Sunteți pe pagina 1din 59

:.

I
ANUL I
SEMESTRUL

L-

II

r. oBrECTrvuL $r INSEMNATITEA cURSULUT DE


rsroRrn MEDIE e nonrANrloR

tI

L
L

ISTORIA este gtiinta care studiazS evolutia societ6{ii omenegti, sub toate
din cele mai vechi timpuri p6nd astdzi.

aspectele,economic, politic, cultural, spiritual,


Istoria este,altfel spus, via{a trditS.

IZVOARELE ISTORICE
(epoca medievali

Ei

inceputul epocii moderne)

1_

Izvoarele istorice sunt sursele de informare pe baza cdrora se pot reconstitui


evenimentele politice, structurile economice, socio-culturale gi mentale ale societdtii
omeneqti precum gi evolu{ia acestora de-a lungul timpului.

A.. Izvoarele nescrise

l.

Izvoarele arheolosice sunt deosebit de importante pentru perioade cdnd lipsesc alte

surse de informare.

Pentru feudalismul timpuriu:

L-

DdbAca

Garvdn

Hlincea

Pentru feudar i smui

r"l;if

"'

o
o

L-

Io ff;1,""*

t_

t
L

Suceava
Iagi

T6rgoviqte
Bucure$ti

B.Izvoarele scrise
2. Izvoarele diplomatice (documente) cuprind actele emise de diferite institutii.

o
.

interne : acte emise pe teritoriul nostru (ex.colectia Documente privind


istoria Romaniei qi Documenta Romaniae Historica.
externe: acte emise de institutii din afard dar referitoare la spatiul

romAnesc (ex. colectia Eudoxiu Httrmuzaki).

Diplomatica :$tiinta auxiliard a istoriei care se ocup6 cu critica izvoarelor diplomatice.


Pentru toate izvoarele scrise se aplicd critica de text (internd gi externd).

L
I

I
L
l'_

tt_
i

l_
l_

L
t_
t_

3. Izvoarele narative (letopisefe, cronici, memorii).


-interne (ex.sec.XV --- doua cronici ale domniei lui Vlad Tepel in limba germani
qi in limba slavona; cinci variante (originalul fiind pierdut) a cronicii oficiale a lui gtefan
cel Mare );
- secolele XVI - XVII --- cronici scrise in limba romAnd 9i in limbile minoritdtilor

(gerrnani, maghiari).
- externe ( secolele XI-XWII):
- Gesta hungarorum (Faptele ungurilor) sau Cronicct notarului anonim al regelui Bela
al III-lea (Anonymus).
_Povestea vremurilor de demult (Povesti vremennih let).
_ Cronica polonezului Jan Dlugosz.
_ Cronici bizantrne, ruseqti, turceEti etc.
_ Relatdrile de cdlStorie adunate in corpusul Cdliitori strciini despre Tdrile Romane (10
volume).

4.Izvoare iuridice
_ obiceiuri juridice nescrise dar respectate qi aplicate :"obiceiul pdmdntului" sau
pdmantului".
,,legea
Din sececolul XV au fost folosite gi texte legislative slavo-bizantine, iar din
sececolul XVI se tipdresc chiar unele izvoare juridice precum:
- Tripartitul lui Werboczi din l5l7;
_Nomocanontil lui lctan Postnicul din 1570-1580;
_ Statutele oraselor sdseSti din Transi lvania.
Din secolul XVII Ei p?tndla inceputul secolului XIX se tipdresc marile pravile gi
colectii de legi in cele trei Tdri Rom6ne:
- Pravila de la Govora (1640). Este cea mai veche Ei reprezintd o legiuire de drept
bisericesc tradusd din slavond de Mihail Moxa;
- Cartea romaneascd de invd\iitura sav Pravila lui Vasile Lupu (IaSi,l646i).
Izvoarele folosite la intocmirea acestui corpus de legi au fost: Legea agrard, bizantind de
la sf6rqitul secolului VII - inceputul secolului VIII precum qi vastul tratat de drept penal
in limba latina, bazatinprimul r6nd pe BaziTicale, ale juristului italian Prospero Farinacci
(1554-1618). Traducerea din greacd in romdnd a fost fIcutd de Eustatie logofatul.
- Indreptarea legii (TArgoviqte, 1652).Izvoarele folosite: Nomocanonul lui Mihail
Malaxos; Comentariul lui Alexie Aristen la Sinopsa lui $tefan din Efes; extrase din
marea legiuire a lui Vasile Lupu, fapt care indica, al6turi de tipirirea Pravilei de la
Govora intr-o editie pentru Transilvania intensificarea legiturilor culturale dintre Tdrile
Romdne.
- Approbatae constitutiones

regni Transilvaniae (1653) qi


Compilatae constitutiones (1669) ambele conlin legislatia dietalS de la

constituirea Principatului.

-{r
l

ix
:

t_

I
i;

tl

i
I

L
I
I

- Pravilniceasca condicd (Bucuregti, 1780)


Alexandru Ipsilanti.

tipirit5 din porunca domnitorului

5. Izvoarele epigrafice sunt reprezentate de inscriptiile pe piatr6. $tiinta auxiliard


istoriei care se ocupd cu studierea izvoarelor epigrafice se numeqte epigrafie.

6. Izvoarele numismatice sunt reprezentate de monede. $tiinta auxiliard a istoriei care


cerceteazd, monedele qi circulatia monetard se numegte numismaticd.

7. Izvoarele sisilografice sunt reprezentate de diversele sigilii Ei peceli. Sigilografia sau


sfrctgistica este qtiinta auxiliarl a istoriei care se ocupa cu studierea sigiliilor qi a
pece{ilor.
8. Izvoarele caftografice sunt reprezentate de hd4i, mapamonduri, poftulane.(Mapamond
planisferd, planiglob; porlulan: harta de navigatie folositd in evul mediu).
Exemple: mapamondul geografului arab Edrisi, din 1154, pentru regiunea Dun6rii de Jos;
portulanul lui Angelino Dulcefi, din 1339, pentru Moldova.
IncepAnd din secolul XVI harlile se inmultesc qi devin tot mai complexe Ei mai
complete. Exemple: harla lui J. Honterus, din1532, ale lui G. Reichersdorffer, din 1541
qi 1550; qi a lui I. Castoldo, din 1584.
De valoare deosebita este harta stolnicului Constantin Cantacuzino alcdtuitd
pentru Tara Romdneascd qi publicatd la Padova in 1700, precum gi cea intocmit6 de
Dimitrie Cantemir pentru Moldova, la inceputul secolului XVm.

9. Izvoarele heraldice sunt reprezentate de blazoane gi insemnele de stat gi ale familiilor


nobiliare qi boiereqti. $tiin{a auxiliard a istoriei care se ocupa cu studierea izvoarelor
heraldice se numeqte heraldica..

10. Izvoarele genealosice sunt reprezentate de spitele familiilor nobiliare. $tiinla

auxiliard a istoriei care se ocupa cu cercetarea spitelor nobiliare se numegte genealogie.

2. ETNOGENEZA ROMANEASCA
Etnogeneza romf,neasci este una din problemele esen{iale ale istoriei rom6nilor.
care a avut drept rezultat formarea unui nou popor,
p^oporul rom6n.
In istoriografie sunt doua teorii opuse referitoare la aceast5 problemd:
1. - originea daco - roman6, autohtonia gi continuitatea poporului romAn in spatiul
catpato - danubiano - pontic (admisd de istoricii romdni gi de majoritatea celor strdini);

A fost un proces lung qi complex

2. - formarea poporului romdn in sudul Dundrii, de unde a imigrat in evul mediu in


teritoriul p. .ur"-l locuiegte in prezent. Aceasta este aqa numita teorie imigra{ionistd
prezentati de istoricul austriac Robert Roesler in lucrarea sa intitulatd Romanische
Smdien (Studii romAneqti) publicatd laLeipzigin 1871.
Principalele argumente ale 1ui R. Roesler in suslinerea teoriei sale imierationiste
sunt:

- exterminarea dacilor la inceputul epocii romane;


- deplasarea intregii popula{ii din nordul Dundrii la sudul fluviului in urma
retragerii aureliene;
- slaba romanizare a Daciei dacd se are in vedere timpul scurt c6t acest teritoriu a
fost sub stip6nirea efectivd a Romei;
- lipsa qtirilor despre populalia romanicd qi apoi despre romani la nordul Dundrii in
,,mileniul intunecat".

tn opinia lui Roesler, rom6nii s-ar fi fomat, ca popor, in Balcani, de unde ar proveni
caracterul sudic (bulgar) al elementelor slave din limba romana, precum qi caracterul
oriental qi slav al bisericii romdneqti.
Istorioerafia rom6n5 a combltut punct cu punct aceastd falsd teorie. Noul tratat de
istorie a RomAniei, apdrut sub egida Academiei, aduna laolalta toate dovezile
arheologice, istoriografice qi lingvistice referitoare la originea qi locul de fonnare a
poporului nostru.
*
Romanizarea a avut carezlltat formarea popoarelor romanice gi a limbilor neo latine.
Dintre premisele romanizSrii mentiondm:
- contactele dintre civlliza\ia daco - getd qi cea romand in perioada ce a premers
conflictului militar;
- inglobarea unor teritorii nord - dundrene in imperiul roman gi instaurarea
stdpAnirii romane;

- din amestecul dintre daco-geli gi romani a rezultat o populafie

romanicd sau

romanizatd;
- delimitarea romanicilor de migratori (secolele IV - V);
- convietuirea autohtonilor cu triburile slave gi asimilarea acestora din urrna
(secolele VI- VIII).
Rom6.nii s-au numit pe ei, intotdeauna, cu acest tetmen derivat din romuntts (ceea
ce l-a fEcut pe Nicolae Iorga sd vorbeascd despre ,,pecetea Romei"). Este singurul popor
romanic care pSstreazd acest nume cu trimitere directd la originea sa. Romdnii reprezinta
o oazd de romanitate intr-o masa de popoare de alte origini.
Popoarele neromanice precum germanii, slavii, maghiarii ii numesc pe romdni, in
izvoarele medievale, blachi, vlahi, volohi, olahi.

indelun gate interculturalitdli.

Daco-romanii sunt cel dintii grup de populalie romanizatd rdmasd in afara Imperiului
Roman. Ei indeplinesc astfel prima condilie a constituirii intr-un neam romanic, cdci

toate aceste neamuri au apdrut numai dupd ce s-au rupt de intregul care fusese Imperiul
Romei.
Dintre popoarele migratoare, germanicii au avut aici un rol neinsemnat in etnogeneza
romAneascd. Ei au ar.'ut, in schimb, un rol foarte imporlant in etnogeneza romanicilor din
vestul Europei (ex. vizigolii in Spania, care au intemeiat un regat cu capitala la Toledo).
In regiunile carpato - dundrene un rol insemnat l-au avut slavii.
Plecati din zonele occidentale ale Ucrainei, de pe Nipru, in secolele V - VI slavii se
aflau la nord est de Carpafi. Trdiau in triburi conduse de ;efi militari. Migreazd spre
regiunile mai bogate fiind atragi in special de mirajul Bizantului.

In secolele V-VI intreprind primele raiduri la est de Carpati. in 550, triburile slave
datl la sud de Dundre.
In drumurile lor, ei au intdlnit aEezdri romanice a$tt in Moldova, cAt qi in cAmpia

iemeazd pentru prima

Dundrii. Ei au numit campia Munteand ,,vlagca" adic[ tara,,vlahilor", a romdnilor.


Descoperiri arheologice care atestd migratia slavilor s-au lEcut in lunca Siretului,
C6mpia Muntean6 qi in sud - estul Transilvaniei (la Cernat in jud. Covasna). Importante
aqezdi mixte s-au identificat la Iaqi (secolul VI), Hlincea (com. Ciurea, jud. Iasi,
descoperiri din secolul VII); Suceava, Bucuregti (in carlierele Ciurel, Militari, StrduleEti).
O mare necropold, din secolele VI - VII, s-a descoperit la Sbrata Monteoru (Buzau)
unde s-a gdsit ceramicl amestecatd, slavd qi de tradilie daco-romand. in Oltenia gi in
Banat slavii pdtrund in secolul VII. in secolele VIII-X sunt atesta{i arheologic in
Transilvania, la Mediaq gi Bratei, Someqeni (ud. cluj) qi Nuqfaldu (Jud. Salaj).
Cind au pdtruns pe teritoriul nostru, slavii erau pdgdni animiEti; se incinerau, nu
cunogteau roata olarului (fEceau o ceramicd rudimentarl de m6n5; adoptd roata de la
popula{ia romanicS.
Trecerea masivd a triburilor slave in sudul Dundrii a iEcut ca la nordul Dundrii, unde
ei au rdmas in numdr mai mic, sE nu poatd schimba caracterul romanic al populatiei
autohtone.De aceea, contributia slavilor a fost mai putin insemnatd in etnogeneza
(formarea poporului) qi mult mai imporlantd in glotogeneza (fbrmarea limbii). Aceastd
influentd se reflectd mai cu seamd in vocabular precum qi in preluarea unor institutii cu
terminologie slav6.

in anul 602, limesul

dundrean al Imperiului Bizantin se prdbuqeqte. Cea mai mare


slavilor din zonele nord - dundrene nlvdlesc in imperiu, unde se stabilesc. Astfel,
ei rup blocul romanitalii balcano - carpatice. Interpundndu-se intre romanicii din Balcani
qi cei rdmagi la nordul Dundrii, ii separa, pe acegtia din urm5, de Imperiul Bizantin.
Populalia romanici din sudul Dunirii este asimilard de slavi qi slavizatii. Enclave din
romanitatea balcanicS, grupate in zone mai izolatq in regiunile montane, sunt vlahii
balcanici (aromanii).
Migralia bulgarilor (inilial triburi de origine turanicd, ulterior slavizati) qi intemaierea ,
la sfhrqitul secolului VII, a statului bulgar condus de Asparuh (in nord - estul actualei
Bulg^arii) va aduce modificdri notabile in regiunea Balcanilor.
In schimb, la nordul Dundrii. slavii vor fi asimilati de masa populatiei autohtone si
romdnizati in secolele VIII - X..
par1.e a

Romanitatea limbii se dovedegte prin structura gramaticald, in principal, dar qi prin cea
lexicald. S-au pdstrat circa 1 500 de cuvinte latine de bazd (cuvinte tip). Specialiqtii au
constatat cd limba rom6nd este mai apropiatd de latina dec6t limbile romanice
occidentale. Corpul cuvintelor latine s-a conselvat mai bine in latind dec6t in alte limbi
neolatine. Unele cuvinte latine s-au pdstrat numai in limba romAna datoritd
conseratorismului ariilor laterale. Terminologia latina legatd de agricultura gi ocupatiile
anexe dovedeqte caracterul sedentar al locuitorilor acestui pdm6nt.
S-au pdstrat 160 de cuvinte autohtone din fbndul preroman (dacic). Din acestea
amintim:
Substantivele; - mdnz, viezure, barzd, mistre!;
- mazdre, brad, gorun, maceg;
- groapS, c6rlig, mdturS;
-prdnz, brdu;
- prunc, copil, moq
- c5tun, bordei, vatrd, gard;
verbele: - a arunca, abdga,a ddrdma, a migca, a rdbda, a rezernara scula.

Influentele slave in limba rom6nI sunt puternice.


Dintre cuvintele slave intrate in limba noastrd amintim:
substantive:
- maic6, nevast6, voievod, tArg, corabie, ndvod.
toponime:
- Cozia. Ocna, Zlatna (locul cu aur ), Bdlgrad (oraqul alb - pentru Alba
Iulia), Soroca (,,co!ofana);
hidronime: - Bistrila (rdul,,repede"), Crasna (rdul ,,frumos',).
onomasticd: - Dan (,,ddruitul"), Radu (,,veselul"), p6rvu (,,cel dint6i,,), Dobre (,,cel
Bun"), Bogdan, Mircea, Vlad, Vlaicu.

Dupd cum spuneam mai sus, terminologia de bazi a cre$tinismului nostru este de
orieine latin6.
Dupd cregtinarea bulgarilor (in 864, tarul Boris lu6nd numele de Mihail, dupd cel al
impdratul Mihail al Bizantului), pe filiera sud - slavd sunt preluali termeni slavi lesafi de
cult (de ritual) si de organizarea ierarhicd (ex. rai, iad, utrenie, vecernie, Duh, a
blagoslovi, vladicl).

Cdteva secole mai tdrziu, limba slavond va fi introdusd in bisericd precum qi in


cancelariile statelor medievale Tara Romdneascd qi Moldova. (Aceast[ slavond are la
bazd:un dialect bulgar care se vorbea in secolul IX in jurul Salonicului).

Biblioerafie
- N. Stoicescu, continuitatea romdnilor. Privire istoriograficd, istoricul
problemei, dovezile continuitiitii, Bucureqti, 1 980.
- Adolf Ambruster, Romanitatea romdnilor. Istoria unei idei, Bucureqti, 1993.
- C.C.Giurescu, Formarea poporLtlui romdn, Craiova, 1973.

tI
- A. Pop, Romdni Si maghiari in secolele IX * XIV, Cluj

- D.Gh. Teodor, Romanitatea carpato


Iaqi, 1981.

- Napoca, 1996.
dundreand Si Bizantul in veautrile V-

XI

e.n.,

- Ligia Bdrztt, Stelian Brezeanu, Origi.nea Si continuitatea romdnilor. Arheologie Si


tradilie istoricd, Bucureqti, 1991 .
- St. Olteanu, Societatea carpato - danubiano - ponticri in secolele IV - il, Bucuregti,

1997.
- D.Gh. Teodor, Civilizatia romanicii la est de Carpatii in secolele V * VII e.n. (Asezarea
de la BotoSana * Sttceava), Bucuregti, 1984.
continuitatea populatiei autohtone la est de carpali. Asezdrile din
secolele VI - XI de la DodeSti - Vaslui, Iagi, 1984.
- I. Coteanu, Originile limbii romane, Bucuregti, 1981.
- I.I. Rusu, Etnogeneza romanilor. Fondul autohton traco - dacic Si componenta latino
* romcnicd, Bucureqti 1981.

3. GENEZA STATELOR

FEUDALE ROMANE$TI (SEC. XIV):

TARA ROMANEASCA, MOLDOVA, DOBROGEA


Evolutia spre constituirea statelor feudale romdneqti a fost accelerat5, in secolele XIII
XIV, de politica Regatului Ungar de anihilare a autonomiilor rom6neEti din
Transilvania gi de tendinlele sale de dominatie la sud Ei rdsirit de Carpati. Rezultatul a
fost constituirea ldrii Romanegti qi Moldovei ca state independente.
Autonomiile teritoriale ale romanitdtii orientale poarti in izvoarele vremii denumirea
de Valahia, Valahia Mare, Vlasca Zemlja, Terra Blacorum, Walachenland denumire care
exprima caracterul lor romanic qi existenta lor autonomd in cadrul unor structuri politice
plurietnice: Imperiul Bizantin, Regatul Ungar qi ,,imperiile stepelor" (pecenegii, cumanii,
tdtarii). Acestora, formatiunile locale le pldteau tribut in schimbul pistrdrii autonomiei gi
structurilor lor traditionale.
De intindere qi insemn6tate diferite, autonomiile rom6neqti erau grupdri de sate Ei
cdtune de pe vdile unor r6uri sau din depresiuni intramontane. Aceste autonomii locale
grupate in ,,t5ri" erau conduse de cnezi $i iuzi, cu functii judecdtoregti qi administrative.
,,Jdrile" - autonomii politice ndscute din asocierea mai multor sate, depindeau de un
centru de putere str6in direct prin intermediul unei cdpetenii militare numite yoievod.
In Faptele ungurilor (Gesta hungarorum) sa:u Anonymus cronicarul regelui maghiar
Bela amintegte existenta in Transilvania a voievodatelor lui Menumorut, Glad si Gelu,
acesta din urmi fiind singurul cdruia i se mentioneazd expres qi originea rom0nd (,,Gelou
quidam blacus " - Gelu un oarecare romdn).
P6nd in primele decenii ale secolului XIII autonomiile rom6negti din Tara Oltului sau
cea din fara Halegului gi-au pistrat caracterul originar inaint6nd la sud gi est de Carpati
regalitatea maghiard a g6sit, in secolul XIII, alte ,,!dri" (terrae) romdneqti ( unele dintre

ele fiind menlionate de Diploma cavalerilor ioaniti din 2 iunie 1247) pe care a reugit sd le
aducd temporar, gi in diferite grade. sub puterea sa. De altfel, acestd diferentd de statut
politic reiese gi din actul amintit unde sunt mentionate cnezatele lui Ioan gi Farcag dar gi
voievodatele lui Litovoi qi Seneslau. Aceste forma{iuni prestatale dispuneau de structuri

militare (appctratus bellicus). iar societatea era starlificatd deja fiind amintiti gi ,,mai
marii pdmdntului" (maj ores terrae).
Destinul istoric al romanitdtii orientale se va implini in nordul Dunirii prin unificarea
formatiunilor prestatale existente in jurul voievodatului lui Seneslau, de la Argeq.
Dubla evolutie a situatiei rom6nilor in rapoft cu Regatul Ungar - progresiva
emancipare a celor din sud de Carpati, pierderea autonomiei inl5untrul arcului carpatic - a
precipitat constituirea Tdrii Rom6negti ca stat independent qi a inlesnit aparitia, cdteva
decenii maitdrziu, a celui de al doilea stat rom6nesc la Est de Carpati.

intemeierea

firii

Romineqti qi a Moldovei

Constituirea statelor feudale rom6neqti s-a flcut prin unificarea forma{iunilor


prestatale existente in cadre teritorial-politice mai ample. Acest proces s-a desfEqurat
concomitent cu lupta de eliberare a celor doud tinere state de sub domina{ia tdtard qi
maghiard. Momentul decisiv al constituirii statelor, exprimat in tradifia istoricd prin
termenii de ,,descdlecat"qi ,,intemeiere" a fost inldturarea dominaliei Regatului maghiar.
Anihilarea autonomiei Fdgiragului, in 1291, de cdtre regele Andrei al III-lea a
coincis, potrivit tradiliei istorice a T[rii RomAnesti cu trecerea munlilor de cdtre ,,Negru
Vodi", personaj a cdrei identitate real6 nu este cunoscuti qi instalarea sa la Cdmpulung,
unde qi-a ,,mutat" scaunul. Cdmpulung a fost astfel prima reqedintd a Tdrii RomAnegti.
Aici au fost ingropati primii ei domnitori: Basarab I qi Nicolae Alexandru.
,,Descalecatul ", la Cimpulung, a fost urmat de ,,intemeierea" tdrii, adicd de
agregarea formaliunilor politice care existau deja, cnezatele gi voievodatele.Conform
tradiliei cronicarilor din Jara Rom6neascS, procesul unificdrii a pornit, din stinga Oltului,
de la Cdmpulung, a cuprins Argegul, care avea sd devind cel de al doilea ,,scaun" al
domniei, dupd care tara se va intinde citre Dundre qi Siret gi spre gurile Dun[rii.
Teritoriile din dreapta Oltului se vor uni cu voievodatul din C6mpulung ca un act de
,,inchinare" fald de cel mai putemiuc voievod. Nu a fost o simplS anexare ci integrarea
in Jara RomdneascS, ce se constituia acum, a unei putemice autonomii teritoriale.
autonomie cvasistatala, care a caracteizat, ca un reflex al acestei realitdti istorice.
statutul aparte al Olteniei. Dovada este institutia bdniei (banul fiind singurul dreg6tor
care avea dreptul de a condamna la moafte, ca gi domnul tlrii).
Intr-un act din 7324, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou il numegte pe
Basarab I ,,voievodul nostru transalpin". Ulterior acesta s-a aldturat unei coalitii
impotriva Ungariei, coalilie din care frceau parte qi tdtarii Hoardei de Aur, ca factor
hegemonic, bulgarii gi s6rbii. Faptul a atras reactia regelui Ungariei care, in 1330,
porneEte o expeditie impotriva Jdrii Rom6neqti, cu g6.ndul de a-l schimba pe Basarab cu
un dregdtor regal. in septembrie 1330, regele maghiar Carol Robert ocupa Severinul,
vechi teritoriu de disputd intre Ungaria qi Jara RomAneascS. Solia trimisd de Basarab I,
care era decis sd-i plSteascd tribut qi si se recunoasci vasal in continuare a fost respinsd

de rege. Acesta atacd Argegul, dar nu-l giseqte acolo pe domnul romAn. Venirea iernii

il

determini pe Carol Robert sd se retrag6 in Transilvania. In lara Lovigtei este infrint


intr-un loc numit Posada. Victoria lui Basarab I a consacrat independenta noului stat
format la sud de Carpafi, Tara Romdneasci.
Dupa moartea lui Basarab I, fiul sau, Nicolae Alexandru (1352 -1364) reia
relaliile cu regele Ungariei, Ludovic I de Anjou (1342-1382)'
in 1359, Nicolae Alexandru iEi asumd titlul de domn ,,autocrator" (de sine
statator) gi infiin{eazi mitropolia ![rii Romdneqti dependentd canonic de Patriarhia
ecumenicd de la Constantinopol. Scaunul mitropolitan a fost aqezat la Argeq, primul
mitropolit fiind un grec, Iachint, adus aici de la Vicina. Prin acest act Tara Romdneascd
era inzestratl cu instituliile supreme ale statului de sine stdtStor, puterea domneascd,
autocratd gi puterea ecleziasticd ce-i dddea legitimitatea. Aceasta era legatd direct de
Constantinopol, unul din cele doud centre de legitimitate spit'itua16 ale lumii medievale
(Roma Ei Constantinopol).
Ac{iunea gi alegerea, fundamentalS, ale lui Nicolae Alexandru au desdvArgit, din
punct de vedere teritorial qi institulional, crearea firii RomAneqti ca stat de sine stdtdtor.

