UNIVERSITATEA PITETI

FACULTATEA DE MECANIC I TEHNOLOGIE

TRAFIC RUTIER I EVALUAREA ACCIDENTELOR DE CIRCULAIE

REFERAT
Infrastructur Rutier i Dirijarea Automata a Circulaiei Rutiere

ndrumtor
Conf. Univ. Dr. Ing. Elena NEAGU
Masterand:

PITETI
2013 2014

NODURI DE CIRCULAIE

CUPRINS

1.Generaliti
2. Criterii pentru amplasarea i etapizarea execuiei nodurilor de circulaie
3. Clasificarea nodurilor de circulaie
3.1 Noduri de circulaie cu trei ramuri
3.2. Noduri de circulaie cu patru ramuri
3.3. Noduri de circulaie cu mai mult de patru ramuri

1.

Generaliti

Spre deosebire de drumurile obisnuite, accesele pe autostrazi nu au un caracter continuu in lungul

traseului ci sunt amplasate in puncte special amenajate denumite noduri de circulatie, noduri rutiere,
schimbatori sau difuzorui de trafic. Nodul de circulatie este o intersectie denivelata intre doua artere rutiere,
prevazuta cu drumuri de legatura care permit trecerea curentilor de traffic de pe o artera pe cealalta.

Legatura intre o autostrada si reteaua rutiera a regiunii traversate se realizeaza obligatoriu prin
noduri de circulatie. Daca solutia tehnica propriu-zisa, a nodurilor de circulatie nu trebuie justificata prin
calculi economice deoarece reprezinta una dintre conditiile specific autostrazilor, este absolute necesar ca
numarul si repartitia in lungul traseului autostrazii sa rezulte din sistematizarea retelei drumurilor existente
si a traversarilor in cadrul unui studio tehnico-economic.
In principiu, un nod de circulatie comporta:
Unul sau mai multe pasaje denivelate;
Drumuri de legatura, denumite bretele, care asigura circulatia intre arterele rutiere cu care
se intersecteaza. Din punct de vedere al formei traseului, bretelele sunt de tip diagonal, cand leaga caile
arterelor intersectate, si de tip bucla, cand legatura se face prin rotiri ale traseului de peste 180, asemanator
buclelor de serpentina.;
Benzile de decelerare si accelerare, care fac legatura intre bretelele si sectoarele de
autostrazi din calea curenta;
Dispositive de semnalizare si siguranta circulatiei.
In principiu, se disting doua categorii mari de intersectii:
Intre autostrazi (A);
Intre o autostrada si unul sau mai multe drumuri obisnuite (B).

Stabilirea formei nodurilor de circulatie in lungul autostrazilor se determina tinand seama de

urmatoarele obiective:
Simplitate in efectuarea manevrelor;
Regularitate in efectuarea schimbului de traffic;
Uniformitate functional,astfel incat utilizatoriisa poata efectua manevre similare la
trecerea de pe o artera pe alta chiar daca nodurile autostrazii sunt de tip diferit.
Dispozitivele componente ale unui nod de circulatie trebuie sa asigure desfasurarea circulatiei in
deplina siguranta, in conditiile in care, pentru o autostrada viteza de referinta este foarte apropiata de cea
din calea curenta.
Principiile care trebuie avute in vedere la proiectarea unui nod de circulatie, in cazul autostrazilor,
sunt urmatoarele:
In cazul interswectiilor de tipul B, autostrada trebuie sa ramana la nivelul terenului, pentru a se asigura
fluenta traseului autostrazii si a se evita volume mari de lucrari;
Pe autostrazi trebuie evitate, pe cat posibil, sectiunile de triere, in care scop, la intersectiile de tipul B,
punctele de iesire de pe autostrada trebuie sa preceada pe cele de intrare.
In caz contrar, chiar daca debitele de intrare si iesire de pe autostrada sunt reduse, trebuie sa se prevada o
banda suplimentara a autostrazii intre punctul de acces si cel de iesire;
Tipul de nod trebuie ales, pentru fiecare caz imparte, in functie de valoarea absoluta si
relative a curentilor de circulatie;
Pentru ca separarea curentilor de circulatie sa nu conduca la reducerea substantiala a
vitezei de circulatie, curentul de circulatie cel mai important trebuie mentinut pe directia generala a caii, cel
secundar urmand a fi deviat spre dreapta si, incepand de la o distant suficienta, inainte de punctul de
divergent, numarul de benzi de circulatie trebuie sa devina egal cu cel necesar dupa separarea curentilor de
circulatie. Largirea respective trebuie realizata spre partea dreapta a partii carosabile a caii autostrazii;
In cazul convergentei curentilor de circulatie, asigurarea unei viteze suficiente necesita
intrarea curentului mai putin important din partea dreapta si mentinerea, pe o distant suficienta, a numarului
de benzi de circulatie care converg;
In cadrul unui nod sa existe, pentru drumul de clasa tehnica superioara, cate un singur
punct de divergenta si de convergenta sau sa se grupeze punctele de divergenta si de convergenta astfel ca
influenta lor asupra curentilor de circulatie principal sa fie minima.
2.

