Influenta daunatoare a practicii yoga asupra trupului si a mintii

In epoca noastra, sistemul yoga este prezentat ca un panaceu pentru cvasitotalitatea

problemelor cu care se confrunta omenirea. Pot fi auzite adesea lozinci promotionale de
genul "Faceti yoga pentru sanatate si frumusete!"
La inceput, cineva poate simti intr-adevar o stare de buna dispozitie si revigorare. Este
imediat sfatuit sa atribuie aceasta imbunatatire unor anumite "puteri ascunse" activate
prin intermediul asanelor yoghine.
La fel de bine insa, aceasta buna dispozitie si revitalizare pot fi atribuite miscarii, punerii
in activitate a corpului care se "trezeste" din sedentarismul aproape cronic impus de
organizarea sociala contemporana. De altfel, exact aceleasi simptome le are orice
persoana care incepe sa practice cu oarecare regularitate jogging, inot, fotbal sau orice tip
de gimnastica. Cu atat mai mult daca acea persoana renunta la anumite obiceiuri nocive
precum fumatul, pierderea noptilor, supraalimentatie, alcool s.a.m.d.
De asemenea, trebuie subliniat ca acest sentiment reconfortant insoteste prima etapa a
practicarii exercitiilor yoga. Ulterior, apar in general probleme serioase, traduse prin
dureri ale bazinului, ale coloanei vertebrale, ale genunchilor, ale articulatiilor. Asanele,
aceste pozitii yoghine ciudate, sunt absolut nefiresti pentru corpul uman, ele imitand de
obicei diverse pozitii ale animalelor. Insesi denumirile lor sunt ilustrative in acest sens:
Shalabasana "pozitia lacustei", Bhujangasana "pozitia cobrei", Kukondasana "pozitia
cocorului", Utthan pristasana "pozitia soparlei" etc.
Unele dintre ele sunt mai accesibile, altele mai dificile. Oricum, ramanerea prelungita in
aceste pozitii necesita exercitiu indelungat. Cu timpul, articulatiile corpului se vor
destinde, permitand anumite contorsionari nefiresti. Sunt totusi foarte multi cei care se
aleg astfel cu traumatisme mai usoare sau mai grave. Faptul este adeverit, de altminteri, si
de textele "sfinte". Upanishadele, spre exemplu, proclama ca cel care se plange sau se
revolta din pricina problemelor pe care le provoaca yoga, acela nu este vrednic de yoga.
In perioada in care practicam cu asiduitate aceste exercitii, s-a intamplat sa urmaresc in
Tesalonic conferinta unui yoghin indian. Vrand sa se arate cu orice pret superior celorlalti
"concurenti spirituali" care isi incep "vanatoarea" cu afirmatii de genul "yoga = sanatate
= frumusete", el a rostit un adevar: "Cine face yoga numai pentru a dobandi sanatate si
frumusete, e mai bine sa faca inot. Nu are nici un motiv sa se apuce de yoga. Yoga este
pentru cei interesati sa evolueze spiritual." Sa vedem in continuare care este natura si care
sunt mijloacele de realizare prin yoga a acestui progres spiritual.
Tinta principala a gimnasticii yoghine, scopul asanelor nu este dezvoltarea sistemului
muscular, nici dobandirea mobilitatii fizice. Obiectivul lor este modificarea echilibrului
biochimic al organismului uman.
Prin practicarea acestor asane, se exercita o presiune constanta asupra organelor interne
ale corpului (inima, ficat, plamani, intestine), dar, mai ales, asupra glandelor endocrine

