UNIVERSITATEA TEHNICA ,,GHEORGHE ASACHI,IASI

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Legea 462/2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale,a florei si faunei salbatice

CUPRINS

Introducere .3
Articolul I..4
Anexe8
Articolul II11
Concluzie12
Bibliografie.13

INTRODUCERE
n scopul proteciei speciilor de faun slbatic ameninate cu dispariia
este deosebit de important s fie implementat un sistem de monitorizare a
numrului de exemplare pentru a putea aprecia care este evoluia speciei
la nivel populaional. Cunoaterea cu exactitate a factorilor care determin
reducerea dimensiunii populaiilor i conduc la extincia speciilor poate s
2

furnizeze informaii ce pot s fundamenteze elaborarea de planuri de

management ct mai complexe pentru salvarea lor.
Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde, intr-o proportie relativ egala,
cele trei unitati geografice de campie, de deal si de munte, cu o
diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un
numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre,
acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre, zonelor de
stepa, silvostepa, deal, munte, lacurilor, cursurilor de apa si luncilor
acestora, zonelor secetoase sau a celor umede, inclusiv celor specifice
Deltei Dunarii.
In Romnia, habitatele naturale i speciile slbatice au fost inventariate
prin utilizarea a dou tipuri de baze de date: baza BIMS (Sistemul de
Management al Informaiei privind Biodiversitatea) i a bazei EMERALD
(stabilit sub Convenia de la Berna) compatibil cu Natura 2000.
Au fost identificate 3700 specii de plante, din care pana in prezent 23
sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 periclitate, 171
vulnerabile si 1253 rare
Toate aceastea situeaz n mod ferm Romania pe harta Uniunii
Europene, ca o important zon natural.

Articolul I.
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice,cu modificari si completari care au in vedere ansamblu
de masuri care se pun in aplicare pentru mentinerea sau refacerea
habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna si flora salbatice,
intr-o stare favorabila, in sensul conservarii favorabile.
3

Aceasta stare de conservare favorabila se considera atunci cand:

specia se mentine si are sanse sa se mentina pe termen lung ca o
componenta viabila a habitatului sau natural;
aria de repartitie naturala a speciei nu se reduce si nu exista riscul sa
se reduca in viitor;
exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciei sa se
mentina pe termen lung;
Instituirea regimului de arie naturala protejata si de zona de protectie a
bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonantei de
urgenta, este prioritara in raport cu orice alte obiective astfel autorizarea
activitatilor in perimetrul ariilor naturale protejate si in vecinatatea acestora
se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate.
Administratorii ariilor naturale protejate, precum si persoanele fizice si
juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care
desfasoara activitati in perimetrul acestei arii naturale protejate trebuie sa
respecte planurile si regulamentele de management.
Acestia pot lua si masuri necesare de protectie si conservare pentru
unele bunuri floristice si faunistice ale patrimoniului natural, existente in
gradini si parcuri de agrement, gradini zoologice, precum si in colectii
muzeistice.
Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari in pesteri au
obligatia de a asigura accesul spre aceste intrari.
Beneficiarul unei lucrari de investitii are obligatia de a anunta
descoperirea oricarei pesteri in frontul unei lucrari miniere sau al unei
cariere celei mai apropiate institutii abilitate (agentie de protectie a mediului
sau reprezentanti ai administratiei publice locale).
Resursele pesterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substante si
forme de viata, care exista sau se formeaza in mod natural in pesteri:
formatiuni minerale, roci, sedimente,situri arheologice, specii de plante si
animale, acumulari de ape subterane.
4

Pesterile se clasifica dupa cum urmeaza:

a) clasa A - pesteri de valoare exceptionala care, prin interesul stiintific sau
unicitatea resurselor,
b) clasa B - pesteri de importanta nationala care se disting prin marime,
raritatea resurselor si prin potential turistic;
c) clasa C - pesteri de importanta locala, protejate pentru semnificatia lor
geologica, peisagistica, hidrologica, istorica sau pentru dimensiunile lor;
d) clasa D - pesterile care nu intrunesc conditiile pentru a fi incluse in
clasele A, B si C
In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului
speologic se interzic:
a) distrugerea sau degradarea resurselor pesterii si efectuarea de sapaturi
sau derocari neautorizate;
b) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic,
efectuate fara autorizatie in pesteri;
c) patrunderea, prin fortarea intrarii, intr-o pestera protejata inchisa si
semnalizata ca atare;
d) utilizarea neautorizata a pesterilor si desfasurarea unor activitati ce pot
pune in pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor;
e) dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau
altor resurse ale pesterilor;
f) degradarea prin inscriptionare sau poluarea pesterilor prin depozitarea in
interiorul lor sau in elementele de relief, cu care acestea comunica in mod
direct, de obiecte, deseuri de orice fel, cadavre, substante toxice si
periculoase, combustibili de orice natura;
g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din
exteriorul sau interiorul pesterilor;