MOLDOVA
Trecerea la formarea celui de al doilea stat romineasc de sine st[tdtor s-a fEcut in
imprejurdrile favorabile create de inldturarea dominatiei tdtare. in anul 1359, are loc o
revolta a autohtonilor ?mpotriva regelui maghiar Ludovic I de Anjou. Acesta numeqte un
dregdtor romAn din Maramureg, pe nume Dragoq, care ia in stdp6nire voievodatul de pe
valea Moldovei. Dragoq ii lSrgegte teritoriul prin expansiune spre nord Ei est gi prin
inglobarea altor formaliuni aflate sub dominalia tdtarilor sau a Haliciului. ..Descdlecatul"
lui Dragos. reprezentant fidel al regelui a linut lara in dependenta fata -d-e Ungqri4.
in 1364-1365, populalia din Moldova se r6scoalS impotriva Ungariei. In fiuntea
poporului ajunge Bogdan, ,,descalecat" qi el tot din Maramureq insd ostil politicii de
maghranzare duse de Ludovic I. Ajutat de autohtoni, Bogdan alungl pe urmaqii lui
Dragoq, Sas gi Balc care se retrag in Maramureq unde intrd in stlpdnirea proprietdlilor lui
Bogdan devenit trdddtor fald de regele Ungariei. Sub noul ei domn" Bogdan. Moldova
devine. la rAndul ei. stat independent (Valahia Mica).
Lui Bogdan i-a urmat Lalcu. Acesta obline de la papa Urban I un scaun episcopal
catolic la Siret, dependent canonic de Roma.
in vremea domnitorului Petru I Muqat (1377-1392) Moldova face progrese in
domeniul organizaii statale qi in planul afirmarii internafionale. Ca direclie in politica
extemS, inauguratd acum, dar urmatd apoi cu consecventd secole de-a r6ndul, Moldova se
apropie de Polonia. in acest sens, in 1387, Petru I presteazd omagiu vasalic regelui
Poloniei, Vladislav Iagiello. Cu acest prilej, Petru il imprumutd pe rege cu 3000 de ruble
gi primeqte pentru ele, drept gaj, Poculia.
Petru I mutd capitala la Suceava unde creazd qi o mitropolie orlodox5.
Statul moldav ajunee la limitele sale naturale abia in timpul lui Roman I (1392- 1394)
cdnd acesta se intituleazd domn..din munli si pAnI la mare".

10

ti
Moldova igi desdvflrEeEte astfel unitatea teritoriald care s-a facut prin inglobarea
formatiunilor poliiice din sudul larii (de exemplu - cea a lui Costea) qi inldturarea
ultimilor resturi ale dominatiei titare.
La un sfert de secol dupd Tara RomAneascd, Moldova apare pe harla politicd a
Europei ca stat independent, deplin constituit teritorial 9i institulional.

L
L-

Biblioerafie

L['

Aromanii: istorie, limba, destin, Bucureqti, 1996.


- $. Papaco stea, Romanii in secolul al Xlil-lea. intre cntciatd Si Imperiul mongol,
Bucureqti, 1993.
- R.Popa, Tara Mcranturesului in secolul al xlV-lea, ed. II, BucureEti, 1997.

L-

- V.Spinei, Moldova in secolele XI

L.

Romdni Si turanici,Iagi, 1985'


- Gh. I. Brdtianu, Tradiyia istoricit despre intemeierea statelor romaneSti, Bucuregti,

- XIV, BucureEti, 1982'

1980.

l_

**

Constituirea statelorfetrdale romdne6'fi, Bucureqti, 1980.


- $. Papaco stea, Geneza statului tn evul mediu romdnesc, Cluj - Napoca, 1988.
- Fl. constantiniu, o istorie sincerii a poporului romdn, Bucureqti, 1999.

L
i

4. TARTLE ROMANE

iN SECOLELE XIV.XVI

t'
i

L
L
L
L

Economia qi evolu{ia structurilor sociale. Institu(iile statului feudal.

Un factor impofiant, atat in constituirea statelor feudale rom0negti cAt qi in


noilor formatiuni politice l-a reprezentat factorul demografic. Se apreciazd cd
Transilvania avea in secolul XIV cca. 550 000 locuitori, iar lara Romdneascd avea in
secolul XV aproximativ 400 000. Sporul demografic a petmis declanqarea unui proces de
"colonizare" prin infiintarea de noi sate qi ora$e.
in Jara RomAneascd qi Moldova procesul de expansiune teritorial[ Ei de
colonizare s-a desfrqurat din zona submontand, mult mai populatd, spre cAmpie, in
direclia rlsiritului in teritoriile eliberate de sub dominalia tdtara, unde era o foafte slab5
dezoltarea

densitate demograficS.

Aericultura a fost principala ocupa{ie a rom6nilor. Calitatea bund a solului


permite4 in condilii meteorologice favorabile, oblinerea unor cantitati mari de cereale ce
iruu ,n.ori drumul exporlului spre Constantinopol sau spre centrele mediteraneene
precum qi spre Transilvania Ei Moldova. Principalele produse care se exporlau erau
animalele (mai ales comutele mari, porcine qi ovine), ceara., mierea, sarea etc. Albindritul
aducea venituri importante. Exporlul mierii qi al cerii ajungea p6nd la Constantinopol,
Venetia, in Transilvania qi Polonia .Pescuitul in ballile Dundrii, in iazr,ni qi heleEtee,

11

precum qi in apele interioare. aducea venituri mari, iar peqtele sdrat, afumat gi icrele luau
adeseori drumul exportului.
Exploatarea minierd a fost organizatd dupd aparilia puterii centrale care se
considera proprietara bogaliilor subsolului. Se exploateazd auru| sarea qi arama. Sarea
era expoftatd spre Europa Centrald qi Perninsula Balcanicd.
Dezvoltarea comerfului gi a vie{ii economice au dus qi la dezvoltarea
meqtegugurilor. Totodatd, se dezvoltd gi circulatia monetard. Domnii firii RomAneqti qi
ai Moldovei emit monede proprii: in Tara RomAneascd duca{ii, dinarii gi banii de argint,
iar in Moldova groqii qi jumdtatea de gros. Sub presiunea expansiunii otomane,
emisiunile monetare ale T[rii Rom6neqti inceteazd in ultimul sfert al secolului al XV, iar
in Moldova in secolul XVI.
Clasele sociale
Societatea feudalS a fost

o societate puternic stratificati gi ierarhizatd. Categoria

privilegiatd era reprezentatd de boierime. Aceasta era stratificatd in marea boierime,


boierimea mijlocie qi mica boierime. Marii feudali ecleziastici (mitropolifii, episcopii,
egumenii) erau asimilati ca statut social marii boierimi. Marii feudali puteau fi intlri{i de
domnie cu imunitSli.
Marea masd a popula{iei era formatd din tdrinime. Aceasta era impS(itd in
tdrdnimea liberd (mssneni in Tara RomAneascd,; rdzesi - in Moldova) qi lSranimea
dependentii (vecini sat rumdni). lSranimea 1iber6, in special, a format in er,ul de mijloc,
pivotul oastei mari.
Pe ultimul loc in ierarhia sociald se aflau robii (tigani - ?n Jara RomAneascd gi
tdtai, provenili din prizonieii de rdzboi, - in Moldova).
In toate cele trei ldri rom0ne, ldranii au avut, pini la mijlocul veacului XVI,
dreptul de a se muta de pe o moqie pe alta dupd ce pldteau o dare in cereale numitd
"gileata de ieqire".

Biblioerafie
Dinu C. Girescu Tara Romdnescd iin secolele XIV - W, Bucuregti, 1973.
N. Iorga, Istoria comertulti romdnesc, I, Bucureqti, 1925.
$tefan $tefEnescu, Bdnia in lara Romdneascd, Bucureqti,1965.
N. Stoicesct, Sfatul domnesc Si marii dregiitori din lara Romaneascd Si Moldova
(secolele XIV - XWD, Bucuregti, 1968.
xxx Istoria dreptultti romdnesc. vol.I, Bucuregti, 1980.
x x x Institutii feudale din ldrile Romdne. Dictionar, Bucureqti, 1988.
Valentin Al. Georgescu, Bizantul si instituliile romdneSti pdna la mijlocul sec. al XWIIlca, Bucureqti, 1980.
Ion Donat, Domeniul domnesc in lara Romdneascd (sec. XIV - Xt/I), Bucureqti, 1996.
Gh. I. Brdtianu, Adundrile de stdri in Europa Si in ldri.le Romdne in evul meditt,
Bucureqti, 1996.

12

L
t_

t_

l_
L-

I
t

tL-

tLI

r-i

L
L-

L
L

L'

5. PUTEREA $r SOCTETATEA (SECOLELE

XrV-XVI)

Puterea in stat a fost reprezentatd de monarhia feudalS. Domnul era "mare


voievod" in raport cu ceilalli voievozi locali care renuntaserd la puterea lor in favoarea
conducdtorului ales. Termenul de domn vine din latinescul dominus care inseamna
stdpdn. Agadar, domnul era stipAnul tarii $i al locuitorilor (de aici Ei dreptul de viala gi de
moafie asupra lor). Natura domniei era de origine divind: "din mila lui Dumnezeu", iar
domnul era "autocrator" (atotputernic) qi independent "de sine stdtdtor".
Modelul succesiunii la tron a fost mixt: at0t ereditar, in linia primogeniturii (a
celui dintdi ndscut) cilt $i electiv. Domnii , dacd erau "os domnesc" trebuia sd fie "alegi"
de toli boierii mari qi mici care apoi depuneau jurdm0ntul de credintd fald de noul domn,
suzeranul lor.
in Transilvania, voievodul era numit de cStre regele Ungariei dintre marii feudali
ai regatului. Voievodul era ajutat de un vicevoievod ales de voievod dintre oamenii sdi
de incredere. Acesta rdspundea de faptele sale numai in fata suzeranului sau, voievodul.
Atribuliile domnului:
- comandant suprem
* sfatul domnesc
- judecStor suprem
- emitea hrisoave (acte solemne)
- conducea politica intemd qi extemd a statului
Domnul era ajutat in conducerea !6rii de cdtre sfatul domnesc format din manr
boieri ai tarii. Boierii de sfat erau cei mai mari qi cei mai puternici stddani f'eudali.
Organizarea sfatului, ca institutie, a avut loc in timpul lui Mircea cel Batran gi al
lui Alexandru cel Bun. in fara Rom6neascd, in sfat intrau 10-15 mari boieri, in timp ce in
Moldova intrau 20-30 de mari boieri.
Principalii dregdtori au fost: marele ban (al Olteniei), marele vornic (avea in grijd
apdrarea qi aprovizionarea cur{ii domneEti), marele vistiernic (finantele), marele logo.fut

(conducea cancelaria domneascd), marele postelnic (rdspundea de ceremonialul


primirilor la domn; avea in grijd camera domnului fiind un apropiat al acestuia), marele
spatar (avea atributii militare; comanda cavaleria), marele paharnic (rdspundea de
aprovizionarea cu vin a curtii domneqti), marele stolnic (rdspundea de masa domneascd),
marele comis (avea in grijd caii domneqti), marele aga (comanda dorobantii, pedestraqii),
marele pitar (rdspundea de aprovizionarea cu pAine a curfii), marele sluger
(aprovizionarea cu car:r,e), marele medelnicer (avea in grijl vesela domneascd), marele
clucer (tinea cheile de la cdmara domneascd). marele armag trebuia sa vegheze ca
pedepsele domnegti sd fie duse la indeplinire.

Adunarea stririlor era cea de a treia institutie a statului feudal. Ea confine


elementele primordiale ale parlamentului modem. in compunerea ei intrau: a) sfatul
domnesc; b) "Tara" (starile privilegiate); c) clerul (mitropolifi, episcopi sufragani,
arhimandriti, egumreni); d) ordqeni (in mod exceptional). Adunarea de stdri avea atAt
atributii inteme (ex. alegerea domnului, declararea rdzboiului qi incheierea pdcii, lua
hotdr0ri importante in probleme religioase, de proprietate, de privilegii, de d[ri) c6t gi
externe precum "inchinarea" t6rii, plata haraciului, relaliile cu alte biserici.
Aceastd institulie va evolua spre parlamentul modem.

t_

L-

13

Organizarea administrativ teritorialS

Din punct de vedere administrativ, Tara Rom6neascd era impS(itd in 16 judele,


iar Moldova in 24 de linuturi. Primul judet menlionat a fost judetul Jaleq (1385) in timp
ce primul linut atestat documentar, in Moldova, a fost linutul Neam! (1402).
in Transilvania, districtele, ca forme administrative rom6ne$ti , au evoluat din
vechile cnezate. Cele mai vechi atestate documentar au fost: districtele Fdgdraq (1222 stfi
numele de Terra Blachorum), Ha{eg (1247), MaramureE (1300). Maghiarii au introdus in
Transilvania institutia administrativd a comitatului. Secuii si sasii au avut qi ei propriile
organizari administrative - scaunele. Scaunele secuieqti, in numdr de 7, au avut, din
prima jumltate a secolului XIV, centrul la Odorhei. Centrul administrativ al saqilor a fost
la Sibiu. De la sfdrqitul secolul XV , sagii se organizeazd intr-o "Universitate" care
r epr ezenta autonomi a admini strativ teritoriali a scaunelor s dse qti.
Dregitorii administrativi au fost:
- in Tara RomAneascS, in fiuntea judetelor se aflau sudelii;
- in Moldova, in fiuntea tinuturilor cu cetdti se afla:u pdrciilabii (sal staroStii) care aveau
atributii administrative qi militare. Erau membri in sfatul domnesc;
- in finuturile firl cet61i . in fiuntea lor se aflau sudelii ;
- in Transilvania, districtul rom6nesc era condus de voievod, cneaz sa:u.jude; comitatul
(maehiar) de cdtre comite; scaunul (secuiesc ) de un ciipitan, un .jude scattncrl qi un
reprezentant al regelui. Toate cele 7 scaune secuiegti erau conduse de un comite numit de
rege. Scaunul (s6sesc) era condus de 2 juzi (unul scdunal, ales de obqtea scaunului
respestiv, iar altul regal, numit de rege). Universitatea sdseascd era condusd de un comite
sdsesc.

To{i aceqti dregdtori aveau atribu}ii administrative, judecdtoreqti, militare

qi

fiscale.

Or ganizarea j udecatoreasci
- la inceput s-a folosit legea nescrisd sau obiceiul p[m6ntului ;
- din secolul XV sunt folosite legiuirile bizantine dintre care amintim Zakonicul (copiat
la Tdrgoviqte in 1451) qi Syntaema lui Matei Vlastares (copiat in Moldova la 1472).
Ierarlri a or ganizdrit j udec dtore qti era umdtoarea :
- forul satesc era format din judele satului qi "oamenii buni gi bAtrani";
- forul seniorial reprezentat de stdpanul feudal care igi judeca supugii;
- forul judetului, al tinutului sau al comitatului era instanta de apel al forului seniorial.
Forul superior in Transilvonia era scaunul de judecatd al voievodului sau
vicevoievodului.
in lara Romaneascii qi Moldova forul judecdtoresc suprem era domnul 16rii $i
sfatul domnesc. In materie de drept penal, pentru omucidere se putea pedepsi cu moarte
pentru moafte sau se putea plSti o dare de "rdscumpdrare a sufletului" numitd duSegubinii.

l4

in materie de drept civil, pdrtile puteau reincepe un proces dupd

ce plateau o taxa

numitd zaverscd satt feraie.


Din secolul XV s-a folosit sistemul jurrTtorilor care depuneau mdrturie in procesul
respectiv.Acegtia trebuia sd fie de aceeaqi condilie cu pi(ile aflate in litigiu. Numdrul lor
era de 6, 12,24 sau 48. CAnd se cerea dublarea num5rului de juritori se "lua lege peste
lege".
La hot6rnicii se practica jurdm6ntul "cu brazda in cap" sau bltaia copiilor la hotar.

Organizarea

militari

Oastea era formata din curlenii qi slujitorii domnului, steagurile boiereqti (sau ale
nobililor), ordqeni qi tdrani. Oastea mica aveacca. 10-12 000 de oameni gi era alcdtuitd

din curlenii qi slujitorii domnului, steagurile feudalilor qi steagurile de sub

comanda

dregatorilor teritoriali (pdrcdlabi, comili).


Oastea mare era formatd din oastea micd qi toli barblii care puteau lupta. Se estimeazd
ca ea ajung ea la 40 -60 000 de oameni. Degi oastea t6rii se gdsea sub conducerea supremd
a domnului, autoritatea sa era uEor anulat6, in practicd, de existenta steagurilor (cetelor)
boieregti care puteau refiza s5-qi pund ostaqii la dispozilia domnului. De aceea, soarla
rdzboaielor depindea, in mare parte, de boierii care rimAneau credinciogi domnului.
Fiecare domeniu feudal, laic sau ecleziastic, era astfel organizat incit s6-qi poatd
asigura propria sa apirare in cazul unui atac prin surprindere sau in timpul luptelor
interne.
Din secolul XV incep sd fie folosili mercenarii (solda{i angajati cu platd), dar rolul
lor va creqte in secolul XVI gi mai ales XVII. Comandantul oqtirii era domnul, in lipsa lui
marele votnic sau marele spitar ( in Moldova - hatmanul) .
Sistemul de apdrare era reprezentat de cetdlile din interior: Suceava, Neam!,
Roman (pentru Moldova); Poienari (Tara Rom6neascd); Ungura;ul, Ineu, Deva
(Transilvania) ca qi de cele din exterior: Hotin, Cetatea Alba, Chilia, (Moldova); Severin,
Turnu, Giurgiu (Tara RomAneasi); Chioar, Orqova, Rdqnov, Bran (Transilvania ).
CetAtile era construite din blocuri de piatrS, cu ziduri inalte cu bastioane, inconjurate
uneori de ganturi de apdrare.

Bibliosrafie
Dinu C. Girescu, lara Romdnescd iin secolele XIV - XV, Bucuregti, 1973.
N. Iorga, Istorio comerlului romdnesc, I, Bucuregti, 1925.
$tefan $tefrnescu, Bdnia in lara Romdneascd, Bucureqti,1965.
N. Stoicesct, Sfatul domnesc Si marii dregdtori din lara Romdneascd Si Moldova
(secolele XIV - XWI), Bucureqti, 1968.
xxx Istoria dreptului romdnesc, vol.I, Bucureqti, 1980.
x x x Institutiifeudale din Tiirile Romdne. Dictionar, Bucuregti, 1988.
Valentin Al. Georgesc;4 Bizantul Si institutiile romtineSti pdnd la mi.ilocul sec. al XI4IIlea, Buctreqti, 1980.
Ion Donat, Domeniul domnesc in fara Rom6neascs (sec. XIV - XVD, Bucureqti, 1996.
Gh. I. Brdtianu, Adundrile de stdri in Europa qi in flrile Romdne in evul mediu,
Bucuregti, 1996.

15
l

6. cULTURA
XIV.XVI

ix rAnrLE RoMAxE iN

SECoLELE

general, se poate vorbi despre o culturd populard gi o culturd de curle (a


elitelor). in viata domaniald autarhicd, suficientd parci siegi, in care schimbul cu
exteriorul este destul de firav, in care deschiderea spre noi orizonturi economice qi
culturale este mai putin viguroasd, rosturile colectivitdlii se implinesc intr-un ritm lent,
patriarhal. intr-o astfel de lume, cartea qi qtiinla de carle delineau o pondere infimd;
prezen\a acestor factori era legatd exclusiv de trebuintele cur{ii gi ale administraliei
domne$ti precum Ei de cele ale bisericii.
Intr-o societate analfabetS, in care gdndirea era figurativd, comunicarea se baza
mai ales pe capacitatea de sugestie a imaginii qi pe puterea aproape magici a cuv6ntului
rostit, iar mai t?rziu gi scris. Pentru perioada 1400-1700, imaginea simbol, prin excelenfd,
a fost icoana, qi prin extensie, pictuar de pe pere{ii locaqurilor de cult.
Literatura se impafte in: l) literatura oral6 care poate fi.: - prtpularii qi
- de curte
2) literatura scrisi

in

li

t
I

t
I

Literatura orald populard este reprezentatd de proverbe, ,,cAntece bdtrdnegti",


balade: ex. Miorita, Mesterul Manole, Toma Alimos etc. in care apar figuri indrlgite de
popor.

Literatura oralS de cufte este reprezentatd de prelucrarea unor balade ,,de cul1e"
(asemandtor cdntecelor truverilor din Occident) in care apar figuri de boieri sau domni.
De exemplu, balada lui ,,Radu vodd qi Drdgan" in care se povestegte despre uciderea lui
Radu de la Afumati de ceata boierului Drdgan (personaj istoric), nemultumit de atitudinea
domnului care nu l-a,,miluit" aga cum dorea el.
Literatura scrisd (slavo-rom6nd). Limba de cancelarie, cea folositd in biseric6
qi care se scria in evul mediu rominesc a fost cea slavond cu influen{e ale limbii mediobulgare qi medio-sArbe.

existat o literaturS redactatd in slavond de cdtre clerici qi boieri romdni. De


exemplu: Imru.trile religioase (,,Pripelile") care se c6ntau o datd cu psalmii alesi Ei au
fost compuse de Filos, fostul logofat al lui Mircea cel BdtrAn. Intrat in cllugdrie la
ministirea Cozia a primit numele de Filothei. Aceste ,,Pripeli" se cAnta qi astizi in
slujbele Bisericii Orlodoxe Romine.
Printre cdrlurarii strbini care au stat o perioada pe teritoriul nostru s-a aflat gi
Grigore Tamblac. Bulgar de la Timovo va ajunge apoi mitropolit al Kievului (14141418).

Dar in 1401, lamblac poposegte in Moldova. La cerera domnului Alexandru cel


Bun va scrie in slavoni Viala Sfdntului loan cel Nou de la Suceava. (Creqtin, acestra a
fost marlirizat de tdtari la Cetatea Alba). in lucrare este descrisd viata economicd a
oraqelor de pe litoralul Mdrii Negre qi rela{iile cu tdtarii. Apoi aducerea moaqtelor
sfAntului la de Cetatea Alba la Suceava in 1402. Scena va fi reluatd ulterior qi pictatd de
zugravti moldoveni la m[ndstirile Vorone! gi Sucevi{a.
Un alt cdfturar strdin care ne-a l5sat o insemnatd lucrare, dar de data aceasta in
limba greacd a fost Gavril Protul de la Muntele Athos, care a cdldtorit in lara

16

L=

t_.
L

Romdneascd gi

Nifon

II

la cererea lui Neagoe Basarab a scris intre 1517-1521 Viala Sfitntului

patriarhul Constantinopolelui.
Acesta venise in Jara RomAneascd

in

1504 qi va ajunge mitropolit al TArii


Romineqti. Reorganizeazd biserica gi infiin{eazd episcopia de Buzdu in 1504. Intra insd in
conflict cu domnul Radu cel Mare (1495-1508) qi este silit sd pdriseascl tara nu mai
inainte insd de a arunca anathema asupra domnului Ei a fdrii. Se retrage la Athos unde
moare

in

1508.

