Sunteți pe pagina 1din 28

Regulamentele organice

1831-1832

GRUPA III

Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova siau manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin
actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri
asupra problemelor din Tarile Romane.
In acest scop ei au redactat o serie de memorii care
contineau revendicarile romanilor din Principate.
Aceste revendicari erau:
respectarea drepturilor politice ale romanilor;
independenta sau autonomia Tarilor Romane;
respectarea prevederilor Capitulatiilor;
inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu
protectoratul colectiv al Marilor Puteri.

Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita


Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza,
Eufrosin Poteca, etc.
Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani
au inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand
sprijinul acestora.
la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 177222 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au
inmanat Congresului memorii prin care cereau, in
virtutea vechilor capitulatii, independenta Tarilor
Romane si punerea lor sub granita colectiva a
Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).

In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica


al III-lea impreuna cu boierii moldoveni
impotriva rapirii Bucovinei.
In 1791, la itov, unde se discutau conditiile
pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii
munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si
Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor
fata de Poarta, domn pamantean, autonomia
principatelor si intrarea lor sub protectia
Rusiei si Austriei.

In 1822, a fost conceputa Constitutia


Carvunarilor de catre comisul Ioan Tutu,
reprezentant al micii boierimi din Moldova care
prevedea introducerea in Moldova a unui regim
constitutional, autonomia fata de Poarta
Otomana, etc.

Bucuresti

Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu


semnarea tratatului de pace de la Adrianopol
care a limitat foarte mult dominatia Imperiului
Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au
intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834).
Prezena militar rus pe pmntul Principatelor
a fost inaugurat n primele zile ale rzboiului: la
sfritul lunii aprilie 1828.

Galati
Iasi

Domnii pamanteni
Primele domnii sub Ioni Sandu Sturdza ca
Domn al Moldovei i Grigore al IV-lea Ghica ca
Domn al Valahiei - au fost de scurt
durat:Sturdza i Ghica au fost detronai n urma
interveniei militare din timpul rzboiului rusoturc, din 1828-1829.
Ocupaia rus asupra Moldovei i Valahiei,
(precum i asupra oraului bulgar Silistra) a fost
prelungit pn la plata reparaiilor de rzboi de
ctre otomani.

mpratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca


guvernator al celor dou ri naintea ncheierii pcii,
el fiind primul ntr-o succesiune de trei preedini
plenipoteniari ai Divanelor din Moldova i Valahia, i
supervizor oficial al celor dou comisii nsrcinate cu
redactarea Legilor.
Aceste comisii, avnd drept secretari pe Gheorghe
Asachi n Moldova i Barbu Dimitrie tirbei n Valahia
i-au reluat lucrrile n timp ce epidemia de holer
fcea nc ravagii i au continuat dup ce Pahlen a
fost nlocuit cu Piotr Jeltuhin n februarie 1829.

Situaia de dup Adrianopol a fost perceput n


Valahia i Moldova ca abuziv, ntruct Rusia
practic confiscase ambele principate, iar Jeltuhin
i folosise poziia pentru a manipula procedurile
comisiei, numise proprii si membri i redusese
la tcere toat opoziia exilnd toi boierii antirui din principate (incluznd chiar i pe Iancu
Vcrescu, membru al Divanului Valahiei care a
combtut metodele sale de guvernare).

Al treilea i ultimul guvernator rus,


Pavel Kisseleff, a venit la 19
octombrie 1829 i s-a confruntat de la
nceput cu epidemii de cium i
holer, pe care le-a rezolvat
impunnd carantina i importnd gru
din Odessa. Administraia sa a durat
pn la 1 aprilie,1834 i a efectuat
cele mai importante reforme ale
perioadei. Totodat a numit noul
Divan n noiembrie 1829, asigurnd
pe toat lumea c nu vor mai exista
msuri de represiune.

Regulamentul Organic a fost adoptat n dou


versiuni similare (diferenele erau legate doar de
buget i restriciile privind forele militare) la 13
iulie 1831 n Valahia i 13 ianuarie 1832 n
Moldova. Ratificarea de ctre sultanul Mahmud al
II-lea nu a fost cerut de ctre Kiseleff.
primele Constitutii romanesti care au jucat rol de
legi fundamentale pana la 1858;
se bazau pe principiul democratic, modern al
separarii puterilor in stat;

Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si


ereditara.
Principalul factor al executivului central erau domnii
regulamentari, alesi pe viata de Adunarea Obsteasca
Extraordinara si care exercitau atributii legislative,
executive si judecatoresti, desi imputernicirile lor erau
mai restranse decat in trecut.
Domnul avea initiativa legislativa, fiind singurul indrituit
sa introduca proiecte de legi, si sanctiona legile
alcatuite de Adunarea Obsteasca. El numea si revoca
pe functionari, era capul ostirii, iar in conditii speciale
putea dizolva Adunarea legislativa. cu acordul
puterilor suzerana si protectoare;

Domnitorul era ajutat de un Sfat format din 6


ministri.
Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul
intarea hotararile judecatoresti ramase definitive.
Vistieria statului a fost complet separata de
Camara domnului, acestuia fixandu-i-se, ca
sursa de venituri, o lista civila. Regulamentul
stabilea ca, in caz de vacanta a tronului, se
instituia Vremelniceasca ocarmuire, o comisie
provizorie alcatuita din trei caimacami (loctiitori
de domn).