Criterii pentru amplasarea i etapizarea execuiei nodurilor de circulaie

Intre traseul unei autostrazi si racordarea la reteaua rutiera a regiunii strabatute, exista o stransa
legatura ceea ce impune ca sistematizarea retelei existente si amplasarea nodurilor de circulatie sa se
studieze odata cu traseul autostrazii.
Dupa normele tehnice franceze, distanta recomandabila intre doua noduri de circulatie successive,
este de 10-30 km, gama de valori in care se scriu si prescriptiile din majoritatea celorlalte tari. Ca exceptie,
in apropierea marilor localitati sau in regiuni cu localitati numeroase, distant se poate reduce, dar nu poate
cobora sub un minim de 2 km, in functie de viteza de referinta a autostrazii. Pe cat posibil, trebuie sa se

evite distante sub 3-4 km intru-cat, sub aceasta limita, intervin dificultati in realizarea semnalizarii rutiere.
In zone urbane si sub urbane, distant dintre noduri poate fi de 400-800 m.
Dupa etapele de executie, se deosebesc noduri de circulatie:
Principale, care deservesccei mai important curenti de circulatie, ca de exemplu, marile
localitati din regiunea strabatuta sau intersectiile dintre autostrazi;
Secundare, care deservesc localitati de mai mica importanta din regiunea traversata de
autostrada.
Pentru desfasurarea circulatiei in conditii de siguranta, amplasamentul unui nod trebuie sa asigure
o buna vizibilitate de pe autostrada pe bretele, si invers. In acest scop se recomanda amplasarea nodurilor in
portiuni ale traseului autostrazii, dupa cum urmeaza:

In aliniament si in orice caz evitandu-se curbe in plan de raze sub 3000 de metri;
In palier sau in declivitate pana la 2% precum si in zonele de racordari concave cu raze de
peste 10 000 de metri.

3.

Clasificarea nodurilor de circulaie

Clasificarea nodurilor de circulaie se face de regula dupa numarul cailor racordate, deosebind
astfel noduri cu trei, patru sau mai multe ramuri.

Fig. 1. Noduri de circulatie cu trei ramuri in Y:

a-Pasaj cu trei niveluri; b-trei pasaje; c si d-doua pasaje si intrari si iesiri diferite inclusiv
solutiile punctate in functie de intensitatea curentului; e-un pasaj si fara o relatie de stanga

3.1

Noduri de circulatie cu trei ramuri

In aceasta figura se include nodurile de circulatie in Y (fig. 1.1) pentru categoria de intersectia
Asi cele in T denumite si trompeta (fig. 2) pentru categoria de intersectie B.
Nodurile de circulatie in Y, denumite si directionale, pot fi de tip:

Fig. 2. Noduri de circulatie in T

a-cu bucla de intrare; b-cu bucla de iesire

Incomplete, cand permit realizarea comoda a legaturilor dintre cele 3 ramuri, cu exceptia
ocolirii la stanga care este suprimata(fig.1.c);
Complete (fig. 1.a-d).
Nodurile de circulatie in T reprezinta cel mai folosit tip pentru racordarea unei autostrazi cu un
drum obisnuit, in special in cazul exploatarii autostrazii cu peaj amplasate pe bretele. In acest caz, nodul de
circulatie in T permite reunirea bretelelor intr-o singura platforma de control, ceea ce reduce cheltuielile de
exploatare.
Pentru a asigura folosirea buclei de catre traficul cel mai redus se recomanda una din fig.2 dupa
caz:

Cu bucla de intrare (a);

Cu bucla de iesire (b).

Fig.3. Noduri de circulatie cu trei ramuri (in Y)

In figura 3, sunt date cateva exemple de amenajare a nodurilor intre autostrazi intersectate in Y (de
tip A).

3.2. Noduri de circulaie cu patru ramuri

Nodurile de circulatie cu 4 ramuri pot fi de asemenea din categoria intersectiilor de tip A sau B.
Noduri cu intretaierea curentilor de circulatie (tip B) admit intretaierea curentilor de circulatie pe
drumul obisnuit si pot fi grupate astfel:
Nodul de tip romb, denumit si intersectie olandeza sau diamante, reprezinta cel mai simplu tip de
nod cu 4 ramuri, utilizabil pentru noduri de tip B daca traficul de pe drumul obisnuit este relative redus
(fig.4).
Nodul asigura toate cele 8 schimbari de directive necesare, dar cu prezenta punctelor de conflict pe
drumul obisnuit. Varianta din fig 4.b, nesimetrica, amelioreaza conditiile de circulatie pe drum prin
separarea punctelor de conflict, dar fara a elimina dezavantajul propriu celor 4 bretele diagonale.
Avantajele nodurilor de circulatie de tip romb:

Permit viteze de circulatie relativ ridicate pentru traficul care intra sau care iese pe
autostrada;
In cazul unei distributii simetrice a curentilor asigura distante minime de parcurs ale
nodului;
Necesita o suprafata redusa pentru amplasare.