Lucrarea cea mai insemnatl care se elaboreazd acum (1518-1521) este insd cea
intitulatd invdldturite lui Neogoe Basarab cdtre .fiul sau Theodosie. Este cea mai
importantd operd originald_a literaturii romdne redactatd in limba slavond (in limba
rom6n5 va fi tradusd abia in 1650). E,ste o adevaratd enciclopedie de informa{ii pentru
evul mediu rom6nesc qi, totodati, primul tratat de diplomalie scris de un romdn, implicat
el insuqi in conducerea statului. Se numard printre cele mai importante scrieri europene
ale secolului XVI. in Italia, in aceeaqi perioadd, Niccolo Machiavelli scria Principele
(r513).
Un moment important in cultura veche rom6neascd l-a marcat infiintarea, in 1508,
a primei tipografii din Jara Romdneascd la initiativa domnului Radu cel Mare. Scopul
infiintarii tipografiei era de a ,,umple bisericile cu citti". Pentru aceasta este adus din
Muntenegru cilugSrul Macarie, priceput tipograf.
Macarie tipdregte primele trei cdrti de cult in slavon6: tn Liturghier (1508), un
Octoih (:colec{ie de cdntdri bisericeqti care se cAntau pe 8 glasuri) ( 1 5 10) qi o Evanghelie

(tst2).
Tiparnila a functionat cu intermitente. La mijlocul secolului XVI (1545-1550) a
fost condusd de meqterul sirb Dimitri Liubavici. In Tara Rom6neascd se tipdreau qi c6rli
pentru Moldova unde prima tiparnita va apdrea abiala mijlocul secolului XVII, in timpul
domniei lui Vasile Lupu.
in Transilvania, va aparea o tiparnila la Sibiu in 1530. Aici va fi publicat, in 1534,
Catehismul romitnesc, prima carle tiparitd in limba romdn6.
inceputul scrisului in limba romAn[. Primul inscris in limba romdnd este
scrisoarea lui Neaqcu din C6mpulung adresatd judelui BraEovului (1521). Triumful
limbii rom6ne in cancelarie se va implini insd pe la mijlocul secolului al XVII, iar in
bisericd in epoca lui Constantin BrAncoveanu gi Antim Ivireanu, la sf6rgitul secolului al
XVII qi inceputul secolului XVIII.
Literatura istoricd_include cronicile de cufte elaborate in secolul al XV-lea.
Astfel, la curtea lui $tefan cel Mare s-a elaborat o cronicd oficialS care ni s-a pdstrat in
cinci variante, in timp ce originalul s-a pierdut.Acestea sunt : Letopisetul anonim (de la
Bistrila), Letopiselul de la Putna (care are doua variante) in slavond * trei variante in alte
limbi respe ctiv Cronicile mo ldo -germanci, nto ldo -p o lond Si mo ldct-rus d.
Din secolul XV, in Tara Rom6neascd s-a pdstrat, intr-o variantd ntsd, Povestire
despre Dracula voievod.
Pentru veacul WI amintim, pentru Moldova, cronicile slavo-romane precl'l;m:
Cronica lui Macarie, episcop de Roman (1504-1552) care scrie din porunca domnitorului
Moldovei, Petru Rareg, qi a marelui sdu logofat, Teodor Bubuiog. Aceasti cronicd este
continuatd de Eftimie, egumen la mdndstirea Cipriafla, care scrie din porunca lui
Alexandru Ldpuqneanu (1541-1554). La rdndul sdu, Azarie, scrie o alta cronicd ce
tareazd evenimentele de la 1552 p?nd la inceputul domniei lui Petru $chiopul.

t7

t_

Ll_=

L"

Pentru lara RomAneascd mentiondm cronica lui Balthazar Walther (tradusd in


latina) care pSstreazd fragmente din cronica oficiald a logofEtului Teodosie Rudeanu. De
asemenea, cronicct BuzeStilor se va pdstrd in cronica intitulat5 Letopisetttl Cantactrzinesc.
Literatura iuridicl este reprezentat[ de pravilele slavo-bizantine: Zakonicttl (cod
de legi) copiat la TArgovigte, in 1451 qi Syntagma (colectia) lui Mutei Vlastares, copiat in
Moldova, in 1472.

LArhitectura

L-

t
L

Monumentele de arhitecturd ar putea fi impar{ite, dupd natura lor in mai multe categorii:
1) arhitectura laicd, ce se poate subdivide in a) militard (cetd!i, fortifica{ii etc.) qi
b) civild (palate, curti boiereqti).
2) arhitectura relisioasd (mdndstiri, biserici, schituri, paraclise).

al

XIV-lea a marcat un moment important, de rdscruce, in dezvoltarea


statald, politica qi culturald a Jdrilor Romdne. Situate la interferenla dintre Orient,
Occident qi Balcani, !6rile noastre au fost un spa{iu de interculturatie fecundd d6nd
nagtere unei culturi distincte, in care au fost asimilate creator influente stilistice qi
Secolul

arlistice venite pe diverse filiere:


a) din Transilvania qi Polonia (din lumea catolicd) au venit influenle romanice qi,
mai ales, gotice, influen{e care se intdlnesc, in special, in arhitectura din Moldovct;
b) din Bizant Ei Serbia au venit influele ale arhitectuni bizantine qi ecouri ale ale
plasticii sdrbeSti, mai ales, pentru arhitectura din Tctra Romaneascii.

Arhitectura militari este reprezentatd de cu(i fortificate, tumuri locuin!5 dar,


mai ales, de cetdlile care formau sistemul defensiv al15rii. Astf'el:
- pentru fara Rom6neasci amintim cetilile de pe linia Dundrii, precum Severin, Turnu gi
Giurgiu (ultimile doui din vremea lui Mircea cel Bdtr6n); apoi cetatea CapSlAneni (la 30
I

de km de Argeg) gi cetatea Poienari (spre granila cu Transilvania).

pentru Moldova mentiondm cetdlile Neam! qi Suceava inallate acum din porunca
domnului Petru I Muqat: ambele vor fi mdrite, mai tdrziu, in timpul lui $tefan cel Mare.
- in Transilvania. din aceastd perioadd dateazd turnurile locuintd de la Mdlaieqti gi Colti;
curlile forlihcate de la Cuhnea gi Giuleqti; zidurile de cetate ridicate, in special din
iniliativa saqilor, pentru apdrarea oraqelor Sibiu, Sighigoara gi Cluj; precum gi castelul
Bran (1377).

Arhitectura religioasl
I

Locul sacru prin excelentd, biserica a fost centrul spiritual care a coagulat, in jurul
ei, intreaga suflare a comunitatii. Din punct de vedere al spatiului pa4ile care compuneau
o biserica erau : pridvorul, pronaosul, noasul Si sfdntul atlar.
Dupd forma pe care o avea funda{ia unei biserici, se vorbeEte de urmdtoarele
planuri de biserici: 1) plan cruce greacd lnscrisii (de mare prestigiu, de sorginte
constantinopolitand ex. la biserica Sf. Sofia sau la mdndstirea Chora ); 2) plan
dreptunghiular (cel mai simplu, specific, mai ales, bisericilor de cufie boiereascd); 3)

18

plan bazilical; 4) plan treflat si 5) plan tricottc (de sorginte athonitS, cu semnificatie
trinitard (Sf.Treime); este planul specific bisericilor de mindstiri. Este cel mai des intAlnit
plan in arhitectura religioasd romAneascd din perioada medievalS gi de la inceputul
modernildlii noastre).
Pictarea locaqurilor religioase se {Icea dupd niqte caiete de modele, numite erminii
aveau
originea tot in centrul de mare prestigiu religios, Athosul.
ce-qi

in

ce prive ste temele i.conografice acestea erau specifice pentru fiecare parle a
bisericii. Astfel, in pridvor se picta, uneori, Judecate de Apoi (oricum locul Iadului era in
afara spatiului sacru al bisericii). In interior, in pronaos se picta tablou votiv ce-i
reprezenta pe ctitori. Apoi scene legate de via{a bisericii, ca institulie: ex. sinoadele
ecumenice, syraxarul (calendarul principalelor sdrbdtori religioase), Sf. Imp6rali
Constantin qi Elena pentru sprijinul pe care l-au acordat creqtinismului ca urrnare a
edictului de la Milan din 313 d.Hr.). In bolta pronaosului este reprezentatd intotdeauna
Maica Domnului. Spatiul central, noosul este rezetat vietii gi minunilor lui Iisus Hristos.
Citirea imaginilor se face de la dreapta spre stAnga marcAndu-se momentele principale:
naqterea Domnului, intrarea in Ierusalim, patimile, R[stignirea, Invierea, Indltarea,
Pogorarea Sf.Duh (Rusaliile). in turla naosului este pictat intotdeauna Iisus Pantocrator
(Atotputernic).

Pentru Tara Romdneascd, dintre monumentele religioase din secolul XIV


menliondm: biserica Sf. Nicolae din Curtea de ArgeE, ctitoria lui Nicolae Alexandru. De
plan cruce greacd inscrisS, a fost sediul primei mitropolii a farii Romineqti infiinlatd de
acelaEi Nicolae Alexandru, in 1359, dependentd canonic de Patriarhia ecumenicd de la
Constantinopol .

t't
i

Cdlugdrul Nicodim, venit din sudul Dundrii, dupd ce trecuse pe la Muntele Athos,
reorganrzeazd la nor viala monahalS. Sprijinit financiar de domnul Vladislav Vlaicu
intemeiazd primele doud mdndstiri: Vodila qi Tismana, ambele de plan triconc. Pentru
os6rdia pe care a pus-o in ridicarea vietii monahale romdnegti qi ca recunoa$tere a vietii
sale duhovnicegti imbunatSlite, Nicodim a fost trecut in rdndul sfinlilor noqtri.
UrmAnd exemplul inaintaqilor, Mircea cel B5trdn va inalla qi el doua mdndstiri, de
asemenea de plan triconc: Cozia qi Cotmeana.
La Cdmpulung, biserica domneascd de plan bazilical, addpostegte motmintele
incepdtorilor de tar6: Basarab I qi Nicolae Alexandru. Pentru comunitdlile catolice sdseqti,
care trecuserd munlii din Transilvania Ei se stabiliseri aici, la Cimpulung, sunt inal{ate
douS biserici in stil gotic: Bdrdtia qi Sf. Maria.
s-a inalfat biserica Sf. Nicolae; de plan bazilical. cu trei
nave despS(it de doud qiruri de stAlpi. Prezan\a contrafortilor, de inlluentd goticd vor
deschide pentru citeva secole culoarele culturale de inspralie occidentald. La Siret, se
construieqte biserica Sf. Treime, de plan triconc.

in Moldova, la Rddduti

in Transilvania, din aceastd perioadd dateazd mdndstirea oftodoxd HodoE-Bodrog


(de plan triconc) 9i bisericile in stil gotic de la Sibiu 9i SebeE (Alba).
I

L
i

I
I

I
i

19

t
t-

Sculptura este reprezentatd. mai ales, din lucrari executate in lemn. De altfel,
arhitectura romdneascd medievald a fost o arhitecturd a lemnului. Dinrealizarile in piatrii
care au ajuns p6nd la noi sunt de mentionat pietrele tombale, precum cea a lui Vladislav
Vlaicu, de la biserica Sf. Nicolae de la Argeq (cu influenle iraniene, ca\eaziene qi
bizantine) sau gisantul lui Radu I, din aceeagi biserica (ce face trimitere sigur la
influen{e occidentale). O mentiune specialS ar fi pentru statuia ecvestrd a Sf. Gheorghe,
din Cluj, opera frafilor Martin qi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae, care s-au format la
scoald italiand. Originalul acestei statui (din anul 1373) se gdseqte la Praga, in fa{a
catedralei Sf. Vit din curtea palatului Hrad. La Cluj se afld copia celei de la Praga.
Meritul artiqtilor clujeni este faptul ca introduc pentru, intAia oard, la nivel european,
sculptura de for public, ca gen artistic, nu doar ca element decorativ, pentru arhitectura
religioasd (ex. statuile adosatS, ca p6nd atunci).

[I

Pictura se dezvoltd sub influenla puternicd a picturii bizantine din

epoca

paleologilor. Se dezvolta toate speciile: .fresca (pictura monumentald), icoana pe lemn gi


miniatrra (pentru actele de cancelarie sau manuscrise). ln toate cele trei specii s-au atins
culmile mdiestriei arlistice in diferite epoci.
Cele mai vechi ansambluri de frescd se pdstreaz6 in Transilvania, la bisericile
Strei Sangiorgiu gi Sf. Maria Orlea (zona Hunedoarei). La ArgeE , la biserica Sf. Nicolae
se pdstreazd exceplionale liesce de inspiraliebizantind (epoca paleologilor) elogiate de
bizantiniqti de renume precum Ch. Diehl qi H.Focillon.
Secolul XV a fost un secol de neincetate lupte pentru apdrarea fiinlei statale.
Totodatd, s-a consolidat puterea centrald, domnia, confiuntatd petmanent cu tendinlele
centrifuge ale boierimii. Cdderea Constantinopolelui, la29 mai 1453, a pus in altd relalie
civilizalia romdneascd qi cea bizantind (ceea ce N. Iorga va numi at6t de inspirat, ,Bizant
dup5 Bizan!"). Imprumut6nd ceremonialul gi fastul de la curlea impdra{ilor Bizan{ului,
voievozii romAni s-au considerat succesorii in spirit ai basileilor.Continudnd munificienta
(generozitatea) acestora, domnii romdni vor sprijini cu felurite danii mindstirile de la
Athos. Astfel, incd din secolul XIV, domnii larii Rom6neqti vor face dona{ii la
mindstirea Cutlumuz, in timp ce Moldova, mai ales in vremea lui $tefan cel Mare va
sprijini cu osebire mdnlstirea Zografii. Tot $tefan va reconstrui, in 1500, din temelii
mindstirea Gregoriu.
Necesitatile de apdrare a tdrii in fata primejdiei otomane vor impulsiona, in mod
deosebit, construc{iile cu caracter militar, dar gi cur{ile domneqti, ca simbol a autoritdlii
centrale afirmate cu putere.

Arhitectura militari

l"

t
li

in Tara Rom6neascS, dupd 1400, Mircea cel Bdtrdn reface qi consolideazd cetd\|le
Tumu, Giurgiu, Celei, Brdila pe care le inconjoara cu qanturi ce puteau fi umplute cu
apd din Dunire. In Moldova,in742I, este refEcut Hotinul. De asemenea, sunt refEcute
cetS{ile Soroca, Cetatea Alba (1476) qi Chilia (1479) care din 1465 fusese cuceritd de
$tefan cel Mare gi integratd sistemului de apdrare al Moldovei. Tot $tefan mdregte
cetdlile Neam! qi Suceava. Totodatd, inal1a noi cetdli precum cele de la Roman (1a66) gi
Orhei (1470).

20
L

in Jara Rom6neascd este cazul cu(ii de


sunt fortificate curtile de la Piatra
in
Moldova
noua
capitald.
la T6rgovigi" .u." devine
Neam{, BacSu qi H6rldu care puteau serui ca resedinle ocazionale sau loc de refugiu in
caz de primejdie.
CAt privegte curlile domnegti fortificate,

L.

L
L
L.

in Transilvania, construcliile defensive sunt gi mai diversificate. Se construiesc


incinte fortificate menite a pune la addpost reqedinla senioriald, dar qi pe locuitorii
oraqelor qi comunitdlilor s6teqti. Printre reqedin{ele nobiliare intdrite mentionam castelul

Huniazilor qi cetatea de la $oimuq. Specific spa{iului transilvan este consttuirea, sub


influenta saqilor, a cetililor ordqenegti qi lSrdneqti (sateqti). Breslelor le revenea obligalia
de a construi qi de a intreline o porliune de zid sau un turt care fEcea parte din incinta
oraqului. De aceea, turnurile purtau numele breslei care-l avea in grijd, de exemplu,
tumul "dulgherilor", "mdcelarilor", "croitorilor". Din aceastd categorie a oraqelor
fortificate fac parte: Clujul, Braqovul, Mediaqul, Bistrifa, Sibiul. Sighigoara este
considerat cel mai fiumos gi mai bine pdstrat orag fortificat'
Dintre cetAlile ldrdnegti (s5teEti) mentiondm: R6qnov, Rupea (inalpte in zona
Braqovului incd din sec. XIV), precum gi Codlea, Agnita qi Cristian.
O categorie aparte, o reprezinti bisericile fortificate transilvane care, inallate in
jurul bisericii ca niqte faguri, puteau oferi addpost, in caz de primejdii, membrilor
comunitdlii respective. Dintre ele amintim: Prejmer, Cisnddie, Homorod, numdrul lor
depdqind cifra de 180. SA mai menliondm qi bisericile impozante din Cluj (Sf. Mihail) qi
Bragov (Biserica Neagri).

m[ndstirile fortificate din Moldova se remarcd, in special,


influen{ele gotice prezente in arhitectura l6rii de-a lungul intregului ev mediu. Dintre
ctitoriile acestei epoci men{ionim: Bistrita, zidtea lui Alexandru cel Bun, qi Putna
inallat5 din porunca lui $tefan cel Mare qi sfinlita in 1470. Din construc{ia ini{iala s-a

in ce priveste

pdstrat pdnd astdzi doar Turnul Tezaurului (1481).

LL

L-

L'
L-

in

ansamblul ei, arhitectura moldoveneascd medievalS are cdteva


caracteristici majore. Dintre acestea amintim: prezenta. intre pronaos 9i naos, a unei
incdperi speciale destinate mormintelor, incdpere numitl gropnila. (In Jara RomAneascd
probleme fusese rezolvatdprin supraldrgirea pronaosului, ex. la mdndstirea Dealu, ctitotia
lui Radu cel Mare, sau mdndstirea lui Neagoe Basarab de la Argeq).^Prezenla sistemului
de boltire a turlelor pe arce suprapuse numit "bolta moldoveneascd". In exterior, existen{a
acestui tip de boltire este evidenliat prin prezen\a tamburelor dublu stelate. Puterricele
inJluenle gotice sunt reprezentate de contraforli, pofiahtrile in arc .frant cu muluri in
retragere.ferestrele bipartite sau tripartite, ancadramentele de fereastre cu baghete.

Privita

in ce priveEte arhitectura

mai ales, influentele


de semnalat firidele oarbe, frizele de

munteneascd, sunt de menlionat,

bizontine qi balcanice (sArbe qi bulgare). Ar fi


arcaturi cardmizlle smdltuite care fotmeazd frumoase decoruri ceramice.

Arhitectura religioasi

L.
L-

21

ti
t_

L
L

tI

F
i

li

I-

Dacd pAnd in 1485. eforrul constructiv al Moldovei a fost dirrjat de $tefan cel
Mare, in special, in direc{ia arhitecturii militare defensive, dupa pierderea cetdtilor de la
Dundre qi mare (Chilia qi Cetatea Alba) acest efoft ctitoricesc va fi redirec{ionat spre
inaltarea de biserici qi mdndstiri. Armata de constructori, care lucrase la cetdti, ia in
primire noile gantiere. Aqa se explicd ritmul extrem de alert in care se inaltd acum
mdndstirile. in c0teva luni, din aprilie pAnd in septembrie o bisericd era inaitatd (de
exemplu Vorone{).
Sunt construite acum principalele biserici qi mdndstiri care vor face faima epocii
stefanine: Pdtrali (cu hramul, cu addnci semnificatii, Sf. Cruce), Borzeqti, Voronet,
Neamt (1497. cu hramul inaltarea Domnului) DobrovS!, etc. La rdndul lor, mari boieri
precum logofatul Ion Tdutu, urmdnd exemplul domnului, construiesc qi ei biserici ca cea
de la Bdlinegti. in aceastd epocd mdndstirile igi vor continua qi amplifica rolul lor de
centre principale de culturd.

tI

Pictura

F,

La Pdtrdu{i, tema cavalcadei Sfintei Cruci este o paralell intre Constantin cel
Mare gi $tefan, domnul Moldovei, care mobiliza intreaga tara la lupta impotriva
cotropitorilor otomani.

tf

t
N

th
l

tr
i

I
I

Ansamblul de picturd de la Bilineqti, opera ieromonahului Gavril, prezintd,pentru


prima oard in Moldova o tem6, larg rdspinditd in lumea s6rbd, gi anume cele gapte
sinoade ecumenice. Aceastd temi apdruse in Tara Rom6neascd incd din secolul XIV. la
mdndstirea Cozia.
RemarcabilS este insl in Moldova, creatia din domeniul miniaturii manuscriselor.
La mdndstirea Neaml, s-a dezvoltat o exceptionalS scoa16 de miniaturisticl a cdrui
expoment strdlucit a fost cdlugdrul Gavril IJic. Tetraevangheliarul, din 1429, impodobit
de el este o capodoperd a geniului. (Acesta se afla astazi la Biblioteca Bodleiana din
Oxford). Tot la mdndstirea Neam{, la qcoala creatd de Gavril Uric, se va forma gi
cdlugdrul Nicodim. Plecat apoi la mindstirea Putna, va impodobi, din porunca lui $tefan
cel Mare, un Tetraevanghelier (1473) care va li ddruit apoi mdndstirii Humor. Acest

manuscris pdstreazd o frumoasd imagine votiv6, contemporand, ce-l reprezintd pe $tefan


inchin6nd manuscrisul Maicii Domnului.

in lara Rom6neascd nu s-a pdstrat nici o picfurd originalS d,e la Cozia qi p6nd la
biserica mdndstirii Atge$ (1517-1526). Aici miniatura nu a atins niciodatd valoarea celei
din Moldova, ea nedepdqind meqtequgul de impodobire a hrisoavelor domneqti, cu litere
ornate.

22

Broderia

Ca qi miniatura, broderia va atinge nivelul arlei doar in Moldova, in Tara


RomAneasci ea nefiind semnificativS. Primele exemple de broderie de o calitate
excep{ionald dateazd din timpul lui Alexandru cel Bun. Impoftante ateliere de broderie au
funclionat la mdndstirea Bistrifa, ctitoria lui Alexandru cel Bun, qi apoi la mdn6stirea
Putna, a lui $tefan cel Mare. Aici se pdstreazd Ei frumosul acoperdmdnt de mormdnt al
doamnei Maria de Mangop, a doua so{ie a lui $tefan. Aceastd piesd dateazd din anul
1477.

Secolul XVI va aduce cu el, mai ales in a doua sa parle, primele semne de innoire
a societdtii, semne care se vor amplifica in secolul urmdtor.
Este epoca in care apar primele tiparnile gi primele tipdrituri. in plan artistic se
constatd pdtrunderea unor influente renascentiste.

Arhitectura

in Moldova, in perioada domniei lui Petru Rareq, incepe o amplS campanie de


construc{ii. Sunt re{Ecute unele cetali qi mdndstiri inallate in vremea lui $tefan cel
Mare. Astfel, cu ajutorul unor meqteri aduqi din Transilvania sunt fortificate Soroca 9i
Tighina (care in cur0nd, 1538, va fi cuceriti de otomani gi transformatd in raia cu numele
de Bender). De asemenea, mai sunt refEcute mdndstirile Probota (care va deveni
necropola familiei lui Petru Rareq) gi Moldovila. Mai tdrziu, spre mijlocul veacului,
Alexandru Ldpuqneanu va ctitori mdndstirea Slatina, iar la sf0rgitul secolului, Movileqtii
vor inalta mdndstirea Sucevila.Tot Alexandru Lapusneanu va muta capitala Moldovei la
Iasi. Aici, cu ajutorul unor meqteri constructori aduqi din Bistrila transilvand, va reface o
mai veche curle domneascd. Ea va cunoaEte insd o mare inflorire culturald la jumdtatea
secolului umdtor, in epoca lui Vasile Lupu.

arhitecturi civili

remarci acum construirea, in cadrul marilor


mdndstiri, a caselor domnesti menite a addposti familiile ctitorilor, fie in caz de
primejdie, fie ca mijloc de petrecere a timpului liber. Astfel de case se int0lnesc 1a
mdndstirile Bistrita ( jud. Neam!), Probota, Moldovila, Sucevila.
Ca elemente de

se

Transilv ania, atdt in constructiile civile cdt qi in cele militare, se remarcd


puternice inJluenle renascentiste (in plastica fatadelor, porlaluri, ancadramente). De
altfel, arhitec{i italieni, precum Domenico da Bologna, vin aici Ei inaltl somptoase
reqedinte nobiliare aa cea de la Gherla dar mai ales cele din Alba lulia.

in

Elemente renascentiste sunt prezente qi la Curlea domneascd de la Tdrgoviqte


unde domnul Petru Cercel (1583-1585) a construit un palat, in stil italian, cu etaj qi un
pasaj acoperit care fEcea trecerea din palat in biserica domneascd, ziditd tot atunci.
TotodatS, dup[ mdrturia secretarului sau, Franco Sivori, dispune aducerea apei potabile ,
pe olane, de la mare distanfI, pentru aprovizionarea curlii, Ei amenajarea unor fiumoase
grddini, in stil italian, pe esplanada care cobora spre Ialomita.