(chakrele, asa cum sunt cunoscute in jargonul yoghin). Aceasta presiune produce
hiperexcitarea glandelor, ceea ce determina de obicei o suprafunctionare a lor si, in
consecinta, o secretie mai mare de hormoni in corp. Alteori, insa mult mai rar, se
intampla exact contrariul.
Fiecare grup de asane exercita presiune asupra anumitor glande. Un set de pozitii excita,
spre exemplu, glanda tiroida, provocand o hipersecretie a hormonului tiroxina, care se
varsa in sange si modifica intregul metabolism de baza al corpului. Persoana respectiva
devine hiperkinetica, lucru pe care il socoteste insa rezultatul unei "absorbtii de energie
din centrele superioare ale universului" ca urmare a tehnicilor yoghine.
In acelasi fel, exista asane menite sa excite glandele suprarenalele, pancreasul, inclusiv
hipofiza, care regleaza functionarea tuturor celorlalte glande. Medicina demonstreaza ca
o asemenea stare de tulburare hormonala generalizata determina dereglari majore de
perceptie la nivelul tuturor simturilor. Efectele sunt mai intense decat cele produse in
urma consumului de alcool sau narcotice.
In ashramul din India al lui Satyananda, amicul meu englez, Tony, imi spunea:
"Exercitiile de Kriya Yoga ma fac sa ma simt de parca as lua continuu L.S.D. (drog)."
Simtea in el o energie debordanta, care se cerea consumata printr-o activitate permanenta
si prin efort fizic sustinut. Bietul om nu mai putea sta niciodata locului, fapt ce i-a atras
multe neplaceri.
De asemenea, exercitiile yoga axate pe reprimarea prelungita a respiratiei se soldeaza in
majoritatea cazurilor cu cresterea cantitatii de bioxid de carbon din sange, fenomen pe
care cele mai recente descoperiri medicale il conexeaza cu producerea unor halucinatii
vizuale si auditive, intre care senzatia de decorporalizare, de comunicare cu entitati din
alte lumi, de materializare spontana a unor corpuri luminoase s.a.m.d.
Este foarte usor pentru cineva neexperimentat duhovniceste sa se rataceasca, in lipsa unui
criteriu pe seama caruia sa discearna natura evenimentului pe care il traieste. Este de
provenienta fiziologica? Este o festa jucata de simturi? Este de sorginte psihica, precum
halucinatiile psihopatilor care "aud" voci si au "viziuni"? Sau este un eveniment spiritual?
Iar daca este un eveniment spiritual, de la cine provine? De la Hristos, sau de la diavol
(care are capacitatea de a lua chip de animal, de lumina sau chiar de inger, asa cum arata
Scriptura, scrierile patristice si experienta ascetica a Sfintei Biserici)?
Iata ce declara Satyananda, vorbind despre tehnicile yoghine: "Impreuna cu aceasta sansa
a eliberarii de ingradiri si neplaceri, exista pe de alta parte posibilitatea ca cineva sa
innebuneasca si sa-si petreaca restul zilelor intr-un ospiciu psihiatric. Din nefericire,
aceasta s-a intamplat unor oameni care au urmat practicile yoghine fara povatuire sau nau ascultat sfaturile profesorului lor." (Extras din periodicul grecesc "Yoga", nr. 15/1981,
pp. 41-42).
Dincolo de incercarea evidenta de transfer a intregii responsabilitati asupra discipolilor,
aceasta afirmatie naste intrebarea: de vreme ce aceste exercitii sunt atat de primejdioase,

de ce sunt promovate abundent, fara nici un fel de precizari si avertismente, in periodice,

carti si brosuri ilustrate care nu scot in evidenta decat pretinsele lor rezultate
binefacatoare?
Eu insumi, influentat de elogiile cu care o asemenea revista prezenta aceste exercitii, am
inceput sa execut Suria Namaskar ("salutul soarelui"). Se spunea ca este o metoda care
reda rapid mobilitatea tuturor articulatiilor si maseaza extrem de eficient toate organele
interne si toti muschii corpului. Daca se simte cineva obosit, in orice ceas al zilei isi poate
redobandi vitalitatea fizica si mentala executand acest exercitiu. Citind ca yoghinii il
practica in 12 cicluri pe zi, am facut si eu intocmai. Dupa cateva zile am inceput sa simt
ca pieptul imi "fierbe" si "haraie"! De asemenea, temperatura corpului imi crestea
constant. "S-au deschis focurile spirituale", m-am gandit eu in naivitatea celor 22 de ani
ai mei, profund impregnat de mentalitatea si terminologia yoghina. Am inceput sa ma
simt
insa
tot
mai
rau
si,
din
fericire,
m-am
oprit.
Ce se intamplase? Simptomele mele nu erau decat efectul unei supraactivari hormonale;
nimic spiritual, cum imi imaginam pe atunci. Am discutat mai tarziu despre aceasta cu o
swami, care ma simpatiza. S-a aratat foarte ingrijorata si m-a sfatuit sa renunt definitiv la
astfel de practici, fara sa-mi ofere alte explicatii.
Dar sa revenim la gurul Satyananda, pentru a vedea cum justifica traumele fizice si
psihice pe care le poate contracta cineva prin yoga. in continuarea textului prezentat mai
sus, el spune: "Nu lasati sa vi se intample asa ceva. Daca doriti sa urmati calea catre
adevarata cunoastere, trebuie sa aveti un guru care sa fie complet familiarizat cu aceasta
dimensiune aparte a constiintei. Profesorul trebuie sa o cunoasca pe dinafara, trebuie ca el
insusi sa fi ajuns acolo. Un astfel de guru se numeste satguru. De ce sa va multumiti cu
ceva mai putin?"
In fata "concurentei" spirituale a celorlalti gurusi, Satyananda se autopropune indirect ca
initiat in tainele yoga, apt sa-i calauzeasca fara riscuri pe cei interesati. Realitatea atesta
insa destule cazuri de ucenici care l-au parasit infricosati, dezamagiti si dezechilibrati
psihic. Cand intalneam anumiti swami si profesori de yoga tradand foarte grave probleme
psihice si solicitam explicatii asupra acestei stari de fapt, mi se spunea cu naturalete ca
gurul le luase pur si simplu mintea intrucat aceasta le era piedica in evolutia spirituala,
lata pana unde poate merge stradania de a oculta adevarul si de a justifica moral crima
sufleteasca.
Acelasi guru Satyananda relateaza: "Multi discipoli vin si imi marturisesc ca au foarte
multe probleme sexuale de cand fac Kundalini Yoga. Se simt foarte vinovati pentru
aceasta. Daca nu eram eu acolo, ar fi innebunit. Le spun: Uitati, aceasta este o chestiune
pur fiziologica. Lasati-o sa se intample!" (Extras din cartea editata in Grecia "Invataturi
ale lui Paramhamsa Satyananda", vol. VI, Ed. Septembrie, 1989, p. 397).
Cu alte cuvinte, disfunctionalitati grave ale organismului, al caror impact se rasfrange
dramatic si la nivel psihic, trebuie ignorate ca niste evenimente "pur fiziologice"! Desi un
asemenea punct de vedere frizeaza dementa, el nu trebuie neaparat sa socheze. Este
reflexul mentalitatii religioase hinduse, care considera nebunia ca fiind "sfanta". Am