Sistemul dregatoresc central cuprindea urmatoarele functii


corespunzatoare celor ale ministrilor:
- marele vornic al treburilor dinlauntru - ministru de interne;
- marele logofat al dreptatii - ministru al justitiei;
- marele spatar, in Tara Romaneasca, si marele hatman, in Moldova comandanti ai Militiei pamantene;
- marele vistier - ministru de finante, sef al Visteriei;
- marele postelnic - seful cancelariei domnesti, conducea treburile
externe;
- marele aga - sef al politiei;
- logofatul pricinilor bisericesti - dirija treburile cultelor.
Reuniti sub presedintia domnului, principalii dregatori alcatuiau Sfatul
Administrativ, analog unui consiliu de ministri restrans, compus din
sase inalti functionari ai Executivului: Interne, Afaceri Straine,
Finante, Justitia, Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele
de legi, supuse apoi deliberarii Adunarilor Obstesti.

Puterea legislativa era detinuta de Adunarea


Obsteasca, prezidata de mitropolit,
aleasa pe 5 ani si alcatuita exclusiv din reprezentanti
ai boierilor si clerului. Desi nu dispunea de initiativa
legislativa, aceasta adunare ordinara elabora legile
din porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul
de stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si
veniturilor. in sfarsit, ea prezenta domnului anaforale
rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si
remedii de indreptare.
Adunarea Obsteasca a reprezentat, se poate spune,
un moment de tranzitie intre Divanul domnesc din
vechiul regim si Parlamentul sfarsitului de secol XIX.

Obsteasca Adunare

Puterea judecatoreasca. Regulamentele Organice


au contribuit la efortul de modernizare a justitiei.
Sistemul judecatoresc a fost supus unei profunde
reorganizari pe baza unor principii noi, cum sunt:
separarea activitatii juridice de cea administrativa,
laicizarea justitiei,
introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii
judecatorilor,
organizarea ierarhica a instantelor si specializarea
lor,
retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de
la parti,
scurtarea cursului proceselor.

Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. Sa introdus bugetul anual, bazat pe estimarea
veniturilor si cheltuielilor, elaborat de Executiv si
aprobat de Obsteasca Adunare.
Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si
inlocuite cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si
cu patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi;
boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari.
Desfiintarea liudei (unitate fiscala ce promova
principiul raspunderii colective solidare pentru plata
darilor) a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor
individuali, tot astfel cum desfiintarea poslusnicilor si
scutelnicilor (categorii sociale scutite de plata darilor)
a sporit numarul acestor contribuabili.

Pentru imbunatatirea administratiei s-a stabilit conditia


juridica a functionarilor publici, in sensul ca ei
deveneau salariati ai statului cu retributie fixa,
interzicandu-se venitul din slujbe, care alimenta
coruptia si venalitatea.
Armata a fost organizata pe baze nationale. S-a
constituit astfel Ostirea pamanteana alcatuita din
unitati permanente de infanterie, cavalerie, artilerie si
graniceri. Durata serviciului militar a fost stabilita la 6
ani.
Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea
ordinii publice. Comanda suprema apartinea
domnului, care o exercita cu ajutorul marelui spatar si
marelui hatman.

Militia pamanteana

Biserica. Regulamentele Organice au accelerat


subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat. Astfel,
domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a
preotilor si egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la
treburile obstesti s-a redus drastic: odata cu desfiintarea
Divanului domnesc,
Acestia si-au pierdut puterile judecatoresti si
administrative, interzicandu-li-se orice intruziune in
treburile publice, pastrandu- si doar locul in Obsteasca
Adunare. Totodata, a sporit dependenta financiara a
Bisericii fata de stat: pe langa veniturile traditionale, preotii
primeau un fel de salariu.
Scoala. Regulamentele Organice au organizat invatamantul
in limba romana, declarata limba nationala.

Conservator n esen, documentul a iniiat


totui o perioad de reforme, care au pus baza
occidentalizrii societii locale. Regulamentul a
oferit celor dou principate primul lor sistem
comun de guvernare.
Regulamentele au consacrat pentru locuitorii
Tarii Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar
posibilitatea liberei circulatii si dreptul de a
dobandi imobile in oricare din cele doua tari
instituiau, in fapt, cetatenia unica moldomunteana, pregatind astfel apropiata lor
unificare politica.

n 1834, n pofida condiiilor redactate n actele


fondatoare, Imperiul arist i cel Otoman au
czut de acord s numeasc primii doi
hospodari (i nu s organizeze alegeri, aa cum
se stabilise n prealabil). n felul acesta cele
dou puteri sperau c viitorii domnitori vor
implementa reformele ntr-un ritm moderat i c
vor ctiga loialitatea acestora mpotriva
opoziiei boierilor conservatori.

Domnii regulamentari
Cei alei au fost Alexandru al II-lea
Ghica (fratele vitreg al domnului
precedent, Grigore al IV-lea) ca
domnitor al rii Romneti i
Mihail Sturdza (vr ndeprtat al
lui Ioni Sandu Sturdza) ca
domnitor al Moldovei.

Mihail Strudza

Cele dou domnii (numite n


general domnii regulamentare),
supravegheate atent de consulul
rus i de o seam de consilieri
pe probleme tehnice, s-au
confruntat foarte curnd cu o
opoziie unit i foarte activ n
cadrul Adunrilor Naionale din
cele dou principate

Gh. Bibescu

Al. Dimitrie Ghica