23

t
L-

arhitectura religioasd din Tara RomAneascd a secolului XVI se inregistreazd


unele inova{ii care vor avea un ecou important in perioada utmdtoare. Astfel, la
mlnlstirea tjealu, ctitoria din 1500 a lui Radu cel Mare pronaosul este mult dezvoltat in
lungime pentru a deveni gropnita pentru membrii familiei domneqti. (in Moldova, solutia
se gdsise anterior prin interpunerea unei incdperi speciale, intre pronaos qi naos, cu rol de
gropnila). Prin acest fapt, ca gi prin aceea ca este prima bisericd zidrtd, din piatra fr1uita qi
prezenta elemente decorative, de origine caucaziand, sculptate pe fa{add fac din
"ur"
biserica de la Dealu un cap de serie in arhitectura ecleziastic5 rom6neascd.

la Dealu, Neagoe Basarab va dezvolta la ctitoria sa de la


Arges, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un amplu pronaos supralSrgit cu rol de
necropola domneascd. Elementele decorative pe care le intilnim la biserica lui, prevdzutd
cu trei turle, din care doud in torsadd, erau de sorgintd orientald, catcaziand 9i atmean6,

venite pe filierd stanbuliotd.

L-

in

PreluAnd modelul de

Ginditor politic, fin diplomat, raftnal qi cultivat, Neagoe Basarab ne-a lSsat cel
dintdi tratat de diplomafie romAneascd ilustrat de Invdtciturile sale cdtre .fiul sott
Theodosie. Lucrarea aceasta, izvordtd din propria sa experienld de domn romdn, a fost
contemporana cu alti scriere celebrd in epocS: Principele a lui Niccolo Machiavelli.

Din monumentele religioase care au fost inallate in fara RomAneascd in a doua


jumdtate a secolului XVI mai amintim Bolnila de la Cozia, zidttd de domnitorul Radu
Paisie, in 1545. Dintre ctitoriile boiereqti cele mai reprezentalive menliondm Mdndstirea
Ciluiu a fralilor Buzeqti, inrudili cu Mihai Viteazul. ln fine, Mdndstirea Mihai Vodd, din
Bucuregti, inallatd de acesta in 1581-1591, mai inainte de a ajunge domn al !5rii
Romdnegti.

Pentru Moldova, secolul al XVI este secolul de exceplie al picturii murqle


exterioare. Unele din ctitoriile din vremea lui $tefan cel Mare vor fi imbrdcate in exterior
de haina de culoare a imaginilor sfinte. Aqa de exemplu, mdndstirea Vorone! va fi pictatd
in exterior, in vremea lui Petru Rareq, din ini{iativa mitropolitului Grigorie Roqca.
Domnitorul Petru Rareq, mitropolitul Grigorie Roqca qi Macarie, episcopul de
Roman sunt cei care au g6ndit gi au pus in operi un vast program politic, militant, ce va fi
reprezentat pe perelii exteriori ai bisericilor intr-o vreme de mari primejdii pentru
Moldova. El avea menirea de a imbdrbdta Ei de a chema la rezistenld pe locuitorii tdrii.
Tot dinporunca lui Petru Rareg este inallatd, in 1530, mdndstirea Probota care-i va fi qi
,r...opoi6. C6liva ani mai tdrziu. in 1535, Rareq va ctitori qi mdndstirea Moldovila.
embele vor fi impodobite cu picturi murale extedoare.Urm6nd exemplul domnului,
marele logofat Toader Bubuiog va zidt mdn[stirea Humor, acoperilS 9i ea de o
remarcabili picturd exterioard, opera zugrar,ului Toma din Suceava, cel care pictase qi la
Moldovila.

Dintre ctitoriile mai impofiante din a doua jumatate a secolului XVI amintim
m6n6stirea Slatina, inaltatd din porunca domnitorului Alexandru LSpuEneanu, care de
altfel este ingropat acolo. Aici se afla qi o regedinla domneascd, iar in cufte o fAntAnI din
marnura, de inspiralie renascentistd std mdrturie despre influenlele artistice central

24

europene care se regdsesc $i pe aceste locuri. Mdndstirea Galata a domnului Petru


Schiopul va impodobi oraqul Iagi, devenit noua capitald a Moldovei de la mijlocul
veacului XVI.

Ultima mdn6stire fastuos impodobitd cu pictura muralS exterioard este Sucevi{a.


ctitoria Movileqtilor. Temele militante sunt inlocuite acum cu cele de inspiratie monasticd
cum ar fi Scara SfAntului Ioan Sinaitul, sau scara viftutilor creqtine. Intr-o lard devenitd
deja vasala, mesajul picturii exterioare s-a schimbat. Oamenii nu mai erau chemali la
rezistenld arrnatd ci la imbunit6lirea lduntricd, duhovniceasc5, prin sporirea virtulilor
creqtine: bundtatea, smerenia, iubirea de aproapele, dlmicia etc.
Biblioerafie
V. Vdtdqianu , Istoria artei europene, vol. I, Bucureqti , 1967, p.536-583 (cap. Arta ldrilor
Romane in secolele XIV-XW).
Gr. lonescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Bucureqti, 1982,
p.148-317.
P. Chihaia, Din cetdtile de scaun ale ldrii Romanesti, Bucureqti, 1974.
V. Drdgu!, Arta romdneascd, Bucuresti, 1982.
- Pictura muralii moldoveneascd, Bucuregti, 1982.
- Diclionar enciclopedic de artd medievalii romiineascd, Bucuregti.l976.
Carmen Laura Dumitrescu, Pictura murald din lara Romi)neascd in veacul ul XVI-leu,
Bucureqti, 1978.
R. Theodorescu, Civiliza{ia rontanilor intre medieval $i modern. Orizontul imaginii
( I 5 50- I 800),vol. I, Bucuresti, 1 987.
* * * Cultttra moldoveneascii in timpul lui $tefhn cel Mare, Bucureqti, 1964'
P. Evdochimov, Arta icoonei. O teologie a.frumuse{ii, Bucureqti,1992.

7.

MOLDOVA iX

rnrpul,

DOMNIEI LUI $TEFAN CEL MARE $I

SFANT (14s7-1504)

gtefan a fost fiul lui Bogdan II (1449-1451) 9i nepotul lui Alexandru cel Bun
(1400 -1432). Bogdan a fost ucis la Reuseni de fratele sau vitreg, Petru Aron care a luat
apoi domnia tirii. De numele lui Petru Aron se leag5 plata primului tribut al Moldovei,
in 1456, care avea caracterul de rdscumpdrare a pdcii. ProfitAnd de anarhia din tard ca qi
de nemultumirea care exista fa{d de Petru Aron, $tefan trece granita de sud a ldrii qi cu o
ceatd de oqteni pusd la dispozilie de vdrul sdu, Vlad Tepe$, reuqeqte s5 provoace o largd
miqcare a popula{iei din Jara de Jos (centul gi sudul Moldovei). Cu cei 6 000 de oqteni,
Ei miz6nd qi pe sprijinul populaliei, $tefan obline, la 12 aprtlie 1457, victoria de la

r
,

25

-t'!
L

Doljeqti impotriva unchiului sdu. Aceste se va refugia


continuare o amenintare pentru noui domn

in

Polonia de unde va

fi

in

in urma victoriei obtinute, $tefan convoacS la Direptate (pe Siret, l6ng6 Mirceqti)
adunarea cea mare a tdrii. Aceasta il aclamd ca domn al Moldovei qi este "uns" de
mitropolitul Teoctist. Se inaugura astfel o lungd gi glorioasd domnie care a reprezentat o
perioadd de ad6nci prefaceri in structura statului dar qi de mari succese in domeniul
militar qi al politicii exteme.

Baza sociald a domniei. $tefan a incercat sd infr6ngd anarhia marilor boieri


sprijinindu-se mai ales pe boierimea micd gi mijlocie, pe t6rgoveti, or6qeni qi ldrdnimea
libera (razeEii) practicAnd larg principiul promovarii indivizilor pe baza meritelor
personale. El trebuia sd fie, gi a fost, reprezentantul ordinei in mijlocul dezordinei, fapt
care i-a atras dragostea gi simpatia pdturiloe mici Ei mijlocii ale populatiei. Curmarea
anarhiei interne a perrnis refacerea ecomomicd a {drii, inviorarea comerlului interrr, extem
gi de tranzit. Astfel, interesele ordqenilor se impleteau cu cele ale domniei devenind aliatii
ei de nldejde in lupta pentru limitarea puterii marii boierimi.
Periodizarea domniei:

l.Perioada luptei impotriva anarhiei inteme (1457 -1470)


2.Perioada rdzboai elor antiotoman e (l 47 I - | 487 )
3.Perioada aliantei cu Rusia qi a luptei antiiagelonice (1487-1504).

1 Perioada luptei impotriva anarhiei interne (1457-1470). Pentru a cdqtiga timp in


vederea intaririi domniei, $tefan pl6teqte turcilor tributul de 2 000 de galbeni, a$a cum
fusese fixat in anul 1456. intdreEte cetdtile principale ale tdrii, in fruntea lor pun0nd
oameni de incredere, rude ale domnului.

La 4 aprilie 1459,|a OverchelSuli (pe Nistru) se incheie un tratat intre Moldova gi


Polonia prin care $tefan recuno$tea suzeranitatea regelui polon Cazimie IV Iagello gi se
angaja si-i presteze omagiu personal. ln schimb, polonezii trebuia sd-l supravegheze
strict pe Petru Aron qi s6-i interzicd sd se apropie de grani{ele Moldovei. Acesta se va
refugia insd in Transilvania aqezdndu-se tot la granila cu Moldova'

La2 mane 1462,la Suceava se incheie tratatul de omagiu qi credinli intre $tefan
si Cazimir IV, prin care domnul Moldovei se recunoagte vasal al regelui Poloniei.
Conform acestui tratat, $tefan nu va recunoaqte alt suzeran in afard de regele Poloniei ;

nu va incheia nici un tratat in dauna acestuia ; iqi va inqtiinta suzeranul de orice primejdie
care-l p0ndea gi de care avea cuno$tin{6 ; il va ajuta impotriva duqmanilor ori de c6te ori
va fi nevoie ; va presta personal omagiu vasalic, la timpul Ei locul pe care le va indica
regele.Tot in aceeaqi zi,la 2 martie, tot la Suceava, marii boieri moldoveni fac legdmAnt
de credinld fald de regele Poloniei garant6nd astfel pentru $tefan (ceea ce dovedegte
faptul ca $tefan nu era inci suficient de putemic, singur). Mitroplitul Teoctist, boierii
26

mari qi mici gi < toatd tara )). fEgdduiesc gi se leagd, in scris, fald de regele Cazimir gi
Coroana Poloniei cd nu se vor depdfia niciodatd de rege, qi-l vor line pe $tefan ca sd fie
credincios acestuia. in schimb, regele s5-1 ajute pe domnul Moldovei ori de cdte ori va

L'

avea nevoie.

L
L

I
I

in

7465, $tefan reuqeqte sd aducd cetatea Chilia in stdp6nirea Moldovei (dupd ce o


acest sens, fEcutd in1462, se soldase cu eqec). ln acelagi timp, otomanii
mdresc Ai ei presiunea asupra Moldovei cresc6nd tributul de la 2000 la 3000 de galbeni.

alt[ incercare in

Actiunile lui $tefan contraveneau intereselor politice ale regelui Ungariei, Matei
Corvin (1458-1490), fiul lui Iancu de Hunedoara. Acesta intentiona sd reinstaleze pe tron
pe Petru Aron pentru a aduce Moldova in orbita Ungariei. in decembrie 1467. cu 40 000
de ostaEi, Matei Corvin pdtrunde pe valea Oituzului, arde Tg.Trotu$, apoi Bac5ul qi
Romanul qi se indreapti spre capitala, Suceava. $tefan avea 12 000 de oameni cu care
reuqeqte sd obtind \a l4-15 decembrie o strdlucitd victorie.

in 1469, $tefan intreprinde douS expeditii de jaf in Transilvania sper6nd sd-l


pe Petru Aron. in acelaqi an, are loc qi atacul tdtarilor asupra Moldovei. Oastea lui
$tefan ii bate la 20 august, la Lipnic, pe Nistru.
in toamna anului 1470, tdtaii atacd din nou Moldova. Concomitent are loc qi
atacul unor trupe transilvane care-l aduceau pe Petrr Aron. La lupta de la Orbic acesta
prindd

este

infr6nt qi decapitat.

2 Perioada rdzboaielor antiotomane (1471-1 487)

Dacd dispari{ia lui Petru Aron fEcea posibilS reglementarea raporlurilor dintre
Moldova qi Ungaria, in ce priveqte relatiile cu lara Rom0neasci a lui Radu cel Frumos
acestea erau conflictuale, ac{iuni militare desfEqurindu-se gi de o parte qi de alta. in 1471,
oastea domnului muntean este surprinsa l6ngd hotarul Moldovei, la Soci, qi infrAntS.
Pentru a aduce Tara Romdneascd in frontul antiotoman, $tefan va inilia de acum
un program politic, pe care-l va urrna consecvent timp de un deceniu, anume acela de a
impune pe tronul de la T6rgoviqte domni care sd-i fie loiali. Astfel, in 1473 il infrdnge,
din nou pe Radu cel Frumos gi-l impune pe tronul muntean pe Laiota Basarab. Radu se va
salva trecand peste Dunare in Imperiul otoman, iar familia lui este luata captiva si dusa la
Suceava. Ulterior, fiica sa, Maria Voichi{a va deveni cea de-a treia so{ie a lui Stefan,
dupa moarlea Mariei de Mangop.
Pentru realizarea unei coalitii antiotomane, soli ai lui merg in Polonia, Ungaria, qi
Venefia. Soli ai Veneliei merg gi in Persia la hanul turcoman Uzun Hasan.
Sultanul Mehmed II credea cd va putea infrAnge Moldova intr-o campanie fulger.
in prealabil a fEcut cereri de neacceptat: plala tributului pe trei ani, predarea cetdlilor qi
porturilor din sudul tdrli.La refuzul fenn al lui $tefan, Mehmed II a poruncit lui Soliman,
beglerbegul Rumeliei, ale cdrui ogti se aflau atunci in Albania unde asediau cetatea
Skodra (Scutari), stdpAnitd de venefieni, sd intreprindd o campanie de iarna in Moldova.
Soliman dispunea de 120 000 de oqteni la care se addugau cetele de azapr qi achingii
(folosite in special pentru expeditiile de jaf). Lor li s-a addugat Ei cu contingent muntean

27

i1

.l
,I

condus de Radu cel Frumos. $tefan ridicd oastea cea mare a ldrii, 40 000 de oameni. La
10 ianuarie l475,laVaslui. $tefan obtine o rdsundtoare victorie'

Agtept6ndu-se la reactia violenti a sultanului, domnul Moldovei incearcl s6 se


apropie de Ungaria. DupI ce in 1471 qi 1472 reinnoise privilegiile comerciale ale
negustorilorbraqoveni,la12 iulie 1475, se incheie la Iaqi un tratat intre $tefan gi Matei
Corvin. $tefan aratd ca inaintaqii sdi au fost tinuli ,,1a o veqnici credinld" fald de regii
Ungariei pe care qi el ar fi respectat-o dacd intre Moldova qi Ungaria n-ar fi intervenit
unele,,neinlelegeri". Dar, deoarece Matei Coruin, schimb6ndu-qi atitudinea, l-a primit pe
$tefan qi lara sa in graliile lui, domnul liglduiegte credin!5 vegnicd regelui qi Coroanei
maghiare. in cazul in care Matei Corrrin ar fi mers impotriva turcilor, prin Jara
Romflneascd, atunci qi $tefan utma sd meargd, in persoand, ,,cu toatd putelea" sa aldturi
de rege. Domnul moldovean promite ajutor regelui maghiar impotriva oricdrui dugman,
in afard de regele Poloniei (al cdrui vasal era).
Fugarii dintr-o lard in alta urmau sd fie extrdda{i reciproc. Nego{ul si se
desfEEoare liber in ambele sensuri. In cazul in care apareau neinfelegeri, sd nu se recurgd
la violentd ci sd fie solufionate pe cale diplomaticS, prin discu{ii intre delagatiile celor
doua parli. in f,ara Rom6neascS, dupi victoria de la Vaslui, Radu cel Frumos dispare, pe
tron fiind pus, din nou, Laiota Basarab, care in vara anului 1475 trece de parlea
otomanilor. intre timp, Vene{ia a incheiat un atmisti}iu cu Imperiul otoman. Profitdnd de
acest fapt, sultanul cucereqte inl475 Caffa qi Mangopul (unde erau rudele Mariei de
Mangop, so{ia lui $tefan). In acelaqi an, hanul tdtarilor din Crimeea a devinit vasal
sulta;uiui. Cetdtile Chilia qi Cetatea Albd au rezistat atacurilor otomanilor. in 1476,
aceqtia trec din nou in Moldova cu o forla militard de 200 000 de oameni, in frunte cu
sultanul Mehmed II. in acelaqi timp are loc qi atacul conceftat al t6tarilor, dinspre est.
Atacat pe doud fronturi, $tefan care ridicase doar oastea cea micd a ldrii (12 000 de
osteni) este copleqit numeric Ei infr6nt la PArAul Alb sau Valea AlbA ( 26 iulie), loc ce se
va numi apoi Rdzboieni. Suceava este arsd, dar nu este cuceritd. De asemenea, toate
cetd{ile de pe liniile de apdrare interioare ale ldrii au rezistat. La l0 august sultanul dd
ordinul de retragere. Oastea lui este insd urmdrita qi hd4uitd de moldoveni, inregistrAnd
mari pagube.
in Jara Romdneascd, Laiota Basarab este alungat, qi la insisten{ele lui $tefan pe
lAngd Matei Corvin, acesta il elibereazi pe Vlad Tep"E care ajunge in toamna anului 1476
din nou pe tronul de la TArgovigte. Din pacate, la scurld vreme, acesta este asasinat de
boieri. in 1477, $tefan il sprijind pe Basarab cel T0nar, zis JepeluE, sd ajungd domn al
Jdrii Romdneqti. in anul 14J9, acesta a pafticipat, aldturi de oastea turceascd, la
campania din Transilvania care s-a incheiat cu dezastrul de la C6mpul PAinii.

in

1482, $tefan intrS in stdpAnirea cetdlii Crdciuna, ce fusese a T6rii RomAnegti.


se va inriut[li in 1484 o datd cu pierderea celor doul puncte strategice,
Moldovei
Situa{ia
cet6{ile Chilia qi Cetatea Albd ocupate de turci.
3
t''
i

Alianla cu Rusia. Moldova

in

tn

frontul antiiugelonic

1483, Ungaria incheiase un tratat de armisti{iu cu Imperiul otoman. Pentru a nu

pierde increderea lui $tefan, Matei Corvin ii ddruieqte acestuia, in Transilvania, cetdlile
Ciceiul gi Cetatea de Balt6, ca locuri de refugiu, in caz de primejdie. Dupd ce a pierdut

r
t
I

28

cet6tile din sud, $tefan acceptd, in 1485, sd presteze personal omagiu vasalic regelui
Cazimir IV, la Colomeea. in acelagi an, turcii aduc un pretendent la tronul Moldovei, pe
Hruet sau Hronoda. Sunt infrAnti la Catlabuga. Acelaqi pretendent revine in anul urmdtor.
1486, qi reuseqte sd pund in derutd oastea lui $tefan, la Scheia. in cele din urml $tefan
reia controlul asupra situaliei, il prinde gi-1 decapiteazS.
Polonia, la rfindul ei, inchei pace cu turcii. in aceste condilii, Stefan nu mai putea
continua lupta antiotomana. in 1487, $tefan incheie qi el pace cu Imperiul otoman
acceptAnd plata unui haraci de 4 000 de galbeni.
Regele Poloniei, Cazimir IV avea marete planuri politice precum cel de a constitui
un bloc iagellonic de la Baltica 1a Adriatica. ln Boemia reuEeqte sd-l instaleze pe fiul sau
cel mare, Vladislav. Pentru ceilalti fii avea in vedere tronurile Ungariei, Moldovei 9i
Lituaniei. in fala tendinlelor expansioniste ale iagellonilor, Ungaria, Moldova qi Marele
cnezatal Moscovei, condus de larul Ivan III, se constituie intr-un bloc la care l-au atras qi
pe hanul tdtarilor din Crimeea, Mengli Ghirai.
in 1490, regele Matei Corvin moare, fard urrnagi, fapt care deschide rdzboiul
pentru
succesiunea la tronul Ungariei intre Maximilian de Habsburg gi Vladislav, regele
-Boemiei,
fiul lui Cazimir IV. $tefan gi Ivan III l-au suslinut, indirect, pe Maximilian dar
victoria a revenit, in cele din urm6, lui Vladislav.in 1492, moare qi Cazimir IV Ei uniunea
polono-litu aniana s-a destrimat. Fiii regelui igi imparl moEtenirea: Polonia a rdmas lui
ian Olbracht, iar fratele sdu, Alexandru, ia in sidpanire, ca mare cfieaz, Lituania. in 1492,
a izbucnit un rdzboi intre marele cneaz al Moscovei qi Lituania. $tefan s-a confotmat
aliantei cu Ivan III, qi a trimis in doud rdnduri trupe moldovene in Lituania. In 1495,
conflictul se stinge incheindu-se pacea.

in

1497 c0nd are loc campania


lui Jan (Ioan Albert) Olbracht in Moldova. Scopul mdrlurisit era recucerirea Cetdtii Albe
qi a Chiliei de sub stdp6nirea otomand. ln realitate, se viza cucerirea Moldovei pentru ca
pe tronul ei sa fie aqezat Sigismund, fratele mai mic al lui Jan Olbracht. Suceava este
asediatd, dar rezistd. La 26 octombrie 1497 , poTonezii vor suferi o infr6ngere dezastroasd
la Codrii Cosminului. Ciocniri militare vor mai avea loc qi in anul utmdtor. In 1499 se
incheie pacea de la H6rlau, pe baze egale.
in 1500, reizbucneqte rdzboiul impotriva otomanilor. Din coalilie fEceau parte:
Moldova, Ungaria gi Vene{ia. O parte a oastei moldovene, condusd de vomicul Boldur
ataci Chilia Ei Cetatea Alba, fErd a reuqi si le recucereascd.
Tensiunea moldo-polond atinge punctul culminant

La 2 iulie 1504, $tefan cel Mare gi Sf6nt moare qi este inmorm6ntat la mdn6stirea
Putna, ctitoria sa.

Biblioerafie
x x x Cultura ntoldoveneascd in timpul lui $tefan cel Mare. Culegere de studii (ingrijita
de Mihai Berza), Bucureqti, 1964, 682 p.

x x x Repertoriul monumentelor Si obietelor de artd din timpul lui $tefan cel Mare
Bucuresti, 1958, 512 p.

29

N. Iorga, Studii istorice asupro Chiliei Si Cetdtii Albe, Bucureqti, 1899, 419 p.

N. Chiriac, Ctitoriile lui $tefan cel Mare donurul Moldovei

(1457-15}4),C0mpulung

Muscel, 1924,85 p.
I.Ursu, Personalitatea lui $t"fan cel Mare, Bucuregti, 1921,36 p..
S. Papacostea,$tefan cel

xxx Istoria

Mare domn al Moldovei (1457-1504), Bucureqti, 1990,87 p.

Romdniei, Bucureqti, Ed. Enciclopedica, 1998.

8.

HEGEMONIA OTOMANA (1526-1s93)

l.Creqterea presiunii otomane asupra

L.

lirii

Rom6neqti (1496 -1521)

Secolul al XVI se caracterizeazdprintr-o accentuatd instabilitate politica generatd


de rivalitatile, mereu crescAnde, dintre diferitele grupdri boiereqti. Dupd domnia
autoritarS, centralizatoare, a lui Vlad Jepeq (1456-1462 1476),,paftidele" boiereqti devin
deosebit de puternice. S-au conturat trei grupdri putemice:
- Ddnestii, urmagii lui Dan

II (1422-1431)

- Driculestii. urmaqii lui Mircea cel BdtrAn qi ai lui Vlad Dracul (1436-1a46) qi
Puterea lor a crescut mai ales in timpul domniilor lui Basarab cel TAndr
(JepeluE -1477-1481),VladCdlugarul (1482-1495) qiRaducelMare (1495 - 1508),
Neagoe banul a acumulat in secolul XV moqii intinse, fEc6nd din satul s6u, Craiova,
centrul administrativ al Olteniei. Urmagii sdi directi, in frunte cu Barbu Craiovescu, au
reuqit sd facd din marea banie o dregltorie a familiei 1or. Cu ajutorul dregdtorilor
otomani, cu care aveau str6nse rela{ii economice qi politice, Craioveqtii au reugit sd
arendeze vdmile de la Dundre gi chiar unele de la sud de fluviu. De asemenea, se
inrudeau cu putemice familii din Balcani precum Brancovici gi chiar cu influen{i
dregdtori ai Imperiului otoman, cregtini renegafi. Cu sprijinul acestora ei au exercitat o
puternica presiune asupla domnilor din lara Rom6neasc5 indeosebi dupd 1508.