cunoscut in India un brahman care se mandrea ca sotia lui este nebuna! Comentariile sunt
de prisos.
Satyananda declara mai departe: "De multe ori, persoanele care primesc aceste unde din
Kundalini vor sa manance si iar sa manance, ca niste epicurei. Eu le spun ca acest lucru
este absolut in regula; altfel, vor avea multe complexe."
Intr-un alt context, Satyananda afirma: "Totusi, oamenii spun ca trezirea lui Kundalini
este primejdioasa. De ce? Bineinteles, se pot intampla si accidente, este posibil sa sfarsiti
la psihiatrie pentru un timp. Dar totul pe lumea aceasta este un risc. Viata reprezinta un
mare risc, si omul trebuie sa fie un luptator indraznet, gata oricand sa riste. Ce se va
intampla daca eu exersez Kundalini Yoga si innebunesc? Atunci veti incepe voi sa
exersati si, daca innebuniti, va incepe altul. in cele din urma, vom imblanzi Kundalini."
("Yoga", nr. 5/1981, p. 8).
Prin urmare, Satyananda nu numai ca le propune dezinvolt tuturor yoghinilor asumarea
statutului de simpli cobai intr-un experiment incontrolabil, ci recunoaste in plus ca el
insusi, marele guru, marele iluminat, marele initiat, este expus exact acelorasi riscuri!
Dincolo de faptul ca existenta lui Kundalini ("sarpele sfant care doarme la baza coloanei
vertebrale a fiecarui om") este iarasi o convingere eminamente religioasa, trebuie retinuta
din nou pledoaria pentru caracterul util si onorant al nebuniei, cel putin cand ea survine in
urma practicarii yoga. Mesajul nu lasa loc nici unui echivoc: "Vom continua pana ce vom
imblanzi Kundalini, indiferent daca aceasta ar insemna innebunirea a milioane de
oameni."
Lipsa oricarui scrupul intr-o atare atitudine nu este nici ea decat expresia conceptiei
generale despre lume a hinduismului, care "educa" sistematic astfel de personalitati. Este
relevanta, in acest sens, si marturia Teodorei Katelouzou, publicata de catre ziarul
"Orthodoxos Typos", in 1976:
"Intrucat am aplicat intensiv timp de mai bine de doi ani metoda lui Maharishi, pot afirma
cu toata sinceritatea si raspunderea ca relaxarea prin meditatie este o pasivitate in stil
indian care paralizeaza orice putere de reactie si de lupta in viata; este foarte indepartata
de adevarata liniste si implinire sufleteasca.
Prin tehnica lui Maharishi, si prin toate celelalte tehnici hinduse sau buddhiste, omul se
autohipnotizeaza si pierde orice urma de vointa si de initiativa. Este o spalare a creierului
care se impune treptat si care are drept rezultat final pierderea completa a personalitatii.
Mi-a adus si mie serioase prejudicii sub aspect mental, caci nu mai puteam sa ma
concentrez in nici o imprejurare si imi pierdusem toata energia.
Din clipa in care am incetat sa meditez, mi-am putut continua fara probleme studiile.
Metoda iui Maharishi facea destule victime. Un tanar care practica meditatia
transcendentala s-a sinucis in timp ce urmarea un seminar al lui Maharishi. Un altul si-a
pierdut definitiv vocea. Un capitan grec a inceput sa prezinte tulburari psihice din ce in ce

mai grave, pana cand l-au inchis la psihiatrie. Multi tineri pe care i-am vazut cu ochii mei
incepeau sa schiteze miscari spasmodice, gesturi din cele mai bizare si aveau numeroase
alte reflexe pe care nu le puteau controla."
Sa incheiem acest tablou reamintind si faptul ca, de obicei, executantul exercitiilor yoga
este instruit sa-si concentreze mintea in anumite puncte concrete ale corpului, care difera
in functie de exercitiu.
Concomitent, el trebuie sa repete in gand sau chiar si cu voce tare o anumita mantra, si
am vazut deja ca nu este altceva decat o formula de invocare sau adorare a uneia dintre
miile de zeitati hinduse: Shiva, Krishna, Kali, Vishnu s.a.m.d. Este o alta proba
peremptorie a caracterului profund religios al practicii yoga si un avertisment asupra
implicatiilor duhovnicesti ale practicarii acestor exercitii.
Pentru un crestin, consecintele sunt similare cu cele ale apostaziei.
Dyonysios Farasiotis