h) efectuarea neautorizata, in perimetrul de la suprafata sau in apropierea

intrarii unei pesteri protejate, a unor lucrari cum ar fi: derocari, defrisari,
baraje, explozii, constructii;
i) ingradirea accesului persoanelor autorizate spre intrarile pesterilor;
Responsabilitatile de expertiza, avizare, supraveghere si control stiintific,
in aplicarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, revin Academiei
Romane, cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
Astfel managerii din cadrul santierelor de exploatare vor desemna
persoane de specialitate care sa vegheze la protejarea bunurilor geologice
din fronturile de lucru.
Controlul asupra respectarii prevederilor prezentei ordonantei de
urgenta se organizeaza de catre autoritatea publica centrala pentru
protectia mediului si se exercita prin persoanele special imputernicite din
cadrul:
a) aparatului central al acesteia, cu atributii de control pe intregul teritoriu al
tarii;
b) autoritatilor judetene de protectie a mediului, cu atributii de control pe
teritoriul unitatilor administrativ-teritoriale in care acestea functioneaza;
c) personalului administratiilor sau administratorii si custozii ariilor naturale
protejate;
d) inspectoratelor silvice si oficiilor cinegetice teritoriale, cu atributii de
control pe teritoriul lor de competenta.
Nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta constituie
contraventie, daca potrivit legii penale nu constituie infractiune, si se
sanctioneaza cu amenda contraventionala
Constatarea faptelor ce constituie contraventii si aplicarea sanctiunilor se
fac de persoanele imputernicite in acest scop de catre autoritatea publica
centrala pentru protectia mediului, respectiv de catre membrii Comisiei
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ai Academiei Romane, de
6

personalul inspectoratelor teritoriale de protectie a mediului, al

inspectoratelor silvice teritoriale, al oficiilor teritoriale cinegetice, de
personalul administratiilor sau de administratorii si custozii ariilor naturale
protejate, precum si de catre ofiterii si subofiterii de politie, de catre
persoanele imputernicite de administratia publica judeteana si locala.
Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului va intreprinde
masurile necesare pentru consolidarea capacitatilor institutionale, atat la
nivel central, cat si la nivel local, asigurandu-se personalul calificat necesar
in vederea indeplinirii responsabilitatilor stabilite prin prezenta ordonanta de
urgenta, in conformitate cu cerintele in materie pentru integrarea in
Uniunea Europeana.

ANEXE

Tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita

declararea ariilor speciale de conservare
1. Habitate costiere, marine si de dune:
*Pajisti saraturate continentale
7

*Dune continentale panonice

*Dune de coasta fixe cu vegetatie erbacee (dune gri);

2.Habitate de ape dulci

*Lacuri distrofe naturale si helesteie;
*Rauri alpine si bancurile de-a lungul acestora cu vegetatie erbacee;
*Ape oligotrofe cu continut foarte scazut de minerale

3.Habitate de pajisti si tufarisuri

*Pajisti calcaroase pe nisipuri xerice
*Pajisti stepice subpanonice;
*Pajisti stepice panonice pe loess;

4.Depresiuni pe substraturi turboase;

*Mlastini cu surse de ape bogate in saruri minerale;
*Turbarii active
*Izvoare petrifiante cu formare de travertine

5.Habitate de stancarii si pesteri

* Campuri de lava si excavatii naturale.
*Grohotisuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane
* Grohotis si lespezi calcaroase;
* Grote neexploatate turistic

6.Habitate de padure
*Turbarii impadurite;
8

*Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior

*Paduri batrane caducifoliate naturale hemiboreale bogate in epifite;
* Pasuni impadurite;

Specii de plante si de animale a caror conservare

necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a
ariilor de protectie speciala avifaunistica:

1.Animale

Pasari
Pelecanus crispus
Gavia stellata

Reptile
Vipera ursinii
Testudo hermanni

Amfibieni
Triturus dobrogicus (Triturus cristatus dobrogicus)
Triturus alpestris alpestris

Pesti
Cobitis elongata
Cobitis taenia

Insecte
9

 Carabus variolosus
Herpes porcellus

2.Plante
Pteridophyta
Marsilea quadrifolia
Asplenium adulterinum

Angiosperme
Ligularia sibirica
Cirsium brachycephalum

Plante inferioare
Dicranum viride
Drepanocladus vernicosus

Articolul II.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile aduse
prin prezenta lege.

10

Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si Senat

in sedinta din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74
alin. (2) din Constitutia Romania.

CONCLUZIE

Prin urmare Legea 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale,a florei si faunei salbatice vine in sprijinul
refacerii si mentinerii habitatelor naturale si a populatiilor de specii de fauna
si flora salbatice, intr-o stare favorabila.
11

Daca s-ar implementa un sistem de monitorizare a capturilor i

uciderilor accidentale ar avea efect pozitiv prin aciuni de contientizare a
publicului n legtur cu msurile de conservare i management ale
speciilor de flor i faun slbatic strict protejate.Implementarea acestui
sistem de monitorizare va contribui si crearea unei imagini corecte i
coerente asupra evoluiei populaiilor speciilor de flor i faun slbatic
strict protejate
Consider c o implicare activ a publicului n activitile dedicate
conservrii i proteciei speciilor slbatice ar avea efecte pozitive privind
mbuntirea contientizrii, educrii i a nivelului de informare,atribute
eseniale n participarea publicului la luarea deciziilor n general.
Uniunea Internaional de Conservare a Naturii ncearc s influeneze, s
ncurajeze i s asiste societile din toat lumea n procesul de
conservare a integritii i diversitii naturii, urmrind ca orice utilizare a
resurselor naturale s fie echitabil i durabil.

BIBLIOGRAFIE

12

1.Legislatia privind protectia mediului-Carmen Zaharia,Editura

Politehnium,Iasi,2008
2.Dreptul mediului-Mircea Dutu,Editura
Economica,Bucuresti,1996
3.Protectia juridica a mediului-Carmen Zaharia,Editura
Ecozone,Iasi,2005
4.Legislatia pentru protectia mediului-Carmen Zaharia,Editura
Universitati ,,Alexandru Ioan Cuza,Iasi,2003
5.Internet

13