- Craiovestii.

t
t
t

t"
i

Deoarece aceastd perioadd s-a caractenzat, aqa cum am mentionat, de o accentuatl


instabilitate politicd vom menliona principalele domnii care au ar.ut imporlan{d Ei au ldsat
urme impoftante in cultura noastra. Astfel, Radu cel Mare (1495-1508) a practicat o
politica de balans intre Poartd qi Ungaria. Pentru a c0qtiga bundvoinla Por{ii a acceptat
plata unui tribut de 8 000 de duca(i care apoi va fi majoratla 12 000. Ca urrnare a bunelor
rela{ii cu regele Ungariei, in 1507, Radu primeEte, din paftea acestuia, domeniul Geoagiu,
in Transilvania pentru a-i servi drept loc de adapost, in caz de primejdie. De domnia lui

t
30

ri

tL

se leag[ doud momente imporlante: infiin{area primei tiparnile din Jara Romtineasca
instalatS la mAndstirea Dealu, lAngd Tdrgoviqte. Pentru acest scop este adus in !ard, din
Muntenegru, cdlugdrul Macarie care tipdreqte aici primele trei cd(i, toate cu caracter
liturgic. Un alt moment insemnat este legat de reorganizarea bisericii. Pentru aceasta este
adus in tard Nifon II, fostul patriarh ecumenic. Acesta a creat, in 1508, doua noi
episcopii: de Buzdu qi de R6mnic (VAlcea) supragane (dependente canonic) mitropoliei
din Tdrgovigte, qi a pus ordine in viata religioasd. Curdnd intrd insl in conflict cu domnul
gi este alungat din !ard. Se va retrage al Muntele Athos unde va qi muri. Mai tArziu, din
porunca lui Neagoe Basarab, Gavril Protul de la Athos va scrie Viala Sfanttilui Nifrtn.

t
t

Ajuns pe tron cu ajutorul rudelor sale, Craiove;tii, Neagoe Basarab va domni


intre 1512-1521. A luat mdsuri pentru consolidarea puterii centrale. A acordat o mare
atenlie organizdrii aparatului fiscal. Marile venituri pe care a reuqit sd le stdrngd i-au
permis si ducd o ampld politici in domeniul cultural. In acest sens, a frcut multe danii la
Sfintul Munte Athos qi a sprijiint aqezdmintele orlodoxe din Imperiul otoman. De la el
ne-au rimas trei monumente de cultura de o deosebita insemnatate: biserico Min"opoliei
din Targoviste, Miindstirea ArgeS cu hramul Adormirea Maicii Domnului (biserica
episcopala) qi primul tratat de diploma{ie romdnesc int,ittciturile lui Neagoe Basorob
cdtre.fittl siiu Theodosie, De mentionat ci in acelaEi timp in Italia, la Florenla, Niccolo
Machiaveli scria Principele, tot un tratat de diplomatie in care analita tipurile de
principate qi felul in care puteau fi guvernate.
in politica extemd a continuat linia iniliatd de Radu cel Mare, pe care l-a ar.'ut de altfel,
ca model, qi a avut rela{ii bune cu Poarta dar gi cu Polonia qi Ungaria. De la regele
acestuia, primegte in stdpAnire, ca qi Radu cel Mare, domeniul Geoagiului.
Dupd moartea lui Neagoe, trmeazd o scurld perioadi de anarhie in care Tara
RomAneascd era pe punctul de a fi transformatd in pagalAc. Aceastd situalie a generat o
ampla miEcare de rezistentd coagulatd in jurul noului domn, Radu de la Afuma{i
(1522-1529), fiul lui Radu cel Mare qi ginerele lui Neagoe Basarab. Sprijinit de popor dar
qi de boierime precum qi de un corp de oaste trimis de Ioan Zapolya, voievodul
Transilvaniei, Radu de la Afumati a dus o aprigd luptd imporliva otomanilor care luaserd
in stapanire parti din tara. Piatra sa de mormant din biserica episcopald de la Argeq este o
adevardtd cronicd in piatrd a acestor eforluri eroice. Cdnd infr6nt, c6nd victorios, in mai
mult de 20 de lupte precum cele de la Gubavi, $tefeni, Clejani, CiocdneEti, Grumazi qi in
alte locuri, el nu a avut liniqte pinl nu l-a determinat pe sultan sd renunte la planul sdu de
a transformaTara RomAneascd in paqa16c.
Radu acceptd mdrirea h'ibutului de la 72 000 la l4 000 de ducati, cu obliga{ia de a
Boierii din zona
face act de supunere din 3 in 3 ani.
Surprins nepregdtit,
acestuia.
impotriva
vor
rdzvrdtr
Radu,
se
lui
ostili
constant
Buzdului,
primi
cu care
pentru
Craioveqtilor,
spijinul
a
domnul incearca sd ajungb in zona Olteniei
se inrudea , in calitatea lui de ginere al lui Neagoe Basarab. Este ajuns insd de duEmanii
sdi la R6mnicul Vilcea qi asasinat impreund cu fiul sdu'
IJrmeazd o noud perioadd de lupte inteme care vor sl6bi capacitatea de rezistan{a a ldrii.
Necontenitele frdmdntdri interne au dat posibilitatea otomanilor sd interyind frecvent in
viata politicd qi sd aducd Tara Rom6neascd intr-o dependen{a tot mai stransd de Poart6.

Ocuparea,

in

1538-1540,

a Br5ilei Ei transfbrmarea ei in raia a marcat punctul

31

de

schimbare a statutului juridic aI lurii RomimeSti care inceteazd de a mai


devine stat vasal al Imperiultd ototncm

fi un stat liber, ci

2. Moldova. Ciderea sub domina{ia otomani.

Bogdan III (1504-1517) a trebuit sd mdreascd tributul de la 4000 la 8000 de galbeni.


Din motive matrimoniale (i-a cerut regelui Poloniei in clsdtorie pe sora sa mai micd,
cerere respinsd) a purtat un lung gi inutil rdzboi cu Polonia. Pacea se incheie in 15 10 prin
medierea regelui Ungariei, Vladislav II. Bogdan moare in 1517, 15s6nd tronul fiului sdu,
$tefani{i, un copil de 10-ll ani..Va domni zece ani, intre 1517-1527.In timpul
minoratului sdu tara a fost condusd de puternicul boier Luca Arbore, portarul de Suceava.
Putenricii boieri at acaparat. prin abuzuri, multe proprietdti sporindu-qi pe pre{uri de
nimic domeniile.

ln mai

1518, Luca Arbore incheie in numele domnului tratatul de alianta cu


prin
care suveranitatea Moldovei nu era cu nimic qtirbita. Alianta cu Polonia a
Polonia
nemullumit insd Poarta. Ca urmare, hoardele tiltare atacl Moldova. Marele vomic, Pettu

Carabat str6nge fo4ele militare

ale !5rii $i-i infrdnge pe

Prin abilitate diplomatici qi mari sume de bani, Luca Arbore


la campania din 1521 impotriva Ungariei.

invadatori.

a reugit sd evite parliciparea

in 1523, $tefEni{5 se proclama major, qi inaugureazd o noud fazd a domniei sale


printr-un act de autoritate gi anume remanierea sfatului domnesc. Conflictul dintre tAn5rul
domn gi b5trAnii boieri izbucnegte violent. Luca Arbore este decapitat. O pafie a boierilor,
sub conducerea lui Petru Carabat, pdrcSlab de Neam! se rdscoald, dar sunt infr'0n{i de
fo4ele rdmase loiale domnului.

Are conflicte

militare qi

cu

domnul Jdrii Rom6neqti, Radu de la Afumali. in

1526, intreprinde o expeditie de jaf, pdnd la Tdrggor. In ianuarie 1527 moare la Hotin.
aleg domn pe Petru Rareq, fiul natural al lui $tefan cel Mare. Acesta va domni
Boierii

il

in doud rAnduri 1527-1538 9i 1541-1546. Noul domn a preluat domnia in imprejurdri

extrem de grele. Dupd lovitura datd regafului Ungariei, in 1526 la Mohacs, primejdia
otomand era extrem de puternicS. Pentru a avea linigtea necesard consoliddrii domniei,
noul domn accepta mdrirea tributului de la 8000 la 10000 de galbeni.Rareq qi-a dat
seama ca numai prin intdrirea puterii centrale qi ingrddirea puterii marii boierimi poate
glsi mijloacele pentru a rezista presiunii turceqti. Ca qi tatdl sdu, va ridica in dregdtorii
oameni vrednici, provenili din rindul boierimii mici qi mijlocii. Se ingrijeqte de o mai
buna administrare a Moldovei, precum qi de o colectare mai regulatd a veniturilor
statului. in politica extemd s-a strdduit sd asigure ldrii independen{a. Cdderea
Transilvaniei sub stdpdnirea otomani ar fi atras dupd ea Ei prdbugirea Moldovei. Pentru a
preveni aceastd situa{ie, Rareq il sprijina pe Ioan Zapolya sI infrangd rezjstenla nobililor
qi a oragelor sdseqti rdzvrdtite oblin0nd victoria de la Feldioara.(1529). In utma acestor
actiuni militare ii sunt intdrite mai vechile posesiuni ale Moldovei in Transilvania, Ciceul
gi Cetatea de Balta (date de Matei Corvin lui $tefan cel Mare in 1483) qi primeqte, in
plus, Unguragul, Rodna qi Bistri{a (1529). Cdutind noi alia{i impotriva Po(ii, Rareg
incheie, in tr535, un tratat de alianld cu Ferdinand de Habsburg.Turcii intervin in
Moldova abia in 1538. Soliman cel Mare, cu 200 000 de oameni reuqeEte sd infrAngd

J.

rezistenta lui Rareg, subminatd qi de un complot al boierilor care intelionau sd-l prinda qi
sd-l predea pe domn otomanilor. Rareq se salveazd trecdnd in Transilvania unde se
inchide in cetatea Ciceu. Ogtile otomane cuceresc Suceava. Din acest moment (1538)
statutul politic al Moldovei se schimb6. statul devenind vasal al Imperiului otoman,
Cetatea Tighina este cucerita qi ea qi trans;fbrmatii in rctia, cu numele de Bender
(:Poarla).

DupI

ce Moldova a cunoscut mai multe domnii efemere, Rareg reugegte sd se impace cu

sultanul majorAnd tributul la 12 000 de galbeni qi accept6nd modificdrile politice gi


teritoriale. in schimb primeqte pentru a doua oard domnia (1541-1546).De data aceasta
Rareg a incercat sd indeplineascl toate cererile Portii, dar a mentinut gi legdturile cu
habsburgii. Principii germani pldnuiau o expedilie antiotoman[. In speran{a c6-gi va
elibera tara , Rareg intrd in legituri cu aceqtia. ln 1542,la I marlie, se incheie la Suceava
tratatul secret de alian{6 intre Rareq qi Ioachim, electorul de Brandenburg (conducdtorul
coalitiei antiotomane). Rareq se angaja sd-i ingtiinleze despre orice migcare a duqmanilor.
La momentul oportun urma sd intre in rdzbo| ca aliat, cu toati oastea sa, in plus trebuia
sd dea electorului 30 000 de boi cu pretul stabilit, numai sd fie eliberatd Moldova de turci.
Pe lingd toate acestea l-a mai imprumutat pe Ioachim de Brandenburg gi cu suma de
300 000 de florini. Aceastd expedilie nu a mai ar.ut insd loc.
in anul 1546, Rareq moare fdrd a mai putea intreprinde ceva serios pentru eliberarea 15rii
sale.

FORMAREA PRINCIPATULUI AUTONOM AL TRANSILVANIEI (154I)

I
t
t

i
t
I

in 1541, oastea otoman6 a lui Soliman Magnificul ocupa Buda transformdnd


Ungaria in paqal6c. Paftea de dincolo de Dundre (vest) rdmdne sub stdpdnirea
habsburgilor, iar Transilvania, Banatul gi Partium se constituie in principat autonom sub
suzeranitate turceascd. Noul principat qi-a pdstrat autonomia qi instituliile proprii. Situa{ia
de autonomie, i-a permis Transilvaniei sd joace un rol important in diferite coalitii
europene, dintre care unele indreptate fie impotriva habsburgilor, fie a otomanilor.

Din punct de vedere administrativ, principatul Transilvaniei cuprindea comitatele,


districtele Ei scaunele (sdseqti qi secuieqti) din Transilvania propriu-zisi, intregul Banat
(pdna in 7552, cdnd este ocupat de turci qi transformat in pagalAc), comitatele din Partium
(Satu Mare, Crasna, Solnocul de Mijloc, Solnocul din Afard, Bihorul, Zarandul. Aradul qi
parte din Maramureg).

in fruntea Transilvaniei autonome era un principe ales de diet6. Acest drept este
legiferat de dieta intrunitd la Cluj in 1543. Ulterior se aducea la cunoqtinta Por{ii numele
celui ales. CAnd interesele Po(ii o cereau aceasta putea impune un canditat pe placul sdu.
Atributiile principelui

hotdra fn probleme de politicii externd. declara rdzboi qi incheia pace

; iqi numea

primea solii

reprezentantii in

misiuni

Principele avea dreptul de

a-qi alege colaboratorii dintre marii nobili. Aceqtia fotmau

dipolmatice

JJ

strdini.

sfatul (consilium) principelui. Era format din 12 persoane. Problemele mai imporlante
privind politica internd gi extemi a !6rii erau dezbdtute qi hotdrdte in dietd. Aceasta era
formatd din cele trei <natiuni > (adicd representantii nobilimii maghiare, a fiuntaEilor saqi
gi secui), din reprezentan{ii celor patru religii oficiale (catolicS, luterand, calvind qi
unitariand), din reprezentan{ii unor cetdti qi orage, precum qi din reprezentantii personali
ai principelui, aqa zigii < regaliqti > pentru cd erau numiti de principe prin scrisori regale
(litterae regales). Era aEadar, o adunare formatd din marii nobili, clerul superior qi
patriciatul or6qenesc. in total erau 150 de persoane care erau convocate de principe, cel
putin de doui ori pe an sau ori de c6te ori era nevoie. Rom6nii nefEcAnd parte din
< natiunile > constitutionale ale t5rii erau excluqi de la via{d politica a tdrii, fiind supugi

unei

duble

asupriri:

na{ionale

;i

sociale.

intre Principatul autonom al Transilvanie qi Poarl6 s-au stabilit raporluri de vasalitatesuzeranitate. Poafta, in calitate de putere suzerand, era obilgatd sd ocroteascd gi sd sprijine
tard vasalS. in schimb, aceasta trebuia sd plateascd un tribut (haraci) qi daruri
(peqcheguri), si asigure provizii qi sd acorde ajutor militar. Tributul Transilvaniei a fost
stabilit la 10 000 de florini pe an men{inAndu-se aEa p6nd in 1575, c6nd a urcat la 15 000.
Darurile pentru sultan qi inaltii demnitari otomani urrnau indeaproape, ca valoare,
valoarea haraciului qi a peqchequrilor.

Legdturile dintre Transilvania qi Poartd erau mentinute prin trimigi ocazionali sau
extraordinari numili de principe gi aprobati de diet5, sau prin trimisi permanenli
(capuchehaie), aleqi de dietd gi confirmati de principe.
Biblioerafie
l.
t-

r
L

r
I

t
?

$t. $tefanescu, Tara Romdneascii de la Basarab

,,intemeietontl" pdnd la Mihai

Viteazul, Bucureqti, 1970, 172 p.


Bdnia tn lara Romdneascd, Bucuregti, 1965, 244 p.

N.Stoicescu , Radu de la Afumali, Bucureqti, 1983, 158 p.


Radu $t.Ciobanu, Neagoe Basarab, Bucureqti, 1986, 200 p.
* * * Petru RareS (coord. Leon Simanschi), Bucuregti, 1978, 336 p.
Pavel Chihata, De la ,,Negru Vodd" la Neagoe Basarab. Interfbrenle literar -artistice in
cultura romdneascii a evului de mi.jloc, Bucureqti, 1976,255 p.

I. Ionaqcu, P. Bdrbulescu, Gh. Gheorghe, Tratatele internationale ale Romaniei (1354


f 920), Bucureqti, 1975,527 p.

34

lt
I

9.

REGIMUL ECONOMIC AL DOMINATIEI OTOMANE

Instaurarea domina{iei otomane asupra Tdrilor Romdne a adus modificlri


profunde in viala politicS, dar mai ales economicd a principatelor supuse acum unui
regim de spoliere sistematicd. Regimul economic al dominatiei otomane s-a caracterizat
prin mai multe categorii de obligatii:

I.Tributul sau haraciul. Era principala obligatie in bani pe care, in calitate de state
vasale, trebuia sd o pllteascd Porlii. Ea se stabilea printr-o in{elegere intre cele doud pd(i

gi avea un caracter oficial. Acesta a fost un element ponderator in tendinla puterii


suzerane de a-i spori valoarea continuu. Felul in care evolua valoarea haraciului era
semnificativ pentru gradul de dependen!6, mai accentuatd sau mai laxd, fatd de Poar1i.

Tributul Jarii Rom6neqti a inceput cu 3 000 galbeni, la sfArgitul domniei lui


Mircea cel Bdtr6n (1415) pentru a ajunge la l0 000 galbeni (1460), iar dup[ victoriile lui
Vlad Jepeg asupra turcilor (1462) sd scadd la 8O0O.Tributul Moldovei a pornit de la 2 000
galbeni (1456), pentru ci in 1481 sd ajungi la 6 000.
Dacd pdnd la jumdtatea sec. XVI, c6nd statele romAne au fost independente, plata
acestui tribut semnifica rdscumpararea pdcii, dupd aceea el reprezenta noul statul, de
vasalitate, al Tdrilor Romdne. De aceea, evolulia lui ilustreazd pregnant procesul de
asenzire a Jdrilor RomAne fali de Imperiul otoman. Astfel, la mijlocul secolului XVI
tributul Jdrii RomAneqti era de 50 000 de galbeni anual, al Moldovei de 30 000 de
galbeni, iar al Transilvaniei de 10 000 galbeni. La sf6rqitul aceluiaqi secol tribuful
evoluase astfel: pentru Transilvania - 15 000 de florini, pentru Moldova - 65 000 de
galbeni, iar pentru Tara Rom6neascd - 150 000 de galbeni, la urcarea pe tron al lui Mihai
Viteazul. In afard de haraci, celor trei Tdri Rom6ne li se mai pretindea o dare
extraordinard in bani motivatd de necesitd{ile de rdzboi ale Por{ii.

A doua categorie de obligalii fafd de Poarli o reprezentau darurile sau


peschesurile. Acestea puteau ft anuale sau ocazionale. Al treilea capitol insemnat al
obligaliilor ldrilor vasale fald de Poarld il reprezenta prestaliile in munc6 sau in naturd. $i
acestea puteau fi anuale sau ocazionale. Prestaliile in naturd (grine, grdu, orz, ovdz qi
animale, cai, oi, boi) erau de doui feluri : livrari periodice, in cantitdti fixe, sau livriiri
intampldtoare, mai ales, in timp de rdzboi. Cele dint6i livriri de rdzboi ale Tdrilor
Romane cdtre Poartd sunt din timpul lui Radu Paisie (1535-1545) Ei a constat din 500 de
cai pentru transportul oastei otomane spre Transilvania.Aceste stdri de lucruri, conjugate,
au dus la sSrdcirea lSrilor RomAne qi in special a masei mari a populatiei care suporta, de
fapt, povara tuturor acestor obligatii.
Biblioerafie

- Mihai

Berza, Haraciul Moldovei Ei Tiirii RomdneSti in sec.


materiale de istorie medie >>, an II, 1957,p.7-45.

35

XV-ilX, in ( Studii

$i

-]

l,1.

i'

- Lia Lehr, Comeryul Tarii RomaneSti $i Moldot,ei in a doua jumdtate a sec. WI


jumutate a sec. WII,-in < SMIM )), an IV, 1960,p.223-300.

Ei

prima

- P.P.Panaitescu, Dreptul de .stramutare al taranilor in Tarile Romane,tn < SMIM > an


I,1956,p.63 -122.

ANILOR SUB MIHAI VOIEVOD


YTTEAZUL (1s93-1601)

10. UNIREA ROM

Domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601)

Mihai, fiul nelegitim al domnitorului P6tragcu cel Bun, a oblinut domnia cu


sprijinul marii boierimi oltene, in frunte cu Buzegtii, cu care se inrudea prin solia sa,
Stanca, qi cu ajutorul Cantacuzinilor cu relalii inalte la Constantinopol care erau rudele
sale din partea mamei. Agadar. el ocupa tronul ca exponent al marii boierimi qi ca om de
incredere al otomanilor, cu unii dintre acegtia avusese relatii comerciale mai inainte
vreme. Mai inainte de a urca pe cea mai inalta treaptd a ierarhiei sociale, Mihai de
indeletnicise cu negoful, apoi a inceput sd ocupe unele dregdtorii precum cea de blnigor
de Mehedin{i gi ulterior mare ban al Olteniei.

Reprezentind interesele boierimii romdne, care dorea limitarea presiunii Porlii


asupra Tdrii Rom6neqti, Mihai iqi aratd disponibilitatea de a participa la coali{ia
antiotomand, numitd Liga cregtind care incepuse sd se constituie in Europa, din 1591.
Emisari ai impiratului habsburg, Rudolf II, gi ai papei au inceput s5 batd drumurile spre
Jarile RomAne.In august 1594, se incheie un tratat de alianld intre Rudolf II gi principele
Transilvaniei, Sigismund Bathory. In aceeaqi lunl se incheie Ei un tratat de alianld
defensiva intre acelaqi impirat, Rudolf II, qi domnitorul Moldovei, Aron Tiranul. Ambele
tratate aveau caracter antiotoman. Tot in 1594, Mihai insuqi incheie gi el un tratat de
alian{a cu Sigismund Bathory qi cu Aron vodd. in aceste noi conditii, Mihai refuzd sd
execute porunca marelui vizir Sinan paqa de a se aldtura oastei turceqti intr-o campanie
de ocupare a Transilvaniei.TotodatS, ia mdsuri impotriva taberei turcofile, introducAnd in
sfat boieri hotir6li sd sprijine rdzboiul de eliberare.

Rizboiul antiotoman qi cffqtigarea independen{ei

firii

Romineqti.

Semnalul declanq[rii rdzboiului l-a dat Mihai, la l3 noiembrie 1594, in Bucureqti


prin lichidarea tuturor creditorilor turco-levantini, pe care-i chemase la curlea domneascd
36

sub pretext ca le va plSti datoriile contractate cu prilejul obtinerii tronului.De asemenea,


au fost omor6li negustorii qi dregdtorii otomani aflati atunci prin tar6. Sunt atacate apoi
cetalile de pe linia DunSrii : Brdila, Turtucaia, Oragul de Floci, Nicopole. Prin manevre
rapide sunt infrAnte fo4ele tdtare la Putineiu gi Stdnegti, l6ngd Giurgiu. Acliunile militare
se extind in sudul Dundrii, p6nd in zona muntilor Balcani ridicAnd la luptd pe bulgari qi

pe s6rbi.Efectele acestor campanii, la Constantinopol, au fost dezastroase. in fa{a


gravitSlii situatiei sultanul dispune concentrarea tuturor fortelor impotriva lSrilor
Rom6ne.

Pentru a obline sprijin militar in confiuntarea cu otomanii, care^ se prefigura,


Mihai reia negocierile cu principete Transilvaniei, Sigismund Bathory. In acest scop,
este trimisd la Alba Iulia o delegalie condus[ de mitropolitul Eftimie gi din care frceau
parte episopii Luca de Buzdu qi Teofil de Rimnic ai 12 mari boieri reprezent6nd grupdrile
politice mai imporlante.La l0 mai 1595 se incheie, la Alba Iulia, tratatul intre Mihai qi
Sigismund Bathory. Unii boieri s-au g6ndit numai la interesele lor qi l-au tridat pe
domn <<cd apucaserd unii ca aceia sd scazi pe Mihai din lara )), pe cAnd boierii
devotali (( ce se nevoia sd slujeascd domnu-sdu in dreptate, de neprieteni furd biruiti > se spune in Letopisetul cantacuzinezc. Dupd mdrluria lui Mihai insuqi, boierii << n-au facut
ce aveau in instructiunile lor, ci ceea ce era in folosul lor, oblinand privilegii pentru
ddnqi : nu au tratat aqa cum ii invitasem eu >. Conform acestui tratat, lui Mihai i se
interzicea sd se mai intituleze domn qi trebuia sd conducd secondat de 12 boieri munteni.
Nu mai avea dreptul de a schimba dregdtorii qi nici de a mai comdamna la moarle, frrd
acceptul lui Sigismund Bathory. Dieta Transilvaniei urma sd fixeze cuantumul ddrilor
pentru locuitorii Jarii Rom6neqti, precum gi venitul pentru Mihai.

