3 ani si jumatate, ineficace atunci, va deveni retroactiv eficace.
Hans:- Si toti oamenii au facepipi, si facepipiul o sa creasca odata cu mine, cand o
sa fiu mai mare; a crescut deja.
Explicatia pe care Hans a primit-o anterior, ca femeile nu au in realitate facepipi,
poate avea ca efect zdruncinarea increderii in sine si declansarea complexului
castrarii. Din acest motiv se impotriveste acestei vesti- nu ar fi atat de incredibil sa i
se ia facepipiul, putand fi astfel transformat in femeie.
Freud a facut doua remarci asupra fricii de castrare. Una era ca ea poate aparea
fara sa fi existat vreo amenintare directa de acest fel. Cealalta- ca ea constituie cea
mai profunda sursa de antisemitism, deoarece evreii practica circumcizia. O
maxima importanta, pentru vederile atat de distincte ale lui Freud este: Setea de
cunoastere pare a fi inseparabila de curiozitatea sexuala
tata: Ti-a fost scarba cand ai vazut chilotii mamei.
Hans: Numai cand i-am vazut pe cei negri, cand i-a cumparat, atunci am scuipat,
dar cand se imbraca sau se dezbraca de chiloti, atunci nu scuip. Scuip pentru ca
chilotii negri sunt negri ca un lumpf(asa numeste Hans excrementele) si cei galbeni
sunt galbeni ca pipi, si atunci cred ca trebuie sa fac pipi...
In acest punct analiza a restrans intr-un mod putin artificial opozitia dintre cele
doua nevoi, dar se observa clar teama de defecatie.
Freud s-a confruntat cu obiectia ca concluziile la care ajunsese erau datorate
sugestiilor tatalui. A urmat insa o faza cand copilul a evidentiat idei importante,
ceea ce a fost o surpriza atat pentru tata, cat si pentru Freud.
Freud s-a purtat cu extrema precautie si , in repetate randuri, a determinat
anularea unor interpretari pana la ivirea materialelor ulterioare. El s-a abtinut

chiar de la a-l indemna pe tata sa-i explice copilului rolul barbatului in procreatie,
desi a recunoscut ca el insusi ar fi procedat astfel.
In anii urmatori, Freud a postulat o faza falica a dezvoltarii, o faza in care atat
baietii cat si fetele isi imagineaza diferenta dintre sexe ca rezultand din prezenta sau
absenta penisului mai degraba decat ca existenta a doua organe diferite. Prima
caracteristica atribuita vietii sexuale a micului Hans este un interes deosebit de viu
pentru facepipiul sau, cum a numit el acest organ,. Acest interes il determina sa
investigheze; el descopera astfel ca pe baza prezentei sau absentei facepipiului
poate deosebi viul de ce nu este viu. El presupune ca toate fiintele vii, pe care le
considera asemanatoare lui , au aceasta importanta parte a corpului, si cercetand-o
pe mica lui surioara nu putea spera decat ca, cu toate ca facepipiul ei era foarte
mic, acesta va creste.
Freud a clasificat cazul micutului Hans ca unul de angoasa isterica. Probabil a fost
favorizat de personalitatea micului pacient; el a fost un copil exceptional de atractiv
si inteligent si fundamental sanatos psihic. El era cu adevarat iubitor fata de tatal
sau si a transferat aceasta iubire asupra Profesorului- asa cum era numit Freuddespre care era convins ca poate sa-i aline suferinta doar daca tatal sau ii descria
totul. Freud nu a fost doar satisfacut de rezultatele imediate ale analizei in
dizolvarea fobiei, dar si-a exprimat speranta ca aceasta il va ajuta pe baiat in viata
sa de mai tarziu.
De asemenea, Freud adauga: "Nu impartasesc punctul de vedere indragit
actualmente ca spusele copiilor ar fi intotdeauna arbitrare si nedemne de incredere.
Arbitrarul nu exista in psihic; incetitudinea spuselor copiilor provine din
predominarea imaginatiei lor, asa cum incertitudinea spuselor adultilor provine din
predominarea prejudecatilor lor." In plus, el le transmite un important mesaj
parintilor: sa nu insulte capacitatea copiilor lor de a intelege si de a se adapta
realitatii, nespunandu-le adevarul despre venirea copiilor pe lume, despre relatiile
intime dintre parinti si despre diferentele dintre fete si baieti.
Freud l-a revazut pe Hans, cand acesta avea varsta de 19 ani. El era acum un tanar
impunator care afirma ca se simte deosebit de bine si nu sufera nici de cea mai mica
tulburare sau inhibitie. Nu numai ca a trecut prin pubertate fara probleme, ci a
facut fata si uneia din cele mai grele probleme ale vietii sale sentimentale. Parintii
sai s-au despartit si fiecare s-a recasatorit. El traia singur si era in relatii bune cu
ambii parinti. Un lucru straniu a fost acela ca, in momentul in care Hans a citit
istoria bolii sale, totul i s-a parut strain, nu se recunostea, nu isi putea aminti nimic.
Deci analiza nu a ferit de amnezie intamplarile, ci a cazut ea insasi prada amneziei.
In acest studiu sunt ilustrate complexul Oedip, frica de castrare, semnificatia
zonelor erogene extragenitale ale trupului