nc de la vrsta de zece ani, Thomas s-a artat interesat de istoria natural; coleciona psri, ou de

psri i fosile. Mai trziu a urmat Universitatea din Kentucky, unde i-a luat doctoratul n 1886. n anii
urmtori, pn n 1889, a studiat viaa subacvatic i a fcut diverse expediii n Jamaica i Bahamas. n
1890 a obinut Bursa Adam Bruce, cu ajutorul creia a vizitat Europa i a ajuns la Laboratorul de Zoologie
Marin din Napoli, instituie de care a devenit foarte ataat i pe care a revizitat-o n 1895 i 1900.
LUCRRI. Personalitate controversat, Thomas H. Morgan era de cele mai multe ori critic. n lucrrile
sale timpurii avea o atitudine critic fa de conceptele mendeliene privind ereditatea, iar n 1909 i-a
nceput studiile pe Drosophila melanogaster. Dintre lucrrile sale, cele mai importante sunt: Bazele
fizice ale ereditii (1919), Evoluie i genetic (1925), Teoria genelor (1926), Embriologie experimental
(1927) i Baza tiinific a evoluiei (1935).
MOTENIRE. Cele mai importante descoperiri ale lui Hunt Morgan au fost cele din domeniul geneticii.
Drosophila melanogaster a fost crescut pentru prima dat n numr mare de C.W. Woodworth, care
era de prere c putea fi folosit pentru cercetrile genetice. Mai trziu i-a fost prezentat lui Hunt
Morgan ca o variant ieftin de material genetic, care putea fi crescut ntr-un spaiu limitat. La scurt
timp dup ce a nceput studiile pe musculia de oet, culturile sale prezentau un numr mare de
mutani. Cercetrile ulterioare ale acestui fenomen l-au ajutat la localizarea exact a genelor. n 1910,
Morgan a descoperit c una dintre musculie avea ochii albi, spre deosebire de celelalte, ale cror ochi
erau roii. ncrucind mutantul, a observat c prima generaie rezultat era normal, dar urmtoarele
prezentau indivizi cu ochi albi ntr-o proporie care confirma legea a treia a lui Mendel. Toate
musculiele cu ochii albi erau masculi, deci aceasta era o trstur legat de sex. Astfel, Morgan a ajuns
la descoperirea legturii genetice i a demonstrat c genele sunt entiti fizice localizate pe cromozomi.