Prin acest act, care era o victorie a marii boierimi asupra autoritdtii centrale,
oblinutd cu pretul sacrificdrii autonomiei statale, Jara Romdneascd devenea, in fapt,
vasald principelui Sigismund, iar Mihai urma sd o conducd in calitate de locotenent
domnesc. In schimbul acestor lucruri, Sigismund promitea domnului rom6n ajutor
impotriva otomanilor.

Acliunile victorioase ale lui Mihai impotriva turcilor au anulat, de facto, acest
tratat care nu a mai fost pus in aplicare.
Un tratat asemdnltor cu cel din 10 mai va mai incheia Sigismund gi cu $tefan
Rdzvan, noul domnul al Moldovei, la 3 iunie 1595 tot la Alba Iulie. Condiliile, de
aceastd dati sunt qi mai grele. Astfel, Sigismund iqi rezerva dreptul de a numi cdpitani
peste cetdlile din Moldova. Ierarhia ortodoxd nu mai avea drepturi canonice asupra
parohiilor rom6negti din Transilvania.

Acest tratat a produs o vie nemultumire Poloniei care considera Moldava


fdcdnd parte din sfera ei de influienfd.

ca

in acest context, oastea otomand se concentreazdpe linia Dundrii.La rdndul lor,


muntenii, moldovenii qi cazacli intreprind raiduri de pustiire intre Nicopole qi Babadag.

37

in fruntea oastei otomane

este numit marele

vizir Sinan pa$a care o reotgant'zeazd

qi-i sporeEte efectivul.

Bitdlia care s-a dat la Cdlugdreni, in mlaqtinile rAului Neajlov, la 13 august 1595,
s-a incheiat cu victoria lui Mihai. Apoi acesta se retrage spre munti, la Stoeneqti, l6ngd
Rucdr, aqteptAnd sd primeascd ajutor din parlea lui Sigismund.
La rAndul sdu Sinan inatnteazd spre Bucureqti qi T6rgoviqte, pe care le ocupa

in octombrie, a sosit la Stoenegti qi Sigismund cu oastea sa gi cu un contingent de


artilerigti toscani, iar din Moldova a venit Ei $tefan Rdzvan cu 2 000 de oqteni. In toatd
aceasta vreme, sufletul campaniei a fost Mihai. La 8 octombrie 1595, TArgoviEtea este
eliberata, apoi Bucurestii , iar la 20 octombrie, in ur:rna unor grele lupte corp la corp este
cuceriti de la otomani qi cetatea Giurgiu'
Astfel, Mihai voda pune capdt, pentru o vreme, subjugdrii Jdrii RomAneqti

de

citre otomani.

in timp ce for{ele celor trei ldri rom0ne erau concentrate in luptele antiotomane,
regatul Polonei pregStea invadarea Moldovei qi inlcuirea domnului $tefan R6zvan cu
Ieiimia Movild. $tefan Rdzvan este ucis in decembrie 1595, iar Ierimia Movil5 va fi
confirrnat de Poar1d.

La sf6rqitul anului 1596, Mihai, insotit de banul Mihalcea qi de Radu Buzescu,


face o c516torie la Alba Iulia pentru a sonda intenliile lui Sigismund fald de reluarea
ofensivei antiotomane. Atitudinea evazivd a principelui Transilvaniei i-a aratat lui Mihai
ca nu poate conta decit pe propriile sale fo(e.
Pentru a ciqtiga timp in vederea reorganizdrii interne, Mihai incheie o intelegere
cu otomanii. Totodatd, in februarre 1597 il trimite pe banul Mihalcea la impdratul
habsburg Rudolf II pentru a obline stipendii in vederea intrelinerii a 4 000 de mercenari.
Rudolf acceptd gi plata avea sd inceapd din iulie 1597'

|n martie1598, Sigismund Bathory abdici de la tronul principatului Transilvaniei


in favoarea impdratului habsburg.
sd fie < legati de
pdnd
pe
atunci). Este aqa
ca
alta,
pe
moqie
o
poatd
de
muta
glie > (adicd sd nu se mai
numita Legitura a lui Mihai vodd. Nu s-a pdstrat actul original, dar esenla lui se afli
intr-un hrisov din 1613 al lui Radu Mihnea (1611-1616) : < care pe unde va fi acela sa fie
ruman veqnic, unde se va afla > .Acest act legislativ nu putea fi dat decdt dupd marile
lupte din 1595, aqadar, in interualul 1596-1598. Aceastd legare de glie a inrduta{it situalia
cdderii lui.
![rdnimii care nu l-a mai sprijinit pe Mihai, aceasta fiind qi una din cauzele

in perioada 1596-1598, Mihai porunce$te ca ldranii rum6ni

Mihai creaz| o armatd de mercenari (lefegii) cazaci, bulgari, s6rbi, poloni. Oastea
de lefegii necesita mulli bani, ceea ce a dus la o fiscalitate nemiloasS.

38

1596, Mihai a fEcut un agez6m6nt pentru organizarea vietii


mdndstireqti interzicdnd amestecul boierilor in viala mdndstirilor. Domnul rom6n s-a
bucurat de sprijinul Patriarhiei ecumenice.Totodat6, prin trimiterea in solie a episcopului
Luca de Buzat,la Moscova, se dorea strdngerea rela{iilor cu Rusia.

La 13 aprilie

Situa{ia din Moldova qi Transilvania intre 1597-1599


Prin instalarea pe tronul Moldovei a lui Ierimia Movila, aceasta a fost scoasd din
coalitia antiotomand qi adusd in vasalitate fa!5 de Polonia. Noul domn al Moldovei nutrea
gdndul de a obline tronul Jdrii Rom6neqti pentru fratele sau, Simion Movila.

in martie 1598, Sigismund

cedeazd,

tronul Transilvaniei implratului habsburg,

Rudolf II, obtinind, in schimb, ducatele Oppeln Ei Ratibor qi o subvenlie anuald de 50000
de ducati. impdratul a numit apoi guvernator pe fratele sau, Maximilian.

La 9 iunie 1598, se incheie la T6rgoviqte un tratat avantajos intre Mihai qi


Rudolf II, prin care se prevedea o colaborare militard intre cele doud p5rli. Impdratul se
angaja sd pliteascd 5 000 de mercenari. in schimb, Mihai trebuia sd recunoascd
suzeranitatea impdratului, cdruia urma sd-i presteze jurbmint personal, flrd a plSti insd
tribut. Se recunoqtea ereditatea tronului in familia lui Mihai. Tratatul de la T6rgovigte
(1598) il anula astfel pe cel de la Alba Iulia (10 mai 1595).

in august 1598, Sigismund revine la tronul Transilvaniei gi e recunoscut de dieta


adunatd la Turda. in acest context, Curtea de la Viena ii cere lui Mihai sd intervind
impotriva lui Sigismund, care dupd zisa lui Mihai < nici nu qOOtie ce face, nici ce vrea )).

i
i
I

Reluarea luptelor cu otomanii (1598)

in 1596, Mihai oblinuse steag de domnie de la otomani frrI a fi incheiat un tratat


de pace. in 1598, domnul farii Rom6neqti reia luptele cu otomanii prin atacurile pe care
le da la Nicopole, Vidin, Cladova, Plevna qi Rahova cauzdndu-le mari pierderi. In tot
acest timp Mihai s-a bucurat de sprijinul populaliei sArbeEti qi bulgareqti care privea la el
ca la un posibil eliberator.(De aici 9i ecoul pe care faptele lui Mihai le-au avut in folclorul
sud-dundrean). in urma acestor noi infringeri, Poarla este nevoitd sa incheie pace cu

Mihai (la 6 octombrie 1598) in condiliile dorite de domnul romdn'

Unirea Transilvaniei cu fara Rom6nescI


in primavara anului 1599, Sigismund renuta, pentru a doua oard, la tronul Transilvaniei
qi cere dietei s6-l aleagd principe pe vdrul sdu, Andrei Bathory, cardinal in Polonia.
Gestul, ce fusese inspirat de cancelarul polon Jan Zamoyski care urrnarea sd extindi
domina{ia poloni la Dunirea de Jos, a fost o evidentd provocare at6t pentru implratul
Rudolf II cfit 9i pentru Mihai. Prin prezenla lui Andrei Bathory pe tronul Transilvaniei,
aceasta era scoasd din coalilia antiotoman. Pentru Mihai, primejdia de a fi inlocuit cu
Simion Movil[ era qi mai mare.

39

La 26 iunie 1599, se incheie la T0rgoviqte un tratat intre Andrei Bathory qi Mihai


prin care se recunoqtea independenta Tdrii Romdnegti fald de Poaft5, precum gi domnia
ereditard in familia lui Mihai.

Dar atdt Poarta cAt qi lan Zamoyski gi Ierimia Movila doreau inlocuirea lui Mihai cu
Simion Movila. Al interventia lui Zamoyski, Andrei Bathory adoptd o atitudine
dugmdnoasd qi printr-un sol timis special la T6rgoviqte il someazd sd plrdseascd lara.
Gestul este comentat chiar de Mihai care, in decembrie 1599, trimite din Alba Iulia o
scrisoare lui Ierimia Movila prin care informa c5 Andrei Bathory, prin sol < mi-a cerut sd
I

ies din tara qi din pdmdntul acesta , cdci asa este voia mdriei sale, craiului, cdci craiul a
frcut pace cu turcii gi au fEcut alianla qi cu polonii qi cu {ara Moldovei gi cu Inglitera gi cu
Franla, ceea ce ne-a bdgat ghea!6la inima >.

in

aceste conditii Mihai a in{eles cd singura cale de urmat, pentru a dejuca aceste planuri,
era unirea ldrilor romdne. Il insliinteazd pe Rudolf II ca va incerca sd-l alunge pe Andrei
Bathory din Transilvania. Impdratul acceptd qi-i da dispozitii lui Gheorghe Basta,
comandantul trupelor imperiale din Ungaria s6-1 sprijine pe Mihai insd generald ezitd.

Oastea lui Mihai, se imparte in doud, o coloand condusd de banul Udrea gi de fia{ii
Buzescu urcd spre Transilvania pe valea Oltului, o alta coloan6, av6ndu-l in fiunte pe
Mihai, urmeazd traseul Ploiegti * valea Buziului (a ales acest drum pentru a-i atrage gi pe
secui cirora le-a promis respectarea vechilor privilegii) - Braqov - Fdgdrag - Tdlmaciu.
Aici cele doui coloane au fEcut jonctiunea. La 18128 octombrie 1599,la $elimb5r, l6ngd
Sibiu, Mihai obline o mare victorie. Cardinalul Andrei Bathory fuge de pe cAmpul de
luptd dar este prins qi ucis de secui. Transilvania trece astfel in stdp6nirea lui Mihai care
la I noiembrie intra in Alba lulia. Dieta il recunoaqte \a 20 noiembrie drept < loctiitor al
impdratului >. in dietS sunt inclugi gi boieri munteni precum : banul Mihalcea, Theodosie
Rudeanu, marele logofEt, Bdrcan vistiernicul qi Stoica postelnicul. Theodosie Rudeanu
de{inea dregdtoria de mare logofEt gi in sfatul f,drii RomAneqti, care rdmisese sd fie
condusd de Nicolae Pdtragcu, fiul lui Mihai. Faptul acesta a marcat inceputul de unificare
politici a celor doua ldri.

in cet6tile din Transilvania, Mihai aqazd cdpitani pe oamenii sdi de incredere precum
Farcaq la Fdg5raq, aga Leca la Gherla gi Chioar, stolnicul Constantin la Gurghiu. De
:

Mihai la dSruieqte boierilor sdi marii domenii, fapt care a nemul{umit profund
pe nobilii transilnavi. Mihai a pdstrat dieta pe care a convocat-o de patru ori (de trei ori
s-a intrunit, apatra oard s-a rdzvrdtit impotriva lui).
asemenea,

Unirea Moldovei cu

lara Rominesci qi Transilvania

(1600)

Prin trecera Transilvaniei in stdpinirea lui Mihai relaliile cu Polonia s-au inrdutdlit foarle
mult. lmpdratul Rudolf II, la rdndul sdu, nu era era dispus sd-i recunoascd lui Mihai
stdpdnirea asupra Transilvaniei qi-i cerea sd nu intervinl in Moldova. Intrigile polonilor, a
lui Zamoyski, in special, pe care Mihai il socotea principalul sdu duqman, qi a lui Ierimia
Movila l-au determinat pe domnul unificator sd intervind armat. Astfel, la 2 mai 1600,
trece cu^o parte a oaste sale prin pasul Oituz, in timp ce altd coloand pdtrunde pe la
Rodna. In trei sdptdm6ni Moldova este ocupat6, iar Suceava se preda la 16 mai. Baba

40

Novac ocupd Iagii, iar alti comandanti ocupd cetilile Ismail, Chilia, Cetatea Alba
Tighina. Ierimia se retrasese intre timp in cetatea Hotinului.

qi

Mihai ajunge astfel stdp6nul celor trei Jdri Romdne. Apogeul puterii sale este pdstat de
titulatura ce apare in hrisoavele pe care le-a emis la Iaqi : << Domn al J6rii RomAneqti qi
Ardealului Ei Moldovei >. Moldova este ldsatd in grija nepotului sdu, Marco, fiul lui Petru
Cercel (fratele vitreg al lui Mihai) qi a celor patru mari boieri munteni, in frunte cu banul
Udrea Baleanu, ce rIm6n alSturi de el.
in timp ce Mihai se afla in Moldova, nobilimea din Transilvania

se r6zvrdtegte

lui. Unirea celor trei ldri Rom6ne sub un singur sceptru, a lui Mihai,

impotriva

contravenea
intereselor Habsburgilor, Poloniei qi Imperiului Otoman, astfel inc6t domnul romdn s-a
vdzut singur in fata a trei mari duqmani.

Pierderea Transilvaniei
C6nd se aflaal Iaqi, Mihai aude cd in Transilvania nobilimea s-a rdzvrdtit impotriva lui.
De aceea, se grdbeqte sd revind la Alba Iulia qi convoacd pentru apatra oard dieta, care
trebuia sd se intruneasci la Sebeq. Aceasta refuzd. sd-i asculte porunca Ei se adund la
Turda sub conducerea lui $tefan Csaki, unul din colaboratorii apropiati ai lui Mihai. Ei
decid sd se inteleagd cu generalul Gh.Basta gi jurr credintd impdratului.

Mihai iqi adun[ oastea alcdtuitd, mai ales, din mercenari (sArbi, cazaci qi secui) dar este
infr0nt la Mirdsl5u, l6ngd Aiud, la 18 septembrie 1600. Cei 2000 de secui sunt mdcelariti
ca represalii pentru cd l-au sprijinit pe Mihai. Acesta se refugiazS in cetatea F5garagului,
unde igi lasd qi familia, la adapost. De aici, cu oastea pe care a injghebat-o se indreaptd
spre Moldova, unde intre timp, intraserd polonezii.
Pierderea Moldovei qi lirii RomineEti

in septembrie 1600, oastea polon6, in frunte cu Jan Zamoyski, trece Nistru qi se indreaptd
spre Tara RomdnescS. Mihai trece muntii gi se indreaptd spre Ploiegti. La Bucov, pe
Teleajen, Mihai este infrdnt la 20 octombrie 1600. De aici trece in oltenia.
Polonezii il aduseserd cu ei pe Simion Movild, pe care-l instaleazd domn la TArgovigte.
El acceptd sd pldteasci Poloniei un tribut de 40 000 de galbeni.Otomanii il acceptd gi ei
ca domn al Jarii Rom6neqti.

Mihai pleacd spre Viena pentru a-i cere ajutor lui Rudolf II impotriva lui Basta qi a
nobilimii transilvane. imparatul se afla insl la Praga, qi Mihai ia drumul spre cealaltd
capitalS a imperiului.La l martie 1601, Mihai este primit in audientd,,laPraga, in palatul
Hrad, de cdtre Rudolf II. Apreciindu-i calitalile militare, impdratul ii dd m6nd liberd sd
rezolve problemele transilvane qi-i promite 100 000 de taleri pentru a-i reface oastea de
mercenari. Totodati, ii cere sd se impace cu generalul George Basta (cei doi
detestandu-se de fapt, reciproc) qi sd actioneze impreund.

4t

in aprilie

1601, cdnd se afla la Viena pentru a primi banii ce-i fuseserd promiEi, Mihai
aflI' cd, Sigismund Bathory a revenit in Tranvilvania, iar dieta l-a ales, pentru a treia oarl
ca principe.

ln Jara RomdneascS, o parte din boierimea ce-i rSmdsese credincioasl lui Mihai (printre
care qi Buzeqtii, ce-i erau rude) se ridicd impotriva lui Simion MovilS care este alungat qi
se retrage in Moldova. Cu qtirea lui Mihai, se constituie o locotenen{d domnescd formatd
din trei boieri, in frunte cu Radu Buzescu. Acesta va conduce lupta de eliberare a Jarii

Rom6neqti impotriva trupelor polone invadatoare, qi-l va sprijini, dupd disparitia lui
Mihai, pe Radu $erban pentru a ajunge domn al Tdrii Rom6neqti.

in Transilvania,

oastea de lefegii a lui Mihai se uneqte cu cea a lui George Basta lAng6
Satu Mare qi pomesc impreund impotriva lui Sigismund Bathory. Acesta este infrdnt_la
Gordsldu la 3 august 1601 .

Invidios pe faima lui Mihai gi pe puterea ce pdrea cd-i revine, deoarece acesta intentiona
sI se indrepte spre Alba Iulia pentru a se reinstala ca principe, G. Basta decide s5-l
elimine. La 9 august 1601, este asasinat pe C6mpiaTurzii de o ceat6 de valoni. Dupd
cum gl5suiegte cronica J5rii Romdneqti << cdztt trupul lui cel frumos ca un copaciu gi-i
rdmase in pulbere aruncat >>, iar capul eroului a fost adus de comisul Radu Florescu la
mdn[stirea Dealu, de l6ng5 T6rgovigte.

Insemnltatea domniei lui Mihai Viteazul

Mihai

a inscris o pagind de glorie in lupta rom6nilor pentru eliberarea de sub dominatia


otomand qi a realizat cea dintdi unire politica a tuturor romdnilor. Cauzele pr[bugirii iui

au fost lipsa unei baze economice, sociale gi politice precum gi ostilitatea conjugatd
Imperiului Otoman, Poloniei qi Imperiul Habsburgic.

Bibliosrafie
N. Iorga, Istoria lui Mihai viteantl, vol. I-II, ed.N. Gheran, v. Iova, Bucuregti, 1979.

x x x Mihai

Viteazul. Culegere de studii, red. P. Cemovodeanu, C. Rezachevici,

Bucuregti, 1975.

xxx

Mihai viteazul in constiinta europeand,vol. I-vI, Bucuresti, lg1z-rg9o.

Ilie Corfus, Corespondenla ineditd asltpra relaliunilor intre Mihai Viteazul Si Polonia
(culese din Arhivele din VarSovia), Cetnauti, 1935.

Mihai Viteazti gi polonii, Bucureqti,


P.P.Panaitescu, Documente

1938.

privitoare la istoria tui Mihai Viteazul, Bucureqti, 1936.

x x x Istoria Romdnilor, vol. IV, Bucureqti, 2002.

42

11.

MONARHIA FEUDALA

In prima jumdtate a secolului al XVII-lea se constat6 o importantd afluire a


elementelor greco-levantine care vin in numdr mare in ldrile RomAne gi se infiltreazd in
viata politici gi economicd a ldriilor noastre. Agravatd de o fiscalitate sporitd ca urrnare a
cererilor in cregtere a otomanilor, pdtrunderea grecilor in dregdtorii qi in rAndul stdp6nilor
de pdmdnt a declanqat o putemicd impotrivire a stdrilor din Jara Rom6neasci. Acestea
reu$esc sE smulgd, in 1631, de la domnul Leon Tomga(1629-1632), grec de origine, un
hrisov consacrat de Marea Adunare a Jdrii. Prevederile acestui act urmireau sd-i scoatd
din tara pe grecii nenaturalizati qi sd readuci sub autorit atea ecleziasticd mdndstirile
stlp0nite de greci. Hrisovul din 1631 confirma dreptul Adunarii stdrilor de a-i numi pe
ierarhi Jdrd intewentia patriarhiei ecumenice. Hrisovul a constituit insd $i o < cartd, a
libertdlilor boiereqti >> (Charta libertatum), in care se prevedea neimpozabilitatea
boierilor qi intdrirea stdpdnirii lor asupra pdmdntului. De ddri erau scutiti qi preolii qi
slujitorii fapt ce a dus la solidarizarea tuturor categoriilor privilegiate impotriva
levantinilor.
Tendinla de consolidare a stdrilor s-a manifestat puternic qi in Moldova prin
lui Miron Barnovschi. El consolida imunitatea judecdtoreascd a domeniilor
boieregti gi mdndstireqti qi a acordat scutiri de obliga{ii fatd de stat tdranilor de pe
domenii.
Aqezdmdntul

12.

DOMNIILE LUI MATEI BASARAB (1632.1654) $I VASILE


LUPU (1634-1653). iMpLrNrRr CULTURALE

Aga Matei din Brdncoveni era fiul lui Danciu vomicul din BrAncoveni, unul dintre
boierii lui Mihai Yiteazul. Conducdtor al boierimii autohtone protestatare, refugiatl in
Transilvania, Matei obline tronul Tdrii Rom0neqti cu ajutorul principelui Transilvaniei
Gheorghe Rakoczi I (1630-1648). In urma victoriei de la Plumbuita, in 1632. impotriva
lui Radu Ilieq, Matei obtine domnia. Cronicarul Miron Costin il caructerizeazd aslfel pe
Matei Basarab : < bldnd, dirept, om de treabS, harrric la rdzboaie. om neinfricat, cdt poli
sd-l asemeni cu mari gi vestiti oqteni ai lumii >. El va readuce in prim plan tradilia
dinasticd qi idealurile vechii boierimi romdne.

Noul domn reugegte sd reconcilieze boierimea autohtona cu elementele levantine


impimdntenite.Vdmile gi salinele ce fuseserd arendate levantinilor sunt redate boierimii

43

_-_

romane. Fiscalitatea excesivi din vremea lui a dus insd la prlbugirea micii gospodarii
tdr5nimii libere.

Matei Basarab a pistrat bune relatii cu cei doi principi ai Transilvaniei, Gheorghe
Rakoczi I (1630-1648) qi Gheorghe Rakoczi II (1648-1660). Fiind un militar de talent,
Matei a inteles necesitatea de a intdri oastea {6rii.

in 1634, pe tronul Moldovei se urca Vasile Lupu, descendent al unei familii de


aromani din Epir.Qt{umele adevdrat era Lupu Coci. Fusese hatman qi p6rcllab de
Suceava). Era un om cult, cunoqtea autorii greci, iar Miron Costin aprecia cd << era un om
cu hire inaltd qi impirdteascS, mai mult decdt domneascd pe care nu-l incdpea Moldova >.

in timp ce Matei Basarab intelegea sd apere drepturile tdrii, Vasile Lupu,


cultiv6nd apropierea de Poarld, urmdrea intdrirea domniei in Moldova qi cresterea

autoritdlii lui in Tara Rom6neascd qi Transilvania. Acliunile politico-militare ale lui


Vasile Lupu, care puneau in primejdie securitatea statelor vecine, a dus la izolarea \ui.
Totodat6, promovarea, cu obstinatie, in dregdtorii a grecilor a nemultumit boierimea
autohtond. Populalia impovdratd de ddri, prddat5 de tdtari, asupritd de o crAnceni
fiscalitate era in pragul revoltei.
Principele Gheorghe Rakoczi II trimite un corp de oaste condus de Ioan Kemeny,
care s-a addugat gi un corp de oaste muntean condus de spltarul Diicu Buicescu,
nepotul lui Matei Basarab, pentru a-l scoate din domnie Vasile Lupu gi a-l inlocui cu
logofrtul Gheorghe $tefan.

la

Vasile Lupu se retrage l^a Hotin, apoi la Camenila de unde cere ajutor ginerelui
sau cazacul Timug Hmielnitki. in 1653, la Popricani pe Jijia oastea lui Gheorghe
$tefan
este infr6nt6, iar el se refugiazd in Tara Rom6neascd. Vasile Lupu Ei Timug Hmielnitki
pdtrund in Tara RomdneascS, lupta hotdr6toare se da la Finta (27 mai 1653), aproape de

T6rgovigte, unde Matei Basarab obline o victorie deplin6. Vasile Lupu se retrage in
Moldova, Gheorghe $tefan, cu ajutor militar muntean Ei ardelean pltrunde in Moldova
qi-l infrdnge pe Vasile Lupu la Sdrca (6 iulie 1653). Vasile Lupu fuge in Crimeea, lds6nd
Suceava sd fie aparatd de ginerele sdu Timug Hmielnitki. Acesta moare in lupta pentru
apdrarea cetatea de scaun, care capituleazdla 9 octombrie 1653.

in

Tara RomdneascS, Matei Basarab se confiunta cu rdscoala seimenilor


(mercenari) gi a dorobantilor, care cereau mdrirea de trei ori a lefurilor aqa cum le
promisese Matei Basarab inainte de lupta de la Finta. Matei Basarab moare la 9 aprilie
1654 la TdrgoviEte, qi va fi in cele din urma inmormdntat la m6ndstirea Arnota. Lui ii
uruneazd la tron Constantin $erban (C6mul). Acesta obline steag de domnie de la
Poar15.

in Moldova, lui Vasile Lupu i-a urmat la tron Gheorghe gtefan

(1653-1658).
Acesta incheie primul tratat al Moldovei cu Rusia, care_ ufina sd garunteze integritatea
teritoriald qi drepturile de autonomie ale Moldovei. in fara Rom6neascd, domnul
Constantin $erban se confiunta cu rdscoald, in plind desfEqurare, a seimenilor. in 1655,
papa Br6ncoveanu, tatal lui Constantin Br6ncoveanu, este ucis chiar in casele sale din

44

Bucureqti. Domnul fdrii RomAneqti, Constantin $erban, cere ajutor principelui Gheorghe
Rakoczi II care intervine cu 30 000 de oameni qi-i infrdnge pe seimeni la $oplea, pe
Teleajen (26 iunie 1655). ln urma victoriei de la $oplea, la Gherghila, in judelul Prahova,
s-au intdlnit Gheorghe Rakoczi II, Constantin $erban gi Gheorghe $tefan, care qi-au jurat
credila gi sprijin reciproc. Ulterior, Constantin $erban va incheia la Tdrgoviqte un nou
legdm6nt cu principele Transilvaniei, prin care se obliga sd-i pldteascd 3 000 < bani
vechi > pentru noua prietenie. TotodatS, Constantin $erban qi Gheorghe $tefan urmau sd-l
sprijine pe Gheorghe Rakoczi II sd ajungi rege al Poloniei. Acesta fiind infr6nt, toti cei
trei principi sunt maziliti de otomani (1658). A fost ultima incercare de coalizare a celor
trei principate intr-o acliune antiotomand conjugatd.