Fig.4. Noduri de circulatie de tip romb

a-simetric; b-nesimetric
Nodul de circulatie de tip semitrefla asigura toate cele 8 schimbari de directive necesare, insa cu
puncte de conflict pe drumul obisnuit, ca si nodul de tip romb, cu care de altfel se compara tehnicoeconomic pentru alegerea solutiei optime in functie de conditiile topografice, de termenul disponibil si de
curentii de circulatie. Comporta cate o bucla si o diagonala in doua din cele 4 cadrane. Cadranele prevazute
cu bretele sunt, dupa caz, opuses au adiacente (fig. 5) in functie de amplasamentul racordarii si de debitele
de serviciu ale bretelelor. Cand aceste debite sunt egale se prefer schema cu amplasarea punctelor de
jonctiune cu autostrada in amonte de lucrarea de arta, in raport cu sensul de circulatie, ca in exemplul din
fig. 5.a.

Fig.5. Noduri de circulatie de tip semitrefla

a-cu bucle opuse; b-cu bucle adiacente
Intretaierile intre curentii de circulatie sunt determinate ca sectiuni de triere. Pentru ca aceste
sectiuni sa nu rezulte de lungimi prea mici si pentru a realize numai cate un punct de iesire si de intrare pe
fiecare cale unidirectional se prevad benzi colectoare-distribuitoare.
Acestea sunt paralele cu caile unidirectional si separate de acestea printr-o zona verde mediana. In
acest mod implementarea curentilor de circulatie numai are loc pe benzile de circulatie curenta (fig.6.b.).

Fig.6. Noduri de circulatie de tip trefla

a-fara benzi colectoare; b-cu benzi colectoare
Nodurile de circulatie permit reducerea distantelor de parcurs, in conditiile in care vitezele de
circulatie sporesc, si evita sectiunile de taiere. Se amenajeaza numai pentru categoriile de intersectii A de
mare trafic.
Necesita insa separarea cailor de circulatie ale arterelor care se interscteaza (fig.7. b-i) si executia
mai multor lucrari de arta, uneori chiar etajate (fig.7.h.).

Fig.7. a-g Noduri directionale

a-inX; b-cu pasaje stanga si dreapta; c-cu 8 pasaje si desprinderi stanga si dreapta; d-cu 8 pasaje, o
singura desprindere pe bretea
Dupa unele norme tehnice, o bretea directa se justifica numai pentru un debit zilnic de minim 6000
vehicule.

e-cu 16 pasaje si desprinderi concomitente, stanga si dreapta; g-cu 8 pasaje, desprinderi stanga si
impletirea cailor pe directia inainte
Cand nodul comporta numai bretele directe este denumit nod directional complet; cand intervin si
bretele semidirecte nodurile sunt de tip directional.

h si i-cu pasaje multiple si cu desprinderi numai la dreapta, iar pe bretele, la stanga

Asa cum rezulta din fig.8, inlocuirea unei bucle prin bretele directe conduce la scheme de noduri
de tip semidirectional.

Fig.8. Noduri semidirectionale

a-tip trefla; b-tip semitrefla

Fig.9. Nod giratoriu cu 4 ramuri si 5 pasaje

La nodurile de circulatie de tip giratoriu (fig.9), daca lungimile sectiunilor de triere, L, sunt
suficiente, debitele de serviciu sunt corespunzatoare. Folosirea acestora este limitatade suprafata mare de
teren necesara.
3.3

Noduri de circulatie cu mai mult de partru ramuri

Nodurile de circulatie cu mai mult de 4 ramuri pot fi de tip giratoriu (fig. 10.a) sau de tip
directional (fig. 10.b).

Fig.10. Nod giratoriu cu mai mult de patru ramuri

Din gama de noduri posibile, in functie de numarul de ramuri, trebuie sa se asigure in baza unui
studio tehnico-economic, adoptarea schemei optime care tine seama de conditiile de traffic, locale,
topografice, expropieri, geohidrologice etc.

BIBLIOGRAFIE

Suport de curs, Infrastructura Rutiera si Dirijarea Automata a Circulatiei Rutiere, Universitatea

Pitesti , anul universitar 2013-2014, Conf. Univ. Dr. Ing. Elena NEAGU