Constantin $erban este inlocuit cu Mihnea III (f658-1659). Acesta avea o


educatie aleasd, cunoqtea mai multe limbi strdine, era poet qi caligraf. Pentru a primi
domnia a pl5tit 400 000 de taleri. Constantin $erban se retrage in Transilvania. Tot in
Transilvania s-a retras qi Gheorghe $tefan dupd ce a fost inlocuit cu Gheorghe Ghica
(1658-1659). Acesta fusese anterior mare vornic ai capuchehaie a Moldovei la
Constantinopol.

in Jara Rom6neascd, Mihnea III, care avdndu-l ca model pe Mihai Viteazul gi-a
luat numele de Mihail, pentru a face rost de bani a permis rdscumpirarea satelor din
rumOnie. Cu banii oblinuli a reorganizat oastea de seimeni. A intretinut legdturi cu
popoarele din Balcani qi a tatonat posibilitatile de a incheia un tratat antiotoman cu
Venelia. La 12 septembrie 1659, incep ostilitd{ile impotriva otomanilor fiind uciqi
numeroqi negustori turci care erav prezen{i in !ar5. Cucereqte apoi Giurgiu qi Brdila gi
intentiona sd treaci Dundrea pentru a ridica la luptd popoarele din Balcani. Mihnea III
incheie un tratat de prietenie cu Gheorghe Rakoczi II. Cei doi principi decid s6-l ajute pe
Constantin $erban sd ocupe tronul Moldovei. Gheorghe Ghica se refugiazd la Tighina iar
Constantin $erban in noiembrie 1659 ajunge,^ pentru putin timp, domn al Moldovei.
Ulterior, se va retrage in Tara Rom0neascS. In decembrie 1659, pe tronul Moldovei
ajunge fiul lui Vasile Lupu, $tefini{a Lupu (1659-1661).
in Transilvania, Gheorghe Rakoczi II este infrdnt de otomani la Portile de Fier ale
Transilvaniei. Tot in Transilvania, se va retrage, infr6nt fiind pe linia Dunirii, Ei
Mihnea III, fostul domn al larii RomAnegti. Acesta va muri otrdvit la Satu Mare.

in lara Rom6neasc6, in locul lui Mihnea III, este numit Gheorghe Ghica
(1659-1660). In Transilvania, dupa moartea lui Gheorghe Rakoczi II, Dieta l-a ales ca
principe pe Ioan Kemeny (1661-1662).
in acest context de instabilitate politicS, in Tara Rom6neascS, s-a declanqat lupta
principalele
partide boiereqti pentru a deline puterea. Pe de o parle era tabdra
intre
boierilor Cantactzini, adversari ai grecilor care ocupaserd principalele dregdtorii, tabard
condus6 de postelnicul Constantin Cantacuzino, tatdl viitorului staolnic Constantin
Cantacuzino. Cealaltd tabard, a boierilor Bdleni, sustindtori ai elementelor grecolevantine, era condusd de Stroe Leurdeanu.

45

---!

Domnitorul Gheorghe Ghica, bdnuind cd postelnicul Constantin Cantaclztno ar


unelti pentru a-l pune pe tronul firii Romdneqti pe fiul siu $erban, va porunci asasinarea
postelnicului. Acesta este spAnzurat la mdndstirea Snagov. Cel care va duce porunca
domneascd la indeplinire va fi marele boier Stroe Leurdeanu. Ulterior, in timpul domniei
lui Antonie Voda din Popesti (1669-1672), domn pus de Cantacuzini, Stroe Leurdeanu
este judecat qi gdsit vinovat de moaftea postelnicului. Condamnat la moarle, este iertat de
jupani{a Elina, solia postelnicului Constantin Cantacuzino.

Biblioerafie
D. Cantemir, Descriptio Moldavie, trad. Gh. Gu{u, Bucureqti, 1973.

Miron Costin, Letopiselul

ldrii Moldovei

de la Aaron vodci incoace, in Opere,I, ed.crt.

P.P.Panaitescu, Bucureqti, I 965.

Trebici V., Ghinoiu I., Demografie Si etnografie, Bucureqti, 1986.

Vlad Matei, Colonizctrea rurald

in Tara RomAneascd Si Moldova (sec. W-WIII),

BucureEti, 1973.
Olteanu $t., $erban C., MeSteSugurile din
Bucureqti, 1969.

lara

Romaneascii Si Moldova

in evul mediu,

Cernovodeanu P., Societatea romdneascd vdzutd de ciiliitorii striiini ( sec.


Bucuregti, 1973.

W-WIII),

Cernovodeanu P., Binder P., Cavalerii Apocalipsului. Calamitiitile naturale din trecutul
Rorudniei (pdnd la I 800), Bucureqti, 1981 .

Gonta Al., Legdtttrile economice dintre Moldova

si

Transilvonia in sec. XIil-WII,

Bucuregti, 1989.

N. Iorga, Istoria comertului romdnesc, in Opere economice, Bucureqti, 1982, p.562-637 .


Iolanda Micu, Radu Lungt, Domeniul lui Matei Basarab, in < Revista de istorie )), 1.35,
1982, nr.l2, p.1313 -1329 .

N. Stoicescu, Matei Bctsctrab, Bucureqti, 1988.


Constantin $erban, Bucureqti, 1 990.

C. $erban, Vctsile Lupu. Domn ctl Moldovei ( !643-1653l, Bucureqti, 1988.


Iolanda Jighiliu, Domeniul
Bucureqti, 1989, p.7 4-94.

lui Constantin Brancoveanu,invol. Constantin Brancoveanu,

Boierimea din lara Romdneascd (sec. XIV-XVII). Componentii Si evolulie


structurald, in < Revista istoricd >>, nr.2, 1991.

46

Societate Si mentalitate in
Bucuregti, 1997.

xxx Istoria Romdniez,

lara

Romdneascd Si Moldova (sec.W-XVII),

Bucuregti, 1998.

Umanismul rominesc

in secolul al XVI-lea, in Principatele Romdne se cristalizeazd, principalele


caracteristici ale umanismului, in timp ce in Transilvania umanismul tdrzlt se
intrepitrunde cu influentele barocului central european.
Sporesc contactele cu mediile de

culturi strdine prin qcolile misiunilor catolice,

franciscane gi iezuite. Tineri din fdrile Romdne studiazd la colegiile poloneze (Grigore
qi Miron Costin) sau la universitatea din Padova (stolnicul Constantin
Cantactzino), precum gi inalta gcoald a patriarhiei ecumenice de la Constantinopol
(Dimitrie Cantemir).

Ureche

in Transilvania, unde Reforma

in special cei
maghiari, se indreptau spre universitdlile din !6rile de Jos (Utrecht, Leyda), in timp ce
luteranii frecventau universitdtile germane. Astfel, in spaliul Tdrilor RomAne se inti.lneqte
o diversitate de curente culturale, venite din sfera Reformei qi Contrareformei sau din
c6qtigase numeroqi adepti, studentii,

lumea ortodoxiei constantinopolitane gi kieviene.

Se infiin{eazd acum Academiile domnegti din Bucureqti (1690) qi Iaqi (1707).


Aceste institulii de invdlEmdnt superior au fost precedate de un inv6!6m6nt la nivel de
colegiu, la mijlocul veacului al XVII-lea, in timpul domniilor lui Matei Basarab qi Vasile
Lupu.

Noile aqez6minte, datoriti programei de invSfdmdnt, a prestigiului profesorilor qi a


funcliei qi poziliei lor in societatea sud-est europeanS, fac din Tirile Rom6ne centre de
iradiere a filosofiei neoaristotelice gi in genere a gdndirii umaniste bazatd pe clasicismul
greco-latin.

in

secolul

XVII,

creqte numdrul qtiutorilor de carte, dovadd numdrul mare al

manuscriselor pdstrate, a scrisorilor qi insemn6rilor de cafte. in aceastd epocd, tipiriturile


depdqesc cadrul bisericii. Cartea, fiind incS foarte scumpd, este cumpdratS de comunitdti,
de clerici dar qi de laici fapt care atestd progresul qi pretuirea scrisului Ei cititului in
societate. $colile mlndstireqti continud sd fie centre de difuzare a gtiin{ei de carte. Secolul
al XVII-lea a marcat triumful limbii romdne in cancelaria domneascd si in bisericd.

in Transilvania, continud si func{ioneze qcolile infiinlate inci din secolul anterior,


in vremea Reformei. Dintre acestea amintim: Colegiul de la Bragov, cel de la Alba Iulia
(1622), Ecoala de la OriEtie.

47

Caracterul multiconfesional al celor trei fdri Rom6ne a dus la asimilarea ideilor


culturii postbizantine, ale Reformei gi Contrarefotmei, ale umanismului tdrziu sau
barocului.

Tiparul

se dezvoltd sub patronajul domnesc

in lara

Romdneascd qi Moldova qi

princiar in Transilvania.
Se stabilesc contacte cu impoftante centre tipografice precum cel orlodox de la
Kiev, sau cu tipografiile de la Vene{ia qi din Jirile de Jos. Astfel, in Olanda se
perfeclione azdinmegtequgul tiparului Mihail $tefan, cel mai bun ucenic al mitropolitului
l6rii Rom6neqti Antim Ivireanu, care va fi ulterior trimis, de cdtre inaltul ierarh, in lara sa
de origine, Georgia (Gruzia), pentru a infiinta acolo prima tiparni{d.

cirlile cu conlint laic, juridic, istoric, filosofic qi moral. Acum se


alcdtuiesc primele biblioteci particulare precum cea a lui Udrigte Ndsturel, invdlatul
cumnat al lui Matei Basarab, a stolnicului Constantin Cantactzino, a lui Constantin
Se inmullesc

Br6ncoveanu sau a Mavrocordatilor.

Istoriosrafia este principalul domeniu al activitdlii intelectuale. Are loc evolu{ia


de la scrierea cronicilor de curte de tip medieval spre istorio grafia modernS. Principalii
reprezentanli ai acestui domeniu sunt Grigore Ureche, Miron Costin qi stolnicul
Constantin Cantacuzino. in operele lor, ei aqeazd istoria rom0nilor pebaza originii latine
a poporului rom6n. Scrierile istorice sunt racordate la modelul istoriografic umanist,
reionstituind trecutul cu sentimentul responsabil al istoricului militant. Exponentul cel
mai str6lucit al spiritului cultivat, atdtla valorile Orientului c6t qi cu cele ale Occidentului
este Dimitrie Cantemir.
Literatura juridicd. ln secolul al XVII-lea se tipbresc cele dintAi pravile in limba
romdnS, atestdnd influenlele care se exercitau in plan juridic la nivel european. Astfel, se
tiparesc : - Pravila de la Govora (1640)

-Cartea romdneascii de invdydturd sau Pravila


tip[ritd la Iaqi

lui

Vasile Lupu (1646)

-indreptarea legii (1652) tipnritd la T6rgoviqte

in Transilvania sunt publicate doud mari coleclii de legi

-Approb atae Cons titr.ttiones Regni Trans i lvaniae (1653)

-Compilatae Constitutiones (1669)


Ambele coleclii conlin legisla{ia dietald de la constituirea Principatulurpdndlazi.
Opera juridica a secolului al XVII-lea marcheazd un proces de modernizare a
statului qi totodatd o concordanli cu cerintele societilii care, prin norrne juridice, tinde s5
impund controlul autoritAli centrale asupra autoritdlii feudalilor.

48

lucririlor in limba
precum
Varlaam al
a
mitropolitului
poporului, are loc qi reac{ia cdrturarilor romAni
Moldovei. Pe l6ngi Cazania sa:u Cartea romaneascd de inviiliinrrd (1643), inaltul ierarh
scrie qi prima lucrare polemicd, din literatura romAnS, Rdspuns la Catehismul calvinesc
(1645) prin care combate, punct cu punct, invdldturile Reformei. Ideea de unitate
lingvisticd a tuturor rom0nilor, care era exprimatd qi in Cartea romaneascd de invdldnrd
a lui Varlaam este prezentd qi in Predoslovia (prefala) lui Simion $tefan la Noul
Testament de la Bdlgrad (1648).
Sub imboldul Reformei din Transilvania, care a generat aparilia

Traducerile. Veacul al XVII-lea aduce in prim plan o noud categorie, cea a


traducdtorilor. Se transpun in limba rom6nd operele cele mai importante ale autorilor
greci precum Ei cele ale pdrinlilor bisericii. Cdrturari de seam6 precum Nicolae Milescu,
fra{ii Radu gi $erban Greceanu, precum qi stolnicul Constantin Cantactzino, printr-un
efort conjugat, au tradus in limba rom6nd Biblia, in 1688, (cunoscuti qi sub numele de
Biblia lui $erban Cantacuzino sau Biblia de la Bucureqti).

Tot acum apar gi primele versificalii in limba

romdnS. Astfel, mitropolitul


polonez, scrie Psaltirect in
barocului
influenlat
de
sensibilitatea
Moldovei Dosoftei,
versuri, devenind astfel primul poet rom6n.

O adevaratd operd de edificare morald o desfbqoari mitropolitul fdrii Rominegti


Antim Ivireanu, care prin Didahiile (predicile) sale incearca sd indrepte moral societatea
pe care o pistorea.

o ampld dezvoltare. Este perioada


geniului
creator rom6nesc.
brAncovenesc, chintesenla a
Arhitectura cunoaqte

in

care apare stilul

La mijlocul veacului, Matei Basarab qi Vasile Lupu vor desfEqura un amplu


patronaj cultural, inclusiv in domeniul arhitecturii. Matei Basarab, prin numdrul
aqez6mintelor construite sau refEcute poate fi considerat cel mai mare ctitor al J5rii
Romdneqti. La r6ndul sdu, Vasile Lupu reface numeroase manastiri qi inalta capodoperd
arhitecturii moldoveneqti de la mijlocul veacului al XVII-lea, mdndstirea Trei Ierarhi din
Iaqi.

Sfdrqitul veacului XVII qi inceputul celui urmitor a fost marcat in fara


Rom6neascd de activitatea lui $erban Cantacuzino, Mihai Cantacuzino gi Constantin
Brincoveanu.

gerban Cantacuzino (domn

al !6rii

Rom6negti intre 1678-1688)

va inalla

frumoasd mdndstire Cotroceni pe care o va inzestra cu numeroase proprietdfi. Fratele siu,

Mihai Cantacuzino, mare spdtar, va construi biserica Fundenii Doamnei,

mSndstirea

Collea (in Bucureqti) qi spitalul Collea, precum qi mdnistirea Sinaia unde a pictat vestitul
z\grav P6rvu Mutu.
Perioada de apogeu a arhitecturii secolului XVII este marcatd de realizarile lui
Constantin Brdncoveanu (1688-1714). Acesta construieste pentru familia sa palatele de la
Doiceqti, Potlogi (1698) qi Mogoqoaia (1702) precum qi minlstirile Sfdntul Gheorghe
Nou din Bucureqti qi mdndstirea Hurezi (ud. VAlcea).
49

Muzica psalticd a cunoscut o ampld dezvoltare. Pe l6ngd mai vechile qcoli de la


mdndstirea Putna (Moldova) sau din Bucureqti de la biserica Sfdntul Gheorghe Vechi qi
minbstirea Coltea, a inflorit qcoala de c6ntdri religioase de la mitropolia din BucureEti.
Dupd pdtrunderea limbii rom0ne in bisericS, are loc acum qi romanirea muzicii religioase.
in 1713, Filothei "s6n agai Jipei", protopsaltul mitropoliei, alcdtuieqte o Psaltichie (carte
de muzicl religioasd) prin care mtzica psalticd este transpusd in limba rom6nS. Se
incheia astfel un proces amplu qi complex, inceput de la mijlocul veacului XVII, de
introducere a limbii romdne in bisericS.

Biblioerafie
Nieolae Carlojan, Istoria literaturii romdne vechi, Bucureqti, 1980.

Mihai
Virgil

Berza, Pentru o istorie a vechii culturi romdneqti, Bucureqti, 1974.


C6ndea, Ratiunea dominantd, 1979.

Nicolae Manolescu,Istorio criticd a literaturii romdne, Bucureqti, 1997.

Mircea Picurariu, Legdturile Bisericii Ortodoxe Romdne din Transilvania cu Tara


Romdneascd Si Moldova in secolele XVI-WIII, Sibiu, 1968.
Dumitru Stdniloaie, Viala Si inviitiiturile ffintului Grigore Palama, Bucuregti, 1993.

* * * Romdnii in reinnoirea isihastii,Iaqi,

1997

Evdochimov, Arta icoanei, o teologie a.frumusetii, Bucuresti,1992.

xxx Istoria Romdniei, Bucureqti,

1998.

$tefan $tefrnescu, Istoria romanilor. De la Mihai Viteazul la Constantin Brdncoveanu,


Bucuresti, Ed. Universitdtii din Bucuregti, 1996.

50

RoMAxE ix rrivrpur, LUI coNSTANTIN


^'
BRIINCOVEANU $I A CANTEMIRE$TILOR IN MOLDOVA.
iNruonrREA cuLTURATA e rAnnoR RoMANE iN EPocA
13. TARTLE

BRANCOV,NXBESCA

Restabilirea controlului otoman in fdrile RomAne, dupd inlocuirea celor trei


principi Gheorghe $tefan, Mihnea III si Gheorghe Rakoczi II a dus la reactivarea politicii
otomane spre Europa centrald qi rdsdriteanS. Dupd incheierea rdzboiului cu Venelia prin
ocuparea Cretei (1669), otomanii gi-au concentrat atentia spre nord, purldnd un rdzboi cu
Polonia (1672-1676) in cursul cdruia au cucerit Podolia cu cetatea Camenila,
completdndu-se astfel reteaua prin care puteau controla Jarile RomAne.

in 1683, otomanii

?r atacd pe habsburgi incercAnd sd cucereascd Viena. Acest


lucru a dus la declanqarea unui rdzboi de propo(ii la care au mai parlicipat Polonia,
Vene{ia qi Rusia. infr6ngerea otomanilor a marcat inceputul reculului teritorial al
Imperiului in Europa.

Urmdrile restabilirii controlului otoman qi al angrendrii Jdrilor Rom6ne in


conflictele declangate de Poarta au fost multiple. Astfel, Jara Rom0neascd gi Moldova
revin la domnii relativ scurte, dependente de bunivoinla conducdtorilor otomani. De
asemenea, conflictele dintre partidele boiereqti, deosebit de acute, au fost gi ele legate
intr-o mare mdsurd de grupdrile de interese gi facliunile existente la Constantinopol.
Sporesc, totodatS, cererile de susfinere materiald directi a eforturilor de rdzboi ale
Imperiului otoman. Astfel, Jarile Romdne au fost solicitate imperativ si contribuie la
campaniile otomane cu trupe, cu salahori, materiale gi provizii. Aceste cereri care
presupunea gi deplasarea la mari distanle a pus la grea incercare organizarea militari
tradilionalS a Jdrilor Rom0ne. Rdzboaiele din ultimile trei decenii ale secolului XVII au
afectat, in mod diferit, cele trei state romdneqti. Consecinla cea mai durabild a acestor
rdzboaie a fost ocuparea Transilvaniei de cdtre Imperiul habsburgic. infrdngerea oqtilor
otomane de cltre armatele austro-polone sub zidurile Vienei (1683) a dat semnalul unei

viguroase contraofensive cregtine, cdreia otomanii cu greu i-au fEcut fa!a. In timp ce
polonii sufereau un e$ec in incercarea de a ocupa Moldova, habsburgii au obtinut
suprema{ia in Ungaria qi apoi, in toamna anului 1687, pdtrund ?n Transilvania pe care au
ocupat-o de facto. Contraofensivele otomane din anii 1690-1691 gi 1695-1697 nu au avut
succes, astfel incAt prin tratatul de pace de la Karlowitz din ianuarie 1699 Poarta s-a vdzut
silita sd recunoascd stdp6nirea habsburgilor asupra Ungariei qi Transilvaniei (stdp6nire
care va dura pana in 191 8).

Moldova trecea printr-o crizd cvasigenerali. Dupd 1672 e transformatd in teatru


de rdzboi intre polonezi qi otomani. S-a addugat criza politicd provocatd de trecerea
domnitorului $tefan Petriceicu de partea polonilor, in ajunul bdt6liei de la Hotin (1673).
Acest fapt a determinat Poafta sd adopte o linie politicd mai durd. Astfel, a fost instalat un
domn ( grec > Dumitragco Cantacuzino (1673 ; 1674-1675 ; 1684-1685) legat foarte
puternic de cercurile de interese de la Istanbul. Aldturi de el au fost ldsate in tari trupe

51

fi putut fi folosite ca puncte de


Cantacuzino a adoptat o
Dumitrasco
antiotomane.
ridicari
rezistenld in cazul unei noi
politici fiscald antiboiereascd qi a inceract sdreahzeze un recensdmAnt al contribuabililor'
Acest regim < protofanariot > a durat pdnd in 1685 c6nd a equat din cauza crizei generale
in care se zbitea Moldova. Ulterior, dupd infr0ngerea de sub zidurile Vienei, Imperiul
otoman trecind in defensiva ayea nevoie de colaborarea boierimii moldovene. Poarta
avea nevoie de colaborarea ei qi pentru a organiza rezistenla militard antipolond. De
aceea, a numit un domn pdm6ntean, pe Constantin Cantemir (1685-1693), tradi{ionalist
qi bun militar.
tdtare de ocupatie qi au fost demantelate cetdlile care ar

lnfrAngerile suferite de otomani au generat speranta intr-o iminent[ eliberare.


Aceste speranle au fost legate de diverse mari puteri creqtine din zond. Din punct de
vedere cronologic, primele nddejdi s-au indreptat spre Polonia. Victoriile hatmanului qi
apoi, din 1674, ale regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) la Hotin (1673) qi Viena (1683)
pdreau sd indreptSleascd sperantele in capacitatea ei mi1itar6. In plus Polonia era un
model qi pentru boierimea romdni, mai ales pentru cea din Moldova care, in planul
politicii interne, dorea sd limiteze puterea domneasci in propriul ei avantaj.
O alternativd antiotomand, mult mai credibilS, o reprezenta Imperiul habsburgic.
in toamna anului 1687, acesta ocupd Transilvania qi reusesc sa men{ind aceastd ocupa{ie
cdteva secole. Jocul politic brutal al habsburgilor in Transilvania, ofensiva accenfuatd a
bisericii catolice, au reprezentat aveftismente serioase cu privire la tendinlele autoritare qi
expansioniste ale Vienei. in acest context, factorii politici munteni au optat, dupd unele
ezitdrr ale lui $erban Cantacuzino, pentru pdstrarea legdturilor cu Poafta qi respingerea
trupelor habsburgice, care pdtrunseserd in Jara Rom6neascd in 1689. Ulterior, deqi
Constantin Brdncoveanu (1688-1714) a cdutat sd intrelind relalii bune cu autoritdlile de
la Viena, el nu a mai mizat pe habsburgi ca putere eliberatoare de sub dominatia
otomanS.

De altfel, in ultimii ani ai secolului XVII, rela{iile Principatelor

rom6neEti

extracarpatice cu habsburgii au fost tensionate suplimentar de prozelitismul catolic al


Vienei. Aceasta a reugit sd determine o mare parle a clerului ofiodox din Transilvania sd
adere la Unirea cu Roma, optiune condamnatl vehement de lara RomAneasc6.

Dacd Polonia se dovedea incapabild de a fi eliberatoarea doritS, iar habsburgii


erau indeziradili din cauza expansionismului politic qi a exclusivismului religios, ultimii
ani ai secolului XVII au adus in prim plan o noud mare putere politicd de care se legau
acum sperantele romdnilor : Rusia.
Speranfele lor erau qi mai indreptdlite dupd victoria larului Petru I (1689-1725) la
Poltava asupra suedezilor (1709) Ei dupa declangarea rdzboiului otomano-rus ca urrnare a
refugiului regelui Carol XII al Suediei la Tighina (Bender) sub protec{ie otomanS. O

intreaga exaltare a eliberarii a cuprins intreaga lume ortodoxd aflati sub dominatie
otomand.

in Jara

RomAneascd, domnitorul Constantin Br6ncoveanu a reuqit sd-gi p6streze

autoritatea qi singele rece, neldsindu-se influenlat de cererile mitropolitului Antim

52

I-

Ivireanul qi ale majoritatii boierilor de a se aldtura fEliq 1arului (cu care, de altfel,
intre{inea o activd corespondenld secretd). Aceastd prevedere a sa nu l-a ferit insi de actul
spdtarului Toma Cantaatzino care, in fruntea unei pdrti a ogtirii, a trecut de partea ruqilor
atac6nd Brdila.

Dimitrie Cantemir (1710-17ll), domnitorul Moldovei, prevdzdtor, qi-a

asigurat
Petru
cel
cu
la
13
aprilie
pe
l-a
incheiat
care
unele avantaje prin tratatul de la Lutk,
Mare. Prin acest tratat, {arul garanta independenla gi suveranitatea Moldovei in vechile ei
grani{e ; forma de guverndmdnt a !6rii urma sd fie monarhia absolutd, ereditard in familia

lTll

Cantemir ; in caz de necesitate, taru1 se angaja sd-i asigure lui Dimitrie


Cantemir qi familiei sale azil politic in Rusia. Asigurat, in utma acestui tratat, Cantemir
trece fr{iq de partea ruqilor. infr0ngerea suferitd de trupele ruseqti, la Stdnileqti pe Prut, il
va obliga pe Cantemir sd plece in exil in Rusia.

lui Dimitrie

in Jara Romineascd, $erban Cantacuzino a oblinut, cu mari cheltuieli qi cu

sprijin de la marele vizir Kara Mustafa, tronul in decembrie 1678. De la inceput, s-a
decis sd ia mdsuri pentru a-qi consolida puterea. Astfel, rivalii Cantaatzinilor, Bdlenii, au
pribegit in mare parte in Moldova. Unii dintre partizanh lor, precum marele vornic Hrizea
Popescu, tatdl cronicarului Radu Popescu, a cdzut victima rdzbundrii noului domn, fiind
tras in teapd in martie 1686. In 1688, $ertan Cantacuzino incheie diferendul cu boierii
B6leni, cdsdtorindu-qi fiica, pe Smaranda, cu Grigore B6leanu, nepotul lui Stroe
Leurdeanu. in 1683, $erban Cantactzino este obligat, de cltre otomani, sd parlicipe la
asediul Vienei, dar in secret va spriji pe creqtini.
Prin tratative tainice duse cu habsburgii, lui $erban Cantacuzino i se recunoaste,
in 1688, dreptul ereditar la domnie, titlul de baron al Imperiului habsburgic qi se promitea
un ajutor militar de 6 000 de oqteni pentru a lupta cu otomanii. Imperialii cereau in
schimb plata unei ddri de 75 000 de taleri. Pentru a-l obliga pe $erban sd se alSture
imperialilor, generalul Veterani trece cu trupe din Transilvania, prin Banat, in lara
RomfineascS. Face un popas la Craiova qi apoi se indreaptd spre C0mpulung. Domnul
Tdrii Rom6negti este nevoit sd aprovizioneze 12 regimente din oastea generalului
Veterani gi trimite o solie la Viena pentru tratative. Intervine insd moartea lui $erban
Cantacuzino, care este otrdvit. Urmaqul sdu la tron, Constantin Brdncoveanu? a reinnoit
mandatul soliei. La 30 ianuarie 1689, Tara Rom6neascd este inchinatd in secret
imperialilor. Aceasta inchinare nu a devenit insd efectivd, pentru ca turcii nu au fost
infrAnti, dar va contribui la reglementarea relaliilor cu noul domn al Jdrii Rom6neEti.

Cu domnul Moldovei, Constantin Cantemir, $erban Cantacuzino avusese relalii


tensionate. Ele s-au accentuat in timpul lui Constantin Brdncoveanu. Moldova era sfdqiatd
de rivalitdlile dintre cele dou6 grupdri boiereqti adverse Rusetegtii qi Costinegtii. Marele
boier Velicico Costin, aatzat cd ar fi pus la cale un complot impotriva domnului, este
ucis in 1691. Tot atunci este asasinat, frrd a f,t vinovat de ceva, gi fratele lui Velicico,
cronicarul Miron Costin, ridicat de la moqia sa Barbogi, unde tocmai se pregdtea si-qi

53

inmormdnteze solia. in 1693, Constantin Cantemir, in vdrsta de 84 de ani, *oare. li


trrneazd la tron pentru cAteva sdptdmAni fiul sdu Dimitrie Cantemir, inlocuit apoi cu
Constantin Duca (1693-1695). Acesta era ginerele lui Constantin Br0ncoveanu, in utma
c6sdtoriei cu Maria. fiica acestuia. Tdndrul Duca va domni sub puternica influenld a
socrului sau, domnul T6rii Rom6neqti. in 1695 este mazilit gi pleacb la Constantinopol.
Pe tronul Moldovei se urca Antioh Cantemir (1695-1700), fiul cel mare al lui
Constantin Cantemir. Fratele sdu, Dimitrie, se va cdsdtori cu Casandra, fata lui $erban
Cantacuzino, fapt ce va genera o accentuat6 rivalitate intre el gi Constantin Br6ncoveanu.
in 1700-1703, pe tronul Moldovei revine Constantin Duca. Acesta impune o fiscalitate
excesivd, fapt ce va duce la <spargerea> t6rii. in 1710, pe tronul Moldovei se urc6
Dimitrie Cantemir.

in Jara RomdneascS, domnitorul Constantin Brdncoveanu s-a dovedit a fi un real


talent diplomatic. Va qti sd foloseasc6 cronistica qi imaginea de for public ca principale
mijloace de propagandd (de altfel, in secolul XVII, apare qi acest tetmen). In politica
extern6, va adopta o atitudine de echilibru, ardt6nd fidelitate aparentd fa!6 de otomani ;
circumspec{ie fa{d de imperiali qi prudentd fa}a de < ajutorul rus >.
incercdrilor habsburgilor, din 1689, a de a se instdpAni qi in lara Romdneasc5,
le-a raspuns cu pdtrunderea in Transilvania, in 1690, a unor contingente rom6neqti,
otomane qi tdtare. La Zdrneqtr, l6nga Braqov, la 1 1 august 1690, habsburgii au suferit o
grea infrdngere, generalul Heissler a cdzut prizonier, aga Constantin BdlSceanu, ginerele
lui $erban Cantaatzino, care avea qi grad de colonel in armata imperialS este ucis in
lupta. Capul lui va sta mult timp in parii gardului curlii domnegti de la Bucuregti.

in

,ra.u anului 1697, Constantin Br6ncoveanu a inceput demersul pentru a

se

apropia de Rusia. in acest scop, trimite la Moscova pe Gheorghe Castriota cu solicitarea


de a fi luat sub ocrotirea farului. In decembrie 1700, sosea la Moscova primul < rezident >
al f6rii Rom6neqti (primul agent diplomatic permanent Panaiot din Rhodos). In acelaqi
an, Constantin Brancoveanu a fost decorat, de larul Petru I, cu ordinul < Sf. Andrei >.

DupI victoria ruqilor de la Poltava (1709) se incheie un tratat de aliantd intre


Petru I qi Constantin Brdncoveanu, in vederea unei acliuni comune antiotomane. Prin
acest tratat, BrAncoveanu se obliga sb treacd fElis de paftea Rusiei in momentul in care
trupele ruseqti ar fi pdtruns pe teritoriul Jdrii Romdneqti ; domnul romdn se mai angaja sd
riscoale pe s6rbi qi bulgari ; sd strdngi o oaste de 30 000 de oameni qi sd aprovizioneze
arrnatarusd cu cele necesare. La r0ndul s[u, tarul ii recunoqtea domnia pe viatd qi-i oferea
ocrotire.
infr6.ngerea de la Stdnileqti, precum qi relaliile lui BrAncoveanu cu Rusia, vor
constitui unele din catzele ciderii lui Constantin BrAncoveanu.

54

I
I

Bibliografie
Dimitrie cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucureqti, 1973,400 p.
a Cantautzinilor. ed'
------ scurtd povestire despre stdrpirea famiilor ltti Brancoveanu si
Paul Cernorod"u.t, 9i Emil Lazea, Bucureqti, 7995, 717 p'
Nicolae costin, Letopiselul
la l7I l,Iaqi, 1976,347 P.

ldrii Moldovei de la zidirea

lumii pand la 1601 si de la 1709

ed' C'
Del Chiaro Anton Maria, Istoria revolutiilor moderne ale Tiirii RomdneSti,
Boroianu. Bucuresti, 1971.
turceSti (1601Tahsin Gemil, Relaliile ldrilor Romdne cu Poarta otomana in documente
l7I2), Bucureqti, 1984, 523 P.

Virgil

Candea, Stolnicttl

printre contemporani, Bucureqti, 1971'

179 p'

1982' 333 p'


Radu Cioba rru, Pe trmele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucureqti'

***

Bucureqti,
Constantin BrdncoveanL.r (coord. Fl. Constantiniu gi P. Cernovodeanu),
1989,285 p.

paul Cernovodeanu

in vdltoarea

primejdiilor, Buctreqti, 1987, 170 p.

la Mihai viteazul la constantin Brdncoveunu,


$tefan $tefrnescu, Istoriq romanilor.De
liucuresti, Ed. Universitatii din Bucuresti, 1996'

vol' 2 cap' 6
Rdzvan Theodorescu, Civilizatia romdnilor intre medieval Si modern,
Bucureqti,
(Deceniile br6ncoveneqti intre inovalia cantacuzind gi istorismul basarabesc),
1987,p. 63-117.

xxx

Istoria Romdniei, Bucureqti, 1998'

55

14. REGTMUL HABSBURGIC. BISERICA UNTTA CU

ROMA

(BrsERrcA GRECO-CATOLICA)

Evenimentele politice gi militare din secolul al XVIII-1ea au antrenat spatial


rom6nesc in procese de anvergurd europeand. Expansiunea Imperiului habsburgic,
afirmarea Imperiului rus gi rivalitatea austro-polono, pe fundalul declinului Imperiului
otoman, vor ionferi acestui veac semnificalii speciale, cu profunde inrduriri 9i in spa{iul
romdnesc.

Imperiul habsburgic cunogtea un amplu proces de refotme. Acestea s-au rlsfr6nt


gi asupra Principatului Transilvaniei, ce fusese cucerit qi inclus in Imperiu in urma pdcii
de la karlowitz (1699). De asemenea, au influentat dezvoltarea Olteniei (1719-1739) qi
Bucovinei (1715), teritorii ce intraserd 9i ele sub stdpdnirea austriacS.
Includerea acestor teritorii in Imperiu a fost insolitd qi de o viguroasd acliune a
Contrareformei (sau Reformei catolice) promovati de qi de Viena. Prin restaurarea
catolicismului qi unirea confesionald a unor romdni cu biserica Romei, se va modifica
peisajul confesional qi cultural al acestor teritorii. Unirea qi spiritul Reformei catolice au
iontribuit la institutionalizarea confesiunii greco-catolice. TotodatS, a petmis formarea
unei elite culturale datorate initiativei episcopului unit Inochentie Micu continuatd de
epicopii Petru Pavel Aaron gi Grigore Maior.
Contactul cu iluminismul central european va constitui un element favorizant in
aparilia qi dezvoltarea, gi aici, a unui iluminism erudit, care va stalabaza unei ample

miqcdri culturale orientatd

tot mai

hotdr6t, spre sfArgitul secolului

XVIII,

spre

emanciparea politicd a naliunii romAne.

La r6ndul lor, fara Rom6neascd gi Moldova, aflate sub dominatia otomand


accentuatd de regimul fanariot, instalat in 1711 in Moldova gi 1716 in lara Romdneacsd,
cunosc Ai ele un proces de reformd.

Noile regimuri au trecut la reinnoirea institutiilor statului, la efectuarea unor


reforme sociale, care au culminat cu desfiintarea dependen{ei personale, ceea ce a
insemnat un pas spre modernitate.

tn Principatele dundrene, umanismul din secolul al XVII-lea a fost prelungit de un


luminism favoizat de reforrnismul fanariot. Adiacent, miqcarea religioasi paisianS,
dezvoltat[ in jurul personalitatii stare{ului Paisie velicikovschi, va promova valorile
patristice necesare reformdrii vielii religioase a rom6nilor.

Elita boiereasc[ se va orienta spre afirmarea, pe calea memoriilor, dorinlei de


rec6qtigare a independenfei. in acest sens, vor inainta memorii cStre toate marile puteri,
prin care vor argumenta dreptul lor la independenld.

56

il

Secolul luminilor a fost, pentru cele trei Jdri RomAne, secolul afinndrii conqtiinlei
na{ionale.

UNIREA CU BISERICA ROMEI

Atragerea rominilor la catolicism s-a fEcut conforln unor planuri vaste ale
Contrareformei in spatiul sud-est european, folosindu-se modalitilile de atragere_ sugerate
de Congregatio de iropaganda Fide. Din acestea nu lipseau promisiunile de ordin social
celelalte religii (confesiuni) recepte
9i politic pi..u- : egalitatea in drepturi a unililor cu
(u"".ptut4, dreptul de a accede la dregitorii, dreptul de instruire in qcolile latine ale
Europei Centrale.

La 7 octombrie 1698, Anastasie Anghel, care fusese anterior uns mitropolit la


Bucuregti, convoaca Sinodul. Prin semndturile a 38 de protopopi se declara unirea cu
Biserica Romei, cu condilia acorddrii preolimii unite a aceloragi privilegii ca qi preolilor
catolici. Canonic, Biserica Unitd recunoqtea primatul papei qi depindea canonic de Roma.
in schimb, nimic din slujbele, sdrbdtorile, posturile Ei ritualurile Bisericii Ortodoxe nu
trebuia sd se schimbe. Anastasie Anghel va deveni primul episcop unit Ei consilier
imperial.
C6nd s-a semnat pacea de la Karlowitz(14 februarie 1699), in aceeaqi zi s-a emis
qi o Diplomd Leopoldind, princare se recunoqtea unirea cu Roma gi se garanta celor uniti
privilegiile qi protec{ia oficial5.

duce tratative la Viena. in urma acestora se emite a doua


Diplomii Leopoldinii a unirii, care cuprindea revendicdrile clerului rom0n unit : egalitatea
in privinla privilegiilor, scutirilor qi prerogativelor de care se bucura qi clerul catolic. Se
sofcita scutirea preolilor de d6ri, de vdmi, de dijme asemenea nobililor larii qi garantarea
integrdrii mirenilor uniqi in stdrile recunoscute, ca qi catolicii. Actele episcopului urrnau
sd fie vizate de un teolog iezutt, care trebuia si vegheze qi asupra pdstrdrii puritatii
dogmei. Se elimina din slujba numele patriarhului ecumanic de la Constantinopol 9i se
introduce numele papei.

in 1701, Anastasie

Se

infiinteati gcoli unite la Alba lulia, Haleg gi Fdgdrag, pun6ndu-se bazele unui

amplu program de emancipare a romanilor, in cadru ecleziastic.

Unirea a creat astfel un cadru propice pentru afitmarea politicl qi culturald,


contribuind la procesul de modemizare qi racordare la valorile europene a spa{iului
rominesc. Prin ea, s-a putut afirma conqtiinla de sine a romAnilor, care va aYea efecte
importante la sfdrqitul secolului XVIII prin migcarea de emancipare politicd qi cultural5.
Dupd rdzboiul austro-turc, incheiat prin pacea de la Passarowrtz (1718), Oltenia qi
Banatul sunt incluse in Imperiul habsburgic. In 1739,pnnpacea de la Belgrad, Oltenia va
reveni la ! ara Rom6neasci.
57

Regimul habsburgic in teritoriile locuite de romini

intdrirea absolutismului sub domnia impdratului Iosif I (1705-1711), a Mariei


Tereza (1740-1780) qi a lui Iosif II (1780-1790), s-abazat 9i pe atragerea nobilimii locale
la guvernarea provinciilor precum qi la numirea in funcfii centrale.
Sub impdratul Iosif I, episcopia greco-catolicd este transferatd de la Alba Iulia la
Figdraq gi apoi la Blaj, care ya deveni centrul bisericii greco-catolice.

impdrdteasa Maria Tereza a iniliat o serie de reforme financiare, judiciare,


urmdrind i.pu.a..u problemelor administrative de justitie, precum qi o refomd a armatei,
toate acestea insumate vor pune bazele organizdii statului modern. In timpul ei, prin
politica gcolard stipulata pin Ratio Educationis (1777), paralel cu sporirea relelei qcolare
rurale qi a instrucliei preofilor, se formeazd gi o elitd intelectualS instruitd in marile
universit6li catolice, la Roma sau Viena, care va milita apoi in direclia emanciparii
na{ionale.

Iosif II, ca regent, a cdldtorit in Transilvania. in 1773, dupdprima sa cdldtorie aici,


scrie cd "cei mai vechi gi mai numerogi locuitori" din Transilvania sunt romdnii "chinuiti
qi incdrcati de nedreptdfi, la dispozilia nobilimh zi de zi qi poate in fiecare ceas".

diEdictul de Toleranld,pincare se asigura liberul exercitiu al religiilor


necatolice, frrd a se prejudicia insd primatul catolicismului. Acest edict conferea gi
rominilor ortodocqi posibilitatea de a accede la funcliile imporlante ale statului.
Reformele lui Iosif II, desfEqurate dupd un program ce fusese schilat incd din 1765,

in

1781

trebuia sd confere statului, prin centralism, unitatea ce-i lipsea gi prin acliuni menite sd fie
aplicate pe intinsul intregului Imperiu.

Prin intdrirea puterii centrale, a instituit un control asupra comitatelor, exercitat


prin funclionari numili de la centru, lovind astfel in autonomia nobilimii. De asemenea, a
separat administra{ia de justilie.

in urma rdscoalei lui Horea, Clogca qi Criqan, prin Patenta din22 august 1785,

fost desfiinfatd dependenta personal6.

*
Transilvania, activitatea episcopului Inochentie Micu va marca inceputul
miqcdrii de emancipare politicl a naliunii rom0ne. Problema rom6neascd va cAqtiga in
secolul XVIII o amploare frrd precedent, datoratd ini{ial pregdtirii intelectualilor in cadrul
bisericii greco-catolice. Inochentie Micu, numit episcop unit in 1729, va deline qi titlul de
baron, avdnd un loc gi in Dieta Transilvaniei. El va dubla permanent revendicarile
ecleziastice cu cele nationale, cer0nd reprezentarea rom6nilor in toate instituliile 9i la
toate nivelurile ierarhiei administrative. Prin memorii repetate adresate forurilor centrale
qi curlii imperiale, cere anularea discrimindrilor care li se fEceau rominilor. Solicita
infEptuirea programului qcolar, a$a cum li se promisese romAnilor, invoc6nd principiul
vechimii acestora, cere reducerea robotelor gi pentru lSranii dependenfi. Nimeni pinb la el

in

58

nu a oglindit in Transilvania, mai exact qi mai larg, dimensiunile reale ale problemei
romdneqti.

in

1737, organizeazlreqedinla Bisericii greco-catolice (unite) la Blaj.

in condi{iile in care cererile referitoare la drepturile romdnilor i-au fost refuzate,la


25 iunie 1744 convoacd Sinodul General (format din clerici qi laici), prin care anunla ca
revendiclrile romAnilor au fost respinse. Soliciti dreptul de a continua demersurile la
Viena. Aici redacteazdtn nou memoriu, in care amenin!6 cu ruperea unirii, dacl nu sunt
indeplinite revendicdrile rom6nilor. Ostilitatea Curfii de la Viena l-a fEcut sd ia, la
sfdrqitul anului 1744. drumul Romei. Aici se va lovi de aceeaqi lipsa de in{elegere. Mai
mult i se va interzice reintoarcerea in tar5.
Romdnii care au frecventat qi s-au format la gcolile catolice qi la universitalile din
Roma qi Viena, vor forma, in timp, o eliti de intelectuali care va evolua de la nivelul
aspiraliilor confesionale spre un program revendicativ national.

La sfArqitul secolului al XVIII-lea, miqcarea de emancipare nationald a rom6nilor


va cunoaqte un moment de v6rf prin elaborarea, in 1791, a actului intitulat Supplex
Libellus Valachntm. Este un moment de colaborare intre istorici, juriqti, clerici qi laici,
uniti si ofiodocsi precum: Samuil Micu, Gheorghe $incai, Petru Maior, Pioaru Molnar,
Budai Deleanu. Prin acest act se cerea :
1.

$tergerea numirii jignitoare de < tolerati >.

2.

se dea na{iunii rom0ne locul ce i se cuvenea in viata


vechimea qi de numirul ei (reprezentare proporfionald).

3.

Romdnii sd aibd acelaEi statut cu celelalte < stdri > privilegiate.

4.

Reprezentare proporlionald in Dieta qi in func{iile administrative.

5.

Unitdtilor administrative cu majoritate rom0neascd sd

Si i

li

politic[, lin6nd cont

de

se dea nume rom6neqti

sau mixte.

Actul este respins de Dieta Transilvani ei. in 1792. se alcltuiegte un al doilea Supplex,
de cdtre episcopii Ioan Bob (unit) qi Gherasim Adamovici (ortodox). Tonul acestuia
este mai radical, dar qi acest demers va egua. Acliunea intreprinsd acum va atrage
dupd sine interdiclia impusd episcopilor de a nu se mai amesteca in viala politicd.
Lupta de emancipare nalionala va continua, cunosc0nd un moment de v6rf prin
miqcarea memorandistS, de la sfdrgitul secolului XIX.

59

Migcarea nationala in

lara Rom6neasci

gi

Moldova

Miqcarea nalionald in Jara Romdneascd qi Moldova a imbricat,

in special, forma

memoriilor. Preocupati de problemele economice, ale agriculturii, manufacturilor qi


comer{ului gi de necesitatea inlSturirii monopolului otoman, boieri lumina{i precum
Mihai Cantactzino, Ienachi{i Vlcdrescu sau clerici ca episcopul Chesarie de la
R0mnic sau Leon Gheuca, vor alcdtui numeroase memorii adresate marilor puteri. in
toate aceste memorii revendicau neatdmarea tirii, pe baza dreptului istoric,
consemnat in Capitulatiile incheiate intre farile Rom0ne gi PoartS. De asemenea,
solicitau insistent revenirea la domniile pdmdntene, fapt ce se va implini dup5
infrAngerea rdscoalei lui Tudor Vladimirescu ( 1 82 I ), in 1822.

Biblioerafie
Leonid Boicu, Principatele Romdne in raporturile internolionale (secolul al XWIIlect),1986.

Veniamin Ciobanu, Relaliile politice romdno-polone intrel699-1848, Bucuregti,


1980.

Nicolae Iorga, Istoria literaturii romdne in secolul al WIII-lea,2vol.,1969.

David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Bucureqti, 1984.


Rdscoala lui Horea,2vol., Bucureqti, 1984.

x x x Istoria Romdniei, Bucuresti, Ed. Enciclopedica,l998.


Neagu Djuvara, intre Orient si Occident.

liirile

Romdne la inceputul epocii moclerne,

Bucureqti, 1995.

Silviu Dragomir, Romdnii din Transilvania Si unirea cu Biserica Romei. Cluj Napoca,
1

990.

Alexandru Dutt, Coordonate ale culturii romdneSti in secohtl al XWII-lea ( 1700I 82 1), Bucuregti, I 968.
P.P. Panaitesct,

Dimitrie Cantemir, Bucureqti, 1958.

P. Teodor, Interferenle iluministe europene, Cluj Napoca,1984.

60